JUDEȚUL MUREȘ
CONSILIUL JUDEȚEAN
PROIECT
HOTĂRÂREA NR.
din 29
octombrie 2009
privind modificarea Hotărârii nr.
120 din 24 septembrie 2009 privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai
investiției "Modernizarea și dotarea ambulatoriului Spitalului Clinic
Județean Mureș"
Consiliul Județean
Mureș,
Văzând Expunerea de
motive nr. 14568/23.10.2009 a Serviciului Dezvoltare Regională, precum și
avizele comisiilor de specialitate,
În conformitate cu
prevederile cuprinse în Ghidul solicitantului pentru Axa prioritară 5 a POR
2007-2013 - "Dezvoltarea durabilă și promovarea turismului", Domeniul
de intervenție 5.2 - "Crearea, dezvoltarea, modernizarea infrastructurii
de turism pentru valorificarea resurselor naturale și creșterea calității
serviciilor turistice",
În temeiul art. 91 alin. (5) lit.
a) pct. 6 și al art. 97 din Legea nr. 215 / 2001 privind administrația publică
locală, republicată, cu modificările și completările ulterioare,
hotărăște:
Art. I. Hotărârea
Consiliului Județean Mureș 120 din 24 septembrie 2009 privind aprobarea
indicatorilor tehnico-economici ai investiției "Modernizarea și dotarea
ambulatoriului Spitalului Clinic Județean Mureș" se modifică după cum
urmează:
1. Art. 1 se modifică și
va avea următorul conținut:
Art. 1(1) Se aprobă documentația
tehnico-economică a investiției "Modernizarea și dotarea ambulatoriului
Spitalului Clinic Județean Mureș", cu indicatori tehnico-economici,
valoare totală de 9.972.483,63 lei inclusiv TVA, din care C+M: 942.340,42 lei,
echivalent cu 2.336.680,17 Euro din care C+M: 220.802,39 Euro (curs euro 1 euro
= 4,2678 lei, comunicat de BCE la data de 01 septembrie 2009.
(2) Documentația tehnico-economică a
investiției "Modernizarea și dotarea ambulatoriului Spitalului Clinic
Județean Mureș" este cuprinsă în anexa care face parte integrantă din
prezenta hotărâre.
2.
Anexa la Hotărârea Consiliului Județean Mureș 120 din 24
septembrie 2009 privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai
investiției "Modernizarea și dotarea ambulatoriului Spitalului Clinic
Județean Mureș"se modifică și se
înlocuiește cu anexa care
face parte integrantă
din prezenta hotărâre.
Art.
II. De ducerea la îndeplinire a prezentei hotărâri
răspunde Direcția Dezvoltare Regională, Implementare Proiecte, Direcția
Economică și Compartimentul Cancelarie.
PREȘEDINTE
Lokodi Edita Emőke
Avizat pentru legalitate
SECRETAR
Paul Cosma
ROMANIA
Aprobat
JUDEȚUL MUREȘ
Președinte
CONSILIUL JUDEȚEAN
Direcția Dezvoltare Regională Lokodi
Edita Emöke
Implementare Proiecte
Nr.14568/23.10.2009
EXPUNERE DE MOTIVE
privind modificarea Hotărârii nr. 120 din 24 septembrie 2009 privind aprobarea
indicatorilor tehnico-economici ai investiției "Modernizarea și dotarea
ambulatoriului Spitalului Clinic Județean Mureș"
Spitalului
Clinic Județean Mureș își desfășoară activitatea în mai multe imobile care se
află în patrimoniul județului Mureș, dintre care două sunt obiectul prezentului
proiect: Ambulatoriul din b-dul. 1Decembrie 1918 nr.24-26 și Ambulatoriul de pe
str. Gh. Marinescu nr.1.
În vederea modernizării,
reabilitării și dotării Ambulatoriilor de specialitate a Spitalului, a fost
realizată documentația de avizare a lucrărilor de intervenție prezentată în
Anexă la proiectul de hotărâre. Ulterior pe baza acesteia, Consiliul Județean
Mureș a depus o cerere de finanțare în cadrul Programului Operațional Regional
2007-2013, Axa prioritară
3 Îmbunătățirea infrastructurii sociale,
Domeniul major de intervenție 3.1 - Reabilitarea/modernizarea/ echiparea
infrastructurii serviciilor de sănătate".
Urmare a
verificării conformității administrative și eligibilității cererii de finanțare
depusă de Consiliul Județean Mureș pentru a fi finanțată în cadrul Programului
Operațional Regional 2007-2013, ADR Centru a cerut o clarificare prin care a
solicitat aprobarea documentației tehnico-economice, nu doar a indicatorilor
tehnico-economici.
Prin
Hotărârea nr. 120 din 24 septembrie 2009 s-au aprobat indicatorii
tehnico-economici ai investiției, în anexa hotărârii strecurându-se o eroare
aritmetică la conversia lei - euro, la Capitolul. 4, punct 4.1, care nu
afectează valoarea totală a devizului .
Fată de cele mai sus prezentate propunem
modificarea hotărârii.
Director executiv
Bățaga Valer
Întocmit: Suciu Călin
II. DESCRIEREA
INVESTIȚIEI.
2.1.
Situația existentă a obiectivului de investiții
Prezenta
documentație tehnico-economică are ca scop elaborarea Documentației de Avizare
a Lucrărilor de Intervenții pentru realizarea lucrărilor de modernizare și
dotare a Ambulatorului Spitalului Clinic Județean Mureș, conform temei de
proiectare elaborate de catre Spitalul Clinic Județean Mureș.
Ambulatoriul
Spitalului Clinic Județean Mureș este amplasat în două imobile aparținând
beneficiarului, situate în municipiul Târgu Mureș, la adresele următoare: B-dul.
1 Decembrie 1918 nr.24-26 și str. Gh. Marinescu nr.1.
Conform
Ordinului 36/2008 al Ministrului Sanatatii, privind reorganizarea
ambulatoriului de specialitate al spitalului, ambulatoriul integrat are în
structură, obligatoriu, cabinete medicale de specialitate care au corespondent
în specialitățile secțiilor și compartimentelor cu paturi, precum și cabinete
medicale în alte specialități, după caz, pentru a asigura o asistență medicală
complexă.
Ambulatoriul
integrat al spitalului face parte din structura spitalului, activitatea
medicilor se desfășoară în sistem integrat și utilizează în comun platoul
tehnic, cu respectarea legislației în vigoare de prevenire a infecțiilor
nosocomiale, în vederea creșterii accesibilității pacienților la servicii
medicale diverse și complete. Serviciile medicale ambulatorii vor fi
înregistrate și raportate distinct.
Medicii de
specialitate încadrați în spital vor desfășura activitatea în sistem integrat,
spital - ambulatoriul integrat, în cadrul programului normal de lucru, asigurând
asistența medicală spitalicească continuă, în regim de spitalizare de zi și
ambulatorie. Activitatea integrată se poate desfășura zilnic, săptămânal sau
lunar, în conformitate cu modul de organizare a activității de către comitetul
director, de comun acord cu șefii de secții, în vederea creșterii
accesibilității pacientului la servicii medicale corespunzătoare și a
asigurării continuității în acordarea îngrijirilor de sănătate.
Obiectivul general al proiectului il constituie îmbunătățirea nivelului de sănătate a
populației Județului Mureș prin asigurarea de servicii medicale complexe în
regim ambulatoriu care intră în categoria serviciilor esențiale pentru
populație
Astfel
in vederea realizării obiectivului general Consiliul Județean Mureș dorește
lărgirea gamei serviciilor medicale și
ridicarea nivelului calitativ al acestora prin modernizarea și dotarea
ambulatoriului Spitalului Clinic Județean Mureș.
Obiectivele
specifice ale proiectului.
În
vederea realizării obiectivului general Consiliul Județean Mureș dorește:
-
lărgirea
gamei serviciilor medicale prin crearea de servicii medicale noi
-
ridicarea
nivelului calitativ al actului medical prin modernizarea si dotarea
ambulatoriului Spitalului Clinic Județean Mureș
-
Scaderea numarului
de pacienti redirectionati prin dotarea cu aparatura medicala noua inexistenta
in prezent in sistemul medical bugetar in judet, precum si reorganizarea
ambulatoriului
-
Scaderea
timpului necesar pentru diagnosticare si tratament ca urmare a
dotarii si instrumentar la standarde europene
Atingerea
obiectivelor specifice se va realiza prin doua actiuni importante:
I.
Gruparea
majorității cabinetelor ambulatoriului integrat al Spitalului Clinic Județean
Mureș în două locații, cu respectarea prevederilor legale în vigoare privind
organizarea și funcționarea ambulatoriilor spitalelor.
a. In imobilul
situat în B-dul 1 Decembrie 1918 nr. 24-26 (fosta Policlinică nr.2) unde vor
functiona urmatoarele specialitati :
i.dermato-venerologie,
ii.pneumologie,
iii.obstetrică-ginecologie,
iv.neurologie,
v.endocrinologie,
vi.oftamologie,
vii.pediatrie,
viii.neuropsihiatrie pediatrica,
ix.medicină internă,
x.cardiologie,
xi.chirurgie
xii.ortopedie
b. In imobilul din
Str. Gheorghe Marinescu nr.1 vor functiona urmatoarele ambulatorii de
specialitate :
i.alergologie / imunologie,
ii.gastroenterologie,
iii.urologie,
iv.nefrologie,
v.chirurgie plastică / microchirurgie reconstructivă
vi.chirurgie toracică
Această
soluție s-a impus în primul rând datorită specificului spitalului, care are un
număr de 16 clinici amplasate în 10 imobile dispersate în tot orașul,
funcționând în clădiri vechi și cu mari probleme în asigurarea spațiilor pentru
cabinetele ambulatoriului. O altă dificultate în actuala situație o constituie
și faptul că foarte mulți pacienți necesită investigații complexe în regim de
ambulatoriu, fiindu-le extrem de dificil să se deplaseze de la o clinică la
alta pentru a le realiza.
Cele
mai multe cabinete ale ambulatoriului vor funcționa în imobilul situat în B-dul
1 Decembrie 1918 nr. 24-26 (fosta Policlinică nr.2), care se află practic în
centrul municipiului Târgu Mureș. În această locație funcționează în acest
moment patru cabinete din cadrul ambulatoriului spitalului, urmând ca prin
realizarea proiectului să funcționeze un număr de douăsprezece. Cea de-a doua
locație este situată în Str. Gheorghe Marinescu nr.1, în acest imobil
funcționând un număr important de clinici ale spitalului. Cabinetele de aici se
vor păstra, urmând ca acestea să fie modernizate și dotate pe baza proiectului.
Aceasta reorganizare a ambulatoriului spitalului va avea ca efect principal
scaderea numarului de pacienti redirectionati din cauza lipsei dotarilor si a
capacitatilor. La alegerea soluției tehnice s-a avut în vedere obligativitatea
ca prin modul în care sunt realizate circuitele funcționale să se asigure
îndeplinirea cerințele legale pentru obținerea autorizației de funcționare.
II.
Modernizarea
și dotarea ambulatoriului Spitalului Clinic Județean Mureș cu echipamente noi,
de ultima generatie, inexistente in prezent in judetul Mures, va avea un impact
major pentru populația municipiului, a întregului județ și chiar din județele
învecinate, avându-se în vedere că chiar și în condițiile actuale de dotare
precară se asigură un număr mare de servicii medicale ambulatorii pentru populația
din întreg arealul menționat. Echipamentele noi achizitionate in vederea
dotarii ambulatoriului vor asigura servicii medicale noi si complexe la
standarde europene, vor asigura reducerea timpului de diagnosticare si
tratament, reducerea numarului de pacienti redirectionati catre alte centre medical din alte judete, cu
implicații pozitive asupra gradului de sănătate a populației..
Pentru
dotările de specialitate se va achiziționa aparatură și echipamente de
specialitate conform Hotărârii Guvernului nr. 2139/2004 pentru aprobarea
Catalogului pribind clasificarea și duratele normale de funcționare a
mijloacelor fixe, grupa 2.1.25 Mașini, utilaje și instalații pentru ocrotirea
sănătății, precum și mobilier specific pentru dotarea infrastructurii serviciilor
de sănătate. Lista cu dotările pe cabinete și săli de tratament avizată de Direcția
de Sănătate Publică Mureș și aprobată prin avizul tehnico economic de către
Ministerul Sănătății este anexată cererii de finanțare și cuprinde
aparatură medicală și instrumentar care se încadrează în grupa mai sus
menționată. De asemenea, și mobilierul de pe listă se încadrează în totalitate
în categoria mobilier specific așa cum este el menționat în ordinul care
reglementează categoriile de cheltuieli eligibile, inclusiv mesele de birou fiind din inox cu
blat special care permite dezinfecția.
Imobilele în
care se desfășoară în prezent activitatea Ambulatoriului nu au fost modernizate de o perioada lungă de timp
iar aparatura din dotare este învechită și uzată moral, motiv pentru care este
îngreunata diagnosticarea și tratarea pacienților .
Din datele
transmise de administrația Spitalului Clinic Județean Mureș reiese ca un număr
foarte mare de pacienți nu pot fi tratați corespunzător, astfel încat un număr
de aproximativ 360 de pacienți vor beneficia de modernizarea Ambulatoriului.
Odată cu
aceasta, consultațiile și tratamentele se vor efectua cu programări la toate
cabinetele, cu o cadență de 3 pacienți/oră, evitându-se astfel aglomerarea.
Prezenta
Documentație de Avizare a Lucrărilor de Intervenții s-a întocmit conform
Hotărârii nr.28/9.01.2008 privind aprobarea conținutului cadru al documentației
tehnico-economice aferente investițiilor publice, precum și a structurii și
metodologiei de elaborare a devizului general pentru obiective de investiții și
lucrări de intervenții; emitent: Guvernul României publicată în Monitorul
Oficial nr.48/22.01.2008.
