Hotărârea nr.61

din 16 decembrie 2004

privind modificarea şi completarea Hotărârii Consiliului Judeţean

Mureş nr.29/2004 privind aprobarea Regulamentului de organizare

şi funcţionare al Consiliului Judeţean Mureş

Consiliul Judeţean Mureş, întrunit în şedinţă ordinară,

Văzând Expunerea de motive nr.11.820 din 6.XII.2004 a Direcţiei Juridice şi Administraţie Publică,

Având în vedere prevederile Legii nr.215/2001 privind administraţia publică locală, a Legii nr.673/2002 pentru aprobarea şi modificarea Ordonanţei Guvernului nr.35/2002 pentru aprobarea Regulamentului cadru de organizare şi funcţionare a consiliilor locale precum şi ale Legii nr.393/2004 privind Statutul aleşilor locali,

În temeiul prevederilor art.104 litera b şi art.109 din Legea nr.215/2001 a administraţiei publice locale,

hotărăşte:

Art.I. Se modifică şi se completează Regulamentul de organizare şi funcţionare al Consiliului Judeţean Mureş, aprobat prin Hotărârea nr.29/2004 după cum urmează:

1. După art.16 din Regulament se introduc art.16¹ – 16⁶ care vor avea următorul cuprins:

„Art.16¹ – (1) Consilierii validaţi intră în dreptul deplinei exercitări a mandatului de la data declarării ca legal constituit a consiliului judeţean, potrivit Legii nr.215/2001 cu modificările şi completările ulterioare.

(2) Consilierii validaţi după şedinţa de constituire a consiliului intră în exerciţiul mandatului de consilier după depunerea jurământului.

Art.16² – (1) Calitatea de consilier judeţean încetează la data declarării ca legal constituit a noului consiliu ales.

(2) Calitatea de consilier judeţean încetează de drept înainte de expirarea duratei normale a mandatului în următoarele cazuri:

a) demisie;

b) incompatibilitate;

c) schimbarea domiciliului într-o altă unitate administrativ-teritorială, inclusiv ca urmare a reorganizării acesteia;

d) lipsa nemotivată de la mai mult de 3 şedinţe ordinare consecutive ale consiliului;

e) imposibilitatea exercitării mandatului pe o perioadă mai mare de 6 luni consecutive, cu excepţia cazurilor prevăzute de lege;

f) condamnarea prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă, la o pedeapsă privativă de libertate;

g) punerea sub interdicţie judecătorească;

h) pierderea drepturilor electorale;

i) deces.

(3) Încetarea de drept a mandatului de consilier judeţean se constată de către Consiliul Judeţean, prin hotărâre adoptată în prima şedinţă ordinară, la propunerea preşedintelui Consiliului Judeţean sau a oricărui consilier, hotărâre prin care se ia act de situaţia apărută şi se declară vacant locul consilierului în cauză.

(4) Hotărârea va avea la bază, în toate cazurile, un referat constatator semnat de preşedintele Consiliului Judeţean şi de secretarul general al judeţului. Referatul va fi însoţit de actele justificative.

Art.16³ – Consilierii judeţeni pot demisiona, anunţând în scris preşedintele consiliului judeţean care ia act de aceasta. Preşedintele propune consiliului adoptarea unei hotărâri prin care se ia act de demisie şi se declară locul vacant.

Art.16⁴ – (1) Consilierii se pot constitui în grupuri, în funcţie de partidele sau alianţele politice pe ale căror liste au fost aleşi, dacă sunt în număr de cel puţin trei.

(2) – Consilierii care nu îndeplinesc condiţiile prevăzute la alin.1 pot constitui un grup prin asociere.

(3) Grupul de consilieri este condus de un lider, ales prin votul deschis al majorităţii membrilor grupului.

Art.16⁵ – Consilierii nu pot forma grupuri în numele unor partide care nu au participat la alegeri sau care nu au întrunit numărul de voturi necesar pentru a intra în consiliu cu cel puţin un consilier.

Art.16⁶ – în cazul fuzionării, două sau mai multe partide, care sunt reprezentate în consiliu sau care au deja constituite grupuri, pot forma un grup distinct.”

Capitolul V

Dispoziţii privind exercitarea mandatului de consilier

Drepturile consilierilor judeţeni

2. Art.78 din Regulament se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(1) După declararea ca legal constituit a consiliului, consilierilor în funcţie li se eliberează o legitimaţie care atestă calitatea de membru al consiliului, semnată de preşedintele consiliului judeţean.

(2) Consilierii judeţeni primesc un semn distinctiv al calităţii lor de reprezentanţi aleşi ai colectivităţii locale, pe care au dreptul să îl poarte pe întreaga durată a mandatului.

(3) Modelul legitimaţiei de consilier şi cel al semnului distinctiv se stabilesc prin hotărâre a Guvernului. Cheltuielile pentru confecţionarea acestora se suportă din bugetul local. Legitimaţia şi însemnul se pot păstra de către consilierii judeţeni, după încetarea mandatului, cu titlu evocativ.”

3. Art.79 din Regulament se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(1) Pentru participarea la lucrările consiliului şi ale comisiilor de specialitate, consilierii au dreptul la o indemnizaţie de şedinţă.

(2) Indemnizaţia de şedinţă pentru membrii consiliului care participă la şedinţele ordinare ale consiliului şi ale comisiilor de specialitate va fi în cuantum de 5% din indemnizaţia lunară a preşedintelui Consiliului Judeţean.

(3) Numărul maxim de şedinţe pentru care se poate acorda indemnizaţia este de o şedinţă ordinară şi 1 – 2 şedinţe ale comisiilor de specialitate, organizate la interval de două luni, potrivit legii.

(4) Consilierii au dreptul la decontarea cheltuielilor pe care le-au făcut în exercitarea mandatului, în condiţiile legii.”

4. După art.79 se introduc articolele 79¹ - 79⁶, care vor avea următorul cuprins:

„Art.79¹ – Drepturile băneşti cuvenite aleşilor judeţeni, potrivit legii, pot fi cumulate cu pensia sau alte venituri, în condiţiile legii.

Art.79² – Consilierii care participă la şedinţele de consiliu organizate în mod excepţional în timpul programului de lucru se consideră învoiţi de drept, fără a le fi afectat salariul şi celelalte drepturi ce le revin, potrivit legii, de la locul de muncă.

Art.79³ – Consilierii care folosesc autoturismul proprietate personală sau mijloacele de transport în comun pentru a se deplasa din localitatea în care domiciliază în localitatea unde se desfăşoară şedinţa consiliului judeţean sau a comisiilor de specialitate vor primi contravaloarea transportului.

Art.79⁴ – Consilierii beneficiază de plata cursurilor de pregătire, formare şi perfecţionare profesională, organizate de instituţii specializate, în decursul mandatului, conform hotărârii consiliului judeţean.

Art.79⁵ – Dreptul de asociere este garantat aleşilor locali.

Art.79⁶ – (1) În urma îndeplinirii unor misiuni oficiale, consilierii judeţeni sunt obligaţi să prezinte la prima şedinţă ordinară de consiliu, un raport privind deplasările efectuate. Termenul maxim de depunere a raportului este de 45 de zile de la data încheierii misiunii.

(2) În cazul nerespectării prevederilor alin.(1), consilierii vor suporta cheltuielile de deplasare.”

Obligaţiile consilierilor judeţeni

5. Art.81 din Regulament se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Consilierii judeţeni, în calitate de reprezentanţi ai colectivităţii locale au îndatorirea de a participa, pe durata mandatului, la exercitarea funcţiilor autorităţilor administraţiei publice locale din care fac parte sau pe care le reprezintă, cu bună-credinţă şi fidelitate faţă de ţară şi de colectivitatea care i-a ales.”

6. După art.81 se introduc articolele 81¹ - 81⁷, care vor avea următorul cuprins:

„Art.81¹ – Consilierii judeţeni sunt obligaţi să respecte Constituţia şi legile ţării, precum şi Regulamentul de funcţionare a consiliului şi să se supună regulilor de curtoazie şi disciplină şi să nu folosească în cuvântul lor sau în relaţiile cu cetăţenii expresii injurioase, ofensatoare ori calomnioase.

Art.81² – Consilierii judeţeni sunt obligaţi să menţioneze expres situaţiile în care interesele lor personale contravin intereselor generale În cazurile în care interesul personal nu are caracter patrimonial, consiliul poate permite participarea la vot a consilierului.

Art.81³ – Consilierii judeţeni sunt obligaţi să dea dovadă de cinste şi corectitudine; este interzis consilierului să ceară, pentru sine sau pentru altul, bani, foloase materiale sau alte avantaje.

Art.81⁴ – (1) Consilierii judeţeni au obligaţia de a aduce la cunoştinţa cetăţenilor toate faptele şi actele administrative ce interesează colectivitatea locală.

(2) Consilierii judeţeni sunt obligaţi ca, în exercitarea mandatului, să organizeze periodic, cel puţin o dată pe trimestru, întâlniri cu cetăţenii, să acorde audienţe şi să prezinte în consiliul judeţean o informare privind problemele ridicate la întâlnirea cu cetăţenii.

(3) Comisiile de specialitate sunt obligate să prezinte consiliului un raport anual de activitate care va fi făcut public prin grija secretarului general al judeţului.

Art.81⁵ – Consilierii judeţeni au îndatorirea de a-şi perfecţiona pregătirea în domeniul administraţiei publice locale, urmând cursurile de pregătire, formare şi perfecţionare organizate în acest scop de instituţiile abilitate.

Art.81⁶ – (1) Consilierii judeţeni, preşedintele şi vicepreşedinţii consiliului judeţean nu pot lipsi de la lucrările consiliului sau ale comisiilor de specialitate din care fac parte decât în situaţiile prevăzute în prezentul regulament.

(2) Nu se consideră absent consilierul care nu participă la lucrări întrucât se află în îndeplinirea unei însărcinări oficiale, precum şi în alte cazuri stabilite prin prezentul regulament.

Art.81⁷ – Consilierii judeţeni nu pot face uz şi nu se pot prevala de această calitate în exercitarea unei activităţi private.”

7. Art. 82 din Regulament va deveni art.85¹.

8. Art.83 din Regulament se abrogă.

9. Art.84 din Regulament se abrogă.

Răspunderea consilierilor judeţeni

10. Art.85 din Regulament se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Consilierii judeţeni răspund, în condiţiile legii, administrativ, civil sau penal, după caz, pentru faptele săvârşite în exercitarea atribuţiilor ce le revin.”

11. După art.85 din Regulament se introduc art.85¹ - 85¹⁸, care vor avea următorul cuprins:

„Art.85¹ – Consilierul care absentează nemotivat la două şedinţe consecutive va fi sancţionat, potrivit prevederilor prezentului Regulament şi Statutului aleşilor locali.

Art.85² – Consilierii răspund în nume propriu pentru activitatea desfăşurată în exercitarea mandatului, precum şi solidar pentru activitatea consiliului din care fac parte şi pentru hotărârile pe care le-au votat.

Art.85³ – (1) Încălcarea de către consilieri a prevederilor Legii nr.215/2001, cu modificările şi completările ulterioare, a prevederilor Legii nr.393/2004 şi ale prezentului Regulament atrage aplicarea următoarelor sancţiuni:

a) avertismentul;

b) chemarea la ordine;

c) retragerea cuvântului;

d) eliminarea din sala de şedinţă;

e) excluderea temporară de la lucrările consiliului şi ale comisiei de specialitate;

f) retragerea indemnizaţiei de şedinţă pentru 1 – 2 şedinţe.

(2) Sancţiunile prevăzute la alin.(1) lit. a) – d) se aplică de către preşedintele consiliului judeţean, iar cele de la alin.(1) lit.e) şi f) de către consiliu, prin hotărâre.

(3) Pentru aplicarea sancţiunilor prevăzute la alin.(1) lit.e), cazul se va transmite comisiei de specialitate care are în obiectul de activitate şi aspecte juridice, aceasta prezentând un raport întocmit pe baza cercetărilor efectuate, inclusiv a explicaţiilor furnizate de cel în cauză.

Art.85⁴ – La prima abatere, preşedintele consiliului judeţean atrage atenţia consilierului în culpă şi îl invită să respecte regulamentul.

Art.85⁵ – (1) Consilierii care nesocotesc avertismentul şi invitaţia preşedintelui şi continuă să se abată de la regulament, precum şi cei care încalcă în mod grav, chiar şi pentru prima dată, dispoziţiile regulamentului, vor fi chemaţi la ordine.

