CONSILIUL JUDEŢEAN

DIRECŢIA ECONOMICĂ
COMPARTIMENT PATRIMONIU ŞI SERVICII PUBLICE

Nr. 6955/14.06.2005

Informare privind posibilităţile de restrucurare , privatizare a SC Drumuri şi Poduri Mureş SA

SC « Drumuri şi Poduri Mureş »SA, s-a constituit prin reorganizarea Regiei Autonome de Drumuri Locale Mureş, prin Hotărârea Consiliului Judeţean nr.36/8.10.1998, având ca acţionar unic Consiliul Judeţean.

Obiectul principal de activitate al societăţii este : întreţinerea , reparaţia, modernizarea şi construcţia de drumuri şi poduri, producţia şi comercializarea materialelor de construcţii.

Societatea are în structură mai multe secţii şi loturi situate pe teritoriul judeţului Mureş, după cum urmează :Secţia Sîncraiu de Mureş, Secţia Reghin, Secţia Miercurea Nirajului ,Lot Şăulia, Lot Găneşti, Lot Sighişoara.,Staţia de betoane Gorneşti, Staţia de sortare concasare Periş.

Ca urmare a transformării regiei în societate comercială, adjudecarea lucrărilor se face pe bază de licitaţie, urmată de contractare.

Până în prezent, societatea a contractat lucrări cu următorii beneficiari principali : Consiliul Judeţean, Primăriile municipiilor, oraşelor şi comunelor iar finanţarea lucrărilor se facce din bugetul Consiliului judeţean, Fondul Special al Drumurilor, bugetele primăriilor.

În ceea ce priveşte performanţele economice ale societăţii, evoluţia unor indicatori de referinţă în ultimii ani, se prezintă conform tabelului:

Nr. Crt.	Denumire indicator	UM	2001	2002	2003	2004	2005-BVC
1.	Total venituri	Mil.lei	57994	90148	109598	105570	106000
2.	Profit net	Mil.lei	46	1184,3	235,6	285,8	650
3.	Nr.mediu total salariaţi	Pers.	260	244	240	231	232
4.	Total creanţe	Mil.lei	4024	9595	6852	8839	9000
5.	Total datorii pe termen scurt	Mil.lei	8688	22507	19236	20778	18000
6.	Valoarea adăugată	Mil.lei	17415	21678	26816	27320	29480
7.	Chelt.de personal-total	Mil.lei	14985	18903	24029	24474	26180
8.	Chelt.cu salarii brute	Mil.lei	10691	13731	17055	17768	19600
9.	Câştig salarial mediu brut 12 luni	Mil.lei	41,2	53,8	71,06	76,9	84,48

Se constată că din punct de vedere al profitului, cele mai bune realizări s-au înregistrat în anul 2002, respectiv, 1184,3 mil. Lei, în următorii ani acesta scăzând până la 235,6 mil. Lei în 2003 şi 285,8 mil. Lei în 2004.

În ceea ce priveşte veniturile, acestea au crescut foarte puţin în ultimii ani, iar realizările anului 2004 se situează sub cele din 2003.(105,5 mild lei faţă de 109,6 mild lei)

La sfârşitul a 4 luni din anul 2005, societatea a realizat 10% din veniturile programate pe întregul an (10209 mil. Lei) şi o pierdere de 3472,3 mil lei dar activitatea nu este relevantă în această perioadă, ea având caracter sezonier, înregistrând doar costuri în prima parte a anului şi venituri în a doua parte, când se execută şi decontează majoritatea lucrărilor.

Rezultate asemănătoare s-au înregistrat şi în perioada similară a anilor anteriori, spre exemplu, în anul 2004 societatea a raportat pe primele 4 luni, venituri în valoare de 15648 mil. Lei cu o pierdere de 2047 mil. Lei, iar în 2003 , venituri de 10949 mil.lei cu 3278 mil lei pierdere.Chiar şi în anul 2002 , când s-a obţinut cel mai mare profit la sfârşitul anului, în primele 4 luni societatea a înregistrat o pierdere de 951,7 mil. Lei la venituri în valoare de 9542 mil.lei.