Amplasamentul
lucrării:
Municipiul Târgu Mureș, reședință a județului
Mureș, este situat zona central-nordică a României, pe ambele maluri ale
cursului superior al râului Mureș, o zonă economico-financiară importantă cu
mulți agenți economici importanți, fiind traversat de o șosea europeană
importantă, E60.
Populația
orașului este de 150.041 locuitori, conform recensământului din anul 2002, un
motiv important care creeaza o oportunitate pentru realizarea lucrărilor de
modernizare și dotare a ambulatoriului, atat de necesare pentru asigurararea
serviciilor medicale pentru un număr
mare de pacienți.
Statutul juridic:
Imobilele și
amplasamentele studiate se află pe teritoriul administrativ al municipiului
Târgu Mureș și sunt administrate de catre Spitalul Clinic Județean Mureș.
Topografia zonei:
Din punct de
vedere geografic, județul Mureș se află in zona central-nordică a României.
Clima si
fenomenele naturale specifice zonei:
Amplasamentul
este situat conform STAS 10101/21-
Adâncimea de
îngheț conform STAS 6054-85 este de 0.90 de la nivelul terenului.
Imobilul
din B-dul. 1 Decembrie 1918 nr.24-26
Clădirea a fost
edificată în anul 1970 și este structurată pe trei nivele, P+2E, compusa din 3
corpuri principale, cu cinci accese , conform planșelor desenate și are în
componența ei următoarele spații funcționale:
- cabinete de consultații
- săli de tratamente
- spații administrative - birouri
- farmacie
- laboratoare
- săli de așteptare
- cabinete medicale individuale
- doua scări principale si doua
scări laterale
- grupuri sanitare pentru
pacienți si personal
- vestiare personal
- antreuri, holuri și coridoare.
Având în vedere anul construirii,
clădirea este conformată structural astfel:
- infrastructura cu fundații
izolate sub stalpi
- suprastructura în cadre cu
stalpi si grinzi din beton armat
- planșeu peste parter, etajul 1
și etajul 2 din beton armat
- scări din beton armat
- acoperiș tip terasă
necirculabilă.
Clădirea este dotată cu
instalații electrice iar încălzirea se face prin sistemul central de încălzire.
Clădirea este racordată la rețeaua de alimentare cu apă potabilă a orașului și
la rețeaua electrică a localității. Canalizarea menajeră se realizează printr-o
rețea interioară de canalizare racordată la rețeaua de canalizare menajeră a
localității.
Clădirea a fost reabilitată
termic în anul 2006 fiind realizate următoarele lucrări:
-
termoizolarea
pereților exteriori cu termoizolație din polistiren expandat de
-
termoizolarea
soclului cu polistiren expandat de
-
termoizolarea
acoperișului cu polistiren extrudat de
-
înlocuirea
tâmplăriei exterioare din lemn și geam tras cu tâmplărie din PVC și ochiuri de
geam termoizolant de tip termopan;
-
modernizarea
instalației de încălzire centralizată.
Clădirea din B-dul 1Decembrie
1918 nr 24-26, se află, în ansamblu, într-o stare bună din puct de vedere
structural și are o stare de degradare ușoară din punct de vedere arhitectural,
caracterizată prin următoarele:
- pardoseala din cabinete și
grupuri sanitare nu respectă normele tehnice de sănătate si igienă în vigoare;
- finisajele de pe pereții din
cabinete sunt ușor degradate și învechite odată cu trecerea timpului,
ridicându-se probeleme majore de igienizare și nu se încadrează la finisajele
specifice ambulatoriilor astfel igienizarea cabinetelor este greu de asigurat;
- instalațiile sanitare și
obiectele sanitare din grupurile sanitare prezintă un grad avansat de degradare
datorită trecerii timpului și a materialelor invechite.
- instalațiia electrică este
învechită și poate deveni un pericol în cazul unor pierderi de curent.
Clădirea nu este dotată cu
aparatura necesară ambulatoriilor și ca urmare a celor de mai sus, finisajele
nu corespund normelor de sănătate publică și igienă.
În clădire nu exista grupuri
sanitare pentru persoanele cu dizabilități, conform normelor tehnice în
vigoare, care prevăd asigurarea accesului persoanelor cu dizabilități în
clădirile publice.
De asemenea, clădirea desfășurată
pe 3 nivele nu are lift pentru facilitarea accesului persoanelor cu
dizabilități la nivelele superioare ale clădirii.
În vederea modernizării
Ambulatoriului și aducerea acestuia la normele în vigoare de funcționare a
unităților medicale, se impun lucrări de recompartimentare a clădirii conforme
cu suprafețele necesare viitoarelor încăperi propuse. Pentru realizarea noilor
încăperi se vor desființa unele cabinete existente pe diferite specialități sau
se vor recompartimenta cele existente pentru a respecta ordinele si normativele
în vigoare pentru Ambulatoriile de specialitate.
Conform
Ordinului nr. 914/2006 al Ministerului Sănătății publice, la sectorul
ambulatoriu se descrie structura funcțională pe specialități, care trebuie sa
fie compusa din:
- cabinet
de consultație
- camere
pentru pansamente și tratamente curente
- spații
de așteptare aferente cabinetelor
- birou
de programare și evidență a pacienților
- trusă
pentru medicamente specifice
- anexe
pentru personalul medical
- grupuri
sanitare și boxă de curățenie
Prin modificările propuse se va
realiza un nou circuit specific unitaților medicale iar cabinetele și sălile de
tratament vor fi reamenajate cu respectarea unei prevederi din Ordinul nr.
914/2006 pentru dimensionarea acestora. Un cabinet sau o sală de tratament
trebuie sa se încadreze ca și suprafață între 16-24mp.
Recompartimentarea și amenajarea
spațiilor presupune realizarea noilor încăperi funcționale pe specialități după
cum urmează:
a.
Ambulatoriu Dermatologie:
-
P056 - Cabinet de consultație S=18,79mp
-
P057 - Sală de tratamente S=16,10mp
-
P072 - Sală de asteptare S=18,23mp
b. Ambulatoriu Venerologie:
-
P058 - Cabinet de consultație S=17,42mp
-P059
- Sală de tratamente S=16,10mp
-
P072 - Sală de asteptare S=18,23mp
c. Ambulatoriu Cardiologie:
-
E032 - Cabinet de consultație S=16,32mp
-
E030 - Sală de tratamente S=16,03mp
-
E034 - Hol de asteptare S=29,70
d. Ambulatoriu Interne:
-
E033 - Cabinet de consultație S=25,59mp
-
E034 - Hol de asteptare S=29,70
e. Ambulatoriu Chirurgie generală:
-
E027 - Cabinet de consultație S=16,96mp
-
E029 - Sală de tratamente S=16,71mp
-
E031 - Sală recuperare postoperatorie S=15,86mp
f. Ambulatoriu Pediatrie:
-
E042- Cabinet de consultație S=16,79mp
-
E041 - Sală de tratamente S=17,42mp
-
E038 - Sală de asteptare S=4,76mp
-
E037 - Grup sanitar copii S=3,81mp
g. Ambulatoriu Neuropsihiatrie pediatrică:
-
E039- Cabinet de consultație S=16,01mp
-
E038 - Sală de asteptare S=4,76mp
-
E037 - Grup sanitar copii S=3,81mp
h. Ambulatoriu Oftalmologie:
-
E048 - Cabinet de consultație S=16,41mp
-
E057 - Hol de asteptare S=32,75mp
i. Ambulatoriu Endocrinologie:
-
E049- Cabinet de consultație S=17,45mp
-
E066 - Sală de tratamente S=16,08mp
-
E057 - Hol de asteptare S=32,75mp
j. Ambulatoriu Neurologie:
-
E058 - Cabinet de consultație S=22,15mp
-
E057 - Hol de asteptare S=32,75mp
k. Ambulatoriu Obstretică:
- E050- Cabinet de consultație
S=16,41mp
-
E051 - Sală de tratamente S=16,10mp
-
E056 - Sală de asteptare S=10,25mp
l. Ambulatoriu Ginecologie:
-
E052- Cabinet de consultație S=16,41mp
-
E051 - Sală de tratamente S=16,10mp
-
E056 - Sală de asteptare S=10,25mp
m.
Ambulatoriu Pneumologie:
-
P034 - Cabinet de consultație S=16,16mp
-
P035 - Sală de tratamente S=17,64mp
-
P038 - Hol de asteptare S=29,70mp
n. Ambulatoriu Ortopedie:
-
E009- Cabinet de consultație S=16,07mp
-
E014 - Sală de tratamente S=17,01mp
-
E013 - Sală de asteptare S=10,67mp
o.
Cameră de sterilizare:
- P021 - Materiale aseptice
S=5,17mp
- P022 - Materiale septice
S=4,73mp
Toate
aceste specialități vor avea ca și anexe :
-
P036 - Vestiar femei S=16,42mp
-
P040 - Vestiar bărbați S=16,42mp
- P033, E055 -
Grupuri sanitare pentru personal la parter și etaj S=5,20mp; S=5,17mp
- P018; P068;
P069; E025; E026; E059; E060; E054 - Grupuri sanitare pacienți la parter și
etaj S=3,90mp; S=5,17mp; S=5,17mp; S=5,20mp; S=5,20mp; S=5,17mp; S=5,17mp;
S=5,17mp
- P070; E063 - Grupuri sanitare pacienți cu dizabilități
la parter și etaj S=5,23mp; S=10,79mp
- P017; P071; E028 - Materiale de
curățenie la parter și etaj S=3,82mp; S=5,18mp; S=5,30mp
- E064 - Depozit lenjerie murdară
S=2,68mp
- E064 - Depozit lenjerie curată
S=2,40mp
- P006 - Fișier central S=16,08mp
Spațiul destinat deșeurilor
medicale, P032 - S=5,20mp, se va amplasa astfel incat să fie facilitat accesul
spre exterior, in vederea transportului, fara a se intersecta circuitele
medicale existente în ambulatoriu.
Supafața totală din clădire, în
care se va desfășura Ambulatoriul, cuprinzând toate cabinetele, sălile de
tratament, sălile de asteptare și anexele prezentate mai sus, este de 687,72mp
dintr-un total de 3256,07mp, reprezentând aria utilă totală a clădirii.
În prezent, aceste spații ce
urmează a fi reamenajate și modernizate, au aceleași funcționalități de
cabinete de consultații, săli de tratamente sau holuri de așteptare.
Ambulatoriul se va desfășura pe
primele două nivele ale clădirii, în toate încăperile reamenajate și
modernizate, așa cum au fost descrise mai sus, realizându-se fluxurile noi in vederea bunei desfășurari a
activităților spitalicești.
Imobilul
din str. Gh. Marinescu nr. 1
Clădirea datează din anul 1940 și
este structurată pe patru nivele, P+3E, este compusă din 4 corpuri, are două
accese, conform planșelor desenate și se compune din următoarele încăperi:
- cabinete de consultații
- săli de tratamente
- spații administrative - birouri
- saloane pacienti
- laboratoare
- săli de așteptare
- săli de operație
- o scară principală si doua
scări laterale
- grupuri sanitare pentru
pacienți si personal
- vestiare personal
- săli de curs
- antreuri, holuri și coridoare.
Având în vedere anul construirii,
clădirea este conformată structural astfel:
- fundații continue din beton sub
pereți structurali
- pereți portanți din zidărie de
cărămidă
- grinzi din beton armat
- planșeu peste parter, etajul 1
și etajul 2 din beton armat
- scări din beton armat
- planșeu peste etajul 3 din lemn
- șarpantă din lemn și
învelitoare din țiglă ceramică
Clădirea este dotată cu instalații electrice
iar încălzirea se face prin sistemul central de încălzire. Există racord la rețeaua de alimentare cu apă potabilă a
orașului și la rețeaua electrică a localității. Canalizarea menajeră se
realizează printr-o rețea interioară de canalizare racordată la rețeaua de
canalizare menajeră a localității.
Clădirea se află într-o stare de
degradare arhitecturală ușoară, caracterizată prin următoarele:
- arhitectura clădirii nu a fost
recondiționată în ultimii ani;
- izolarea planșeului peste
etajul 3 este făcută cu pământ, ceea ce duce la pierderi mari de căldură prin
planșeul din lemn;
- tâmplăria exterioară din lemn
și geam tras prezintă deformări și degradări, motiv pentru care nu mai asigură
etanșeitatea și izolarea termică;
- pardoseala din cabinetele
ambulatoriului nu este corespunzătoare normelor specifice de igienă și sănătate
publică;
- tencuiala interioară și
exterioară de pe pereți și tavane este degradată sau necorespunzătoare cu
funcționalul încăperilor datorită vechimii materialelor;
- pereții clădirii nu au
termoizolație pentru asigurarea confortului termic interior necesar
desfășurării activităților zilnice în bune condiții, fapt pentru care există
pierderi mari de căldură prin pereții clădirii;
- soclul clădirii nu are
termoizolație, astfel existând pierderi de căldură;
- instalațiile sanitare și
obiectele sanitare din grupurile sanitare prezintă un grad avansat de degradare
datorită trecerii timpului și a materialelor invechite.
- instalațiia electrică este
învechită și poate deveni un pericol în cazul unor pierderi de curent.
În clădire nu există grupuri
sanitare pentru persoanele cu dizabilități
conform normelor tehnice în vigoare, pentru asigurarea accesului
persoanelor cu dizabilități în clădirile publice.
Recompartimentarea și amenajarea
spațiilor presupune realizarea noilor încăperi funcționale pe specialități după
cum urmează:
a. Ambulatoriu Nefrologie:
-
P064 - Cabinet de consultație S=19,70mp
-
P063 - Cabinet medic S=10,71mp
-
P062 - Grup sanitar personal S=3,22mp
b.
Ambulatoriu Chirurgie plastică:
-
P051 - Cabinet de consultație S=16,09mp
-
P050 - Sală de tratamente S= 22,64mp
-
P131 - Grup sanitar personal S=2,80mp
c.