(2) Chemarea la ordine se înscrie în procesul verbal al şedinţei.

Art.85⁶ – (1) Înainte de a fi chemat la ordine, consilierul este invitat de către preşedintele consiliului judeţean să îşi retragă sau să explice cuvântul ori expresiile care au generat incidentul şi care ar atrage aplicarea sancţiunii.

(2) Dacă expresia întrebuinţată a fost retrasă, ori dacă explicaţiile date sunt apreciate de preşedinte ca satisfăcătoare, sancţiunea nu se mai aplică.

Art.85⁷ – În cazul în care, după chemarea la ordine, un consilier continuă să se abată de la regulament, preşedintele îi va retrage cuvântul, iar dacă persistă îl va elimina din sală. Eliminarea din sală echivalează cu absenţa nemotivată de la şedinţă.

Art.85⁸ – (1) În cazul unor abateri grave, săvârşite în mod repetat, sau al unor abateri deosebit de grave, consiliul poate aplica sancţiunea excluderii temporare a consilierului de la lucrările consiliului şi ale comisiilor de specialitate.

(2) Gravitatea abaterii va fi stabilită de comisia de specialitate care are în obiectul de activitate aspecte juridice, în cel mult 10 zile de la sesizare.

Art.85⁹ – Excluderea temporară de la lucrările consiliului şi ale comisiilor de specialitate nu poate depăşi două şedinţe consecutive.

Art.85¹⁰ – Excluderea de la lucrările consiliului şi ale comisiilor de specialitate are drept consecinţă neacordarea indemnizaţiei de şedinţă pe perioada respectivă.

Art.85¹¹ – În caz de opunere, interzicerea participării la şedinţe se execută cu ajutorul forţei publice puse la dispoziţie preşedintelui.

Art.85¹² – (1) Sancţiunile prevăzute la art.85³ alin. (1) lit. e) şi f) se aplică prin hotărâre adoptată de consiliu cu votul a cel puţin două treimi din numărul consilierilor în funcţie.

(2) Pe perioada aplicării sancţiunii, consilierii în cauză sunt scoşi din cvorumul de lucru.

Art.85¹³ – Pentru menţinerea ordinii în şedinţele comisiilor de specialitate, preşedinţii acestora au aceleaşi drepturi ca şi preşedintele consiliului judeţean. Aceştia pot aplica sancţiunile prevăzute la art. 85³ alin.(1) lit. a) - d).

Art.85¹⁴ – Sancţiunile prevăzute la art.85³ alin.(1) se pot aplica în mod corespunzător preşedintelui şi vicepreşedinţilor consiliului judeţean, pentru abaterile săvârşite în calitatea lor de consilier.

Art.85¹⁵ – (1) Pentru abateri grave şi repetate, săvârşite în exercitarea mandatului de preşedinte sau de vicepreşedinţi ai consiliului judeţean, persoanelor în cauză li se pot aplica următoarele sancţiuni:

a) mustrare;

b) avertisment;

c) diminuarea indemnizaţiei cu 5 - 10% pe timp de 1 - 3 luni;

d) eliberarea din funcţie.

(2) Sancţiunile prevăzute la alin.(1) lit. a) şi b) se aplică, prin hotărâre a consiliului, la propunerea motivată a preşedintelui consiliului judeţean. În cazul preşedintelui consiliului judeţean, propunerea trebuie făcută de cel puţin o treime din numărul consilierilor în funcţie şi va fi temeinic motivată. Motivele care justifică propunerea de sancţionare vor fi aduse la cunoştinţă consilierilor cu cel puţin 5 zile înaintea şedinţei.

(3) În cazul sancţiunilor prevăzute la alin.(1) lit. a) şi b), hotărârea se adoptă cu votul deschis al majorităţii consilierilor în funcţie, iar în cazul sancţiunilor prevăzute la lit.c) şi d), cu votul secret a cel puţin două treimi din numărul consilierilor în funcţie.

(4) Aplicarea sancţiunilor prevăzute la alin.(1) lit. c) şi d) poate fi făcută numai dacă se face dovada că preşedintele sau vicepreşedinţii consiliului judeţean a încălcat Constituţia, celelalte legi ale ţării sau a prejudiciat interesele ţării, ale unităţii administrativ-teritoriale sau ale locuitorilor din unitatea administrativ-teritorială respectivă.

(5) La eliberarea din funcţie se aplică în mod corespunzător prevederile art.113 alin.(2) din Legea nr.215/2001, cu modificările şi completările ulterioare.

Art.85¹⁶ – Împotriva sancţiunii prevăzute la art.85¹⁵ alin.(1) lit. c) şi d) persoana în cauză se poate adresa instanţei de contencios administrativ competente. Procedura prealabilă nu este obligatorie.

Art.85¹⁷ – Aplicarea sancţiunilor prevăzute la art.85³ alin.(1), în cazul preşedintelui şi vicepreşedinţilor consiliului judeţean, în calitatea acestora de consilieri, nu are nici un efect asupra exercitării de către cei în cauză a mandatului încredinţat de consiliu.

Art.85¹⁸ – Aplicarea sancţiunii prevăzute la art.85¹⁵ alin.(1) lit. d) nu are nici un efect asupra mandatului de consilier al preşedintelui sau al vicepreşedintelui consiliului judeţean.”

11. Art.86 - 91 din Regulament se abrogă.

Registrul de interese

12. După art.91 se introduc art.91¹ - 91¹¹, care vor avea următorul cuprins:

„Art.91¹ – (1) Consilierii judeţeni sunt obligaţi să îşi facă publice interesele personale printr-o declaraţie pe propria răspundere, depusă în dublu exemplar la secretarul general al judeţului.

(2) Un exemplar al declaraţiei privind interesele personale se păstrează de către secretarul general într-un dosar special, denumit registru general de interese.

(3) Al doilea exemplar al declaraţiei de interese se transmite la secretarul general al prefecturii, care le va păstra într-un dosar special, denumit registru general de interese.

Art.91² – Consilierii judeţeni au un interes personal într-o anumită problemă, dacă au posibilitatea să anticipeze că o decizie a autorităţii publice din care fac parte ar putea prezenta un beneficiu sau un dezavantaj pentru sine sau pentru:

a) soţ, soţie, rude sau afini până la gradul al doilea inclusiv;

b) orice persoană fizică sau juridică cu care au o relaţie de angajament, indiferent de natura acestuia;

c) o societate comercială la care deţin calitatea de asociat unic, funcţia de administrator sau de la care obţin venituri;

d) o altă autoritate din care fac parte;

e) orice persoană fizică sau juridică, alta decât autoritatea din care fac parte, care a făcut o plată către aceştia sau a efectuat orice fel de cheltuieli ale acestora;

f) o asociaţie sau fundaţie din care fac parte.

Art.91³ - În declaraţia privind interesele personale, consilierii judeţeni vor specifica:

a) funcţiile deţinute în cadrul societăţilor comerciale, autorităţilor şi instituţiilor publice, asociaţiilor şi fundaţiilor;

b) veniturile obţinute din colaborarea cu orice persoană fizică sau juridică şi natura colaborării respective;

c) participarea la capitalul societăţilor comerciale, dacă aceasta depăşeşte 5% din capitalul societăţii;

d) participarea la capitalul societăţilor comerciale, dacă aceasta nu depăşeşte 5% din capitalul societăţii, dar depăşeşte valoarea de 100.000.000 lei;

e) asociaţiile şi fundaţiile ai căror membri sunt;

f) bunurile imobile deţinute în proprietate sau în concesiune;

g) funcţiile deţinute în cadrul societăţilor comerciale, autorităţilor sau instituţiilor publice de către soţ/soţie;

h) bunurile imobile deţinute în proprietate sau în concesiune de către soţ/soţie şi copii minori;

i) lista proprietăţilor deţinute pe raza unităţii administrativ-teritoriale din ale căror autorităţi ale administraţiei publice locale fac parte;

j) cadourile şi orice beneficii materiale sau avantaje făcute de orice persoană fizică ori juridică, legate sau decurgând din funcţia deţinută în cadrul autorităţii administraţiei publice locale; orice cadou sau donaţie primită de consilieri într-o ocazie publică sau festivă devin proprietatea acelei instituţii ori autorităţi;

k) orice alte interese, stabilite prin hotărâre a consiliului judeţean, în cazul preşedintelui şi vicepreşedinţilor acestuia şi al consilierilor judeţeni.

Art.91⁴ - (1) Consilierii judeţeni nu pot lua parte la deliberarea şi adoptarea de hotărâri dacă au un interes personal în problema supusă dezbaterii.

(2) În situaţiile prevăzute la alin.(1), consilierii judeţeni sunt obligaţi să anunţe, la începutul dezbaterilor, interesul personal pe care îl au în problema respectivă.

(3) Anunţarea interesului personal şi abţinerea de la vot se consemnează în mod obligatoriu în procesul-verbal al şedinţei.

Art.91⁵ - Registrul de interese are caracter public, putând fi consultat de către orice persoană, în condiţiile prevăzute de Legea nr.544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public.

Art.91⁶ - (1) Declaraţia privind interesele personale se depune după cum urmează:

a) în termen de 15 zile de la data declarării consiliului ca legal constituit, în cazul consilierilor judeţeni;

b) în termen de 15 zile de la alegere, în cazul preşedintelui şi vicepreşedinţilor consiliului judeţean.

Art.91⁷ - (1) Consilierii judeţeni au obligaţia să reactualizeze declaraţia privind interesele personale la începutul fiecărui an, dar nu mai târziu de 1 februarie, dacă au intervenit modificări semnificative faţă de declaraţia anterioară.

(2) Secretarul general al judeţului va transmite secretarului general al prefecturii, până la data de 1 martie a fiecărui an, un exemplar al declaraţiilor reactualizate.

Art.91⁸ - Hotărârile adoptate cu nerespectarea dispoziţiilor art.91⁴ sunt nule de drept, potrivit dispoziţiilor art.47 alin. (2) din Legea nr.215/2001, cu modificările şi completările ulterioare.

Art.91⁹ – (1) Nedepunerea declaraţiei privind interesele personale în termenul prevăzut la art.91⁶ atrage suspendarea de drept a mandatului, până la depunerea declaraţiei.

(2) Refuzul depunerii declaraţiei privind interesele personale atrage încetarea de drept a mandatului.

(3) Suspendarea sau încetarea mandatului se constată prin hotărâre a consiliului judeţean.

Art.91¹⁰ – Cadourile şi orice beneficii materiale nedeclarate potrivit prevederilor art.91³ lit.j) sunt supuse confiscării.

Art.91¹¹ – Fapta consilierilor judeţeni de a face declaraţii privind interesele personale, care nu corespund adevărului, constituie infracţiunea de fals în declaraţii şi se pedepseşte potrivit Codului penal.”

13. Art.92 din Regulament se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art.92 – Prevederile prezentului regulament se completează cu dispoziţiile Legii nr.215/2001 privind administraţia publică locală, ale Legii nr.161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţii publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei şi ale Legii nr.393/2004 privind Statutul aleşilor locali, în măsura în care acesta nu dispune.”

Art.II. După aprobarea modificărilor, articolele din Regulamentul de organizare şi funcţionare vor fi renumerotate, iar Regulamentul se va republica în Monitorul Oficial al judeţului.

PREŞEDINTE

Lokodi Edita Emöke

Contrasemnează

SECRETAR GENERAL

Ioan Togănel

REGULAMENT

de organizare şi funcţionare a Consiliului Judeţean Mureş

CAPITOLUL I.

DISPOZIŢII GENERALE

Art.1. În conformitate cu prevederile Legii nr.215/2001 privind administraţia publică locală, modificată şi completată prin Legea nr.141/2004, a Hotărârii Guvernului nr.1206/2001 pentru aprobarea normelor de aplicare a legii, ale Legii nr.673/2002 privind aprobarea, modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului României nr.35/2002 pentru aprobarea Regulamentului cadru de organizare şi funcţionare a consiliilor locale şi ale Legii nr.52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică, Consiliul Judeţean Mureş stabileşte prin prezentul regulament regulile de procedură şi de organizare în baza cărora funcţionează.

Art.2. (1) Consiliul Judeţean Mureş ales la 6 iunie 2004 şi constituit în şedinţa din 26 iunie 2004 se compune din 35 consilieri.

(2) Consiliul Judeţean Mureş este autoritatea administraţiei publice locale, constituită la nivel judeţean pentru coordonarea activităţii consiliilor comunale, orăşeneşti şi municipale, în vederea realizării serviciilor publice de interes judeţean.

