ROMÂNIA PROIECT

JUDEŢUL MUREŞ

CONSILIUL JUDEŢEAN

HOTĂRÂREA NR.______

din _____________ 2005

privind eliberarea din funcţia de director şi preşedinte al Consiliului de Administraţie al Regiei Autonome „Aeroportul Tîrgu Mureş” a Domnului Runcan Petru Ştefan şi numirea noului Consiliu de Administraţie a regiei

Consiliul Judeţean Mureş,

Văzând Raportul nr.3616 din 30.III.2005 privind activitatea directorului R.A. „Aeroportul” Tîrgu Mureş,

În conformitate cu prevederile art.56 litera „d” din Legea nr.53/2003 – Codul Muncii,

Având în vedere prevederile Hotărârii de Guvern nr.398/1997 privind trecerea unor regii autonome aeroportuare de sub autoritatea Ministerului Transporturilor sub autoritatea consiliilor judeţene,

În temeiul prevederilor art.104 litera „h” şi art.109 din Legea administraţiei publice nr.215/2001,

hotărăşte:

Art.1 Cu data prezentei hotărâri domnul Runcan Petru Ştefan se eliberează din funcţia de director al Regiei Autonome „Aeroportul” Tîrgu Mureş.

Art.2. Se revocă actualul Consiliul de administraţie al Regiei Autonome „Aeroportul” Tirgu Mureş, numit prin Hotărârea Consiliului Judeţean nr.69/2003, cu următoarea componenţă: Runcan Petru Ştefan – preşedinte, Căprioara Marin, Vernea Candid, Morent Ileana, Miclea Liviu, Csegzi Sandor, Moldovan Virgil, Kolozsvary Zoltan, Blanc Daniel Pascal – membri.

Art.3 (1) Domnul _____________________________________ se numeşte cu delegaţie în funcţia de director şi preşedinte al Consiliului de Administraţie al Regiei Autonome „Aeroportul” Tîrgu Mureş, până la ocuparea postului prin concurs.

(2) Se aprobă componenţa noului Consiliu de Administraţie al Regiei Autonome „Aeroportul” Tîrgu Mureş, conform anexei care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art.4 În termen de 30 de zile se vor elabora şi supune aprobării Consiliului Judeţean modificările la Regulamentul de Organizare şi Funcţionare al Regiei Autonome „Aeroportul” Tîrgu Mureş.

Art.5. Prin Hotărâre de Consiliu Judeţean se vor aproba obiectivele, criteriile de performanţă şi drepturile salariale ale directorului Regiei Autonome „Aeroportul” Tîrgu Mureş.

Art.6. Prezenta hotărâre se comunică Regiei Autonome „Aeroportul” Tîrgu Mureş.

PREŞEDINTE

Lokodi Edita Emoke Avizat pentru legalitate

SECRETAR GENERAL

Ioan Togănel

_______________________________________________________________________________________________________

ROMÂNIA

JUDEŢUL MUREŞ

CONSILIUL JUDEŢEAN

Nr. _______ din 30.03.2005

RAPORT

cu privire la activitatea directorului Regiei Autonome „Aeroportul Tîrgu Mureş

Activitatea desfăşurată după 1990 de către R.A. Aeroportul Tîrgu Mureş a fost în descreştere la toţi indicatorii de bază – nr. nave, nr. pasageri, tone marfă transportată, etc. Astfel, numărul pasagerilor a scăzut de la 28.562 în 1991 la 7.496 în 2004, iar transportul de marfă de la 601 to în 1991 la 35 to în 2004. Totuşi, faţă de 2003 când numărul pasagerilor a fost doar de 1374, iar transportul de marfă s-a limitat la 5 to, în anul trecut s-a înregistrat o creştere.