Ambulatoriu Chirurgie toracică:
-
P086 - Cabinet de consultație S=16,95mp
-
P085 - Sală de tratamente S=17,50mp
-
P087 - Grup sanitar personal S=3,06mp
d.
Ambulatoriu Alergologie:
-
P115 - Cabinet de consultație S=17,67mp
-
P114 - Grup sanitar personal S=3,63mp
e.
Ambulatoriu Gastro-enterologie:
- P116 - Cabinet de consultație
S=19,50mp
-
P117 - Grup sanitar personal S=2,02mp
f.
Ambulatoriu Urologie:
- P110 - Cabinet de consultație
S=19,60mp
-
P108 - Sală de asteptare S=22,79mp
Toate
aceste specialități vor avea ca și anexe :
-
P010 - Vestiar femei S=62,10mp
-
P019 - Vestiar bărbați S=33,22mp
-
P012; P013 - Grup sanitar femei S=1,30mp; S=1,30mp
- P014 - Dușuri femei S=7,61mp
- P058 - Grup sanitar femei
S=5,11mp
- P059 - Grup sanitar bărbați
S=3,62mp
- P061 - Grup sanitar prsonal
S=2,24mp
- P069 - Grup sanitar femei
S=4,12mp
- P067 - Grup sanitar bărbați
S=5,01mp
- P068 - Grup sanitar pacienți cu
dizabilități S=4,99mp
Spațiul destinat deșeurilor
medicale, P128 - S=11,63mp, se va amplasa astfel incat să fie facilitat accesul
spre exterior, in vederea transportului, fara a se intersecta circuitele
medicale existente în ambulatoriu.
Supafața totală din clădire, în
care se va desfășura Ambulatoriul, cuprinzând toate cabinetele, sălile de
tratament, sălile de asteptare și anexele prezentate mai sus, este de 340,13
dintr-un total de 6928,08mp, reprezentând aria utilă totală a clădirii.
Suprafața totală a Ambulatoriului
din cele două clădiri va fi de 1027,85mp dintr-un total de 10184,15mp,
reprezentând aria totală utilă a celor două clădiri.
În prezent, aceste spații ce
urmează a fi reamenajate și modernizate, au aceleași funcționalități de
cabinete de consultații, săli de tratamente sau holuri de așteptare.
Ambulatoriul se va desfășura la
parterul clădirii, în toate încăperile reamenajate și modernizate, așa cum au
fost descrise mai sus, realizându-se astfel fluxurile corespunzatoare bunei
desfășurari a activităților spitalicești.
Toate cele enumerate mai sus, arată
că, imobilele în care se află ambulatoriul, nu corespund cu exigențele
specifice de calitate in construcții si nici exigențelor privind igiena și
sănătatea publică în incăperi unde se desfășoară servicii medicale, conform
normelor în vigoare, motive pentru care se propune realizarea proiectului de
Modernizare și dotare a Ambulatoriului Spitalului Clinic Județean Mureș..
Odată
cu aderarea României
Valoarea de inventar a imobilului
din B-dul 1 Decembrie 1918 nr. 24-26 este de 1.771.643,73 RON,
conform tabelului cu Datele de identificare ale imobilelor care se dau în
administrarea Spitalului Clinic Județean Mureș și are o suprafață construită
desfășurată de 3870,12mp.
Valoarea de inventar a imobilului din
str. Gh. Marinescu nr. 1 este de 1056,81 RON, conform tabelului cu Datele de
identificare ale imobilelor care se dau în administrarea Spitalului Clinic
Județean Mureș și are o suprafață construită desfășurată de 7437,72mp.
2.2. Concluziile raportului de
expertiză
Imobilul
din B-dul. 1Decembrie 1918 nr.24-26
Pe baza raportului de expertiză
efectuat de expertul tehnic ing. Moldovan Ioan, pentru asigurarea cerințelor de
calitate în construcții în vigoare, a normelor de igienă și sănătate publică,
si pentru o bună desfășurare a activităților cu specific medical în clădire, au
rezultat următoarele variante posibile :
a) Pentru
păstrarea în continuare a clădirii actuale, sunt necesare executarea tuturor
lucrărilor de modernizare conform problemelor subliniate la capitolul 2.1. In
caz contrar, în clădire nu va fi asigurat confortul interior și condițiile
obligatorii de existență conform normelor de calitate în construcții și a
normelor de igienă și sănătate publică.
Avantajele acestei variante:
- costurile modernizării spațiilor
ambulatoriului mai mici;
- posibilitatea finanțării investiției
prin fonduri europene;
- durata de realizarea a investiției
este mult mai mică.
b) În
cazul în care se dorește construirea unei clădiri noi, în care să funcționeze
ambulatoriul, singura soluție este demolarea clădirii existente și construirea
unei clădiri moderne, care să respecte cerințele de calitate în construcții
impuse de legile în vigoare în România, deoarece beneficiarul nu poseda alt
teren liber in vederea realizarii unei clădiri noi.
Avantajele acestei variante:
- cheltuieli mai mici în exploatare;
- proiectarea unei clădiri cu o
arhitectură modernă;
- siguranță în exploatare la standarde
în vigoare.
Pe baza recomandărilor din expertiza
tehnică și având în vedere că nu există fonduri pentru demolarea construcției
existente care are o valoare inestimabilă din punct de vedere social, în
spatiul careia iși desfășoară activitatea și alte secții și cabinete medicale
individuale, precum și durata foarte mare de realizare a unei noi clădiri care
să asigure funcțiunile ambulatoriului, rezultă că varianta optimă este aceea de
modernizare și dotare a ambulatoriului prin efectuarea unor lucrări absolut
necesare a fi executate în cel mai scurt timp posibil.
Imobilul
din str. Gh. Marinescu nr. 1
Asemănător imobilului din B-dul 1
Decembrie 1918 nr. 24-26, s-a întocmit un
raport de expertiză de catre expertul tehnic ing. Moldovan Ioan, în urma
caruia au rezultat următoarele variante posibile:
a)
Pentru păstrarea în continuare
a clădirii actuale, sunt necesare executarea tuturor lucrărilor de reabilitare
și modernizare conform problemelor subliniate la capitolul 2.1., în caz contrar
în clădire nu va fi asigurat confortul interior și condițiile obligatorii de
existență conform normelor de calitate în construcții.
Avantajele acestei variante:
- costurile reabilitării și
modernizării spațiilor ambulatoriului mai mici;
- posibilitatea finanțării investiției
prin fonduri europene;
- se păstrează arhitectura clădirii.
b) În
cazul în care se dorește construirea unei clădiri noi, în care să funcționeze
ambulatoriul, singura soluție este demolarea clădirii existente și construirea
unei clădiri moderne, care să respecte cerințele de calitate în construcții
impuse de legile în vigoare în România.
Avantajele acestei variante:
- cheltuieli mai mici în exploatare;
- proiectarea unei clădiri cu o
arhitectură modernă;
- siguranță în exploatare la standarde
în vigoare.
Pe baza recomandărilor din expertiza
tehnică, având în vedere faptul că nu există fonduri pentru demolarea
construcției existente care are o valoare inestimabilă din punct de vedere
social și faptul că în cadrul imobilului iși desfășoară activitatea și alte
secții de spital a caror activitate nu s-ar putea opri, rezultă că varianta
optimă este aceea de reabilitare, modernizare și dotare a amubulatoriului prin
efectuarea unor lucrări absolut necesare a fi executate în cel mai scurt timp
posibil.
III. DATE
TEHNICE ALE INVESTITIEI
Imobilul din B-dul. 1Decembrie 1918 nr.24-26
Lucrările de
bază ce se vor efectua pentru modernizarea și dotarea ambulatoriului sunt
următoarele:
-
construirea unui puț de lift pe o structură de rezistență in cadre, din beton
armat, cu fundații izolate sub stâlpii de rezistență și acoperiș tip terasă
necirculabilă, legată
de clădirea existentă la nivelul structurii de rezistență existente și
achiziționarea și montarea unui lift hidraulic. Puțul de lift se va construi pe
fațada laterala dreapta pentru facilitarea accesului persoanelor cu dizabilități
la etajele superioare, conform normelor tehnice în vigoare, pentru asigurarea
accesului persoanelor cu dizabilități în clădirile publice;
-
realizarea unor noi compartimentări pentru cabinetele, sălile de tratament și
sălile de așteptare ale ambulatoriului;
-
realizarea a două grupuri sanitare pentru persoanele cu dizabilități la parter
și etajul 1 al clădirii.
-
modernizarea grupurilor sanitare existente
-
amenajarea depozitului pentru materiale de curățenie pe fiecare nivel
-
amenajarea depozitului de haine murdare și curate la etajul clădirii
În
urma realizării lucrărilor de bază, se vor mai executa următoarele lucrări ,
pentru aducerea clădirii la forma inițială:
-
realizarea unui trotuar perimetral, din beton turnat monolit cu clasa betonului
C6/7,5 , și dop de bitum, la puțul de lift;
-
reparații la tencuielile existente
Imobilul
din str. Gh. Marinescu nr. 1
Lucrările
de bază ce se vor efectua pentru reabilitarea, modernizarea și dotarea
ambulatoriului sunt următoarele:
- reabilitarea
termică a soclului clădirii cu termoizolație din polistiren expandat și
tencuială decorativă armată;
- realizarea
unor noi compartimentări pentru cabinetele și sălile de tratament ale
ambulatoriului;
- realizarea unui grup sanitar pentru persoanele
cu dizabilități la parterul clădirii.
-
realizarea a patru grupuri sanitare pentru pacienți femei și bărbați și a unui
grup sanitar pentru personal.
Soluția
auditului energetic face obiectul unei lucrări deja contractate pentru
mansardarea clădirii care implică termoizolarea fațadelor cu polistiren
expandat de 10cm și termoizolarea planșeului peste etajul 3 cu saltele din vată
minerală de 15cm. În soluția auditorului nu a fost propusă schimbarea
tâmplăriei exterioare pe motivul lipsei fondurilor.
În
urma realizării lucrărilor de bază, se vor mai executa următoarele lucrări ,
pentru aducerea clădirii la forma inițială:
-
reparații la tencuielile existente.
3.2. Descrierea
lucrărilor de modernizare efectuate în spațiile reabilitate
Imobilul din B-dul. 1Decembrie 1918
nr.24-26
Spațiile
reabilitate vor fi modernizate prin efectuarea următoarelor lucrări, absolut
necesare:
- înlocuirea
pardoselilor la noile cabinete și săli de tratamente cu pardoseală din tarkett
pentru trafic intens agreat în sistem sanitar, antistatic și antibacterian și
alicarea de tarkett pe pereți până la
h=1,80m
- placarea
pereților grupurilor sanitare existente cu faianță porțelanată până la h=1,80m;
- realizarea
zugrăvelilor cu vopsea lavabilă pe pereți, de la h=1,80m, și pe tavane în toate
încăperile ambulatoriului;
- înlocuirea
pardoselii existente la grupurile sanitare prin placare cu plăci de gresie
porțelanată fără rosturi;
- înlocuirea
tâmplăriei interioare din lemn cu o nouă tâmplărie din lemn celular din MDF
(fibră lemnoasă de densitate medie);
- înlocuirea
obiectelor sanitare și a conductelor în grupurile sanitare existente cu obiecte
sanitare din porțelan și din fontă și țevi din PPR pentru alimentare cu apă și
tuburi de scurgere pentru rețeaua de canalizare menajeră;
- modernizarea
instalației electrice și adaptarea acestora la noile încăperi prin înlocuirea
prizelor și a întrerupătoarelor, modificarea traseurilor cablurilorn și
amplasarea unor noi corpuri de iluminat;
- realizarea
unei noi instalații electrice alimentată la 380 V în clădire, pentru aparatul
de sterilizare aflat în camera de sterilizare;
- modernizarea
vestiarelor pentru personal prin inlocuirea pardoselii existente cu pardoseala
cu tarkett și aplicarea de tarkett pe pereti precum și înlocuirea obiectelor
sanitare și a conductelor;
-modernizarea
aparaturii existente și dotarea suplimentară a ambulatoriilor cu aparatura
nouă;
- mobilarea
încăperilor cabinetelor și a sălilor de tratamente cu mobilier specific și mobilarea
vestiarelor pentru personal cu mobilier pentru vestiare;
- montarea
unor panouri solare pe acoperișul terasă
cu un sistem de montare din aluminiu inoxidabil, pentru obținere de energie
neconvențională și reducerea costurilor cu utilitățile, proiectarea unei
instalații de utilizare a agentului termic rezultat și racordarea acesteia la
vechea instalație de preparare a apei calde menajere prin intermediul unui
acumulator de apă în C.T.
Imobilul din str. Gh. Marinescu nr. 1
Spațiile
reabilitate vor fi modernizate prin efectuarea următoarelor lucrări, absolut
necesare:
- înlocuirea
pardoselilor la noile cabinete și săli de tratamente cu pardoseală din tarkett
pentru trafic intens agreat în sistem sanitar, antistatic și antibacterian și
alicarea de tarkett pe pereți până la
h=1,80m
- placarea
pereților grupurilor sanitare existente cu faianță porțelanată până la h=1,80m;
- realizarea
zugrăvelilor cu vopsea lavabilă pe pereți, de la h=1,80m, și pe tavane în toate
încăperile ambulatoriului;
- înlocuirea pardoselii
existente la grupurile sanitare prin placare cu plăci de gresie porțelanată
fără rosturi;
- înlocuirea
obiectelor sanitare și a conductelor în grupurile sanitare existente cu obiecte
sanitare din porțelan și din fontă și țevi din PPR pentru alimentare cu apă și
tuburi de scurgere pentru rețeaua de canalizare menajeră;
- racordarea
noilor încăperi care necesită instație de încălzire la instalația de încălzire
centralizată a clădirii și amplasarea unor noi corpuri de încălzire;
- modernizarea
instalației electrice și adaptarea acestora la noile încăperi prin înlocuirea
prizelor și a întrerupătoarelor, modificarea traseurilor cablurilor și
amplasarea unor noi corpuri de iluminat;
- înlocuirea
tâmplăriei interioare din lemn cu o nouă tâmplărie din lemn celular din MDF
(fibră lemnoasă de densitate medie);
-
montarea unor panouri solare pe
acoperișul de tip șarpantă cu un sistem de montare din aluminiu inoxidabil,
pentru obținere de energie neconvențională și reducerea costurilor cu
utilitățile, proiectarea unei instalații de utilizare a agentului termic
rezultat și racordarea acesteia la vechea instalație de preparare a apei calde
menajere prin intermediul unui acumulator de apă în C.T.