(3) Constituirea şi completarea Consiliului judeţean se face în conformitate cu prevederile art.103 şi respectiv art.31-37 din Legea nr.215/2001 privind administraţia publică locală şi a prezentului regulament.

Art.3. Consiliul judeţean se organizează şi funcţionează în temeiul principiilor autonomiei locale, descentralizării serviciilor publice, eligibilităţii autorităţilor administraţiei publice locale, legalităţii, transparenţei decizionale şi consultării cetăţenilor în soluţionarea problemelor locale de interes deosebit.

Art.4. (1) Autonomia Consiliului Judeţean Mureş este administrativă şi financiară fiind exercitată pe baza şi în limitele prevăzute de lege.

(2) Autonomia locală priveşte organizarea, funcţionarea, competenţele şi atribuţiile Consiliului Judeţean Mureş, precum şi gestionarea resurselor judeţului de către acesta.

(3) Autonomia locală reprezintă dreptul şi capacitatea efectivă a Consiliului judeţean de a soluţiona, în numele şi în interesul cetăţenilor judeţului Mureş, treburile publice, în condiţiile legii.

Art.5. Aplicarea principiilor prevăzute la art.3 şi 4 nu pot aduce atingere caracterului de stat naţional, unitar şi indivizibil al României.

Art.6. (1) Consiliul judeţean exercită prerogativele ce revin judeţului ca persoană juridică, de drept public, ce are, potrivit legii, capacitate juridică deplină, posedă un patrimoniu propriu şi are dreptul să aibă iniţiative în toate domeniile, cu excepţia celor care sunt date în mod expres în competenţa altor autorităţi publice.

(2) Ca persoană juridică de drept public, judeţul, reprezentat de Consiliul judeţean are în proprietate bunuri din domeniul public de interes judeţean, potrivit legii şi bunuri în domeniul privat.

Art.7. (1) Raporturile dintre Consiliul judeţean şi consiliile locale municipale, orăşeneşti şi comunale au la bază principiile autonomiei, legalităţii, responsabilităţii, cooperării şi solidarităţii în rezolvarea problemelor întregului judeţ.

(2) În relaţiile dintre Consiliul judeţean şi autorităţile administraţiei publice locale nu există raporturi de subordonare.

Art.8. Consiliul Judeţean Mureş are sub autoritatea sa: SC. Drumuri şi Poduri Mureş SA, SC. Servicii de Utilităţi Rurale SA, Regia Autonomă “Aeroportul Tîrgu-Mureş”, Biblioteca judeţeană, Muzeul judeţean, Centrul judeţean de Creaţie Populară, Teatrul Ariel, Redacţia “Vatra”, Redacţia “Lato”, Ansamblul Artistic “Mureşul”, Şcoala de Arte, Filarmonica de Stat, Administraţia Palatului Culturii, Direcţia Judeţeană pentru Protecţia Drepturilor Copilului, Direcţia de Asistenţă Socială, Corpul Gardienilor Publici şi Teatrul Naţional Tîrgu-Mureş. Consiliul Judeţean are în administrare terenurile şi clădirile în care îşi desfăşoară activitatea unităţile sanitare aflate în domeniul public al judeţului.

CAPITOLUL II.

Constituirea Consiliului Judeţean

Art.9. (1) Consiliul judeţean se constituie în termen de 20 de zile de la data desfăşurării alegerilor. Convocarea consilierilor declaraţi aleşi, la şedinţa de constituire a consiliului, se face de prefect, prin ordin.

(2) Şedinţa este legal constituită dacă participă cel puţin două treimi din numărul consilierilor declaraţi aleşi. În cazul în care nu se poate asigura această majoritate, peste 3 zile va fi convocată o nouă şedinţă printr-un nou ordin emis de prefect. Dacă nici de această dată nu se prezintă cel puţin două treimi din numărul consilierilor declaraţi aleşi, prefectul va face o nouă convocare peste alte 3 zile, emiţând în acest scop un nou ordin.

(3) Dacă nici la a treia convocare nu se prezintă cel puţin două treimi din numărul consilierilor declaraţi aleşi, prefectul va dispune verificarea motivelor care au determinat neprezentarea la şedinţă a consilierilor absenţi. Dacă absenţele nu au la bază motive temeinice, determinate de boală, care a necesitat spitalizarea sau imobilizarea la pat; deplasarea în străinătate în interes de serviciu; evenimente de forţă majoră, cum ar fi: inundaţii sau alte catastrofe care au împiedicat deplasarea, deces în familie sau alte situaţii similare, prefectul va emite un ordin prin care va declara vacante locurile consilierilor declaraţi aleşi, care au lipsit nemotivat de la cele 3 convocări anterioare. Ordinul prefectului poate fi atacat de cei interesaţi la instanţa de contencios administrativ, în termen de 5 zile de la comunicare. Hotărârea instanţei este definitivă şi irevocabilă.

(4) Înainte de a emite ordinul, prefectul va verifica dacă pe listele de candidaţi depuse de partidele politice, alianţele politice sau alianţele electorale, ai căror consilieri declaraţi aleşi au lipsit nemotivat mai sunt supleanţi. În caz afirmativ, prin acelaşi ordin se va dispune organizarea unei noi şedinţe de constituire la care vor fi convocaţi supleanţii.

(5) În cazul în care pe listele de candidaţi nu mai sunt supleanţi sau aceştia refuză, la rândul lor, să se prezinte la şedinţă, prefectul va dispune organizarea de alegeri pentru completarea posturilor declarate vacante, potrivit aliniatului 3. Alegerile se vor organiza în condiţiile Legii nr.67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, în cel mult 30 de zile de la data emiterii ordinului şi la acestea vor putea participa toate partidele politice, alianţele politice sau alianţele electorale care au depus iniţial liste de candidaţi precum şi candidaţii independenţi care nu au fost declaraţi aleşi la alegerile anterioare.

Art.10. (1) Şedinţa de constituire este deschisă de prefect sau de reprezentantul acestuia, care îl invită pe cel mai în vârstă dintre consilieri şi pe cei 2 asistenţi ai acestuia care vor fi desemnaţi dintre cei mai tineri consilieri, să preia conducerea lucrărilor şedinţei.

(2) După preluarea conducerii şedinţei se ia o pauză, în timpul căreia se constituie grupurile de consilieri, potrivit Statutului aleşilor locali, care funcţionează pe toată durata mandatului, iar Secretarul General al judeţului prezintă preşedintelui de vârstă şi asistenţilor acestuia dosarele consilierilor declaraţi aleşi şi pe cele ale supleanţilor lor. Dosarele pot fi însoţite de opţiunile scrise ale consilierilor aleşi care ocupă funcţii incompatibile, potrivit legii, cu calitatea de consilier.

Art.11. (1) După reluarea lucrărilor şedinţei, consilierii declaraţi aleşi vor alege o comisie de validare alcătuită din 3-5 consilieri. Numărul membrilor comisiei se stabileşte prin vot deschis la propunerea preşedintelui de vârstă. Comisia este aleasă pe întreaga durată a mandatului şi are următoarele atribuţii:

a) verifică dosarele consilierilor declaraţi aleşi

b) verifică dosarele supleanţilor în cazul declanşării procedurii de validare a acestora

c) propune validarea sau invalidarea consilierilor declaraţi aleşi şi după caz a supleanţilor

d) organizează şi stabileşte rezultatul votului secret

(2) Desemnarea candidaţilor pentru comisia de validare se face de către grupurile de consilieri constituite potrivit art.10, alin.2. Numărul de locuri cuvenite fiecărui grup se determină în funcţie de numărul de mandate obţinute de grupul în cauză.

(3) Alegerea membrilor comisiei de validare se face individual, prin votul deschis al majorităţii consilierilor prezenţi la şedinţa de constituire, iar rezultatul va fi consemnat în Hotărârea nr 1.

Art.12. Comisia de validare a mandatelor alege din rândul membrilor săi, cu votul majorităţii acestora, un preşedinte şi un secretar.

Art.13. (1) După alegerea comisiei de validare preşedintele dispune o nouă pauză, în timpul căreia va fi examinată de către comisie, legalitatea alegerii fiecărui consilier, pe baza dosarelor prezentate de preşedintele de vârstă şi vor fi elaborate propunerile de validare sau de invalidare a mandatelor care vor fi consemnate într-un proces verbal al cărui model este prezentat în anexa la prezentul regulament.

(2) Dacă consilierii care deţin funcţii incompatibile optează în scris pentru renunţarea la funcţia de consilier, va fi examinat, în vederea validării, dosarul supleantului, sau a supleanţilor de pe aceeaşi listă, în ordinea în care cei în cauză au fost înscrişi pe lista de candidaţi.

(3) Invalidarea alegerii unui consilier poate fi propusă de comisia de validare, numai dacă aceasta a constatat că au fost încălcate condiţiile de eligibilitate stabilite expres de lege sau dacă alegerea s-a făcut prin fraudă electorală constatată de către biroul electoral, potrivit prevederilor Legii nr.67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale.

(4) Consilierii care lipsesc motivat de la şedinţa de constituire pot fi validaţi sau invalidaţi în lipsă.

(5) În cazul în care până la data validării, un candidat declarat ales nu mai face parte din partidul pe a cărui listă a fost ales, la cererea scrisă a partidului respectiv, mandatul acestuia nu va fi validat, urmând a fi validat primul supleant pe listă.

Art.14. (1) Validarea sau invalidarea mandatelor se face în ordine alfabetică, prin votul deschis al majorităţii consilierilor prezenţi la şedinţă. Persoana al cărei mandat este supus validării sau invalidării nu participă la vot.

(2) Rezultatul validării mandatelor se consemnează în Hotărârea nr.2, care se va comunica de îndată consilierilor care au absentat motivat.

Art.15. (1) Hotărârea de validare sau invalidare a mandatelor poate fi atacată de cei interesaţi la instanţa de contencios administrativ în termen de 5 zile de la adoptare, sau în cazul celor absenţi de la şedinţă, de la comunicare.

(2) Instanţa de contencios administrativ este obligată să se pronunţe în termen de 30 de zile.

Art.16.(1) După validarea mandatelor a cel puţin două treimi din numărul de consilieri stabilit potrivit legii se va proceda la depunerea următorului jurământ: “Jur să respect Constituţia şi legile ţării şi să fac cu bună credinţă tot ceea ce stă în puterile şi priceperea mea pentru binele locuitorilor judeţului. Aşa să-mi ajute Dumnezeu !”

(2) Jurământul se depune după următoarea procedură: secretarul general al judeţului va da citire jurământului, după care consilierii validaţi se vor prezenta, în ordine alfabetică, în faţa unei mese special amenajate, pe care se află un exemplar din Constituţie şi Biblie. Consilierul va pune mâna stângă atât pe Constituţie cât şi dacă este cazul, pe Biblie, va pronunţa cuvântul “Jur” după care va semna Jurământul de credinţă, care va fi imprimat pe un formular special.

(3) Consilierii pot depune jurământul fără formula religioasă. În acest caz jurământul va fi imprimat pe formular fără această formulă.

(4) Jurământul se semnează în două exemplare, un exemplar se păstrează la dosarul de validare, iar al doilea se înmânează consilierului.

(5) Consilierii care refuză să depună jurământul sunt consideraţi demisionaţi de drept, acest fapt urmând a se consemna în procesul verbal al şedinţei. În această situaţie se va supune validării mandatul primului supleant de pe lista partidului politic, alianţei politice sau alianţei electorale respective, dacă până la validarea mandatului, partidele politice sau alianţele politice confirmă în scris apartenenţa la partid a consilierului în cauză.

(6) După depunerea jurământului de către cel puţin două treimi din numărul membrilor consiliului local, preşedintele de vârstă declară consiliul legal constituit. Declararea consiliului ca legal constituit se constată prin Hotărârea nr.3.

Art.17 – (1) Consilierii validaţi intră în dreptul deplinei exercitări a mandatului de la data declarării ca legal constituit a consiliului judeţean, potrivit Legii nr.215/2001 cu modificările şi completările ulterioare.

(2) Consilierii validaţi după şedinţa de constituire a consiliului intră în exerciţiul mandatului de consilier după depunerea jurământului.

Art.18 – (1) Calitatea de consilier judeţean încetează la data declarării ca legal constituit a noului consiliu ales.