În ce priveşte indicatorul mişcări aeronave în 2003 s-au înregistrat doar 238 aeronave care au aterizat la Aeroportul Tîrgu Mureş, iar în 2004 un număr de 788, creşterea înregistrându-se la aeronave interne de la 158 la 600, în timp ce la aeronave externe creşterea a fost de la 80 la 88. De menţionat că din cele 600 de aeronave interne 190 reprezintă zboruri SMURD.

Veniturile proprii ale regiei nu au un trend ascendent, ci oscilează de la un an la altul – 4,7 mld în 2002, 1,7 mld în 2003, respectiv 4,7 mld. în 2004.

Veniturile din activitatea de bază sunt foarte mici în comparaţie cu aeroporturile Cluj Napoca, Sibiu şi Arad şi cu bugetul total al cheltuielilor anuale. Astfel, în 2002 s-au înregistrat 1,2 mld, în 2003 doar 0,5 mld, iar în anul trecut 1,4 mld.

De altfel, gradul de autofinanţare luând în calcul toate veniturile în anul 2003 a fost doar de 10% iar în anul 2004 de 21% pentru activitatea curentă (cheltuieli de personal şi cheltuieli de funcţionare), fără cheltuielile de investiţii, care în ultimii ani au reprezentat circa 50% din bugetul regiei.

Aeroportul Tîrgu Mureş nu are termeni de comparaţie cu aeroporturile din Cluj Napoca sau Sibiu în ce priveşte nr. aeronave, nr. pasageri, tone marfă transportată şi venituri realizate, cele două aeroporturi fiind excedentare pe partea cheltuielilor curente. Comparaţia se poate face doar în ce priveşte nr. de salariaţi, cheltuieli de personal şi volum de investiţii anual.

Comparaţia care se face de conducerea regiei cu gradul de autofinanţare, nr. de personal şi cheltuielile de personal al instituţiilor de cultură este total greşită, deoarece R.A. Aeroportul nu este o instituţie, ci este un agent economic, care prestează un serviciu public.

Prognoza făcută referitor la creşterea gradului de autofinanţare la 38% în 2006, respectiv creşterea veniturilor proprii la 8,5 mld. nu are o fundamentare reală, deoarece posibilităţi de creştere există doar la veniturile din activitatea de bază, celelalte venituri fiind ocazionale. Astfel, la alte venituri în anul 2002 s-au înregistrat 1,7 mld. lei, iar în 2003 doar 22 milioane, iar la venituri din chirii în anul 2001 nu s-a realizat nimic faţă de 1,3 mld. în 2004.

Este puţin probabil ca veniturile din activitatea de bază să crească la acest nivel în condiţiile în care TAROM nu a prevăzut un alt program de zbor pentru Tîrgu Mureş, iar previziunile prezentate de dl. director pentru curse internaţionale (adresa nr.846/10.03.2005) nu sunt reale. Astfel, operatorul aerian Blue Air ne-a comunicat că nu există nici o posibilitate pentru a realiza cursa Bucureşti – Tîrgu Mureş – Budapesta, iar Operatorul Carpat Air, va promova începând cu data de 11.04 a.c. o cursă regulată pe ruta Tîrgu Mureş – Timişoara făcând legătura cu oraşe din Germania şi Italia, dar acordul de operare cu acest operator s-a încheiat cu încălcarea unor reglementări legale. Clauzele acordului de cooperare negociate de Dl. dir. Runcan conţin o serie de neconcordanţe cu reglementările aprobate de Consiliul Judeţean în privinţa competenţelor şi limitelor mandatelor de negociere a convenţiilor, legat de durata acestora şi valoarea tarifelor aplicabile serviciilor la sol. Astfel, acordul de cooperare nu conţine clauze care să stabilească taxa de handling şi respectiv tariful pentru degivrare aeronave. În privinţa tarifului de degivrare aeronave, printr-o scrisoare s-a acceptat oferta operatorului de 1500 Euro/an, contrar prevederilor anexei nr.2 la Hotărârea Consiliului Judeţean nr.21/2001.