Pe ansamblu , se manifestă o tendinţă de scădere a cifrei de afaceri în ultimii ani, şi implicit o

deteriorare a situaţiei financiare a societăţii, care se datorează în mare parte necontractării de lucrări ca urmare a pierderii unor licitaţii, explicaţia fiind costurile mari, ce cuprind cantităţi suplimentare de manoperă,consumuri de combustibil, cheltuieli de reparaţii, rezultate prin exploatarea unui parc de utilaje şi echipamente uzate fizic şi moral, ce conduc la productivităţi scăzute.

Societatea înregistrează de asemenea cheltuieli financiare ridicate cum ar fi plata de dobânzi la credite acordate de bancă pentru activitatea curentă, majorări şi penalităţi pentru neplata la termen a datoriilor către buget şi furnizori.

În aceste condiţii , pentru ca societatea să reziste în timp pe piaţa concurenţială, se impune scăderea tuturor categoriilor de costuri(materiale,de personal ,financiare), transformarea acesteia într-o structură flexibilă şi dinamică capabilă să execute lucrări de calitate ,cu productivităţi ridicate.

Consiliul Judeţean Mureş , în calitate de acţionar unic la SC DPM SA, trebuie să aleagă o variantă de redresare şi relansare a activităţii societăţii , în caz contrar, activitatea societăţii şi situaţia economico-financiară se deteriorează din ce în ce mai rapid .

În conformitate cu prevederile legale, soluţiile posibile a fi aplicate sunt cele nominalizate mai jos :

1) Aplicarea unor programe de restructurare care, ar putea viza :

a) conservarea unor active mai puţin viabile şi disponibilizarea de personal ceea ce ar duce la economii de costuri şi implicit creşteri ale profitului brut care ar putea fi investit în noi utilaje.

În acest sens, societatea are întocmită o propunere de restructurare care vizează în principal : reducerea numărului de personal cu circa 40 persoane, conservarea subunităţilor Periş şi Sighişoara în prima etapă şi a Secţiei de Utilaj Transport (ce se va muta la Secţia Sâncrai ) în a doua etapă.

Economiile estimate ca urmare a aplicării programului de restructurare sunt de peste 5 mild lei anual, propuse a fi utilizate pentru achiziţionarea prin leasing a unor utilaje specifice activităţii de drumuri.

Avantaje

– alternativa permite constituirea de surse proprii pentru finanţarea reutilării societăţii fără a se apela la investitori externi.

- menţine ca acţionar unic Consiliul Judeţean care reprezintă un garant al respectării interesului public, împiedicându-se o escaladare a preţurilor pe o piaţă care ar fi dominată numai de firme private de profil.

Dezavantaje

-Sursele proprii constituite din economiile create ar putea să fie insuficiente şi să nu rezolve pe termen mediu şi lung problema de adaptare a societăţii la schimbările rapide care au loc pe piaţa concurenţială .Astfel, din sursele obţinute nu se poate asigura o Staţie de asfalt de nivel european şi nici utilaje mobile de reciclare şi tratament , absolut necesare unei societăţi competitive.

- procesul decizional ar decurge ca şi în prezent destul de greoi, deciziile importante necesitând acordul Consiliului Judeţean.

b)Valorificarea unor active ale societăţii

Unele active, în special cele cu un grad mai redus de utilizare a capacităţii, pot fi externalizate, în condiţiile legii, pe următoarele căi :

- b1) vînzarea unor active la preţul pieţei, în funcţie de cerere şi ofertă, valoarea de pornire fiind stabilită prin raportul de evaluare.

Avantaje

- S-ar reduce unele cheltuieli neeconomicoase ale societăţii.

- Numerarul obţinut ar putea fi utilizat în retehnologizarea societăţii

Dezavantaje

- Metoda de vânzare fiind licitaţia deschisă cu strigare, există riscul ca adjudecarea activelor să se facă la preţuri foarte mici, fonduri care ar fi insuficiente pentru achiziţii de noi utilaje.