În
cadrul proiectului, ambulatoriul de față va fi modernizat prin înlocuirea dotărilor specifice
cabinetelor și a sălilor de tratamente, prin achizitionarea unei aparaturi noi,
moderne, care să ușureze și să ajute personalul în asigurarea serviciilor
medicale la standarde înalte. De asemenea cabinetele și sălile de tratament vor
fi dotate cu instrumentar și mobilier specific, conform listei dotărilor
ambulatoriului, care va fi anexată documentației tehnico-economice.
Toate
materialele folosite la lucrările propuse pentru Modenizarea și dotarea Ambulatoriului Spitalului Clinic Județean
Mureș vor avea certificate de calitate conform standardelor de calitate în
construcții în vigoare. Materialele folosite pentru amenajări
specifice(tâmplărie, tarkett, gresie și faianță, vopseli lavabile, etc.) cerute
de normele igienico-sanitare vor fi certificate C.E. Aceeași certificare C.E.
va trebui sa o aibă și aparatura, instrumentarul și mobilierul specific.
În
cadrul proiectului se va realiza și proiectul de organizare de șantier pentru
care se face referire în devizul general și în devizele pe obiecte anexate
przentei documentații tehnico-economice.
Categoria
de importanță a clădirilor este "B"(construcții de importanță
deosebită), conform H.G.R. nr. 261/94.
Clasa
de importanță a lucrărilor este "I"( construcții de importanță
vitală) conform Normativului
P100-1-2006.
Clădirile
se încadrează la gradul "E" de seismicitate conform Normativului P100-1-2006.
Conform
caracteristicilor amplasamentului, se vor respecta Normativele în vigoare atât
pentru proiectare cât și pentru execuție, cum ar fi :
Normativ P100-1-2006 -privind proiectarea antiseismică a construcțiilor de
locuințe, social-culturale, agrozootehnice și industriale.
NP 112-2004-
Calculul terenului de fundare în cazul fundării directe.
P 0-2005- Cod de
proiectare. Bazele proiectării structurilor în construcții
STAS 10101/1-75-
Greutăți tehnice și încărcări permanente.
STAS
10101/2A1-87- Încărcări tehnologice din exploatare pentru construcții civile,
industriale și agrozootehnice.
STAS 10101/0-77
-Actiuni in constructii - Clasificarea si gruparea acțiunilor pentru
construcții civile si industriale.
CR 1-1-3-2005
-Cod de proiectare. Evaluarea acțiunii zăpezii asupra construcțiilor.
NE 012-99- Cod
de practică pentru executarea lucrărilor din beton , beton armat și beton
precomprimat.
Întregul
proiect va respecta următoarele prevederi și norme conform legilor în vigoare:
A. Măsuri de
protecția muncii
În documentația de avizare a
lucrărilor de intervenții s-a ținut cont de măsurile pentru tehnica securității
muncii și aplicarea normelor de protecția muncii în conformitate cu Ord. 9/
N/93.
S-au avut în vedere :
-Reglementări
privind protecția și igiena muncii în construcții. Norme generale de protecția
muncii-ediția 1996.
-Norme
generale de protecția muncii ediția 1996.
-Legea
nr. 106/1996 privind realizarea unor măsuri de apărare civilă. Construcția
existentă nu necesită amenajarea unui adăpost special de apărare civilă.
Aceste măsuri nu sunt limitative,
executantul și beneficiarul, urmând a lua toate măsurile necesare pentru
evitarea accidentelor de muncă și a înbolnăvirilor profesionale.
B.Siguranța în exploatare
Este asigurată atât prin
folosirea și punerea în operă a materialelor de calitate adecvate funcțiunilor,
cât și prin respectarea strictă a normelor și normativelor în vigoare în ceea
ce privește proiectarea elementelor structurale, nestructurale, finisajelor și
a instalațiilor aferente. Calitatea
materialelor folosite pentru finisarea pardoselilor va asigura circulația
utilizatorilor în siguranță, atât pe interior cât și pe exterior.
Prin refacerea instalațiilor aferente se vor
specifica normele pe care trebuie să le îndeplinească utilajele, aparatele și
traseele care fac parte integrantă din fiecare sistem în parte.
C.Siguranța la foc
Construcțiile se
înscriu în categoria de importanță B, conform HG 766/97 și în clasa de
importanță I (vitală), conform P100-1/2006.
Imobilul
din B-dul. 1Decembrie 1918 nr.24-26
Soluția constructivă - planșeu de
beton armat, grinzi și stâlpi de beton armat, zidării de inchidere și
compartimentare din cărămidă și gips-carton, acoperiș tip terasă necirculabilă
clasifică clădirea la gradul II de rezistență la foc.
Conform normativului P118-99,
art. 2.1.1., la clădirile publice, riscul de incendiu este determinat de
densitatea sarcinii termice și de destinație. Conform art. 2.1.3., sunt
stabilite pentru anumite spații și încăperi următoarele grade de risc :
-
spațiul cu centrală termică-risc mijlociu incendiu.
Imobilul
din str. Gh. Marinescu nr. 1
Soluția constructivă - planșeu de
beton armat, grinzi și stâlpi de beton armat, zidării de închidere și
compartimentare din cărămidă și gips-carton, șarpantă din lemn ignifugat
clasifică clădirea la gradul II de rezistență la foc.
Conform normativului P118-99,
art. 2.1.1., la clădirile publice, riscul de incendiu este determinat de
densitatea sarcinii termice și de destinație. Conform art. 2.1.3., sunt
stabilite pentru anumite spații și încăperi următoarele grade de risc :
-
spațiul
cu centrală termică-risc mijlociu incendiu.
Măsurile de protecție la foc sunt
specifice construcțiilor, și respectă Normativul P118-99 privind Siguranța la
foc a construcțiilor.
Se vor respecta toate normele
P.S.I. atât în timpul execuției lucrărilor de modernizare cât și în timpul
exploatării, astfel toate elementele de construcție din lemn se vor ignifuga.
D.Igiena,
sănătatea oamenilor, protecția si refacerea mediului
Printre măsurile specifice
acestei exigențe s-au prevăzut următoarele :
-
instalații
sanitare corespunzătoare exigențelor, asigurând alimentarea cu apă rece, caldă
menajeră, apă potabilă, canalizarea apelor uzate, obiecte sanitare specifice,
etc.
-
evacuarea
deșeurilor se va face organizat, în baza contractului cu firmă specializată.
-
s-a
urmărit buna însorire, asigurarea iluminatului natural corespunzător pentru
fiecare cabinet precum și asigurarea perceperii vizuale a mediului
ambiant din spațiile închise,
-
instalații electrice care să asigure alimentarea cu energie electrică a
aparaturii din dotare.
În ansamblul lor, construcțiile
nu sunt surse de noxe și nu trebuie prevăzute măsuri speciale care să împiedice
poluarea mediului.
Pe timpul execuției și a
exploatării se vor adopta unele reguli care să preîntâmpine poluarea mediului
și afectarea spațiilor verzi.
După terminarea lucrărilor de
modernizarea a ambulatoriului se prevede refacerea spațiilor verzi dacă acestea
au fost afectate de lucrări.
E.
Protecția termică, hidrofugă si economia de
energie
Clădirile se situează în mediu
construit adăpostit cu clasa de permeabilitate ridicată.
Protecția termică a pereților
exteriori cu grosimi de 30cm la imobilul din b-dul 1 Decembrie 1918 nr.24-26 și
grosimea de 37,5-
Protecția hidrofugă a soclului
pentru noul puț de lift va fi asigurată
de o hidro-izolație verticală din membrane de polietilenă realizate la presiune
inaltă HDPE și un trotuar perimetral din beton și dop de bitum și respectă
normele în vigoare ce trebuies respectate la lucrările de zidărie prescripțiile
tehnice de bază fiind descrise în CR 6-2006 - Normativ privind alcătuirea,
calculul și executarea structurilor de zidărie.
Folosirea de materiale speciale
de izolare termică împreună cu alegerea unor echipamente eficiente și
performante vor conduce la importante economii de energie și vor asigura un
confort optim în funcționarea obiectivului.
F.
Protecția la zgomot
Imobilele sunt
situate în zone construite, având regim de înălțime moderat, cu surse de zgomot
și vibrații reduse, datorită limitării circulației cu vehicule grele în oraș.
Conformarea constructivă, pereți exteriori din cărămidă cu grosimi de 30, 37,5
sau 62,5, izolați cu polistiren și echiparea cu tâmplării modeme atenuează
zgomotul din exterior, asigurând valori normale admisibile.
De asemenea trebuie menționat că
imobilele nu sunt producătoare de zgomot, iar în timpul execuției lucrărilor se
vor prevedea măsuri de restricție.
G. Încadrarea clădirilor din punct de
vedere N.P.S.I.
Soluțiile
constructive folosite la realizarea clădirilor, le încadrează la risc mediu de
incendiu.
Evacuarea
persoanelor și a bunurilor se va face pe ușile de acces.
În
timpul execuției și exploatării se vor respecta normele P.S.I. și N.T.S.M. în
vigoare.
3.3.
Consumuri de utilități
3.3.1 Necesarul
de utilități rezultate în cazul unor lucrări de modernizare
Imobilul din B-dul. 1Decembrie 1918
nr.24-26
În urma analizei temei de
proiectare, elaborată de către beneficar, care conține lucrările propuse pentru
modernizarea și dotarea ambulatoriului, este necesară modernizarea instalației
sanitare din spațiile existente și cele viitoare, cu o instalație nouă la
standardele în vigoare, precum și realizarea unei instalații electrice la 380V
pentru aparatura din camera de sterilizare,
prin următoarele lucrări:
- înlocuirea instalației sanitare
existente cu elementele componente din materiale noi;
- realizarea noii instalații
electrice alimentată la 380 V în clădire;
- amplasarea unui nou tablou electric, pentru instalatia
electrica alimentată cu 380V.
Alimentarea cu energie electrică
se face de la firida de branșament, la o putere instalată de Pi=550kw și o
putere absorbită Pa=420kw. Energia electrică este distribuită printr-un tablou
de distribuție a energiei electrice.
Iluminatul de siguranță este
realizat cu corpuri de iluminat tip CISA-TEMPORA, care au regim de lucru dublu
(nepermanent și permanent), astefel încât vor funcționa și când la bornele lor
se afla diferența de potențial dar și în timpul în care aceasta lipsește.
3.3.2 Estimări privind depășirea consumurilor
inițiale de utilități
Imobilul din B-dul. 1Decembrie 1918 nr.24-26
Principalul
consumator nou de energie electrică instalat în clădire, după realizarea
modernizării ambulatorului, va fi aparatul de sterilizare Autoclav, din camera
de sterilizare, precum și aparatura de specialitate cum ar fi echografe, electrocautere,
colposcoape etc., conform listei cu dotările ambulatoriului.
Suplimentul de
energie electrică va rezulta prin însumarea consumului de curent al fiecărui
aparat electric și a noilor surse de iluminare artificială după cum urmează:
1buc. Colposcop
- 1x15W=15W
6buc. Echograf -
6x20W=120W
3buc.
Electrocauter - 3x100W=300W
1buc. Aparat
laserterapie - 1x10W=10W
1buc. Laser CO2
- 1x15W=15W
1buc. Microscop
optic - 1x20W=20W
3buc. Lampă UV -
3x6W=18W
1buc.
Electromiograf - 1x15W=15W
3buc. Lampă examinare
- 3x20W=60W
1buc. Autoklav -
1x6kW=6kW
10buc. Bec -
10x100W=1kW.
Pentru calculul
suplimentului de energie electrică se ia o medie de consum al aparatelor
electrice pentru 4 ore de funcționare, rezultând un consum de 26,3kW/zi la care
se adaugă consumul pentru iluminarea atificială în medie de 5 kW/zi.
Suplimentul de energie electrică
consumată în clădire va fi de 31,3kw/zi, conform estimărilor de consum
energetic, rezultând următorul consum energetic:
Qan.supl en. eiectrică =
31,3 kW/zi x 240 zilc/an = 7,5 MW/an.
Prin modernizarea instalației
electrice nu se va depăsi puterea instalată pe branșamentul existent .
Suplimentul de consum de apă se
realizează prin însumarea mediei consumului de către pacienți și personal/zi
după cum urmează:
24 angajați x 30l/angajat/zi
=720l/zi;
3pacienți/ora/cabinet x
10l/pacient=3 x 8 x 14 x 10l=3.360l/zi
Suplimentul de consum de apă, în
funcție de consumul estimat de 4.080l/zi
la o medie de consumatori/zi, pacienți și personal, va fi următorul:
Qan.supl apă potabilă =
4.080 l/zi x 240 zilc/an=979,20 mc/an.
Apa uzată pentru canalizare se
consideră a fi apa rece utilizată de consumatori, fără pierderi de apă, care
merge în rețeaua de canalizare interioară a clădirii.
Imobilul
str. Gh. Marinescu nr. 1
Principalii consumatori noi de energie
electrică instalați în clădire, după realizarea modernizării ambulatorului, vor
fi aparatura de specialitate: echografe, electrocautere, colposcoape,
gastroscoape, etc., conform listei cu dotările ambulatoriului.