De menţionat că membrii Consiliului de Administraţie nu au fost informaţi asupra acestor probleme, mai mult, s-a încheiat un proces-verbal fictiv a unei şedinţe de consiliu în care s-ar fi discutat acest acord. În realitate şedinţa de consiliu nu s-a ţinut, semnăturile membrilor consiliului fiind preluate individual.

Cu toate că s-au întreprins numeroase demersuri pentru promovarea unor curse internaţionale – întâlniri pe această linie cu factori de răspundere din alte ţări, deplasări în străinătate, organizarea unor conferinţe şi simpozioane – Aeroportul Tîrgu Mureş nu are la această dată nici o cursă internaţională regulată.

Demersurile efectuate de Dl. dir. Runcan Petru Ştefan cu ocazia celor 18 deplasări efectuate în anii 2002 – 2004 în diferite oraşe din Europa nu au avut nici o finalitate în privinţa promovării unor investiţii, a unor curse internaţionale sau în atragerea de turişti, etc.

Aeroportul Tîrgu Mureş, datorită „performanţelor realizate”, nu figurează în lista aeroporturilor aprobate prin Legea nr.203/2003, republicată – privind realizarea, dezvoltarea şi modernizarea reţelei de transport de interes naţional şi european. De asemenea, Aeroportul Tîrgu Mureş nu a fost inclus nici în lista aeroporturilor din Europa agreate de Uniunea Europeană.

Evaluările făcute de echipa managerială condusă de Dl. director Runcan Petru în ce priveşte perspectivele de dezvoltare a activităţii în cadrul Aeroportului Tîrgu Mureş în cele mai multe cazuri au fost greşite. O asemenea evaluare a făcut recent (adresa nr.653/23.02.2005 şi adresa nr.846/10.03.2005) cu privire faptul că Aeroportul Tîrgu Mureş este capabil să asigure serviciile unui volum de trafic aerian de până la 350.000 pasageri pe an, fără să fundamenteze, respectiv să argumenteze această afirmaţie, ceea ce denotă superficialitate şi incapacitatea de a estima şi evalua corect situaţia Aeroportului Tîrgu Mureş. De altfel, sistematic echipa managerială condusă de dl. director afirmă că activitatea lor este foarte bună, că desfăşoară un management eficient şi performant şi că de fapt au realizări mai mari faţă de administraţia publică, agenţiile de turism, agenţii economici.

Previziunile făcute de dl. director Runcan cu privire la efectuarea unor curse internaţionale regulate de către unii operatori s-au dovedit a fi greşite, aşa cum am arătat mai sus, chiar şi atunci când prin presa locală informa cetăţenii cu privire la programul unor asemenea curse şi data de la care urmează să opereze.

În ce priveşte realizarea indicatorilor de performanţă stipulaţi în contractul de performanţă Dl. dir. Runcan de fiecare dată raportează că aceştia au fost realizaţi integral, încasând integral salariu şi premiul anual, chiar şi în anul 2003, când două criterii de performanţă – venituri proprii şi mişcări aeronave – nu au fost realizate. Încasarea drepturilor salariale şi a premiului anual s-a făcut conform unei clauze din contractul de performanţă care prevedea că aprecierea se face pe baza coeficientului global de realizare a criteriilor. Considerăm că nu este relevant acest lucru şi că ponderea acestora a fost stabilită greşit în contract.

De menţionat că în prezent în contractul de performanţă, cu aprobarea Consiliului de Administraţie, nu mai apar următorii indicatori: mişcări aeronave, număr pasageri, cargo şi nr. personal. Apreciem că Dl. dir. Runcan a indus în eroare membrii Consiliul de Administraţie cu privire la criteriile de performanţă susţinând în baza unui material pregătit de dânsul că aceste criterii au fost stabilite de Consiliul Judeţean. De asemenea, dl. director nu a prezentat spre aprobarea Consiliului Judeţean organigrama şi statul de funcţii pentru 2003 şi 2004, deşi Regulamentul de Organizare şi Funcţionare prevede acest lucru.