- Diminuarea capitalului social al societăţii şi implicit a bazei materiale echilibrat repartizate teritorial, acoperind întregul judeţ, ceea ce a constituit un atu al societăţii permiţând intervenţii rapide şi un control bun al costurilor de transport al oamenilor şi utilajelor.

- b2) participarea societăţii cu valoarea unor active la constituirea de societăţi comerciale cu capital mixt(public-privat)

Dacă se identifică investitori serioşi şi interesaţi , societatea cu acţionar Consiliul Judeţean, ar putea participa cu unele active( secţii) la crearea uneia sau mai multor societăţi mixte.

Avantaje

- posibilitatea de introducere a unui management privat, la societăţile mixte astfel create, considerat mai flexibil şi mai eficient decât cel public.

- posibilitatea de selectare directă, fără licitaţie a unui partener serios.

- Degrevarea costurilor şi a responsabilităţii societăţii pentru activele mai puţin profitabile.

Dezavantaje

- derularea lentă a formalităţilor

- riscul de a nu fi identificat în timp util un investitor serios.

2) Închirierea de utilaje- metodă aplicată în prezent

Pentru a putea face faţă cerinţelor crescute de calitate şi eficienţă , societatea a recurs la închirierea de utilaje mai moderne şi cu performanţe mai ridicate.

Avantaje

- Se poate apela la utilaje moderne într-o structură variată, în funcţie de necesităţi, asigurându-se lucrări de calitate maximă.

Dezavantaje

- duce pe termen scurt la profitabilitate scăzută(creşterea costurilor cu Lucrări şi servicii prestate de terţi) şi dependenţă faţă de furnizorii de utilaje şi pe termen lung la decalaj tehnologic major faţă de competitori, soldat cu incapacitatea de a adjudeca lucrări.

Astfel, în cazul în care , pentru anii următori se adoptă aceeaşi strategie , costurile de închiriere vor fi din ce în ce mai mari, pe măsura creşterii volumului de lucrări şi al deprecierii propriilor utilaje.

3) Finanţarea investiţiilor prin credit bancar pe termen mediu/lung

În prezent, societatea nu are angajate credite pe termen mediu şi lung, ea utilizând doar o linie de credit pentru acoperirea nevoilor curente de capital de lucru.

Dacă s-ar angaja un credit pe termen mediu şi lung pentru investiţii, am avea următoarele

Avantaje

- din credit se pot achiziţiona utilaje noi, moderne ,asigurându-se o creştere a competitivităţii pe piaţă şi a calităţii lucrărilor

Dezavantaje

- creşterea cheltuielilor financiare sub formă de dobânzi, având ca efect scăderea profitului

- afectarea fluxului de numerar al societăţii cu necesitatea rambursării ratelor la împrumut, ceea ce ar pune societatea într-o poziţie riscantă din punct de vedere al lichidităţilor şi implicit al capacităţii de a-şi continua activitatea.

- Nu există surse pentru constituirea de garanţii suficiente în vederea contractării unui credit de anvergură , ce ar permite o retehnologizare reală, de fond.

4) Atragerea de fonduri pe termen mediu şi lung din partea unor investitori- ar duce la modificarea structurii de proprietate şi implicit la diminuarea participaţiei statului( autorităţii administraţiei publice locale)

prin utilizarea uneia din următoarele metode prevăzute la art.4 din Lg.nr. 137/2002 privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării :

a) vânzarea de acţiuni

b) majorarea de capital social prin aport de capital.

sau o combinaţie a acestor metode.

4a) Vânzarea de acţiuni

In conformitate cu prevederile alin. (1) al art. 13 din OUG nr.88/1997, aprobata prin Legea nr.44/1998, cu modificarile si completarile ulterioare, metodele ce pot fi utilizate pentru vanzarea de actiuni sunt:

1. oferta publica;
2. metode de vanzare specifice pietei de capital;
3. negociere;
4. licitatie cu strigare sau in plic;
5. certificate de depozit emise de banci de investitii pe piata de capital internationala;
6. orice combinatie a metodelor prevazute la lit. a) - e).