Suplimentul de
energie electrică va rezulta prin însumarea consumului de curent al fiecărui
aparat electric și a noilor surse de iluminare artificială după cum urmează:
1buc.
Videogastroscop - 1x10W=10W
1buc.
Videocolonoscop - 1x10W=10W
3buc. Echograf -
3x20W=60W
1buc. Lampă
scialitică cu picior 1x150W=150W
2buc. Lampă UV
2x6W=12W
1buc. Monitor
LCD 1x30W=30W
1buc. Reflector
cu picior 1x50W=50W
4buc. Bec
4x100W=400W.
Pentru calculul
suplimentului de energie electrică se ia o medie de consum a aparatelor
electrice pentru 4 ore de funcționare, rezultând un consum de 1,3kW/zi la care
se adaugă consumul pentru iluminarea atificială în medie de 1,6 kW/zi.
Suplimentul de
energie electrică consumată în clădire va fi de 2,9kW/zi, conform estimărilor
de consum energetic, rezultând următorul consum energetic:
Qan.supl en. eiectrică =
2,9 kW/zi x 240 zilc/an = 696 kW/an.
Suplimentul de consum de apă se
realizează prin însumarea mediei consumului de către pacienți și personal/zi
după cum urmează:
12 angajați x 30l/angajat/zi
=360l/zi;
3pacienți/ora/cabinet x
10l/pacient=3 x 8 x 6 x 10l=1.440l/zi
Suplimentul de consum de apă, în
funcție de consumul estimat de 1.800l/zi
la o medie de consumatori/zi, pacienți și personal, va fi următorul:
Qan.supl apă potabilă =
1.800l/zi x 240 zilc/an=432 mc/an.
Apa uzată pentru canalizare se
consideră a fi apa rece utilizată de consumatori, fără pierderi de apă, care
merge în rețeaua de canalizare interioară a clădirii.
IV. DURATA DE REALIZARE SI ETAPELE PRINCIPALE
Durata estimată de realizare a
lucrărilor de modernizare si dotare pentru proiectul MODERNIZAREA ȘI DOTAREA
AMBULATORIULUI SPITALULUI CLINIC JUDEȚEAN MUREȘ este de 10 luni și va cuprinde
următoarele etape :
-
lucrări
aferente organizării de șantier;
-
cheltuieli
conexe aferente organizării de șantier;
-
realizarea
puțului de lift și amplasarea liftului imobil b-dul.1 Decembrie nr. 24-26;
-
reabilitarea
termică a soclului imobilului din str. Gh. Marinescu nr. 1;
-
reamenajarea
ambulatoriului în imbilul din str. Gh. Marinescu nr. 1
-
reamenajarea
ambulatoriului în imobilul din B-dul. 1 Decembrie nr. 24-26;
-
modernizarea
ambulatoriului în imobilul din str. Gh. Marinescu nr. 1 ;
-
modernizarea
ambulatoriului în imobilul din B-dul. 1 Decembrie nr. 24-26;
-
dotarea
ambulatoriului cu aparatura, instrumentar și mobilier specific;
-
recepția
lucrărilor la ambulatoriul Spitalului Clinic Județean Mureș.
V. COSTURILE
ESTIMATIVE ALE INVESTIȚIEI
5.1.
Valoarea totală cu detalierea pe structura devizului general
Valoarea totala estimată a investiției
este de 9.972.483,63 LEI, conform
devizului general anexat la sfârșitul documentației. Prețurile stabilite au
fost raportate la prețul lucrărilor de modernizare a construcțiilor din zonă,
la care au fost adăugate cheltuieli de proiectare și asistență tehnică,
cheltuieli diverse și neprevăzute.
Cheltuielile din devizul general
se regăsesc în devizele pe obiecte, respectiv în devizele detaliate pe obiecte,
anexate la sfârșitul prezentei Documentații de avizare a lucrărilor de
intervenții.
5.2. Eșalonarea
costurilor coroborate cu graficul de realizare a investiției
Durata de realizare a proiectului
este de 10 luni, fiind eșalonată pe luni, conform graficului de eșalonare a
investiției.
VI. INDICATORI DE APRECIERE A EFICIENȚEI
ECONOMICE
Valoarea de inventar cumulată a
celor doua imobile în care se desfășoară Ambulatoriul Spitalului Clinic
Județean Mureș este de 1.772.700,54 RON, o suma mult mai mică în comparație cu
valoare proiectului în valoare de 9.972.483,63 RON.
Eficiența economică se calculează ca
raportul între valoarea de inventar și valoarea lucrărilor de reabilitare și
modernizare după cum urmează:
Eec
= 1.772.700,54/9.972.483,63= 17,77%
În urma calculului efectuat mai sus se
observă că valoarea eficienței economice este extrem de scăzută, investiția ce
se va efectua nefiind eficientă din punct de vedere economic ci din punct de
vedere social și cultural.
VII. SURSELE DE FINANȚARE ALE INVESTIȚIEI
Sursa principală de finanțare a
lucrării de față va fi alcatuita din fonduri obținute prin Programul
Operațional Regional P.O.R, măsura 3.2., precum și din Bugetul Consiliului
Județean Mureș.
Investiția se numește: MODERNIZAREA
ȘI DOTAREA AMBULATORIULUI SPITALULUI CLINIC JUDEȚEAN MUREȘ și se încadrează la
finanțarea prin Programul Operațional Regional.
NR. CRT. |
SURSE DE FINANȚARE |
VALOARE |
I |
Valoarea totală a
proiectului, din care : |
9.974.787 |
a. |
Valoarea neeligibilă a
proiectului |
0 |
b. |
Valoarea eligibilă a
proiectului |
8.382.174 |
c. |
TVA |
1.592.613 |
II |
Contribuția proprie în
proiect, din care : |
167.643 |
a. |
Contribuția
solicitantului la cheltuieli eligibile |
167.643 |
b. |
Contribuția
solicitantului la cheltuieli neeligibile |
0 |
III |
TVA* |
1.592.613 |
IV |
ASISTENȚĂ FINANCIARĂ NERAMBURSABILĂ
SOLICITATĂ |
8.214.530 |
VIII. ESTIMĂRI PRIVIND FORȚA DE MUNCĂ OCUPATĂ
PRIN REALIZAREA INVESTIȚIEI
8.1. Număr de locuri de muncă create
în faza de execuție : 15 locuri muncitori in constructii si amenajari.
8.2. Număr de locuri de muncă create
în faza de operare : 5 locuri personal medical cu studii medii, 3 locuri
personal medical cu studii superioare.
IX. PRINCIPALII INDICATORI TEHNICO-ECONOMICI AI
INVESTIȚIEI
13.1. Indicatori
tehnico economici
Indicatori |
Valori |
Valori |
||
Suprafața totală desfășurată |
11.307,84 |
mp |
11.307,84 |
Mp |
Valoare C+M |
220.80,39 |
euro |
942.340,42 |
Lei |
Valoarea
lucrărilor de bază |
2.209.826,3 |
euro |
9.431.099,38 |
Lei |
Alte costuri |
19.736,88 |
euro |
84.233,05 |
Lei |
Valoarea
investiției |
2.336.680,7 |
euro |
9.972.483,63 |
Lei |
Valoare investiție / mp suprafață desfășurată |
206,64 |
euro/mp |
883,76 |
lei/mp |
Raport investiție
de bază și alte costuri |
111,96 |
|
111,96 |
|
Investiție/ locuitor |
15,53 |
euro/loc |
66,44 |
lei/loc |
13.2. Valoarea
totală a investiției
cu
TVA |
exclusiv
TVA |
||
in
RON |
in
EURO |
in
RON |
in
EURO |
9.972.483,63 |
2.336.680,17 |
8.382.173,54 |
1.886.827,66 |
Din care C + M:
cu
TVA |
exclusiv
TVA |
||
RON |
EURO |
RON |
EURO |
220.802,39 |
791.882,71 |
185.548,22 |
13.3. Eșalonarea investiției
(INV/C+M)
Anul
I |
Investiție |
cu TVA |
|
în
RON |
în
EURO |
||
9.972.483,63 |
2.336.680,17 |
||
C+M |
cu TVA |
||
în
RON |
în
EURO |
||
942.340,42 |
220.802,39 |
13.4. Durata de
realizare a investiției
Durata de
executie a lucrarilor si de achizitie a echipamentelor este de 10 luni, conform
graficului de esalonare a lucrarilor.
13.5. Capacități
Nu este cazul.
X.
ACORDURI ȘI AVIZE
Acordurile și avizele obținute,
prezentate în xerocopie, sunt următoarele:
-
Certificat
de urbanism emis de către Primăria Municipiului Tg Mureș ;
-
Aviz
sanitar emis de Autoritatea de Sănătate Publică Mureș ;
-
Aviz
de mediu emis de Agenția pentru Protecția Mediului ;
-
Aviz
privind securitatea la incendiu emis de ISU Mureș;
-
Aviz
de amplasament emis de Ministerul Culturii;
-
Aviz
privind utilitățile urbane și infrastructura pentru salubritate.
Întocmit,
Ing.
Șarlea Horea
DOCUMENTATIE
FOTOGRAFICA
IMOBIL
B-DUL 1DECEMBRIE 1918 NR. 24-26
|
|
|
|
DOCUMENTATIE
FOTOGRAFICA
IMOBIL
STR. GH. MARINESCU NR.1
|
|
|
|
|
ANALIZA COST
BENEFICIU
1.
Identificarea investitiei
si definirea obiectivelor, inclusiv specificarea perioadei de referinta
1.1 Date generale
Județul Mureș, pitoresc cadru natural al spațiului
carpato-danubian, este situat în partea central-nordică a României, în Podișul
Transilvaniei, în bazinul superior al râului Mureș și bazinele râurilor Târnava
Mare și Târnava Mică, fiind cuprins între meridianele 23º55' și
25º14' longitudine estică și paralelele 46º09' și 47º00'
latitudine nordică.
În ceea ce privește organizarea
administrativ-teritorială, județul Mureș cuprinde:
-
7 orașe (Luduș, Sovata, Iernut, Miercurea Niraj, Sărmașu,
Sângeorgiu de Pădure, Ungheni)
- 91 comune
Municipiul reședință al județului: Târgu-Mureș
-
Suprafața
totală:
-
Populația
stabilă: 147.886 locuitori
Reședința administrativă a județului Mureș este și
un important centru economic și cultural al județului. Prin așezarea sa
geografică în culoarul larg al râului Mureș, beneficiază de avantajele care le
oferă zona de confluență a trei regiuni naturale, cu resurse economice diferite
și complementare: regiunea cerealieră a Câmpiei Transilvaniei, Podișul
Târnavelor și zona forestieră a dealurilor subcarpatice interne.
Totodată,
Târgu-Mureș este cunoscut în
Centru universitar și cultural cu tradiție,
municipiul Târgu Mureș dispune de un sistem de educație solid și flexibil, gata
să se adapteze la cerințele pieței forței de muncă.
Date demografice
La 18 martie
2002, potrivit rezultatelor recensamântului, populatia stabila a judetului
Mures a fost de 579.862 locuitori (53,2% români, 39,3% maghiari, 7% tigani, 0,3%
germani si alte etnii), ocupând locul 14 în ierarhia judetelor tarii, cu o
pondere de 2,7%. Fata de recensamântul din 1992, numarul locuitorilor a scazut
cu 30.191, respectiv cu 4,9%. În ceea ce priveste structura populatiei pe sexe,
în 2002, ca si la recensamântul anterior efectuat în 1992, se mentine o usoara
predominare numerica a populatiei de sex feminin: sex masculin 283.762
(48,9%), sex feminin 296.100 (51,1%). 48,8% din populatia judetului se afla
în mediul urban, iar 51,2 % în mediul rural.
Principalele
municipii si orase ale judetului sunt: municipiul Tîrgu-Mures (resedinta de
judet) cu 149.577 locuitori, municipiul Reghin 36.023 locuitori, municipiul
Sighisoara 32.287 locuitori, municipiul Târnaveni 26.537 locuitori, orasul
Iernut 9.440 locuitori, orasul Ludus 17.407 locuitori, orasul Sovata
11.568 locuitori.
Conform
rezultatelor ultimului recensamânt, desfasurat în anul 2002, municipiul
Tîrgu-Mures are 149.577 locuitori. Populatia orasului este structurata pe etnii
dupa cum urmeaza: români 75.317 (50,35%), maghiari 69.825 (46,68%), tigani
3.759 (2,51%), germani 275 (0,18%), alta etnie 367 (0,17%).
Structura
populatiei dupa religie este urmatoarea: ortodocsi 69.726 (46,62%), reformati
44.849 (29,98%), romano-catolici 20.156 (13,48%), greco-catolici 4.051
(2,71%), unitarieni 3.891 (2,60%), alte religii (evanghelica de confesiune
augustana, evanghelica lutherana sinodo-presbiteriana, adventista de ziua a
saptea, baptista, penticostala, crestina dupa Evanghelie) 6.904 (4,6%).
Tîrgu-Mures este
resedinta judetului Mures, judet cu o suprafata de
Date economice
Principalele
ramuri economice și ponderea lor în economia județului sunt: industria: 41%,
agricultura, silvicultura și exploatările forestiere: 22%, serviciile: 37%.
Industria județului
se situează, la nivel național pe locul opt, aceasta fiind fruntașă în mai
multe domenii. Cele mai importante din acest punct de vedere sunt industria
producătoare de îngrășăminte chimice și industria producătoare de brânzeturi. Alte
domenii industriale principale de activitate in județ sunt :
-
Industria
producatoare de lapte
-
Producția
de mobilier
-
Producția
de cherestea
Ineficiența economică, dar mai ales gradul înalt de poluare a dus va duce
în continuare la întreruperea activității unor capacități de producție și
implicit la reducerea numărului de salariați, industria devenind astfel
principala ramura generatoare de șomaj.