(2) Calitatea de consilier judeţean încetează de drept înainte de expirarea duratei normale a mandatului în următoarele cazuri:

j) demisie;

k) incompatibilitate;

l) schimbarea domiciliului într-o altă unitate administrativ-teritorială, inclusiv ca urmare a reorganizării acesteia;

m) lipsa nemotivată de la mai mult de 3 şedinţe ordinare consecutive ale consiliului;

n) imposibilitatea exercitării mandatului pe o perioadă mai mare de 6 luni consecutive, cu excepţia cazurilor prevăzute de lege;

o) condamnarea prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă, la o pedeapsă privativă de libertate;

p) punerea sub interdicţie judecătorească;

q) pierderea drepturilor electorale;

r) deces.

(3) Încetarea de drept a mandatului de consilier judeţean se constată de către Consiliul Judeţean, prin hotărâre adoptată în prima şedinţă ordinară, la propunerea preşedintelui Consiliului Judeţean sau a oricărui consilier, hotărâre prin care se ia act de situaţia apărută şi se declară vacant locul consilierului în cauză.

(4) Hotărârea va avea la bază, în toate cazurile, un referat constatator semnat de preşedintele Consiliului Judeţean şi de secretarul general al judeţului. Referatul va fi însoţit de actele justificative.

Art.19 – Consilierii judeţeni pot demisiona, anunţând în scris preşedintele consiliului judeţean care ia act de aceasta. Preşedintele propune consiliului adoptarea unei hotărâri prin care se ia act de demisie şi se declară locul vacant.

Art.20 – (1) Consilierii se pot constitui în grupuri, în funcţie de partidele sau alianţele politice pe ale căror liste au fost aleşi, dacă sunt în număr de cel puţin trei.

(2) – Consilierii care nu îndeplinesc condiţiile prevăzute la alin.1 pot constitui un grup prin asociere.

(3) Grupul de consilieri este condus de un lider, ales prin votul deschis al majorităţii membrilor grupului.

Art.21 – Consilierii nu pot forma grupuri în numele unor partide care nu au participat la alegeri sau care nu au întrunit numărul de voturi necesar pentru a intra în consiliu cu cel puţin un consilier.

Art.22 – în cazul fuzionării, două sau mai multe partide, care sunt reprezentate în consiliu sau care au deja constituite grupuri, pot forma un grup distinct.

CAPITOLUL III

Organizarea Consiliului Judeţean

Art.23 După declararea ca legal constituit, Consiliul judeţean alege dintre membrii săi, cu votul secret al majorităţii consilierilor în funcţie, pe toată durata exercitării mandatului, un preşedinte şi doi vicepreşedinţi.

Art.24 (1) Propunerea de candidaţi pentru alegerea preşedintelui şi a vicepreşedinţilor se face de către grupurile de consilieri sau de către oricare dintre consilieri.

(2) Candidaturile pentru funcţiile de preşedinte şi vicepreşedinţi se supun votului secret pe buletine de vot separate, respectiv pentru preşedinte şi vicepreşedinţi.

(3) Toţi candidaţii desemnaţi pe funcţii vor fi înscrişi pe buletinele de vot în ordinea în care au fost făcute propunerile, după ce, în prealabil au fost consultaţi de preşedintele de vârstă dacă acceptă candidatura.

(4) După înregistrarea candidaturilor se ia o pauză în timpul căreia se completează buletinele de vot.

(5) Exercitarea votului se face într-o cabină special amenajată, putându-se folosi, la alegerea consiliului, una din următoarele modalităţi.

a). pe buletinul de vot se barează cu o linie orizontală numele candidaţilor pe care consilierul nu doreşte să îi aleagă rămânând nebarat numele celui pe care doreşte să îl aleagă votantul.

b). pe buletinul de vot se scrie cuvântul “DA” în dreptul numelui celui pe care doreşte să îl voteze.

c). alte modalităţi, la alegerea consiliului.

Art.25 (1) Sunt declaraţi aleşi ca preşedinte şi vicepreşedinţi, candidaţii care au obţinut votul majorităţii consilierilor în funcţie.

(2) În situaţia în care nu s-a întrunit majoritatea prevăzută la aliniatul 7 se organizează un al doilea tur de scrutin, în aceeaşi şedinţă, la care vor participa candidaţii situaţi pe primele două locuri. La al 2-lea tur de scrutin sunt declaraţi aleşi preşedinte şi vicepreşedinţi, consilierii care au obţinut cel mai mare număr de voturi.

(3) În caz de balotaj se va proceda la un nou tur de scrutin, la care vor participa numai candidaţii care se află în această situaţie. Va fi declarat ales, candidatul care a obţinut cele mai multe voturi.

Art.26 Alegerea preşedintelui şi vicepreşedinţilor sunt consemnate în Hotărârile nr. 4 şi 5 ale Consiliului judeţean.

Art.27 După alegerea preşedintelui consiliului judeţean, activitatea preşedintelui de şedinţă încetează.

Preşedintele consiliului judeţean asigură în continuare conducerea lucrărilor şedinţei.

Art.28 Preşedintele şi vicepreşedinţii pot fi eliberaţi din funcţie de către consiliul judeţean la propunerea a cel puţin o treime din numărul consilierilor şi numai cu votul secret a cel puţin două treimi din numărul consilierilor în funcţie. Eliberarea din funcţie a preşedintelui consiliului judeţean se face dacă a emis în decurs de 3 luni, cel puţin 3 dispoziţii care au fost anulate irevocabil de instanţa de judecată, întrucât au contravenit intereselor generale ale statului ori ale judeţului sau a încălcat Constituţia şi legile ţării. Vicepreşedinţii pot fi eliberaţi din funcţie, în aceleaşi condiţii, numai dacă s-a constatat prin hotărâre judecătorească irevocabilă că aceştia au contravenit, în exercitarea sarcinilor ce le-au revenit, intereselor generale ale statului sau ale judeţului ori au încălcat Constituţia şi legile ţării.

Comisiile de specialitate

Art.29 (1) După constituire Consiliul Judeţean stabileşte şi organizează comisii de specialitate pe principalele domenii de activitate.

(2) Domeniile de activitate în care se pot organiza comisii de specialitate, denumirea acestora şi numărul de membri care va fi întotdeauna impar, se stabilesc de către Consiliul judeţean, în funcţie de specificul activităţii din judeţ.

Art.30 (1) Numărul locurilor care revin fiecărui grup de consilieri în fiecare comisie de specialitate se stabileşte de către consiliul judeţean, în funcţie de ponderea acestora în cadrul consiliului.

(2) Nominalizarea membrilor fiecărei comisii se face de fiecare grup de consilieri, avându-se în vedere, de regulă, opţiunea acestora, pregătirea lor profesională şi domeniul în care îşi desfăşoară activitatea.

(3) În funcţie de numărul membrilor consiliului, un consilier poate face parte din 1-3 comisii, dintre care una este comisia de bază. Consilierii au drept de vot în comisia de bază iar în celelalte comisii participă cu drept de vot consultativ. Îndemnizaţia de şedinţă se va acorda numai pentru activitatea desfăşurată în comisia de bază.

Art.31 (1) Consiliul judeţean poate hotărî organizarea unor comisii speciale de analiză şi verificare, la propunerea consilierilor sau a preşedintelui consiliului judeţean.

(2) Componenţa nominală a comisiilor prevăzute la alin. (1), obiectivele şi tematica activităţii acestora, perioada în care vor lucra şi mandatul lor se stabilesc prin hotărâre a consiliului judeţean.

(3) Comisia de analiză şi verificare va prezenta consiliului judeţean, la termenul stabilit de acesta, raportul întocmit în urma analizelor şi verificărilor efectuate. Raportul va cuprinde, dacă este cazul, propuneri concrete de îmbunătăţire a activităţii în domeniul supus analizei sau verificării.

Art.32 (1) Consiliul Judeţean Mureş are organizate 6 comisii de specialitate pe domenii de activitate după cum urmează:

1. Comisia economico – financiară;

2. Comisia de amenajare a teritoriului şi urbanism;

3. Comisia de servicii publice;

4. Comisia social-culturală;

5. Comisia juridică, ordine publică şi integrare europeană;

6. Comisia de agricultură;

(2) Consiliul poate hotărî să se organizeze comisii de specialitate şi în alte domenii de activitate sau o comisie să aibă în obiectul de activitate două sau mai multe domenii.

(3) Pot fi membri ai comisiilor de specialitate numai consilierii.

Art.33 (1) Comisiile de specialitate lucrează valabil în prezenţa majorităţii membrilor şi iau hotărâri cu votul majorităţii membrilor prezenţi.

(2) Comisia poate invita să participe la şedinţele sale specialişti din cadrul aparatului

propriu al consiliului judeţean sau din afara acestuia, în special de la unităţile aflate în subordinea consiliului. Au dreptul să participe la şedinţele comisiei şi consilieri care au făcut propunerile ce stau la baza lucrărilor comisiei.

(3) Şedinţele comisiei de specialitate sunt de regulă publice.

(4) Comisia poate invita şi alte persoane care să participe la dezbateri.

(5) Comisia poate hotărî ca unele şedinţe sau dezbaterea unor puncte de pe ordinea de zi, să se desfăşoare cu uşile închise.

Art.34 Fiecare comisie de specialitate îşi alege prin votul deschis, al majorităţii consilierilor ce o compun, câte un preşedinte şi câte un secretar.

Art.35 (1) Comisiile de specialitate au următoarele atribuţii principale:

a) analizează proiectele de hotărâri ale consiliului judeţean;

b) se pronunţă asupra altor probleme trimise de consiliu spre avizare;

c) întocmesc avize asupra proiectelor de hotărâri şi asupra problemelor analizate, pe care le prezintă consiliului.

(2) Comisiile de specialitate îndeplinesc orice alte însărcinări date prin hotărâri ale consiliului judeţean, dacă acestea au legătură cu activitatea lor.

Art.36 (1) Preşedintele comisiei de specialitate are următoarele atribuţii principale:

a) asigură reprezentarea comisiei în raporturile acesteia cu consiliul judeţean şi cu celelalte comisii;

b) convoacă şedinţele comisiei;

c) conduce şedinţele comisiei;

d) propune ca la lucrările comisiei să participe şi alte persoane din afara acesteia, dacă apreciază că este necesar;

e) participă la lucrările celorlalte comisii care examinează probleme ce prezintă importanţă pentru comisia pe care o conduce;

f) susţine în şedinţele de consiliu avizele formulate de comisie;

g) anunţă rezultatul votării, pe baza datelor comunicate de secretar.

(2) Preşedintele comisiei îndeplineşte orice alte atribuţii referitoare la activitatea comisiei, prevăzute de lege, sau stabilite de consiliul judeţean.

Art. 37 (1) Secretarul comisiei îndeplineşte următoarele atribuţii principale:

a) efectuează apelul nominal şi ţine evidenţa participării la şedinţe a membrilor comisiei;

b) numără voturile şi îl informează pe preşedinte asupra cvorumului necesar pentru adoptarea fiecărei hotărâri şi asupra rezultatului votării;

c) asigură redactarea avizelor şi proceselor-verbale etc.

(2) Secretarul comisiei îndeplineşte orice alte însărcinări stabilite de comisie sau de către preşedintele acesteia.

Art. 38 (1) Convocarea şedinţelor comisiei se face de către preşedintele acesteia cu cel puţin 3 zile înainte.

(2) Ordinea de zi se aprobă de comisie la propunerea preşedintelui. Oricare dintre membrii comisiei poate cere includerea pe ordinea de zi a unor probleme.

(3) Participarea membrilor comisiei la şedinţele acesteia este obligatorie.

(4) În caz de absenţă la şedinţa comisiei de bază consilierului în cauză nu i se acordă indemnizaţie de şedinţă. Dacă absenţele continuă, fără a fi motivate, preşedintele comisiei poate aplica sancţiunile prevăzute în competenţa sa de Statutul aleşilor locali sau poate propune consiliului aplicarea altor sancţiuni statutare, inclusiv înlocuirea lui din comisie.

Art.39 Şedinţele comisiilor de specialitate se desfăşoară, de regulă, înaintea şedinţelor consiliului, atunci când ordinea de zi a şedinţei acestuia cuprinde probleme sau proiecte de hotărâri asupra cărora i se solicită avizul, la convocarea preşedintelui acesteia sau a preşedintelui Consiliului Judeţean. Celelalte şedinţe ale comisiei de specialitate se vor desfăşura pe baza programării făcute de către preşedintele acesteia.

Art.40 (1) Pentru dezbaterea proiectelor de hotărâri sau a celorlalte probleme repartizate comisiei, preşedintele acesteia va desemna un consilier care va face în cadrul şedinţei o scurtă prezentare a problemei aflate pe ordinea de zi, dacă aceasta nu este prezentată de iniţiator.

