ROMÂNIA

JUDEŢUL MUREŞ

CONSILIUL JUDEŢEAN

Direcţia Buget-Finanţe şi

Asistenţă Economică

Nr. 9096/01.10.2004

I N F O R M A R E

privind situaţia economico-financiară a

S.C. “Servicii de Utilităţi Rurale Mureş” S.A.

Alimentarea cu apă a zonei rurale a judeţului Mureş se realizează în special prin S.C. “Servicii de Utilităţi Rurale Mureş” SA (SURM) societate cu acţionar unic Consiliul Judeţean.

Distribuţia apei în mediul rural s-a evidenţiat ca serviciu public distinct în anul 1995, când prevalându-se de prevederile OG nr.69/1994 privind unele măsuri pentru reorganizarea regiilor autonome de interes local, Consiliul Judeţean a înfiinţat Regia Autonomă pentru Utilităţi Rurale (RAJUR) prin Hotărârea Consiliului Judeţean nr.10 din 26 septembrie 1995.

Preluarea spre administrare a reţelelor de distribuţie din zona rurală s-a făcut prin încheierea de protocoale de predare-primire între RAJUR şi diferiţi agenţi economici.

Cea mai mare parte a patrimoniului a fost preluată de la RAGCL Tg.Mureş, prin Protocolul nr.34 din 3 ianuarie 1996, trecând reţelele de distribuţie apă potabilă şi canalizare din zona limitrofă municipiului Tg.Mureş (Cristeşti, Ungheni, Sângeorgiu de Mureş, Sâncraiu de Mureş) şi Zona de Câmpie.

Prin Hotărârea de Guvern nr.699/16 aug.1996, mijloacele fixe aflate la diferiţi agenţi economici (RA a gazelor naturale “Romgaz” Mediaş, Schela de producţie gaze naturale Tg.Mureş, RA Apele Române, SC Industria Mică şi Prestaţii SA, SC Agroindustriala SA Batoş, SC Agrim SA Mureş) au fost transmise fără plată în patrimoniul public al judeţului Mureş, de unde au fost preluate spre administrare de către RAJUR.

Prin înfiinţarea RAJUR Mureş, Consiliul Judeţean a avut ca scop principal îmbunătăţirea serviciilor de alimentare cu apă în Zona Câmpiei Transilvaniei, lipsită de resurse locale de apă.

În anul 1998 pe baza OUG nr.30/1997 privind reorganizarea regiilor autonome, RAJUR Mureş a fost transformată în societate comercială cu acţionar unic Consiliul Judeţean şi anume SC “Servicii de Utilităţi Rurale Mureş” SA (SC SURM SA).

Patrimoniul format din sistemele de alimentare cu apă fac parte din domeniul public judeţean, iar gestionarea acestuia se realizează prin delegare, respectiv concesionarea directă către SC SURM SA, în conformitate cu prevederile art.40 din Legea nr.219/1998 care permite atribuirea directă a bunurilor, prin contract de concesiune societăţilor comerciale, înfiinţate prin reorganizarea regiilor autonome care au avut în administrare aceste bunuri.

Consiliul Judeţean îşi asumă strategia privind alimentarea cu apă a localităţilor rurale la nivelul judeţului, urmărind eficientizarea acestui serviciu prin reducerea pierderilor de apă din reţelele de distribuţie, reducerea consumului de curent electric la staţiile de pompare, alocând în acest sens importante sume pentru investiţii.

Succese s-au obţinut până în prezent numai în ceea ce priveşte reducerea consumului de energie electrică ca urmare a modernizării staţiilor de pompare Voiniceni, Pogăceaua, Sărmaş, Sâng.de Mureş, economii insuficiente în scăderea mai substanţială a tarifului.

Astfel, deşi s-au cheltuit până în prezent fonduri importante din bugetul judeţului pentru reabilitarea sistemelor de alimentare cu apă, acest serviciu mai prezintă multe disfuncţionalităţi concretizate în principal în costul ridicat al apei distribuite, care este cel mai mare din ţară.

Faţă de tariful de cumpărare al apei de la Aquaserv, furnizor de apă pentru SC SURM SA, apa ajunge la consumatorul final la un preţ de 3 ori mai mare. Este evident că cele mai mari costuri se realizează în Zona de Câmpie (Pogăceaua, Sărmaş) unde apa trebuie transportată şi repompată pe o distanţă de peste 40 km, în timp ce la comunele limitrofe (Ungheni, Cristeşti, Sâng.de Mureş) costurile reale sunt mai mici.

În aceste condiţii, trebuie subliniată nemulţumirea locuitorilor acestor comune din apropierea municipiului Tg.Mureş, care oarecum justificat solicită reducerea tarifului.

Întrucât ANRSC a aprobat preţ unic pe operator, acest lucru nu este posibil.