Agricultura
are și ea o pondere destul de importantă în economia județului Mureș, și anume
22%. Acest lucru este confirmat, într-o oarecare măsură, de faptul că 61% din
suprafața totală a județului Mureș este suprafață agricolă.
În ceea
ce privește județul Mureș, culturile predominante sunt cele de cereale (grâu,
secară, porumb, orz), de sfeclă de zahăr, de porumb și cea de legume.
Dezvoltarea sectorului întreprinderilor mici și mijlocii este deosebit de
importantă deoarece pe de o parte, în prezent este principala sursă de locuri
de muncă, iar pe de altă parte prin intermediul lor se creează o cultură a
competiției bazată pe flexibilitate și productivitate.
Structura
activităților economice la nivelul judetului in anul 2008 se prezintă astfel
Județul |
Total |
din care: pe clase de mărime, după numărul de salariați |
|||
Activități (secțiuni |
0-9 |
10-49 |
50-249 |
250 și peste |
|
Mureș |
13437 |
11727 |
1373 |
283 |
54 |
§ Industrie extractivă |
33 |
22 |
8 |
1 |
2 |
§ Industrie prelucrătoare |
2024 |
1456 |
394 |
140 |
34 |
§ Energie electrică și termică, gaze și apă |
17 |
3 |
2 |
8 |
4 |
§ Construcții |
1222 |
1012 |
171 |
36 |
3 |
§ Comerț cu ridicata și cu amănuntul, repararea și întreținerea
autovehiculelor și motocicletelor și a bunurilor personale și casnice |
5328 |
4792 |
483 |
51 |
2 |
§ Hoteluri și restaurante |
780 |
697 |
78 |
4 |
1 |
§ Transport, depozitare și comunicații |
964 |
873 |
75 |
11 |
5 |
§ Tranzacții imobiliare, închirieri și activități de servicii
prestate în principal întreprinderilor |
1941 |
1843 |
81 |
16 |
1 |
§ Sănătate și asistență socială 1) |
269 |
257 |
12 |
0 |
0 |
§ Alte activități de servicii colective, sociale și personale |
337 |
314 |
17 |
5 |
1 |
§ Alte activități ale economiei naționale |
469 |
411 |
46 |
11 |
1 |
Județul Mureș se afirmă cu un potențial turistic foarte ridicat,
întrucât pe întreg teritoriul său sunt concentrate obiective turistice variate
și de mare valoare. Activitatea turistică este susținută de existența unei
infrastructuri diversificate, cu unități de cazare corespunzătoare, în special
în centrele urbane.
1.2.
Prezentarea infrastructurii de sanatate
Infrastructura de sanatate la nivel national
In ultimii 15 ani Romania s-a confruntat cu un proces socio-demografic
complex. Scaderea natalitatii, a mortalitatii generale si emigrarea populatiei
in varsta de munca au condus atat la imbatranirea populatiei in varsta de
munca, cat si la scaderea populatiei totale a tarii cu 1,5 milioane locuitori
in ultimii 10 ani, ajungand la 21.623.849 locuitori la 1 iulie 2005. Toate
aceste aspecte au condus la reducerea dimensiunii populatiei active (de la
51,5% in 1999 la 45,55% in 2005) si au impus o regandire a sistemului
serviciilor de sanatate si de protectie sociala, in vederea prelungirii vietii
active a populatiei atat din punct de vedere al calitatii serviciilor oferite
cat si al dotarilor infrastructurale.
Astfel, legea pentru reforma in domeniul sanatatii, aprobata prin Legea
nr. 95/2006 are ca obiectiv reglementarea serviciilor in domeniul sanatatii
publice, urmarind eficientizarea furnizarii acestora. Prin aceasta se
promoveaza dezvoltarea unui sistem modern pentru tratament si preventie,
accesibil tuturor categoriilor de oameni, precum si a unui sistem eficient
pentru situatii de urgenta.
In ceea ce priveste tipurile de unitati sanitare, acestea sunt
organizate pe baza mai multor criterii, in functie de nivelul teritorial la
care functioneaza si de gradul de specializare. Din punct de vedere teritorial,
spitalele pot fi judetene, municipale, orasenesti si mai recent comunale. In
functie de specificul patologiei, spitalele se organizeaza si functioneaza ca
spitale generale, de urgenta, de specialitate si pentru afectiuni cronice. Din
punct de vedere al proprietatii, acestea pot fi spitale publice, private, sau
spitale publice in care functioneaza si sectii private.
Prin urmare, la nivel local (comuna, municipiu, oras), functioneaza
spitale generale (care au in structura, de regula, doua dintre specialitatile
de baza, respectiv medicina interna, pediatrie, obstetrica-ginecologie,
chirurgie generala). Gradul de complexitate creste in concordanta cu categoria
spitalului (clinic, judetean, de urgenta), acestea furnizand servicii
specializate unei arii teritoriale mai largi, urgentelor si cazurilor grave,
care nu pot fi rezolvate la nivelul spitalelor locale.
Majoritatea cladirilor care adapostesc aceste unitati sanitare, precum
si echipamentele care le deservesc sunt intr-o stare precara, necesitand
investitii importante pentru a oferi populatiei servicii la nivelul
standardelor in domeniu. Cele mai multe dintre aceste unitati sunt in
proprietate de stat. Cladirile sunt in patrimoniul autoritatilor locale
(consiliilor locale/judetene), acestea avand obligatia de a le intretine si
reabilita, iar coordonarea resurselor materiale si umane se realizeaza la
nivelul Ministerului Sanatatii Publice. Echipamentele sunt achizitionate din
bugetul de stat, sub coordonarea Ministerului Sanatatii Publice. Spitalele isi
pot achizitiona echipamentele de care au nevoie, dar bugetul autoritatilor
locale este insuficient, fiind in principal alocat pentru finantarea
cheltuielilor de reabilitare si intretinere, care intra in responsabilitatea
lor si, prin urmare, achizitionarea de echipamente ramane pe ultimul plan.
In tabelul de mai jos este prezentat numarul de unitati sanitare si
evolutia acestora din 2000 pana in 2006 conform anuarului statistic 2007.
Din situatiile statistice de mai jos se poate observa o crestere a
numarului de persoane care ies din spital in conditiile in care numarul de
paturi din spital este in scadere. De asemenea, se observa o crestere a
numarului de spitale, de ambulatorii de specialitate si policlinici,
ajungandu-se putin peste numarul din anul 2000, dar si o scadere a numarului de
dispensare medicale, ceea ce reflecta faptul ca prevenirea imbolnavirilor la
nivel de ambulatorii si dispensare inca nu este la un nivel acceptabil.
De remarcat ca numarul mediu de medici la suta de mii de persoane in
Romania este mult sub media la nivelul UE.
Paturile din
unitatile sanitare:
Numarul pacientilor iesiti din
spital pe clase de boli:
Infrastructura de sanatate la nivel regional si local
In
regiunea centru in anul 2007 functionau un numar de 1.357 unitati sanitare,
exclusiv cabinetele stomatologice, laboratoarele si activitatile de farmacie.
Dintre acestea majoritatea erau prioprietate privata, activitatea acestora
concentrandu-se in zona micilor cabinete medicale (medicina de familie,
medicina generala, medicina de specialitate). De asemenea majoritatea
policlinicilor erau private, iar spitalele erau proprietate de stat. Starea de funcționare a
acestor unități nu corespunde standardelor, atât clădirile cât și echipamentele
fiind uzate moral. In judetul mures sunt concentrate cele mai multe policlinici
private acest lucruu datorandu-se in principal Universitatii de Medicina si
Farmacie, care a promovat personal medical de calitate, si prin care s-au
stabilit standarde inalte de calitate pentru acesta.
Principalele
unități sanitare, cu proprietate majoritară de stat judetul Mures
Anii |
Spitale |
Policlinici |
Dispensare
medicale |
Centre
de sănătate |
Creșe |
Farmacii
1) |
|
Total |
Teritoriale |
||||||
1990 |
8 |
15 |
165 |
127 |
- |
25 |
84 |
1995 |
6 |
15 |
166 |
127 |
4 |
15 |
17 |
2000 |
7 |
3 |
22 |
- |
4 |
9 |
11 |
2001 |
7 |
3 |
7 |
- |
4 |
9 |
13 |
2002 |
7 |
2 |
10 |
- |
4 |
- |
12 |
2003 |
6 |
2 |
6 |
- |
6 |
8 |
13 |
2004 |
6 |
2 |
7 |
- |
4 |
8 |
14 |
2005 |
6 |
2 |
5 |
- |
4 |
8 |
15 |
2006 |
6 |
2 |
5 |
- |
4 |
8 |
14 |
2007 |
8 |
- |
5 |
- |
2 |
8 |
15 |
2008 |
9 |
- |
5 |
- |
2 |
8 |
12 |
Desi
in judetul Mures functionau in anul 2007 doar 9 spitale, acesta detinea o
pondere de 24% din numarul paturilor din spitale din regiune precum si 30% din
numarul de medici, respectiv 25% din numarul de personal sanitar mediu.
Paturile în spitale și
personalul medico-sanitar, la 31 decembrie Regiunea Centru
Anii |
Paturi
în spitale1) |
Medici2)
|
Stomatologi |
Farmaciști |
Personal
sanitar mediu |
|
1990 |
|
|
|
|
|
|
1995 |
22798 |
4819 |
704 |
295 |
15843 |
|
2000 |
21657 |
5084 |
552 |
219 |
13448 |
|
2001 |
21657 |
5054 |
556 |
218 |
13469 |
|
2002 |
20499 |
5167 |
596 |
200 |
13819 |
|
2003 |
18113 |
5045 |
544 |
199 |
13203 |
|
2004 |
18115 |
5456 |
1186 |
1165 |
14443 |
|
2005 |
18253 |
5411 |
1080 |
1213 |
14673 |
|
2006 |
18129 |
5461 |
1106 |
1378 |
14624 |
|
2007 |
17701 |
5461 |
1221 |
1471 |
15042 |
Paturile
în spitale și personalul medico-sanitar, la 31 decembrie Judetul Mures
Anii |
Paturi
în spitale1) |
Medici2)
|
Stomatologi |
Farmaciști |
Personal
sanitar mediu |
|
1990 |
6844 |
12413) |
1933) |
2273) |
42523) |
|
1995 |
5516 |
1354 |
182 |
90 |
3964 |
|
2000 |
5161 |
1498 |
131 |
82 |
3430 |
|
2001 |
5156 |
1483 |
129 |
82 |
3549 |
|
2002 |
4903 |
1587 |
124 |
71 |
3857 |
|
2003 |
4300 |
1588 |
134 |
69 |
3804 |
|
2004 |
4285 |
1657 |
133 |
62 |
3812 |
|
2005 |
4285 |
1674 |
87 |
45 |
3821 |
|
2006 |
4285 |
1717 |
65 |
43 |
3705 |
|
2007 |
4273 |
1655 |
50 |
32 |
3769 |
|
2008 |
4250 |
1671 |
89 |
27 |
3803 |
Judetul
Mures, si in principal municipiul Tg. Mures, reprezinta un centru medical
important si cu traditie atat pentru Regiunea Centru cat si la nivel de tara.
Spitalul Clinic Judetean Mures
SPITALUL CLINIC JUDEȚEAN MUREȘ
(SCJM)
este o unitate sanitară publică cu paturi, nou înființată prin reorganizarea
Spitalului Clinic Județean de Urgență Târgu Mureș. Funcționarea acestui nou
spital de interes local, județean și regional datează din 01 septembrie 2008 și
are un număr de 1222 paturi distribuite în 23 de secții și 3 compartimente
(69,23 % medicale și 30,77 % chirurgicale), în majoritate clinice, amplasate în
sistem pavilionar pe întreg arealul municipiului Tg.Mureș. Pentru
asigurarea serviciilor paraclinice și conexe, în structura spitalului mai
funcționează: Laborator radiologie și imagistică medicală cu puncte de lucru,
Laborator analize medicale cu puncte de lucru, Laborator anatomie patologică,
Laborator explorări funcționale cu puncte de lucru, Centrul de sănătate mintală
adulți, Laborator de radioterapie, Serviciul de supraveghere și control al
infecțiilor nozocomiale, Farmacii cu circuit inchis, Blocuri operatorii,
Ambulatoriu integrat spitalului cu cabinete de specialitate, Aparat funcțional.
În structura spitalului sunt incluse și cabinetele medicale școlare,
grădinițele din întreg municipiul Tg.Mureș.-Tipurile de servicii medicale
acordate de Spitalul Clinic Județean Mureș sunt: preventive, curative, de
recuperare și paliative, de îngrijire în caz de graviditate și maternitate,
precum și a nou-născutului. În afara gamei variate de servicii medicale, în
spital se desfășoară și activități de învățământ medico-farmaceutic,
postliceal, universitar și postuniversitar, de educație medicală continuă,
precum și de cercetare științifică medicală. Personalul medical specializat
determină ca cererea pentru serviciile medicale furnizate de către spital să
fie la cote ridicate și angajează conducerea spitalul în procese decizionale
care să conducă la creșterea performanței și profesionalismului actului medical
spitalicesc.
Dotarile specifice ambulatoriilor de specialitate lasa in schimb de dorit
deoarece au o vechime mult peste durata normala de viata. De asemenea pentru
cresterea calitatii actului medical este nevoie de echipamente moderne si
performante care sa satisfaca necesitatile actuale si care sa ofere informatii
cat mai exacte cu privitre la starea de sanatate a pacientilor.
RESURSELE UMANE ale
spitalului totalizează 1798 persoane, din care: 180 medici și 27 personal
sanitar superior (farmaciști, chimiști, biologi), 829 personal sanitar mediu,
457 personal sanitar auxiliar, 227 personal de deservire și pază, 78
personal TESA.