(2) Consilierul desemnat potrivit alin. (1) va redacta avizul comisiei, pe baza amendamentelor şi a propunerilor formulate de membrii acesteia, care au fost aprobate cu majoritatea voturilor consilierilor prezenţi.

(3) Avizele întocmite de comisie vor cuprinde separat, cu motivarea necesară, atât amendamentele şi propunerile acceptate, cât şi cele respinse.

(4) Avizul întocmit potrivit alin. (2) şi (3) se prezintă Secretarului General, care se va îngriji de multiplicarea şi difuzarea acestuia către consilieri, o dată cu ordinea de zi.

Art.41 Votul în comisii este, de regulă, deschis. În anumite situaţii comisia poate hotărî ca votul să fie secret, stabilind de la caz la caz şi modalitatea de exprimare a acestuia.

Art.42 (1) Lucrările şedinţelor comisiei se consemnează, prin grija secretarului acesteia, într-un proces-verbal. După încheierea şedinţei procesul-verbal va fi semnat de către preşedintele şi secretarul comisiei.

(2) Preşedintele poate încuviinţa ca procesele-verbale ale şedinţelor să fie consultate de alte persoane interesate care nu au participat la şedinţă, cu excepţia proceselor-verbale întocmite în şedinţele ale căror lucrări s-au desfăşurat cu uşile închise.

Art.43 Dacă în urma dezbaterilor din şedinţa consiliului judeţean se impun modificări de fond în conţinutul proiectului, preşedintele consiliului poate hotărî retrimiterea proiectului pentru reexaminare de către comisia sau compartimentul de specialitate care a întocmit avizul, respectiv raportul.

Atribuţiile secretarului general al judeţului

Art.44 (1) Secretarul general al judeţului participă în mod obligatoriu la şedinţele consiliului şi îi revin următoarele atribuţii principale privitoare la şedinţele acestuia:

a) asigură îndeplinirea procedurilor de convocare a consiliului judeţean, la cererea preşedintelui sau a cel puţin unei treimi din numărul consilierilor în funcţie;

b) asigură efectuarea lucrărilor de secretariat;

c) efectuează apelul nominal şi ţine evidenţa participării la şedinţe a consilierilor;

d) numără voturile şi consemnează rezultatul votării, pe care îl prezintă preşedintelui;

e) îl informează pe preşedinte cu privire la cvorumul necesar pentru adoptarea fiecărei hotărâri a consiliului judeţean;

f) asigură înregistrarea sau stenografierea lucrărilor şedinţei de consiliu, pe baza cărora se întocmeşte procesul-verbal, la cererea expresă în procesul-verbal se va consemna cuvânt cu cuvânt intervenţiile consilierilor, pune la dispoziţia consilierilor înaintea fiecărei şedinţe procesul-verbal, al şedinţei anterioare, asupra conţinutului căruia solicită acordul consiliului;

g) asigură întocmirea dosarelor de şedinţă, legarea, numerotarea paginilor, semnarea şi ştampilarea acestora;

h) urmăreşte ca la deliberarea şi adoptarea unor hotărâri ale consiliului judeţean să nu ia parte consilierii care se încadrează în dispoziţiile art. 47 alin.(1) din Legea administraţiei publice locale nr.215/2001. Îl informează pe preşedinte cu privire la asemenea situaţii şi face cunoscute sancţiunile prevăzute de lege în asemenea cazuri;

i) prezintă în faţa consiliului judeţean punctul său de vedere cu privire la legalitatea unor proiecte de hotărâri sau a altor măsuri supuse deliberării consiliului; dacă este cazul, refuză să contrasemneze hotărârile pe care le consideră ilegale;

j) contrasemnează, în condiţiile legii şi ale prezentului regulament, hotărârile consiliului judeţean pe care le consideră legale;

k) poate propune preşedintelui înscrierea unor probleme în proiectul ordinii de zi a şedinţelor ordinare ale consiliului judeţean;

l) acordă membrilor consiliului asistenţă şi sprijin de specialitate în desfăşurarea activităţii, inclusiv la redactarea proiectelor de hotărâri sau la definitivarea celor discutate şi aprobate de consiliu; aceleaşi obligaţii revin şi aparatului propriu al consiliului judeţean.

(2) Secretarul general îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite de lege, sau însărcinări date de consiliu privitoare la buna organizare şi desfăşurare a şedinţelor consiliului.

Capitolul IV.

Funcţionarea consiliului judeţean

Desfăşurarea şedinţelor

Art.45 (1) Consiliul judeţean se întruneşte în şedinţe ordinare o dată la două luni, la convocarea preşedintelui consiliului judeţean.

(2) Consiliul judeţean se poate întruni şi în şedinţe extraordinare ori de câte ori este necesar, la cererea preşedintelui sau a cel puţin unei treimi din numărul membrilor consiliului, ori la solicitarea prefectului adresată preşedintelui consiliului judeţean, în cazuri excepţionale care necesită adoptarea de măsuri imediate pentru prevenirea, limitarea sau înlăturarea urmărilor calamităţilor, catastrofelor, incendiilor, epidemiilor sau epizootiilor, precum şi pentru apărarea ordinii şi liniştii publice.

(3) Convocarea consiliului judeţean se face în scris, prin intermediul secretarului general al judeţului, cu cel puţin 5 zile înaintea şedinţelor ordinare sau cu cel puţin 3 zile înaintea celor extraordinare.

(4) În caz de forţă majoră şi de maximă urgenţă pentru rezolvarea intereselor locuitorilor judeţului, convocarea consiliului judeţean se face de îndată de către preşedinte, din propria iniţiativă sau la solicitarea prefectului.

(5) În situaţia în care preşedintele consiliului judeţean se află în imposibilitatea de a convoca consiliul în şedinţă ordinară, aceasta se va face de către vicepreşedintele desemnat de preşedinte prin dispoziţie.

(6) Ordinea de zi a şedinţelor consiliului judeţean se va înscrie în cuprinsul invitaţiei de şedinţă transmisă consilierilor şi se aduce la cunoştinţa locuitorilor prin mass-media sau prin orice alt mijloc de publicitate, atât în limba română cât şi în limba maghiară.

(7) Aducerea la cunoştinţa publică, în limba maghiară, a ordinii de zi a şedinţei consiliului judeţean se consemnează în procesul verbal al şedinţei, iar în dosarul de şedinţă se vor ataşa actele doveditoare, inclusiv ordinea de zi în limba oficială şi în versiunea tradusă în limba maghiară.

(8) Proiectul ordinii de zi se întocmeşte la propunerea preşedintelui, consilierilor, secretarului general, comisiilor de specialitate sau la solicitarea cetăţenilor.

(9) Modificarea ordinii de zi se poate face numai pentru probleme urgente şi numai cu votul majorităţii consilierilor prezenţi.

(10) Dezbaterea unor probleme urgente în afara ordinii de zi care a fost publicată, se poate face numai pe baza aplicării procedurii iniţiativei de urgenţă.

(11) Iniţiativa de urgenţă poate fi promovată de preşedinte, de preşedinţii comisiilor de specialitate (în baza hotărârii comisiei) sau de un grup de cel puţin 10 consilieri. Iniţiativa de urgenţă se motivează şi se prezintă în scris secretarului general cu cel puţin 48 de ore înaintea şedinţei consiliului.

(12) Dacă un consilier se opune iniţiativei de urgenţă, preşedintele acordă iniţiatorului cinci minute pentru motivarea în plen a propunerii. În cazul în care consiliul nu acceptă urgenţa, cazul poate fi abordat în cadrul ordinii de zi al şedinţei următoare.

(13) În cazul aprobării procedurii de urgenţă, problema va fi dezbătută ca primul punct al ordinii de zi

(14) Proiectul ordinii de zi se supune aprobării consiliului.

(15) Proiectele de hotărâri şi celelalte probleme asupra cărora urmează să se delibereze se înscriu pe ordinea de zi numai dacă sunt însoţite de expuneri de motive, de avizul comisiilor de specialitate cărora le-au fost transmise în acest scop şi de raportul compartimentului de resort din cadrul aparatului propriu al consiliului judeţean în cazul proiectelor de hotărâri iniţiate de consilieri sau cetăţeni. Raportul compartimentului de resort va fi elaborat în termen de 30 zile de la solicitarea iniţiatorului şi se depune la secretarul general înainte de întocmirea avizului de către comisia de specialitate, pentru a fi avut în vedere de către această comisie.

Art.46 (1) Şedinţele consiliului judeţean sunt legal constituite dacă sunt prezenţi majoritatea consilierilor în funcţie.

(2) Proiectele de hotărâre a căror adoptare trebuie să se facă cu votul a 2/3 din numărul consilierilor în funcţie, nu se iau în dezbatere dacă cvorumul stabilit de lege nu este îndeplinit.

Art.47 (1) Şedinţele consiliului sunt conduse de preşedinte sau în lipsa acestuia de vicepreşedintele desemnat de preşedinte prin dispoziţie,

(2) În cazul în care din motive întemeiate, lipseşte şi vicepreşedintele desemnat, şedinţa va fi condusă de celălalt vicepreşedinte sau de un consilier ales cu votul majorităţii consilierilor prezenţi.

Art.48 (1) Consilierii sunt obligaţi să participe la lucrările consiliului şi să îşi înregistreze prezenţa în evidenţa ţinută de secretarul general.

(2) Consilierul care nu poate lua parte la şedinţă este obligat să aducă la cunoştinţă această situaţie preşedintelui consiliului sau secretarului general al judeţului.

(3) În cazul în care un consilier absentează de două ori consecutiv, fără motive temeinice, el poate fi sancţionat în condiţiile prezentului regulament.

Art.49 (1) Şedinţele consiliului judeţean sunt publice cu excepţia cazurilor în care consilierii decid, cu majoritatea de voturi, ca acestea să se desfăşoare cu uşile închise.

(2) Problemele privind bugetul judeţului, administrarea domeniului public şi privat al judeţului, participarea la programe de dezvoltare judeţeană, regională sau de cooperare generală transfrontalieră, organizarea şi dezvoltarea urbanistică generală a judeţului şi a unităţilor administrativ teritoriale, precum şi cele privind asocierea sau cooperarea cu alte autorităţi publice, organizaţii neguvernamentale, persoane juridice române sau străine sau dezbaterea oricărui proiect de hotărâre cu aplicabilitate generală se vor discuta întotdeauna în şedinţa publică.

(3) Lucrările şedinţelor se desfăşoară în limba română, limba oficială a statului. La şedinţele consiliului se poate folosi şi limba maghiară. În toate cazurile documentele şedinţelor de consiliu se întocmesc numai în limba română, limba oficială a statului. În cazul în care se va folosi şi limba maghiară, procesul verbal al şedinţei se va redacta direct în limba română, pe baza traducerii din timpul şedinţei.

(4) În situaţia în care se va folosi limba maghiară, preşedintele consiliului judeţean are obligaţia să asigure traducerea integrală şi concomitentă a dezbaterilor în limba română. Traducerea va fi realizată de un traducător autorizat. În cazuri excepţionale, dacă traducerea nu poate fi realizată datorită lipsei traducătorului autorizat şi acesta nu poate fi înlocuit cu o altă persoană în măsură să asigure traducerea, lucrările şedinţei consiliului judeţean se vor desfăşura în limba română. Dacă situaţia se repetă şi la şedinţa următoare, lucrările acesteia vor fi amânate. După o a treia amânare devin aplicabile prevederile art.111 din Legea nr.215/2001.

Art.50 (1) Dezbaterea problemelor se face, de regulă, în ordinea în care acestea sunt înscrise pe ordinea de zi aprobată. Dezbaterea începe prin prezentarea pe scurt a proiectului de hotărâre sau a problemei înscrise pe ordinea de zi, pe care o face iniţiatorul. Apoi se dă cuvântul preşedintelui comisiei de specialitate şi, dacă este cazul, şefului compartimentului care a întocmit raportul.

(2) După efectuarea prezentărilor prevăzute la alin. (1) se trece la dezbateri. La dezbaterile generale asupra proiectelor de hotărâri fiecare grup de consilieri are dreptul la o singură intervenţie, iar la dezbaterile pe articole, consilierii au dreptul la o singură intervenţie pe articol.