Vanzarea se face pe baza raportului dintre cerere si oferta, la pretul de piata, indiferent de metoda de privatizare utilizata, in baza unui raport de evaluare, fara a exista pret minim de vanzare.

De menţionat că vânzarea de acţiuni prin ofertă publică sau metode specifice pieţei de capital (vânzare la ordin, vânzare ca răspuns la o ofertă de cumpărare, licitaţii electronice pe piaţa de capital) se derulează prin intermediul unei societăţi de servicii de investiţii financiare selectate prin licitaţie, în condiţiile stabilite de instituţia publică implicată.(Consiliul Judeţean)

Vânzarea prin negociere se utilizează în principal în cazul în care instituţia publică implicată se adresează, prin , publicarea unui anunţ de vânzare (afişat la sediul instituţiei implicate şi al societăţii comerciale), investitorilor strategici.(investitori care intenţionează asigurarea controlului în societate, respectiv exercitarea a cel puţin o treime din totalul drepturilor de vot în AGA.)

Vânzarea prin negociere, ca şi vânzarea prin licitaţie cu strigare sau în plic, se organizează şi conduce direct de instituţia publică implicată.

Privatizarea prin vânzarea de acţiuni prezintă următoarele avantaje şi dezavantaje:

Avantaje:

- se schimbă structura acţionariatului , Consiliul Judeţean degrevându-se de sarcina de a lua decizii în cazul unei societăţi comerciale, deschizându-se calea spre un management privat, considerat de specialişti mai flexibil şi mai performant.

Dezavantaje

- banii obţinuţi din vânzarea acţiunilor ar reveni de drept acţionarului actual, Consiliul Judeţean Mureş- fără să contribuie la retehnologizarea societăţii; după tranzacţie , societatea s-ar găsi în aceeaşi dilemă, doar structura acţionariatului ar fi alta , iar şansele de a lua împrumuturi pentru investiţii cu garanţii de stat ar scădea şi mai tare.

- Cumpărătorul de acţiuni trebuie să se angajeze prin contractul de privatizare la efectuarea ulterioară de investiţii, existând riscul ca acestea să nu fie îndeplinite.

- Neexistând un preţ minim de vânzare , acţiunile tranzacţionate s-ar putea vinde la preţuri foarte scăzute, în funcţie de cerere-ofertă, ceea ce nu ar reflecta cea mai corectă situaţie despre societate.

- Metodele de vânzare la care instituţia publică este obligată să apeleze la societăţi de investiţii financiare ar necesita o procedură greoaie, de lungă durată., în timp ce la metodele organizate şi conduse de Consiliul Judeţean , neexistând un preţ minim de vânzare ,există riscul ca instituţia să ajungă acuzată de subevaluarea acestora.

4b) Majorarea capitalului social prin aport de capital

Majorarea capitalului social se face cu decizia institutiei publice implicate, prin lansarea unei oferte publice de majorare a capitalului social al societatilor comerciale. Oferta va avea in vedere necesarul de capital rezultat in urma unui studiu de fezabilitate solicitat de catre institutia publica implicata.(Consiliul Judeţean) Majorarea capitalului social se face prin aport in numerar sau in natura cu utilaje tehnologice performante (de varf), conform studiului de fezabilitate si a prevederilor normelor metodologice emise in aplicarea Legii nr.137/2002 privind unele masuri pentru accelerarea privatizarii, cu modificarile si completarile ulterioare.

Preţul de vânzare al acţiunilor nou emise va fi aprobat de Adunarea Generală (Consiliul Judeţean) o dată cu celelalte elemente ale vânzării , în baza propunerii instituţiei publice implicate , şi nu poate fi mai mic decât valoarea nominală a unei acţiuni.

Avantaje

- societatea se capitalizează şi se reînnoieşte prin procurarea cu numerar sau prin aportul adus de investitor constând în utilaje tehnologice performante, devenind mai competitivă pe piaţa lucrărilor de profil.