Consiliul Judeţean este preocupat de găsirea în viitor a celei mai bune alternative de funcţionare a acestui serviciu, care să conducă la furnizarea de servicii de calitate la preţuri accesibile.

În prezent, situaţia economico-financiară a societăţii este deosebit de precară. Astfel, conform bilanţului, la 30 iunie 2004 veniturile totale, cheltuielile totale şi rezultatele financiare, comparativ cu primul semestru al anului anterior, se prezintă după cum urmează:

	Sem.I.2004	Sem.I.2003
Venituri totale	8,7 mild.lei	9,8 mild.lei
Cheltuieli totale	12,4 mild.lei	10,2 mild.lei
Pierdere	3,6 mild.lei	0,4 mild.lei

Se constată că deşi şi în anul precedent societatea a înregistrat în perioada similară o anumită pierdere, în sem.I.2004, nivelul pierderii este alarmant pentru societate, reprezentând peste 40% din veniturile totale.

Cauzele care au condus la această situaţie sunt în principal următoarele :

1. Neatingerea volumului fizic al activităţii comparativ cu anii anteriori. Aceasta ca urmare a desprinderii de sistem a beneficiarului S.C. Bere Mureş, ce a condus la diminuarea livrărilor de apă cu peste 25%.

Astfel, în timp ce volumul fizic al apei vândute în sem.I.2003 a fost de 553.148 mc, în aceeaşi perioadă a anului 2004, acesta s-a redus la 413.638 mc.

2. Neîncadrarea costurilor pe elemente de cheltuieli în nivelul aprobat prin tarif. Această situaţie este tot o consecinţă a reducerii volumului de activitate, stare de fapt care ar impune o reajustare a costurilor.

3. Neevidenţierea la venituri a penalităţilor calculate la facturile neachitate de clienţi

În condiţiile în care R.A. Aquaserv, furnizorul apei, facturează către S.C. SURM SA penalităţi la facturile restante şi acestea se înregistrează pe costuri, pierderea se accentuează pentru SC SURM SA dacă aceasta la rândul său nu înregistrează la venituri penalităţile aplicate pentru facturile neachitate de către clienţii săi. Astfel, în prezent penalităţile calculate de Aquaserv şi datorate de SC SURM SA sunt în valoare de peste 1 mild.lei.

Situaţia societăţii este deosebit de proastă şi în ceea ce priveşte îndeplinirea unor indicatori – criterii de performanţă, înscrişi în contractul de performanţă al directorului societăţii.

Situaţia comparativă între sem.I.2004 şi sem.I.2003, se prezintă conform anexei.

Se constată în primul rând o dramatică accentuare a pierderii, rata profitului net privind valori negative de peste 50% adică peste jumătate din cifra de afaceri, respectiv în medie circa 600 mil.lei pierdere lunară.

Perioada de recuperare a creanţelor şi perioada de rambursare a datoriilor au crescut faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut cu circa 50 de zile în privinţa creanţelor şi cu 100 de zile în privinţa datoriilor.

Un alt indicator cu rezultate deosebit de nefavorabile este ritmul productivităţii muncii. Conform condiţiei impuse prin O.U.G. nr.79/2001 privind întărirea disciplinei economico-financiare şi alte dispoziţii cu caracter financiar, ritmul de creştere al productivităţii muncii trebuie să devanseze indicele de creştere al câştigului salarial mediu.

În ceea ce priveşte SC SURM SA, această condiţie nu se respectă întrucât societatea nu şi.a redus cheltuielile cu salariile (respectiv nr.de personal) în urma reducerii volumului de activitate prin desprinderea beneficiarului SC Bere Mureş.

În ceea ce priveşte punctul de vedere al societăţii cu privire la starea de fapt, aceasta acuză ANRSC Bucureşti că nu a aprobat un tarif la nivelul costurilor înregistrate.

De menţionat că ANRSC Bucureşti, ca autoritate publică de specialitate apără în primul rând interesele consumatorilor pentru plata de tarife accesibile şi nu interesele regiilor autonome sau societăţilor comerciale aflate în situaţia de monopol.

Pornind de la prerogativele conferite de lege autorităţilor publice locale în privinţa organizării, gestionării, monitorizării şi controlului serviciilor publice de apă şi de canalizare, ANRSC Bucureşti a adus la cunoştinţa Consiliului Judeţean faptul că preţul practicat de SC SURM SA este cel mai mare din ţară.

Ea a cerut societăţii un Program de redresare şi reducere a costurilor cu nominalizarea a 4 componente:

- reducerea pierderilor în reţelele de transport şi distribuţie

- reducerea consumului specific de combustibil şi energie electrică

- reducerea cheltuielilor cu alte materiale, reparaţii

- reducerea cheltuielilor cu munca vie

program ce ar trebui aprobat de Consliul Judeţean.

Din păcate, societatea nu a prezentat până în prezent un program de redresare coerent, soluţia oferită constând în solicitarea de facturare a apei la limita de proprietate a comunelor, urmărind transferarea responsabilităţii serviciului asupra primăriilor comunale.