(3) Consilierii vor participa la dezbateri în ordinea înscrierii la cuvânt. Preşedintele are dreptul să limiteze durata luărilor de cuvânt, în funcţie de obiectul dezbaterii. În acest scop el poate propune consiliului spre aprobare timpul ce va fi afectat fiecărui vorbitor, precum şi timpul total de dezbatere a proiectului. Consilierul este obligat ca în cuvântul său să se refere exclusiv la problema care formează obiectul dezbaterii.

Art.51 (1) Preşedintele va permite oricând unui consilier să răspundă într-o problemă de ordin personal sau atunci când a fost nominalizat de un alt vorbitor.

(2) Prevederile alin. (1) se aplică şi în cazul în care se cere cuvântul în probleme privitoare la regulament.

Art.52 Preşedintele consiliului sau reprezentantul oricărui grup de consilieri poate propune încheierea dezbaterii unei probleme puse în discuţia consiliului. Propunerea de încheiere a dezbaterii se supune votului. Discuţiile vor fi sistate dacă propunerea a fost acceptată de majoritatea consilierilor.

Art.53 Este interzisă proferarea de insulte sau calomnii de către consilierii prezenţi la şedinţă, precum şi dialogul dintre vorbitori şi persoanele aflate în sală.

Art.54 (1) În cazul în care desfăşurarea lucrărilor este perturbată, preşedintele consiliului poate întrerupe dezbaterile. El poate aplica sancţiunile stabilite prin prezentul regulament în competenţa sa ori poate propune consiliului aplicarea de sancţiuni corespunzătoare.

(2) Pe baza stenogramei şi a înregistrării pe bandă magnetică, prin grija secretarului general al judeţului se întocmeşte procesul-verbal al şedinţei, care cuprinde desfăşurarea integrală a lucrărilor.

(3) Înaintea fiecărei şedinţe, secretarul general pune la dispoziţie consilierilor, în timp util, procesul-verbal al şedinţei anterioare, pe care ulterior îl va supune spre aprobare consiliului. Consilierii au dreptul ca în cadrul şedinţei să conteste conţinutul procesului-verbal şi să ceară menţionarea exactă a opiniilor exprimate în şedinţa anterioară. Procesul-verbal al ultimei şedinţe din cadrul mandatului consiliului nu se supune aprobării noului consiliu.

Art.55 Asupra proiectelor de hotărâri au loc dezbateri generale şi pe articole, consilierii putând formula amendamente de fond sau de redactare. Amendamentele formulate se supun votului consiliului după supunerea la vot a formei iniţiatorului în ordinea formulării lor. Dacă s-a adoptat textul iniţiatorului sau un amendament, celelalte se socotesc respinse fără a se mai supune votului.

Elaborarea proiectelor de hotărâri

a) Reguli generale

Art.56 (1) Dreptul la iniţiativă pentru proiectele de hotărâri ale consiliului judeţean aparţine preşedintelui, vicepreşedinţilor, consilierilor şi cetăţenilor. Redactarea proiectelor se face de cei care le propun.

(2) Proiectele de hotărâri vor fi însoţite de o expunere de motive şi vor fi redactate în conformitate cu normele de tehnică legislativă. În acest scop secretarul general al judeţului şi personalul de specialitate din aparatul propriu al consiliului vor acorda sprijin şi asistenţă tehnică de specialitate.

Art.57 (1) Cetăţenii domiciliaţi pe raza judeţului Mureş pot propune consiliului judeţean, spre dezbatere şi adoptare, proiecte de hotărâri.

(2) Promovarea unui proiect de hotărâre poate fi iniţiată de unul sau de mai mulţi cetăţeni cu drept de vot, dacă acesta este susţinut prin semnături de cel puţin 5% din populaţia cu drept de vot a judeţului.

Art.58 (1) Iniţiatorii depun la secretarul general al judeţului forma propusă pentru proiectul de hotărâre. Proiectul va fi afişat spre informare publică prin grija secretarului general.

(2) Iniţiatorii asigură întocmirea listelor de susţinători pe formulare puse la dispoziţie de secretarul general al judeţului.

(3) Listele de susţinători vor cuprinde numele, prenumele şi domiciliul, seria şi numărul actului de identitate şi semnăturile susţinătorilor.

(4) Listele de susţinători pot fi semnate numai de cetăţenii cu drept de vot care au domiciliul pe raza judeţului Mureş

Art.59 După depunerea documentaţiei şi verificarea acesteia de către Secretarul General al judeţului, proiectul de hotărâre va urma procedurile regulamentare de lucru ale consiliului judeţean.

Art.60 (1) Proiectele de hotărâri se înscriu pe ordinea de zi a şedinţelor prin menţionarea titlului şi a iniţiatorului.

(2) Proiectele de hotărâri se aduc la cunoştinţă consilierilor de îndată, cu indicarea comisiilor cărora le-au fost trimise spre avizare şi cu invitaţia de a formula şi depune amendamente.

(3) Proiectele de hotărâri şi celelalte documente supuse dezbaterii şi aprobării consiliului vor fi redactate în limba română şi vor fi însoţite de traducerea în limba maghiară.

(4) Operaţiunile prevăzute la alin. (2) se realizează prin grija secretarul general al judeţului.

Art.61 (1) Proiectele de hotărâri şi celelalte materiale se transmit spre dezbatere şi avizare comisiilor de specialitate ale consiliului judeţean, sau compartimentelor de resort ale aparatului propriu al consiliului, în vederea întocmirii raportului. Nominalizarea comisiilor şi compartimentelor cărora li se trimit materiale spre analiză se face de către preşedinte împreună cu secretarul general.

(2) O dată cu transmiterea proiectelor se va preciza şi data de depunere a raportului şi a avizului, avându-se grijă ca raportul să poată fi trimis şi comisiei de specialitate înainte de întocmirea de către aceasta a avizului.

(3) Iniţiatorul proiectului sau al altor propuneri le poate retrage sau poate renunţa, în orice moment, la susţinerea lor.

Art.62 (1) După examinarea proiectului sau propunerii comisia de specialitate a consiliului judeţean întocmeşte un aviz cu privire la adoptarea sau, după caz, respingerea proiectului, ori propunerii examinate. Dacă se propune adoptarea proiectului, se pot formula amendamente.

(2) Avizul se transmite secretarului general al judeţului, care va dispune măsurile corespunzătoare difuzării lui către preşedinte şi către consilieri, cel mai târziu o dată cu invitaţia pentru şedinţă.

Art.63 (1) Proiectele de hotărâri şi celelalte propuneri, însoţite de avizul comisiei de specialitate şi de raportul compartimentului de resort din aparatul propriu al consiliului, se înscriu pe ordinea de zi şi se supun dezbaterii şi votului consiliului în prima şedinţă ordinară a acestuia.

(2) Textele finale ale hotărârilor şi celorlalte documente supuse deliberării şi aprobării consiliului judeţean vor fi redactate în limba română şi vor fi traduse în limba maghiară.

b) Procedura de elaborare a proiectelor de hotărâri cu caracter normativ

Art.64 (1) În cadrul procedurilor de elaborare a proiectelor de acte normative Consiliul Judeţean are obligaţia să publice un anunţ referitor la această acţiune în site-ul propriu, să-l afişeze la sediul propriu, într-un spaţiu accesibil publicului, şi să-l transmită către mass-media centrală sau locală, după caz. Consiliul Judeţean va transmite proiectele de acte normative tuturor persoanelor care au depus o cerere pentru primirea acestor informaţii.

(2) Anunţul referitor la elaborarea unui proiect de act normativ va fi adus la cunoştinţă publicului, în condiţiile alin. (1), cu cel puţin 30 de zile înainte de supunerea spre analiză, avizare şi adoptare de către Consiliul Judeţean. Anunţul va cuprinde o notă de fundamentare, o expunere de motive sau, după caz, un referat de aprobare privind necesitatea adoptării actului normativ propus, textul complet al proiectului actului respectiv, precum şi termenul limită, locul şi modalitatea în care cei interesaţi pot trimite în scris propuneri, sugestii, opinii cu valoare de recomandare privind proiectul de act normativ.

(3) Anunţul referitor la elaborarea unui proiect de act normativ cu relevanţă asupra mediului de afaceri se transmite de către iniţiator asociaţiilor de afaceri şi altor asociaţii legal constituite, pe domenii specifice de activitate, în termenul prevăzut la aliniatul (2).

(4) La publicarea anunţului Consiliul Judeţean va stabili o perioadă de cel puţin 10 zile pentru a primi în scris propuneri, sugestii sau opinii cu privire la proiectul de act normativ supus dezbaterii publice.

(5) Conducătorul autorităţii publice va amenaja în cadrul instituţiei, un spaţiu corespunzător pentru întâlnirea consilierilor judeţeni cu cetăţenii în audienţe şi va desemna o persoană din cadrul aparatului propriu, responsabilă pentru relaţia cu societatea civilă, care să primească propunerile, sugestiile şi opiniile persoanelor interesate cu privire la proiectele de acte normative făcute publice.

(6) Proiectul de act normativ se transmite spre analiză şi avizare Consiliului Judeţean numai după definitivare, pe baza observaţiilor şi propunerilor formulate potrivit aliniatului (4).

(7) Consiliul Judeţean este obligat să decidă organizarea unei întâlniri în care să se dezbată public proiectul de act normativ, dacă acest lucru a fost cerut în scris de către o asociaţie legal constituită sau de către o altă autoritate publică.

(8) În toate cazurile în care se organizează dezbateri publice, acestea trebuie să se desfăşoare în cel mult 10 zile de la publicarea datei şi locului unde urmează să fie organizate. Consiliul Judeţean trebuie să analizeze toate recomandările referitoare la proiectul de act normativ în discuţie.

(9) În cazul reglementării unei situaţii care, din cauza circumstanţelor sale excepţionale, impune adoptarea de soluţii imediate, în vederea evitării unei grave atingeri aduse interesului public, proiectele de acte normative se supun adoptării în procedura de urgenţă.

Art.65 (1) Participarea persoanelor interesate la lucrările şedinţelor publice se va face în următoarele condiţii:

a) anunţul privind şedinţa publică trebuie adus la cunoştinţa cetăţenilor şi a asociaţiilor legal constituite care au prezentat sugestii şi propuneri în scris, cu valoare de recomandare, referitoare la unul dintre domeniile de interes public care urmează să fie abordat în şedinţă publică;

b) anunţul va conţine data, ora şi locul de desfăşurare a şedinţei publice, precum şi ordinea de zi.

(2) Difuzarea anunţului şi invitarea specială a unor persoane la şedinţa publică sunt în sarcina responsabilului desemnat pentru relaţia cu societatea civilă.

(3) Participarea persoanelor interesate la şedinţele publice se va face în limita locurilor disponibile în sala de şedinţe, în ordinea de precădere dată de interesul asociaţiilor legal constituite în raport cu subiectul şedinţei publice, stabilită de persoana care prezidează şedinţa publică.

(4) Ordinea de precădere nu poate limita accesul mass-media la şedinţele publice.

Art.66 Persoana care prezidează şedinţa publică oferă invitaţilor şi persoanelor care participă din proprie iniţiativă posibilitatea de a se exprima cu privire la problemele aflate pe ordinea de zi.

Art.67 (1) Adoptarea deciziilor administrative ţine de competenţa exclusivă a Consiliului Judeţean.

(2) Punctele de vedere exprimate în cadrul şedinţelor publice de persoanele menţionate la art.60 au valoare de recomandare.

Art.68 Minuta şedinţei publice, incluzând şi votul fiecărui membru, cu excepţia cazurilor în care s-a hotărât vot secret, va fi afişată la sediul Consiliului Judeţean şi publicată în site-ul propriu.

Art.69 (1) Consiliul Judeţean este obligat să elaboreze şi să arhiveze minutele şedinţelor publice.

(2) Înregistrările şedinţelor publice vor fi făcute publice, la cerere, în condiţiile Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public.

Art.70 (1) Consiliul Judeţean este obligat să întocmească şi să facă public un raport anual privind transparenţa decizională, care va cuprinde cel puţin următoarele elemente:

a) numărul total al recomandărilor primite;

b) numărul total al recomandărilor incluse în proiectele de acte normative şi în conţinutul deciziilor luate;

c) numărul participanţilor la şedinţele publice;

d) numărul dezbaterilor publice organizate pe marginea proiectelor de acte normative;

e) situaţia cazurilor în care Consiliul Judeţean a fost acţionat în justiţie pentru nerespectarea prevederilor legii privind transparenţa decizională în administraţia publică;

f) evaluarea proprie a parteneriatului cu cetăţenii şi asociaţiile legal constituite ale acestora;

g) numărul şedinţelor care nu au fost publice şi motivaţia restricţionării accesului.