1.3. Identificarea investitiei
Prezenta investitie face parte din activitatea eligibila
in cadrul Programului Operațional Regional 2007-2013, Axa prioritară 3
Îmbunătățirea infrastructurii sociale, Domeniul major de intervenție 3.1
Reabilitarea /modernizarea/ echiparea infrastructurii serviciilor de sănătate
si are ca obiectiv general creșterea
calității infrastructurii sociale a regiunii Centru prin reabilitarea,
modernizarea, echiparea infrastructurii serviciilor de sănătate din cadrul
Spitalului Clinic Judetean Mures.
Aceasta este in concordanta cu strategia de
dezvoltarea a judetului Mures. Programul
de Dezvoltare a Judetului Mures pe perioada 2007-2013, stabileste prioritatile
si domeniile de interventie pentru
dezvoltarea acestuia, avand la baza
Planul National de Dezvoltare si Planul
Regional de Dezvoltare al Regiunii Centru.
Astfel,
una dintre prioritatile judetului Mures este imbunătățirea infrastructurii
locale și județene (transport, mediu, sănătate, educație, asistență socială,
reabilitare urbană, utilități publice) prin dezvoltarea, reabilitarea și modernizarea infrastructurii de sănătate.
1.4 Definirea
obiectivelor
Obiective
generale ale proiectului.
Obiectivul general al proiectului il constituie îmbunătățirea
nivelului de sănătate a populației Județului Mureș prin asigurarea de servicii
medicale complexe în regim ambulatoriu care intră în categoria serviciilor
esențiale pentru populație
Astfel in vederea realizării obiectivului general Consiliul Județean
Mureș dorește lărgirea gamei serviciilor
medicale și ridicarea nivelului calitativ al acestora prin modernizarea și
dotarea ambulatoriului Spitalului Clinic Județean Mureș.
Obiectivele
specifice ale proiectului.
În vederea realizării obiectivului general
Consiliul Județean Mureș dorește:
-
lărgirea gamei serviciilor medicale prin crearea de servicii
medicale noi
-
ridicarea nivelului calitativ al actului
medical prin modernizarea si dotarea ambulatoriului Spitalului Clinic Județean
Mureș
-
Scaderea numarului de pacienti
redirectionati prin dotarea cu aparatura medicala noua inexistenta in prezent
in sistemul medical bugetar in judet, precum si reorganizarea ambulatoriului
-
Scaderea timpului necesar pentru
diagnosticare si tratament ca urmare a dotarii si instrumentar la standarde
europene
Atingerea obiectivelor specifice se va realiza prin doua actiuni
importante:
I.
Gruparea majorității cabinetelor
ambulatoriului integrat al Spitalului Clinic Județean Mureș în două locații, cu
respectarea prevederilor legale în vigoare privind organizarea și funcționarea
ambulatoriilor spitalelor.
a.
In imobilul situat în B-dul 1 Decembrie 1918
nr. 24-26 (fosta Policlinică nr.2) unde vor functiona urmatoarele
specialitati :
i.dermato-venerologie,
ii.pneumologie,
iii.obstetrică-ginecologie,
iv.neurologie,
v.endocrinologie,
vi.oftamologie,
vii.pediatrie,
viii.neuropsihiatrie pediatrica,
ix.medicină internă,
x.cardiologie,
xi.chirurgie
xii.ortopedie
b.
In imobilul din Str. Gheorghe Marinescu nr.1
vor functiona urmatoarele ambulatorii de specialitate :
i.alergologie / imunologie,
ii.gastroenterologie,
iii.urologie,
iv.nefrologie,
v.chirurgie plastică / microchirurgie
reconstructivă
vi.chirurgie toracică
Această soluție s-a impus în primul rând datorită specificului
spitalului, care are un număr de 16 clinici amplasate în 10 imobile dispersate
în tot orașul, funcționând în clădiri vechi și cu mari probleme în asigurarea
spațiilor pentru cabinetele ambulatoriului. O altă dificultate în actuala
situație o constituie și faptul că foarte mulți pacienți necesită investigații
complexe în regim de ambulatoriu, fiindu-le extrem de dificil să se deplaseze
de la o clinică la alta pentru a le realiza.
Cele mai multe cabinete ale ambulatoriului
vor funcționa în imobilul situat în B-dul 1 Decembrie 1918 nr. 24-26 (fosta
Policlinică nr.2), care se află practic în centrul municipiului Târgu Mureș. În
această locație funcționează în acest moment patru cabinete din cadrul
ambulatoriului spitalului, urmând ca prin realizarea proiectului să funcționeze
un număr de douăsprezece. Cea de-a doua locație este situată în Str. Gheorghe
Marinescu nr.1, în acest imobil funcționând un număr important de clinici ale
spitalului. Cabinetele de aici se vor păstra, urmând ca acestea să fie
modernizate și dotate pe baza proiectului. Aceasta reorganizare a
ambulatoriului spitalului va avea ca efect principal scaderea numarului de
pacienti redirectionati din cauza lipsei dotarilor si a capacitatilor. La
alegerea soluției tehnice s-a avut în vedere obligativitatea ca prin modul în
care sunt realizate circuitele funcționale să se asigure îndeplinirea cerințele
legale pentru obținerea autorizației de funcționare.
II.
Modernizarea și dotarea ambulatoriului
Spitalului Clinic Județean Mureș cu echipamente noi, de ultima generatie,
inexistente in prezent in judetul Mures, va avea un impact major pentru
populația municipiului, a întregului județ și chiar din județele învecinate,
avându-se în vedere că chiar și în condițiile actuale de dotare precară se
asigură un număr mare de servicii medicale ambulatorii pentru populația din
întreg arealul menționat. Echipamentele noi achizitionate in vederea dotarii
ambulatoriului vor asigura servicii medicale noi si complexe la standarde
europene, vor asigura reducerea timpului de diagnosticare si tratament,
reducerea numarului de pacienti redirectionati
catre alte centre medical din alte judete, cu implicații pozitive asupra
gradului de sănătate a populației..
Pentru dotările de specialitate se va
achiziționa aparatură și echipamente de specialitate conform Hotărârii
Guvernului nr. 2139/2004 pentru aprobarea Catalogului pribind clasificarea și
duratele normale de funcționare a mijloacelor fixe, grupa 2.1.25 Mașini,
utilaje și instalații pentru ocrotirea sănătății, precum și mobilier specific
pentru dotarea infrastructurii serviciilor de sănătate. Lista cu dotările pe cabinete și săli de tratament avizată de Direcția
de Sănătate Publică Mureș și aprobată prin avizul tehnico economic de către
Ministerul Sănătății este anexată cererii de finanțare și cuprinde
aparatură medicală și instrumentar care se încadrează în grupa mai sus
menționată. De asemenea, și mobilierul de pe listă se încadrează în totalitate
în categoria mobilier specific așa cum este el menționat în ordinul care
reglementează categoriile de cheltuieli eligibile, inclusiv mesele de birou fiind din inox cu
blat special care permite dezinfecția.
1.5 Stabilirea
perioadei de referinta
Durata de
realizare a proiectului MODERNIZAREA ȘI DOTAREA AMBULATORIULUI SPITALULUI CLINIC
JUDEȚEAN MUREȘ este de 20 luni
de la semnarea contractului de finantare. Durata de executie a lucrarilor si de
achizitie a echipamentelor este de 10 luni, fiind eșalonată pe luni, conform
graficului de eșalonare a investiției.
Valoarea totala a
investitiei esalonata pe anii de executie a proiectului se prezinta in tabelul
urmator:
Esalonarea investitiei pe ani |
||||||
MODERNIZAREA ȘI
DOTAREA AMBULATORIULUI SPITALULUI CLINIC JUDEȚEAN MUREȘ |
||||||
Nr. crt |
Denumirea
capitolelor si subcapitolelor |
An 1 |
An 2 |
An 3 |
TOTAL |
TVA |
1 |
2 |
3 |
4 |
5 |
6=3+4+5 |
7 |
1 |
CAPITOL 1 |
|
||||
Cheltuieli pt obtinerea si amenajarea terenului |
||||||
1.1 |
Achizitia
terenului |
0 |
0 |
0 |
0 |
0 |
1.2 |
Amenajarea
terenului |
0 |
0 |
0 |
0 |
0 |
1.3 |
Amenajarea pt
protectia mediului |
0 |
0 |
0 |
0 |
0 |
|
TOTAL CAPITOL 1 |
0 |
0 |
0 |
0 |
0 |
2 |
CAPITOL 2 |
|
||||
Cheltuieli pentru proiectare și asistență tehnică |
||||||
2.1 |
Studii de teren
|
1.500 |
0 |
0 |
1.500 |
285 |
2.2 |
Cheltuieli pt avize, acorduri, autorizatii |
0 |
2.000 |
0 |
2.000 |
0 |
2.3 |
Proiectare si
inginerie |
65.812 |
107.378 |
0 |
173.190 |
32.906 |
2.4 |
Consultanța |
0 |
0 |
177.090 |
177.090 |
33.647 |
2.5 |
Asistenta
tehnica |
0 |
0 |
30.700 |
30.700 |
5.833 |
|
TOTAL
CAPITOL 2 |
67.312 |
109.378 |
207.790 |
384.480 |
72.671 |
3 |
CAPITOLUL 3 |
|
||||
Cheltuieli
pentru investiții |
||||||
3.1 |
Constructii si
instalatii |
0 |
0 |
1.002.044 |
1.002.044 |
190.388 |
3.2 |
Mașini, utilaje
și instalații pentru ocrotirea sănătății |
0 |
0 |
6.593.932 |
6.593.932 |
1.252.847 |
3.3 |
Mobilier specific dotarii infrastructurii serviciilor de sanatate |
0 |
0 |
287.831 |
287.831 |
54.688 |
|
TOTAL CAPITOL 3 |
0 |
0 |
7.883.806 |
7.883.806 |
1.497.923 |
4 |
CAPITOLUL
4 |
|
||||
Alte cheltuieli |
||||||
4.1 |
Organizare de
santier |
0 |
0 |
7.785 |
7.785 |
1.479 |
4.1.1 |
Lucrari de constructii si instalatii |
0 |
0 |
5.839 |
5.839 |
1.109 |
4.1.2 |
Cheltuieli conexe organizarii de santier |
0 |
0 |
1.946 |
1.946 |
370 |
4.2 |
|
10.120 |
0 |
0 |
10.120 |
0 |
|
TOTAL CAPITOL 4 |
10.120 |
0 |
7.785 |
17.905 |
1.479 |
5 |
CAPITOLUL
5 |
|
||||
Cheltuieli
diverse si neprevazute |
||||||
5.1 |
Cheltuieli
diverse si neprevazute |
0 |
0 |
54.495 |
54.495 |
10.354 |
|
TOTAL CAPITOL 5 |
0 |
0 |
54.495 |
54.495 |
10.354 |
6 |
CAPITOLUL
6 |
|
||||
Cheltuieli
aferente implementarii proiectului |
||||||
6.1 |
Cheltuieli de publicitate si informare |
0 |
0 |
41.487 |
41.487 |
7.883 |
6.2 |
Cheltuieli de
audit |
0 |
0 |
0 |
0 |
0 |
|
TOTAL CAPITOL 6 |
0 |
0 |
41.487 |
41.487 |
7.883 |
I |
TOTAL
cheltuieli |
77.433 |
109.378 |
8.195.363 |
8.382.174 |
1.590.310 |
II |
Alte cheltuieli
neeligibile |
0 |
|
|
|
|
III |
TOTAL GENERAL
(I+II) |
77.433 |
109.378 |
8.195.363 |
8.382.174 |
1.590.310 |
2. Analiza optiunilor
2.1 Stabilirea ipotezelor de lucru
·
Durata de realizare a
proiectului MODERNIZAREA ȘI DOTAREA AMBULATORIULUI SPITALULUI CLINIC JUDEȚEAN
MUREȘ este de 20 luni de la semnarea contractului de finantare. Durata de executie
a lucrarilor si de achizitie a echipamentelor este de 10 luni, fiind eșalonată
pe luni, conform graficului de eșalonare a investiției. Perioada de evaluare a proiectului este estimata pana la sfarsitul
trimestrului 1 al anului 2011
·
Proiectul actual de
investitie nu genereaza venituri, insa creeaza beneficii pentru
populatia orasului, a judetului cat si pentru populatia din judetele
invecinate.
·
In modelul de analiza
economico-financiara s-a considerat valoarea TVA de 19%. Aceasta nu a fost inclusa
in valoarea investitiei (devizul general include TVA) deoarece TVA este
recuperabil.
·
Orizontul de timp pentru
exploatare recomandat pentru o astfel de analiza este de 15-20 ani. In cazul de
fata analiza s-a realizat pe o perioada de 15 ani plus doi ani perioada de
implementare si evaluare a proiectului.
·
Rata de actualizare
utilizata si recomandata este de 5%.
·
Rata sociala de
actualizare utilizata si recomandata este de 5,5%.
·
Valoarea reziduala la
sfarsitul perioadei de analiza este considerata 0 din valoarea investitiei.
2.2 Varianta zero -
varianta fara investitie
In situatia fara proiect, se presupune pastrarea
cladirilor si a cabinetelor in aceeasi stare, fara a fi efectuate lucrari de
modernizare si fara a se realiza investitia in echipamente si dotari.
Nealocandu-se fonduri suficiente de la bugetul pentru efectuarea unor lucrari
de reparatii capitale, pot aparea riscuri suplimentare pentru pacienti si
personalul angajat, deoarece cladirile si echipamentele sunt invechite si uzate
moral. De asemenea, vor creste cheltuielile cu intretinerea si reparatiile
pentru echipamente si cladiri, cheltuieli suportate de catre bugetul local si
national in vederea asigurarii serviciilor de sanatate prin intermediul
spitalului.
Totodata, in situatia fara proiect, Spitalul Clinic
Judetean Mures nu poate fructifica fondurile europene allocate pentru
dezvoltarea infrastructurii de sanatate si imbunatatirea starii de sanatate a
populatiei regiunii.