Menţionăm că, această soluţie nu este viabilă din punct de vedere al interesului public deoarece ar conduce la înfiinţarea de servicii proprii ale primăriilor, respectiv operatori de apă lipsiţi de experienţă în domeniu.

De asemenea, aceasta nu concordă cu strategia naţională în domeniul gospodăriei comunale care vizează dimpotrivă reducerea numărului de operatori actuali.

Astfel, numeroasele studii efectuate au demonstrat că divizarea în anii '90 a vechilor unităţi de gospodărie comunală în mai mulţi operatori organizaţi la nivelul unei localităţi a fost o greşeală, activitatea de furnizare apă şi canalizare fiind o activitate deosebit de complexă ce necesită un nivel superior de specializare şi coordonare.

Având în vedere că strategia naţională în domeniu urmăreşte formarea de operatori regionali puternici, apreciem că pentru judeţul Mureş şi în special pentru mediul rural cea mai bună soluţie este revenirea la structura de bază, operatorul AQUASERV care este producătorul apei, eliminându-se în acest mod o verigă intermediară de distribuţie.

Ca măsură imediată se impune stoparea pierderilor înregistrate de societate.

O posibilitate de reducere a pierderilor este facturarea penalităţilor pentru facturile neîncasate ale clienţilor şi cuprinderea acestora la venituri, întrucât legislaţia în materie permite acest lucru şi în acelaşi mod procedează şi operatori cu tradiţie ca RA Aquaserv.

Pe de altă parte, societatea ar trebui să elaboreze un program de reducere a costurilor aşa cum a fost solicitat de ANRSC Bucureşti, acordându-se o atenţie deosebită corelării cheltuielilor de personal la condiţiile diminuării volumului de activitate. Programul de reducere a costurilor ar urma să fie prezentat pentru aprobare în următoarea şedinţă de Consiliu Judeţean.

Pierderile fiind covârşitoare nu se va putea realiza decât o reducere a acestora şi nu o anulare totală.

În aceste condiţii, aşa cum însăşi conducerea societăţii propune, se impune şi iniţierea demersurilor pentru preluarea activelor societăţii de către un operator mai puternic cel mai potrivit aşa cum s-a arătat anterior, fiind regia Aquaserv.

În mod concret se propune formarea unei regii de alimentare cu apă de interes judeţean, care să opereze atât pe teritoriul municipiului Tg.Mureş cât şi pe teritoriul judeţului prin preluarea spre administrare a actualelor sisteme zonale.

DIRECTOR, CONSILIER,

Bartha Iosif Monica Dohotariu

VĂZUT

VICEPREŞEDINTE

Emil Groza

ANEXĂ

SEM.I.2003

Nr. Crt.	Denumire indicator	UM	Nivel de realizat cumulat de la 1.01.2003	Ianuarie	Februarie	Martie	Aprilie	Mai	Iunie
1.	Rata profitului net	%	Min.1,5	-40,8	-20,3	-14	-5,5	-5,24	-4,23
2.	Perioada de recuperare a creanţelor	Zile	Max.190	257	241,5	222,6	223,0	224,0	219,8
3.	Perioada de rambursare a datoriilor	Zile	Max.190	228	204,5	200	187,3	184,5	183,0
3.	Ponderea cheltuielilor cu personalul în costuri	%	Max.20	19,99	21,79	22,84	22,0	22,15	22,0
4.	Pierderi fizice de apă	%	Max.38	49,3	41,33	39,75	41,6	38,7	38,9
5.	Ritmul productivităţii muncii	Indice	Min.indice câştig salarial mediu	1,21	1,27	1,24	1,38	1,36	1,3
6.	Coeficient global de îndeplinire a criteriilor			0,65	0,72	0,79	0,93	0,92	0,92

SEM.I.2004

Nr. Crt.	Denumire indicator	UM	Nivel de realizat cumulat de la 1.01.2003	Ianuarie	Februarie	Martie	Aprilie	Mai	Iunie
1.	Rata profitului net	%	Min.1,7	-56	-53	-59	-50	-52	-47
2.	Perioada de recuperare a creanţelor	Zile	Max.180	277	281	295	289	287	277
3.	Perioada de rambursare a datoriilor	Zile	Max.180	233	242	274	283	289	282
3.	Ponderea cheltuielilor cu personalul în costuri	%	Max.19	18,17	19,0	19,8	20,35	20,72	21,13
4.	Pierderi fizice de apă	%	Max.38	47,67	43,4	41,47	41,9	41,95	42,4
5.	Ritmul productivităţii muncii	Indice	Min.indice câştig salarial mediu	0,87	0,89	0,87	0,76	0,75	0,77
6.	Coeficient global de îndeplinire a criteriilor			0,56	0,56	0,51	0,49	0,49	0,51