(2) Raportul anual privind transparenţa decizională va fi făcut public în site-ul Consiliului

Judeţean, prin afişare la sediul propriu într-un spaţiu accesibil publicului sau prin prezentare în şedinţă publică.

Art.71 Persoanele care asistă la şedinţele publice, invitate sau din proprie iniţiativă, trebuie să respecte regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului Judeţean. În cazul în care preşedintele constată că o persoană a încălcat regulamentul, va dispune avertizarea şi, în ultimă instanţă, evacuarea acesteia.

Procedura de vot

Art.72 (1) Votul consilierilor este individual şi poate fi deschis sau secret.

(2) Votul deschis se exprimă public prin ridicarea mâinii, prin vot electronic sau prin apel nominal.

(3) Consiliul judeţean hotărăşte, la propunerea preşedintelui, ce modalitate de vot se va folosi, în afară de cazul în care prin lege se stabileşte o anumită modalitate. Hotărârile cu caracter individual cu privire la persoane vor fi luate întotdeauna prin vot secret.

Art.73 (1) Pentru exercitarea votului secret se folosesc buletine de vot.

(2) Redactarea buletinelor de vot va fi clară şi precisă, fără echivoc şi fără putinţă de interpretări diferite. Pentru exprimarea opţiunii se vor folosi, de regulă, cuvintele "da" sau "nu".

(3) Buletinele de vot se introduc într-o urnă. La numărarea voturilor nu se iau în calcul buletinele de vot pe care nu a fost exprimată opţiunea clară a consilierului sau au fost folosite ambele cuvinte prevăzute la aliniatul (2).

Art.74 (1) Hotărârile şi alte propuneri se adoptă cu votul majorităţii consilierilor prezenţi, în afară de cazurile în care legea cere o altă majoritate.

(2) Hotărârile privind contractarea de împrumuturi, în condiţiile legii, administrarea domeniului public şi privat al judeţului, participarea la programe de dezvoltare judeţeană, regională, zonală sau de cooperare transfrontalieră, organizarea şi dezvoltarea urbanistică a judeţului şi amenajarea teritoriului şi cele privind asocierea sau cooperarea cu alte autorităţi publice, cu organizaţii neguvernamentale, cu persoane juridice române sau străine şi de aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Consiliului Judeţean se adoptă cu votul a cel puţin două treimi din numărul consilierilor în funcţie.

(3) Hotărârile privind bugetul judeţean, precum şi cele prin care se stabilesc impozite şi taxe locale se adoptă cu votul majorităţii consilierilor în funcţie. Dacă bugetul judeţean nu poate fi adoptat după două şedinţe consecutive, care vor avea loc la un interval de cel mult 7 zile, activitatea se va desfăşura pe baza bugetului anului precedent până la adoptarea noului buget judeţean, dar nu mai târziu de 30 de zile de la data intrării în vigoare a legii bugetului de stat.

(4) Abţinerile se contabilizează la voturi "contra".

(5) Dacă în sala de şedinţe nu este întrunit cvorumul legal, preşedintele amână votarea până la întrunirea acestuia.

Art.75 (1) În cazul proiectelor de hotărâri în care se angajează răspunderea consilierilor conform prevederilor art.154 din Legea nr.215/2001, în procesul-verbal se va consemna nominal voturile "împotrivă" şi "abţinerile" .

(2) Consilierii au dreptul să solicite, ca la orice proiect de hotărâre să se consemneze expres în procesul-verbal modul în care au votat.

Art.76 Proiectele de hotărâri sau propunerile respinse de consiliu nu pot fi readuse în dezbaterea acestuia în cursul aceleiaşi şedinţe.

Art.77 Hotărârile se semnează de preşedinte sau, în lipsa acestuia, de vicepreşedintele consiliului judeţean care a condus şedinţa şi se contrasemnează pentru legalitate de către secretarul general al judeţului.

Art.78 (1) Secretarul general nu va contrasemna hotărârea în cazul în care consideră că aceasta este ilegală sau că depăşeşte competenţele ce revin, potrivit legii, consiliului judeţean. În acest caz secretarul general va expune consiliului judeţean opinia sa motivată, care va fi consemnată în procesul verbal al şedinţei.

(2) Secretarul general va comunica hotărârile consiliului judeţean preşedintelui acestuia şi prefectului, de îndată, dar nu mai târziu de 3 zile de la data adoptării.

(3) Comunicarea, însoţită de eventualele obiecţii cu privire la legalitate, se face în scris de către secretarul general şi va fi înregistrată într-un registru special destinat acestui scop.

Art.79 (1) Hotărârile cu caracter normativ devin obligatorii şi produc efecte de la data aducerii lor la cunoştinţă publică iar cele individuale, de la data comunicării.

(2) Aducerea la cunoştinţa publică a hotărârilor cu caracter normativ se face în termen de 5 zile de la data comunicării oficiale către prefect, atât în limba română cât şi în limba maghiară.

Întrebări, interpelări, petiţii şi informarea consilierilor judeţeni

Art.80 (1) Consilierii pot adresa întrebări preşedintelui, vicepreşedinţilor şi secretarului general al judeţului, precum şi şefilor compartimentelor din aparatul propriu al consiliului sau ai serviciilor şi unităţilor subordonate.

(2) Prin întrebare se solicită informaţii cu privire la un fapt necunoscut.

(3) Cei întrebaţi vor răspunde, de regulă, imediat sau, dacă nu este posibil, la următoarea şedinţă a consiliului.

Art.81 Interpelarea constă într-o cerere prin care se solicită explicaţii în legătură cu un fapt cunoscut. Cel interpelat are obligaţia de a răspunde în scris, până la următoarea şedinţă a consiliului, sau oral, la proxima şedinţă, potrivit solicitării autorului interpelării.

Art.82 (1) Consilierii pot solicita informaţiile necesare exercitării mandatului, iar compartimentul, serviciul sau unitatea vizată sunt obligate să i le furnizeze la termenul stabilit.

(2) Informaţiile pot fi cerute şi comunicate în scris sau oral.

Art.83 (1) Orice cetăţean are dreptul să se adreseze cu petiţii consiliului judeţean. Acestea se înscriu într-un registru special, sunt analizate şi soluţionate potrivit reglementărilor legale în vigoare.

(2) Semestrial consiliul analizează modul de soluţionare a petiţiilor.

Capitolul V.

Dispoziţii privind exercitarea mandatului de consilier

Drepturile consilierilor judeţeni

Art.84 (1) După declararea ca legal constituit a consiliului, consilierilor în funcţie li se eliberează o legitimaţie care atestă calitatea de membru al consiliului, semnată de preşedintele consiliului judeţean.

(2) Consilierii judeţeni primesc un semn distinctiv al calităţii lor de reprezentanţi aleşi ai colectivităţii locale, pe care au dreptul să îl poarte pe întreaga durată a mandatului.

(3) Modelul legitimaţiei de consilier şi cel al semnului distinctiv se stabilesc prin hotărâre a Guvernului. Cheltuielile pentru confecţionarea acestora se suportă din bugetul local. Legitimaţia şi însemnul se pot păstra de către consilierii judeţeni, după încetarea mandatului, cu titlu evocativ.

Art.85 (1) Pentru participarea la lucrările consiliului şi ale comisiilor de specialitate, consilierii au dreptul la o indemnizaţie de şedinţă.

(2) Indemnizaţia de şedinţă pentru membrii consiliului care participă la şedinţele ordinare ale consiliului şi ale comisiilor de specialitate va fi în cuantum de 5% din indemnizaţia lunară a preşedintelui Consiliului Judeţean.

(3) Numărul maxim de şedinţe pentru care se poate acorda indemnizaţia este de o şedinţă ordinară şi 1 – 2 şedinţe ale comisiilor de specialitate, organizate la interval de două luni, potrivit legii.

(4) Consilierii au dreptul la decontarea cheltuielilor pe care le-au făcut în exercitarea mandatului, în condiţiile legii.

Art.86 – Drepturile băneşti cuvenite aleşilor judeţeni, potrivit legii, pot fi cumulate cu pensia sau alte venituri, în condiţiile legii.

Art.87 – Consilierii care participă la şedinţele de consiliu organizate în mod excepţional în timpul programului de lucru se consideră învoiţi de drept, fără a le fi afectat salariul şi celelalte drepturi ce le revin, potrivit legii, de la locul de muncă.

Art.88 – Consilierii care folosesc autoturismul proprietate personală sau mijloacele de transport în comun pentru a se deplasa din localitatea în care domiciliază în localitatea unde se desfăşoară şedinţa consiliului judeţean sau a comisiilor de specialitate vor primi contravaloarea transportului.

Art.89 – Consilierii beneficiază de plata cursurilor de pregătire, formare şi perfecţionare profesională, organizate de instituţii specializate, în decursul mandatului, conform hotărârii consiliului judeţean.

Art.90 – Dreptul de asociere este garantat aleşilor locali.

Art.91 – (1) În urma îndeplinirii unor misiuni oficiale, consilierii judeţeni sunt obligaţi să prezinte la prima şedinţă ordinară de consiliu, un raport privind deplasările efectuate. Termenul maxim de depunere a raportului este de 45 de zile de la data încheierii misiunii.

(2) În cazul nerespectării prevederilor alin.(1), consilierii vor suporta cheltuielile de deplasare.

Obligaţiile consilierilor judeţeni

Art.92 Schimbările survenite în activitatea consilierului, în timpul exercitării mandatului, se aduc la cunoştinţă consiliului judeţean în cel mult 10 zile de la data producerii acestora.

Art.93 Consilierii judeţeni, în calitate de reprezentanţi ai colectivităţii locale au îndatorirea de a participa, pe durata mandatului, la exercitarea funcţiilor autorităţilor administraţiei publice locale din care fac parte sau pe care le reprezintă, cu bună-credinţă şi fidelitate faţă de ţară şi de colectivitatea care i-a ales.

Art.94 – Consilierii judeţeni sunt obligaţi să respecte Constituţia şi legile ţării, precum şi Regulamentul de funcţionare a consiliului şi să se supună regulilor de curtoazie şi disciplină şi să nu folosească în cuvântul lor sau în relaţiile cu cetăţenii expresii injurioase, ofensatoare ori calomnioase.

Art.95 – Consilierii judeţeni sunt obligaţi să menţioneze expres situaţiile în care interesele lor personale contravin intereselor generale În cazurile în care interesul personal nu are caracter patrimonial, consiliul poate permite participarea la vot a consilierului.

Art.96 – Consilierii judeţeni sunt obligaţi să dea dovadă de cinste şi corectitudine; este interzis consilierului să ceară, pentru sine sau pentru altul, bani, foloase materiale sau alte avantaje.

Art.97 – (1) Consilierii judeţeni au obligaţia de a aduce la cunoştinţa cetăţenilor toate faptele şi actele administrative ce interesează colectivitatea locală.

(2) Consilierii judeţeni sunt obligaţi ca, în exercitarea mandatului, să organizeze periodic, cel puţin o dată pe trimestru, întâlniri cu cetăţenii, să acorde audienţe şi să prezinte în consiliul judeţean o informare privind problemele ridicate la întâlnirea cu cetăţenii.

(3) Comisiile de specialitate sunt obligate să prezinte consiliului un raport anual de activitate care va fi făcut public prin grija secretarului general al judeţului.

Art.98 – Consilierii judeţeni au îndatorirea de a-şi perfecţiona pregătirea în domeniul administraţiei publice locale, urmând cursurile de pregătire, formare şi perfecţionare organizate în acest scop de instituţiile abilitate.

Art.99 – (1) Consilierii judeţeni, preşedintele şi vicepreşedinţii consiliului judeţean nu pot lipsi de la lucrările consiliului sau ale comisiilor de specialitate din care fac parte decât în situaţiile prevăzute în prezentul regulament.

(2) Nu se consideră absent consilierul care nu participă la lucrări întrucât se află în îndeplinirea unei însărcinări oficiale, precum şi în alte cazuri stabilite prin prezentul regulament.

Art.100 – Consilierii judeţeni nu pot face uz şi nu se pot prevala de această calitate în exercitarea unei activităţi private.

Răspunderea consilierilor judeţeni

Art.101 Consilierii judeţeni răspund, în condiţiile legii, administrativ, civil sau penal, după caz, pentru faptele săvârşite în exercitarea atribuţiilor ce le revin.

Art.102 – Consilierul care absentează nemotivat la două şedinţe consecutive va fi sancţionat, potrivit prevederilor prezentului Regulament şi Statutului aleşilor locali.