- Acţiunile nou emise se vând la minim valoarea nominală , neexistând riscul unor acuzaţii de subevaluare a acestora

Dezavantaje

- împărţirea profitului societăţii între stat(Consiliul Judeţean) şi investitor.

Această metodă a fost utilizată de Consiliul Judeţean în anul 2002 în prima încercare de privatizare a societăţii.

Acţiunea nu s-a finalizat, întrucât unicul ofertant, firma Wilhelm Geiger GmbH&Co.KG din Germania s-a retras după mai multe runde de negocieri.

Motivele retragerii formulate în scris au fost în principal lipsa unui document scris în care să se precizeze data la care firma Geiger, în calitate de investitor ar fi intrat în posesia pachetului majoritar de acţiuni, nepreluarea de către Geiger a responsabilităţilor pentru datoriile vechi ale societăţii de drumuri, reducerea fondului de finanţare pus la dispoziţie de Guvern pentru reparaţii drumuri în judeţul Mureş, climatul general instabil pentru investiţiile străine (caz de incendiu a staţiei de asfalt din Sânpaul- proprietate Geiger.

Menţionăm că , promovarea acestei metode de privatizare a avut la bază un studiu de fezabilitate ,elaborat de firma Business Foundation .

În acest studiu se face o comparaţie între 3 scenarii de reutilare a societăţii, respectiv:

- Închiriere de utilaje

- achiziţii utilaje din credite bancare

- majorarea capitalului social al societăţii prin aport de utilaje performante

Prin studiul efectuat , firma a concluzionat că cea mai profitabilă variantă de aplicat pe termen lung este majorarea capitalului social cu aport de utilaje performante din partea unui investitor strategic.Profitul ce s-ar obţine în 2008 în urma aportului ar putea ajunge la peste 16 mild lei, în timp ce prin celelalte variante profitul s-ar situa la jumătate.

O variantă de retehnologizare asupra căruia se opreşte studiul de fezabilitate este şi

5) Asocierea societăţii cu investitori strategici(asociere în participaţiune)

SC. DPM. SA ar putea opta pentru contracte de asociere în participaţiune cu investitori strategici, pe perioade determinate de timp sau pentru lucrări care depăşesc capacitatea tehnologică a societăţii.

Într-un astfel de parteneriat, societatea ar putea aporta utilaje, forţă de muncă , logistică, management , iar partenerul ,tehnologie şi know-how.

Avantaje

- flexibilitate şi lucrări de calitate fără un efort financiar al societăţii

Dezavantaje

- lipsa siguranţei implicării pe termen lung a partenerului strategic

Luând în considerare modalităţile de eficientizare a activităţii SC DPM SA , prezentate mai sus, referitor la structura acţionariatului care va rezulta în urma aplicării uneia dintre proceduri, menţionăm următoarele:

Variantele 1, 2, 3 , 5 menţin ca acţionar unic Consiliul Judeţean, cu precizarea că la soluţia 1b - valorificare de active, capitalul iniţial al societăţii va scădea.

În cazul variantei numărul 4 cu cele două soluţii posibile( vânzare de acţiuni sau majorarea capitalului social prin aport de capital) , participarea Consiliului Judeţean poate să scadă în funcţie de pachetul acţiunilor vândute, respectiv emise rămânând în continuare acţionar majoritar sau dimpotrivă minoritar, după cum va hotărî instituţia implicată.(Consiliul Judeţean)

Având în vedere situaţia economico- financiară a societăţii ce se depreciază continuu, ţinând cont de calitatea de acţionar unic al Consiliului Judeţean care este obligat să ia o decizie cu privire la viitorul societăţii, supunem spre dezbatere în actuala şedinţă, metodele de restructurare şi privatizare propuse, cu rugămintea de a stabili în plen varianta asupra căreia Executivul să pregătească un proiect de hotărâre care va fi promovat la următoarea şedinţă de consiliu judeţean..

Întocmit, Director,

Ec. Monica Dohotariu Bartha Iosif

Aprobat

Vicepreşedinte

Alexandru P. Frătean