Din cei 6 indicatori de performanţă 2 indicatori au fost modificaţi sistematic în cursul anului – venituri proprii şi realizarea volumului de investiţii. Cele 2 probleme reflectate în aceşti indicatori cuprind cele mai grave lipsuri în activitatea unităţii şi a echipei manageriale. Nivelul veniturilor proprii este total nesatisfăcător, iar cheltuielile cu personalul în luna ianuarie a.c. reprezintă 72,75% din totalul cheltuielilor de funcţionare.

Referitor la indicatorul „zile inoperabilitate aeroportuară din motive imputabile regiei” de fiecare dată se raportează îndeplinirea acestuia, inclusiv pentru luna ianuarie 2005 s-a făcut o asemenea raportare (adresa nr.653/23.02.2005), cu toate că este de notorietate faptul că în data de 10.01.2005 cursa TAROM de Bucureşti a decolat cu o întârziere de 3 ore deoarece nu a funcţionat degivrorul, motiv invocat şi de Carpat Air în tentativa de a promova cursa permanentă zilnică Tîrgu Mureş – Timişoara.

Degivrorul nu a funcţionat deoarece era defect, lichidul de degivrare din depozit după aprecierea neautorizată a conducerii Aeroportului era expirat, iar aprovizionarea cu o altă cantitate de lichid de degivrare şi testarea acestuia s-a făcut cu întârziere. Modul de abordare a problemei din partea dlui director este greşit, în sensul că acesta afirmă că serviciul de degivrare nu este un serviciu obligatoriu, că el se face doar la cererea comandamentului de aeronavă şi că în AIP România, secţiunea A.D.2.1.5 - 1 nu se prevăd servicii de degivrare la sol la Aeroportul Tîrgu Mureş. În această situaţie se pune întrebarea de ce s-a făcut investiţia privind achiziţionarea utilajului de degivrare şi a lichidului şi dacă este permis ca la un aeroport internaţional să lipsească acest serviciu.

Modul necorespunzător cum funcţionează serviciul rezultă şi din felul cum a fost tratat în data de 25 martie a.c. un pasager din Anglia. Agenţia TAROM a comunicat faptul că în acea zi cursa de Bucureşti este suspendată din lipsă de pasageri şi că cei 3 pasageri care aveau cumpărate biletele vor fi transbordaţi la Aeroportul din Cluj Napoca. Pasagerul din Anglia a aşteptat în Aerogară fără să fie anunţată Agenţia TAROM şi în consecinţă legătura prin Cluj Napoca a fost pierdută, fiind nevoit să mai rămână o zi în Tîrgu Mureş.

Consiliul Judeţean acordă o atenţie deosebită dezvoltării Aeroportului Tîrgu Mureş promovând un program de investiţii dintre cele mai mari din ţară – Extindere Aerogară, Balizaj, împrejmuire Aeroport şi o serie de dotări în valoare totală de peste 61 mld. lei. În perioada 2001 – 2004 un număr de 22 de hotărâri ale Consiliului Judeţean au avut ca obiect diferite aspecte din activitatea R.A. Aeroportul Tîrgu Mureş.

În ce priveşte realizarea programului de investiţii nu putem vorbi de rezultate pozitive în condiţiile în care nici unul din cele 3 obiective începute în urmă cu 3 – 4 ani, nu este pus în funcţiune, iar costurile pentru realizarea acestora s-au dublat.

În derularea programului de investiţii au apărut o serie de nereguli constând în ritmuri fizice şi valorice necorespunzătoare şi încălcarea unor prevederi legale referitoare la licitaţii şi disciplina financiară, fapt rezultat şi din procesele-verbale de control ale Curţii de Conturi.