Art.103 – Consilierii răspund în nume propriu pentru activitatea desfăşurată în exercitarea mandatului, precum şi solidar pentru activitatea consiliului din care fac parte şi pentru hotărârile pe care le-au votat.

Art.104 – (1) Încălcarea de către consilieri a prevederilor Legii nr.215/2001, cu modificările şi completările ulterioare, a prevederilor Legii nr.393/2004 şi ale prezentului Regulament atrage aplicarea următoarelor sancţiuni:

g) avertismentul;

h) chemarea la ordine;

i) retragerea cuvântului;

j) eliminarea din sala de şedinţă;

k) excluderea temporară de la lucrările consiliului şi ale comisiei de specialitate;

l) retragerea indemnizaţiei de şedinţă pentru 1 – 2 şedinţe.

(2) Sancţiunile prevăzute la alin.(1) lit. a) – d) se aplică de către preşedintele consiliului judeţean, iar cele de la alin.(1) lit.e) şi f) de către consiliu, prin hotărâre.

(3) Pentru aplicarea sancţiunilor prevăzute la alin.(1) lit.e), cazul se va transmite comisiei de specialitate care are în obiectul de activitate şi aspecte juridice, aceasta prezentând un raport întocmit pe baza cercetărilor efectuate, inclusiv a explicaţiilor furnizate de cel în cauză.

Art.105 – La prima abatere, preşedintele consiliului judeţean atrage atenţia consilierului în culpă şi îl invită să respecte regulamentul.

Art.106 – (1) Consilierii care nesocotesc avertismentul şi invitaţia preşedintelui şi continuă să se abată de la regulament, precum şi cei care încalcă în mod grav, chiar şi pentru prima dată, dispoziţiile regulamentului, vor fi chemaţi la ordine.

(2) Chemarea la ordine se înscrie în procesul verbal al şedinţei.

Art.107 – (1) Înainte de a fi chemat la ordine, consilierul este invitat de către preşedintele consiliului judeţean să îşi retragă sau să explice cuvântul ori expresiile care au generat incidentul şi care ar atrage aplicarea sancţiunii.

(2) Dacă expresia întrebuinţată a fost retrasă, ori dacă explicaţiile date sunt apreciate de preşedinte ca satisfăcătoare, sancţiunea nu se mai aplică.

Art.108 – În cazul în care, după chemarea la ordine, un consilier continuă să se abată de la regulament, preşedintele îi va retrage cuvântul, iar dacă persistă îl va elimina din sală. Eliminarea din sală echivalează cu absenţa nemotivată de la şedinţă.

Art.109 – (1) În cazul unor abateri grave, săvârşite în mod repetat, sau al unor abateri deosebit de grave, consiliul poate aplica sancţiunea excluderii temporare a consilierului de la lucrările consiliului şi ale comisiilor de specialitate.

(2) Gravitatea abaterii va fi stabilită de comisia de specialitate care are în obiectul de activitate aspecte juridice, în cel mult 10 zile de la sesizare.

Art.110 – Excluderea temporară de la lucrările consiliului şi ale comisiilor de specialitate nu poate depăşi două şedinţe consecutive.

Art.111 – Excluderea de la lucrările consiliului şi ale comisiilor de specialitate are drept consecinţă neacordarea indemnizaţiei de şedinţă pe perioada respectivă.

Art.112 – În caz de opunere, interzicerea participării la şedinţe se execută cu ajutorul forţei publice puse la dispoziţie preşedintelui.

Art.113 – (1) Sancţiunile prevăzute la art.104 alin. (1) lit. e) şi f) se aplică prin hotărâre adoptată de consiliu cu votul a cel puţin două treimi din numărul consilierilor în funcţie.

(2) Pe perioada aplicării sancţiunii, consilierii în cauză sunt scoşi din cvorumul de lucru.

Art.114 – Pentru menţinerea ordinii în şedinţele comisiilor de specialitate, preşedinţii acestora au aceleaşi drepturi ca şi preşedintele consiliului judeţean. Aceştia pot aplica sancţiunile prevăzute la art.104 alin.(1) lit. a) - d).

Art.115 – Sancţiunile prevăzute la art.104 alin.(1) se pot aplica în mod corespunzător preşedintelui şi vicepreşedinţilor consiliului judeţean, pentru abaterile săvârşite în calitatea lor de consilier.

Art.116– (1) Pentru abateri grave şi repetate, săvârşite în exercitarea mandatului de preşedinte sau de vicepreşedinţi ai consiliului judeţean, persoanelor în cauză li se pot aplica următoarele sancţiuni:

a) mustrare;

b) avertisment;

c) diminuarea indemnizaţiei cu 5 - 10% pe timp de 1 - 3 luni;

d) eliberarea din funcţie.

(2) Sancţiunile prevăzute la alin.(1) lit. a) şi b) se aplică, prin hotărâre a consiliului, la propunerea motivată a preşedintelui consiliului judeţean. În cazul preşedintelui consiliului judeţean, propunerea trebuie făcută de cel puţin o treime din numărul consilierilor în funcţie şi va fi temeinic motivată. Motivele care justifică propunerea de sancţionare vor fi aduse la cunoştinţă consilierilor cu cel puţin 5 zile înaintea şedinţei.

(3) În cazul sancţiunilor prevăzute la alin.(1) lit. a) şi b), hotărârea se adoptă cu votul deschis al majorităţii consilierilor în funcţie, iar în cazul sancţiunilor prevăzute la lit.c) şi d), cu votul secret a cel puţin două treimi din numărul consilierilor în funcţie.

(4) Aplicarea sancţiunilor prevăzute la alin.(1) lit. c) şi d) poate fi făcută numai dacă se face dovada că preşedintele sau vicepreşedinţii consiliului judeţean au încălcat Constituţia, celelalte legi ale ţării sau a prejudiciat interesele ţării, ale unităţii administrativ-teritoriale sau ale locuitorilor din unitatea administrativ-teritorială respectivă.

(5) La eliberarea din funcţie se aplică în mod corespunzător prevederile art.113 alin.(2) din Legea nr.215/2001, cu modificările şi completările ulterioare.

Art.117– Împotriva sancţiunii prevăzute la art.116 alin.(1) lit. c) şi d) persoana în cauză se poate adresa instanţei de contencios administrativ competente. Procedura prealabilă nu este obligatorie.

Art.118 – Aplicarea sancţiunilor prevăzute la art.104 alin.(1), în cazul preşedintelui şi vicepreşedinţilor consiliului judeţean, în calitatea acestora de consilieri, nu are nici un efect asupra exercitării de către cei în cauză a mandatului încredinţat de consiliu.

Art.119 – Aplicarea sancţiunii prevăzute la art.116 alin.(1) lit. d) nu are nici un efect asupra mandatului de consilier al preşedintelui sau al vicepreşedintelui consiliului judeţean.

Registrul de interese

Art.120 – (1) Consilierii judeţeni sunt obligaţi să îşi facă publice interesele personale printr-o declaraţie pe propria răspundere, depusă în dublu exemplar la secretarul general al judeţului.

(2) Un exemplar al declaraţiei privind interesele personale se păstrează de către secretarul general într-un dosar special, denumit registru general de interese.

(3) Al doilea exemplar al declaraţiei de interese se transmite la secretarul general al prefecturii, care le va păstra într-un dosar special, denumit registru general de interese.

Art.121 – Consilierii judeţeni au un interes personal într-o anumită problemă, dacă au posibilitatea să anticipeze că o decizie a autorităţii publice din care fac parte ar putea prezenta un beneficiu sau un dezavantaj pentru sine sau pentru:

a) soţ, soţie, rude sau afini până la gradul al doilea inclusiv;

b) orice persoană fizică sau juridică cu care au o relaţie de angajament, indiferent de natura acestuia;

c) o societate comercială la care deţin calitatea de asociat unic, funcţia de administrator sau de la care obţin venituri;

d) o altă autoritate din care fac parte;

e) orice persoană fizică sau juridică, alta decât autoritatea din care fac parte, care a făcut o plată către aceştia sau a efectuat orice fel de cheltuieli ale acestora;

f) o asociaţie sau fundaţie din care fac parte.

Art.122 - În declaraţia privind interesele personale, consilierii judeţeni vor specifica:

a) funcţiile deţinute în cadrul societăţilor comerciale, autorităţilor şi instituţiilor publice, asociaţiilor şi fundaţiilor;

b) veniturile obţinute din colaborarea cu orice persoană fizică sau juridică şi natura colaborării respective;

c) participarea la capitalul societăţilor comerciale, dacă aceasta depăşeşte 5% din capitalul societăţii;

d) participarea la capitalul societăţilor comerciale, dacă aceasta nu depăşeşte 5% din capitalul societăţii, dar depăşeşte valoarea de 100.000.000 lei;

e) asociaţiile şi fundaţiile ai căror membri sunt;

f) bunurile imobile deţinute în proprietate sau în concesiune;

g) funcţiile deţinute în cadrul societăţilor comerciale, autorităţilor sau instituţiilor publice de către soţ/soţie;

h) bunurile imobile deţinute în proprietate sau în concesiune de către soţ/soţie şi copii minori;

i) lista proprietăţilor deţinute pe raza unităţii administrativ-teritoriale din ale căror autorităţi ale administraţiei publice locale fac parte;

j) cadourile şi orice beneficii materiale sau avantaje făcute de orice persoană fizică ori juridică, legate sau decurgând din funcţia deţinută în cadrul autorităţii administraţiei publice locale; orice cadou sau donaţie primită de consilieri într-o ocazie publică sau festivă devin proprietatea acelei instituţii ori autorităţi;

k) orice alte interese, stabilite prin hotărâre a consiliului judeţean, în cazul preşedintelui şi vicepreşedinţilor acestuia şi al consilierilor judeţeni.

Art.123 - (1) Consilierii judeţeni nu pot lua parte la deliberarea şi adoptarea de hotărâri dacă au un interes personal în problema supusă dezbaterii.

(2) În situaţiile prevăzute la alin.(1), consilierii judeţeni sunt obligaţi să anunţe, la începutul dezbaterilor, interesul personal pe care îl au în problema respectivă.

(3) Anunţarea interesului personal şi abţinerea de la vot se consemnează în mod obligatoriu în procesul-verbal al şedinţei.

Art.124 - Registrul de interese are caracter public, putând fi consultat de către orice persoană, în condiţiile prevăzute de Legea nr.544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public.

Art.125 - Declaraţia privind interesele personale se depune după cum urmează:

a) în termen de 15 zile de la data declarării consiliului ca legal constituit, în cazul consilierilor judeţeni;

b) în termen de 15 zile de la alegere, în cazul preşedintelui şi vicepreşedinţilor consiliului judeţean.

Art.126 - (1) Consilierii judeţeni au obligaţia să reactualizeze declaraţia privind interesele personale la începutul fiecărui an, dar nu mai târziu de 1 februarie, dacă au intervenit modificări semnificative faţă de declaraţia anterioară.

(2) Secretarul general al judeţului va transmite secretarului general al prefecturii, până la data de 1 martie a fiecărui an, un exemplar al declaraţiilor reactualizate.

Art.127 - Hotărârile adoptate cu nerespectarea dispoziţiilor art.123 sunt nule de drept, potrivit dispoziţiilor art.47 alin. (2) din Legea nr.215/2001, cu modificările şi completările ulterioare.

Art.128 – (1) Nedepunerea declaraţiei privind interesele personale în termenul prevăzut la art.125 atrage suspendarea de drept a mandatului, până la depunerea declaraţiei.

(2) Refuzul depunerii declaraţiei privind interesele personale atrage încetarea de drept a mandatului.

(3) Suspendarea sau încetarea mandatului se constată prin hotărâre a consiliului judeţean.

Art.129 – Cadourile şi orice beneficii materiale nedeclarate potrivit prevederilor art.122 lit.j) sunt supuse confiscării.

Art.130– Fapta consilierilor judeţeni de a face declaraţii privind interesele personale, care nu corespund adevărului, constituie infracţiunea de fals în declaraţii şi se pedepseşte potrivit Codului penal.

Capitolul VI.

Dispoziţii finale

Art.131 Prevederile prezentului regulament se completează cu dispoziţiile Legii nr.215/2001 privind administraţia publică locală, ale Legii nr.161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţii publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei şi ale Legii nr.393/2004 privind Statutul aleşilor locali, în măsura în care acesta nu dispune.

Art.132 Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului Judeţean intră în vigoare la data adoptării şi poate fi modificat cu votul a 2/3 din numărul consilierilor în funcţie.