Astfel, în derularea investiţiei „Extindere aerogară”, după ce se renunţa în 28.12.2002 la constructorul care şi-a adjudecat prin licitaţie execuţia acestui obiectiv, contrar prevederilor art.15 alin.2 din Ordonanţa de Urgenţă nr.60/2001 privind achiziţiile publice în scopul de a evita licitaţia deschisă sau restrânsă a divizat obiectivul în 7 şi a încredinţat prin comenzi directe realizarea obiectivului la 2 firme, încălcând prevederile art.8 alin.1 din O.U. nr.60/2001.

În anul 2002 a fost comandat un studiu de fezabilitate pentru zona CARGO, în valoare de 299 milioane lei, care practic nu este folosibil, deoarece documentaţia este incompletă, nerespectând conţinutul-cadru al unui proiect, iar în anul 2003 a fost comandat un studiu de piaţă în valoare de 35 mii Euro la Aeroportul din Hamburg care n-a fost utilizat.

Prin adresa nr.846 din 10.03.2004, dl. director ne informează că în urma deplasărilor efectuate în străinătate s-a obţinut instalarea la Tîrgu Mureş a unui echipament performant, unic în lume (?!), estimat la 6,8 mil. Euro (245 mld. lei). Conducerea executivă şi specialiştii din aparatul propriu nu cunosc acest demers şi anume ce echipament este în discuţie.

Conform celor declarate de directorul regiei s-a primit prin donaţie un sistem de balizaj, care nu este folosibil şi care va fi donat Aeroportului din Gyor. Încercând să obţinem informaţii cu privire la donator, la acceptarea donaţiei şi respectiv dacă bunurile respective s-au înregistrat în registrul mijloacelor fixe şi dacă se cunosc reglementările legale privind gestionarea acestora, am fost refuzaţi (?!).

Execuţia bugetului şi disciplina financiară sunt încălcate destul de frecvent, Curtea de Conturi constatând în fiecare an o serie de nereguli şi ilegalităţi – acordarea unor sporuri la salariu, plăţi necuvenite la lucrările de investiţii.

Activitatea Dlui director Runcan este deficitară şi în ce priveşte raportul de serviciu cu personalul unităţilor care derulează diferite activităţi în incinta aeroportului (Punct de trecere frontieră, Vamă, etc.).

Exemplificăm în acest sens lipsa de colaborare cu Poliţia de Frontieră, comunicarea şi colaborarea cu această unitate fiind practic inexistentă, directorul aeroportului interzicând tuturor angajaţilor să mai poarte vreun dialog cu şeful Poliţiei de Frontieră. Cu toate că Poliţia de Frontieră a solicitat în repetate rânduri închiderea sau stabilirea unei alte locaţii pentru punctul comercial, amplasat într-o zonă cu risc ridicat, cu flux de pasageri participanţi la traficul extern, această problemă nu a fost rezolvată decât la intervenţia noastră.

Consiliul de Administraţie nu este informat real şi nu este sprijinit în activitatea sa pentru a putea lua hotărâri eficiente. Analizele nu se fac în baza unor rapoarte, referate sau note, ci în baza unor prezentări verbale.

Cu toate că statul de funcţii al regiei cuprinde funcţia de consilier juridic şi respectiv inspector de audit intern, aceste posturi sunt libere, nici nu au fost ocupate, pe postul de consilier juridic figurează cu 1/2 normă (4 ore) consilierul juridic de la Azomureş, iar auditul intern este realizat prin C.S. Evalex S.R.L. în perioada 2002 – 2004 s-au cheltuit 155 mil. pentru asistenţă juridică şi 116 mil. pentru audit intern, fără ca unitatea să beneficieze zilnic de asistenţă juridică şi de audit intern.

Faţă de cele prezentate mai sus propunem aprobarea proiectului de hotărâre anexat.

PREŞEDINTE SECRETAR GENERAL

Lokodi Edita Emöke Ioan Togănel

Văzut:

VICEPREŞEDINTE

Alexandru-Petru Frătean