2.3 Varianta
medie - varianta cu investitie
Varianta medie este realizarea proiectului propus
cu titlul MODERNIZAREA ȘI DOTAREA
AMBULATORIULUI SPITALULUI CLINIC JUDEȚEAN MUREȘ al carui scop este
dezvoltarea infrastructurii de sanatate din Tg. Mures, si care va asigura
astfel cadrul necesar cresterii calitatii vietii populatiei orasului, dar si ai
judetului si ai regiunii.
Beneficiile care rezulta ca urmare a implementarii proiectului sunt:
·
Asigurarea unor servicii
medicale de calitate, la standarde europene;
·
Reducerea cheltuielilor actuale
cu intretinerea si reparatiile echipamentelor invechite si uzate moral;
·
Modernizarea cladirilor in
vederea respectarii celor mai inalte standarde igienico-sanitare, de siguranta,
de eficienta energetica, precum si de respectare a necesitatilor persoanelor cu
dizabilitati
·
Reorganizarea ambulatoriilor
de specialitate in doua cladiri va duce la reducerea costurilor cu deplasarea
pacientilor in oras intre diversele locatii in care se afla in prezent
ambulatoriile, realizandu-se economii prin scaderea timpului necesar pentru
diagnosticare si tratament
·
Achzitionarea de echipamente
de investigatii noi si moderne va reduce de asemenea costrurile pentru
deplasarea pacientilor la alte spitale din zona, mai bine dotate pentru diverse
investigatii astfel realizandu-se economii din scaderea numarului de pacienti
redirectionati
·
Imbunatatirea conditiilor de
munca va duce la cresterea satisfactiei angajatilor la locul de munca avand ca
efect direct cresterea eficientei muncii acerstora.
3.
Analiza financiara
3.1 Evolutia prezumata
a veniturilor si costurilor curente
Anul 2009 anul 2010 si sunt considerati ani de
evaluare a proiectului iar implementarea acestuia (investitia) se preconizeaza
a avea loc incepand cu anul 2011 pana la sfarsitul anului 2012.
Dificultatea in analiza financiara a spitalului
rezida din faptul ca acesta a fost infiintat in anul 2009 prin divizarea
fostului Spital Clinic de Urgenta Mures in 2 institutii diferite, una dintre
acestea fiind Spitalul Clinic Judetean Mures. Incepand din luna septembrie 2008
s-a inceput divizarea, de aceea in aceasta perioada nu se poate face o estimare
corecta a veniturilor si cheltuielilor aferente ambulatoriilor de specialitate
fiind o perioada de tranzitie. De
aceea calculele au avut la baza situatiile financiare aferente primului
semestru al anului 2009. Premisele de la care s-a pornit in estimari sunt
prezentate in tabelul de mai jos. De mentionat ca nu s-au luat in calcul
costurile cu amortizarea si nici veniturile din variatia stocurilor deoarece
acestea nu reprezina cheltuieli respectiv venituri efective
|
Situatia la 30.06.2009 |
Ponderea ambulatoriului |
Valoarea de referinta la 30.06.2009 |
2.1 Materii prime |
12.151,98 |
1,14% |
139 |
2.2 Forta de munca |
33.965,93 |
1,14% |
387 |
2.3 Energie |
2.108,99 |
1,14% |
24 |
2.4 Combustibil |
50,53 |
1,14% |
1 |
2.5 Intretinere |
106,28 |
1,14% |
1 |
2.7 Costuri
administrative |
839,66 |
1,14% |
10 |
2.9 Costuri de
exploatare totala |
49.223,36 |
1,14% |
561 |
2.10 Venituri din
servicii CAS |
55.684,88 |
1,14% |
635 |
2.11 Alte venituri |
4.429,49 |
1,14% |
50 |
2.12 Produs C |
|
1,14% |
|
2.13 Venituri |
60.114,37 |
1,14% |
685 |
2.14 Venit net
din exploatare |
10.891,01 |
1,14% |
124 |
A. VARIANTA FARA PROIECT
Cheltuielile
pe care le suporta la momentul actual Spitalul Clinic Judetean Mures cu
ambulatoriile de specialitate care sunt cuprinse in proiect sunt alcatuite din
cheltuielile cu materiile prime si materialele consumabile (medicamente si
materiale sanitare, piese de schimb, etc), energie, combustibili, intretinere,
costuri administrative si forta de munca.
Conform
datelor furnizate de catre spital prin intermediul departamentului financiar
contabil, in primul semestru al anului 2009, cheltuielile de exploatare ale ambulatoriilor
au reprezentat 1,14% din totalul cheltuielilor de exploatare ale spitalului. Pe
baza balantei de verificare la 30.06.2009, s-au estimat costurile anuale cu
ambulatoriile defalcate pe tipuri de cheltuieli. Cheltuielile au fost
actualizate anual cu rata medie a inflatiei prognozata de Banca Nationala a
Romaniei si Comisia Nationala de Prognoza astfel: pentru anul 2010 - 3,6 %,
anul 2011 - 3,2 %, anul 2012 2,8%, anul 2013 2,5%, anul 2014 2,3%, iar
dupa anul 2015 2%. De mentionat faptul ca nu a fost luata in considerare
cheltuiala cu amortizarea deoarece aceasta nu reprezinta o plata efectiva de
numerar.Veniturile in varianta fara proiect au fost de asemenea estimate pe
baza situatiei financiare la sfarsitul primului semestru al anului 2009 si s-a
stabilit ca reprezinta tot 1,14% din totalul veniturilor spitalului.
Veniturile
luate in considerare sunt veniturile din serviciile medicale prestate si
decontate cu Casa de Asigurari de Sanatate, precum si alte venituri compuse din
venituri obtinute din diverse programe de sanatate, venituri din diverse
actiuni, diferite subventii, etc. De asemenea si aici trebuie mentionat faptul
ca veniturile c deoarece acestea nu reprezinta incasari efective. In cadrul
orizontului de analiza
Veniturile
si cheltuielile in cazul variantei fara proiect sunt prezentate in tabelul de
mai jos:
Tabelul 2.2
Costuri si venituri din exploatare- Mii de Lei |
||||||||||||||||||
VARIANTA FARA
PROIECT |
Anul |
|||||||||||||||||
|
2010 |
2011 |
2012 |
1 |
2 |
3 |
4 |
5 |
6 |
7 |
8 |
9 |
10 |
11 |
12 |
13 |
14 |
15 |
Rata inflatiei |
3,60% |
3,20% |
2,80% |
2,50% |
2,30% |
2% |
2% |
2% |
2% |
2% |
2% |
2% |
2% |
2% |
2% |
2% |
2% |
2% |
2.1 Materii prime |
287,04 |
296,22 |
304,52 |
312,13 |
319,31 |
325,70 |
332,21 |
338,86 |
345,63 |
352,55 |
359,60 |
366,79 |
374,12 |
381,61 |
389,24 |
397,02 |
404,96 |
413,06 |
2.2 Forta de munca |
802,30 |
827,98 |
851,16 |
872,44 |
892,50 |
910,35 |
928,56 |
947,13 |
966,08 |
985,40 |
1.005,11 |
1.025,21 |
1.045,71 |
1.066,63 |
1.087,96 |
1.109,72 |
1.131,91 |
1.154,55 |
2.3 Energie electrica |
49,82 |
51,41 |
52,85 |
54,17 |
55,42 |
56,53 |
57,66 |
58,81 |
59,98 |
61,18 |
62,41 |
63,66 |
64,93 |
66,23 |
67,55 |
68,90 |
70,28 |
71,69 |
2.4 Combustibil |
1,19 |
1,23 |
1,27 |
1,30 |
1,33 |
1,35 |
1,38 |
1,41 |
1,44 |
1,47 |
1,50 |
1,53 |
1,56 |
1,59 |
1,62 |
1,65 |
1,68 |
1,72 |
2.5 Intretinere |
2,51 |
2,59 |
2,66 |
2,73 |
2,79 |
2,85 |
2,91 |
2,96 |
3,02 |
3,08 |
3,14 |
3,21 |
3,27 |
3,34 |
3,40 |
3,47 |
3,54 |
3,61 |
2.6 Costuri
industriale generale |
0,00 |
0,00 |
0,00 |
0,00 |
0,00 |
0,00 |
0,00 |
0,00 |
0,00 |
0,00 |
0,00 |
0,00 |
0,00 |
0,00 |
0,00 |
0,00 |
0,00 |
0,00 |
2.7 Costuri
administrative |
19,83 |
20,47 |
21,04 |
21,57 |
22,06 |
22,50 |
22,95 |
23,41 |
23,88 |
24,36 |
24,85 |
25,34 |
25,85 |
26,37 |
26,89 |
27,43 |
27,98 |
28,54 |
2.8 Cheltuieli de
desfacere |
0,00 |
0,00 |
0,00 |
0,00 |
0,00 |
0,00 |
0,00 |
0,00 |
0,00 |
0,00 |
0,00 |
0,00 |
0,00 |
0,00 |
0,00 |
0,00 |
0,00 |
0,00 |
2.9 Costuri de
exploatare totala |
1.162,70 |
1.199,90 |
1.233,50 |
1.264,34 |
1.293,42 |
1.319,28 |
1.345,67 |
1.372,58 |
1.400,03 |
1.428,04 |
1.456,60 |
1.485,73 |
1.515,44 |
1.545,75 |
1.576,67 |
1.608,20 |
1.640,36 |
1.673,17 |
2.10 Venituri din
servicii CAS |
1.315,32 |
1.357,41 |
1.395,42 |
1.430,30 |
1.463,20 |
1.492,47 |
1.522,32 |
1.552,76 |
1.583,82 |
1.615,49 |
1.647,80 |
1.680,76 |
1.714,37 |
1.748,66 |
1.783,63 |
1.819,31 |
1.855,69 |
1.892,81 |
2.11 Alte venituri |
104,63 |
107,98 |
111,00 |
113,77 |
116,39 |
118,72 |
121,09 |
123,52 |
125,99 |
128,51 |
131,08 |
133,70 |
136,37 |
139,10 |
141,88 |
144,72 |
147,61 |
150,56 |
2.12 Produs C |
0,00 |
0,00 |
0,00 |
0,00 |
0,00 |
0,00 |
0,00 |
0,00 |
0,00 |
0,00 |
0,00 |
0,00 |
0,00 |
0,00 |
0,00 |
0,00 |
0,00 |
0,00 |
2.13 Venituri |
1.419,95 |
1.465,39 |
1.506,42 |
1.544,08 |
1.579,59 |
1.611,19 |
1.643,41 |
1.676,28 |
1.709,80 |
1.744,00 |
1.778,88 |
1.814,46 |
1.850,75 |
1.887,76 |
1.925,52 |
1.964,03 |
2.003,31 |
2.043,37 |
2.14 Venit net
din exploatare |
257,25 |
265,49 |
272,92 |
279,74 |
286,18 |
291,90 |
297,74 |
303,69 |
309,77 |
315,96 |
322,28 |
328,73 |
335,30 |
342,01 |
348,85 |
355,83 |
362,94 |
370,20 |
B. VARIANTA CU PROIECT
In
cazul implementarii proiectului ca urmare a reabilitarii cladirilor a
modernizarii prin achizitia de echipamente si dotari noi si performante
incepand cu anul 2013 (AN 1), s-a estimat o
crestere a activitatii cu 10% prin prisma cresterii numarului de pacienti din
ambulator, datorita serviciilor medicale noi puse la dispozitia acestora. S-a
estimat ca aceasta crestere va fi reflectata atat in cheltuielile cu materiile
prime si materialele cat si in venituri cu 10%.
In
ceea ce priveste celelalte cheltuieli s-a estimat o scadere a cheltuielilor de
intretinere si reparatii cu 10% datorita faptului ca cea mai mare parte din
dotari vor fi noi si nu vor fi necesare reparatii la fel de des ca pana in
prezent. De asemenea costurile cu energia se vor reduce cu 10% deoarece
investitiile ce se vor realiza prin proiect pentru vor duce la eficientizarea
cladirilor din punct de vedere energetic, si implicit la reducerea acestor
costuri. Cheltuielile de personal s-a estimat ca vor avea o crestere cu 15%,
deoarece in cazul infiintarii de noi ambulatorii in noile locatii este necesara
angajarea de personal specializat.
Veniturile
vor creste cu 10% deoarece prin prisma cresterii numarului de pacienti vor
creste si sumele decontate de Casa de Asigurari de Sanatate.
Prognoza veniturilor si cheltuielilor in
varianta in care se realizeaza investitia sunt prezentate in tabelul de mai
jos.
Tabelul 2.2
Costuri si venituri din exploatare- Mii de Lei |
||||||||||||||||||
VARIANTA CU PROIECT |
Anul |
|||||||||||||||||
|
2010 |
2011 |
2012 |
1 |
2 |
3 |
4 |
5 |
6 |
7 |
8 |
9 |
10 |
11 |
12 |
13 |
14 |
15 |
Rata inflatiei |
3,60% |
3,20% |
2,80% |
2,50% |
2,30% |
2% |
2% |
2% |
2% |
2% |
2% |
2% |
2% |
2% |
2% |
2% |
2% |
2% |
2.1 Materii prime |
287,04 |
296,22 |
304,52 |
343,35 |
351,24 |
358,27 |
365,43 |
372,74 |
380,20 |
387,80 |
395,56 |
403,47 |
411,54 |
419,77 |
428,16 |
436,73 |
445,46 |
454,37 |
2.2 Forta de munca |
802,30 |
827,98 |
851,16 |
1.003,30 |
1.026,38 |
1.046,91 |
1.067,85 |
1.089,20 |
1.110,99 |
1.133,21 |
1.155,87 |
1.178,99 |
1.202,57 |
1.226,62 |
1.251,15 |
1.276,17 |
1.301,70 |
1.327,73 |
2.3 Energie |
49,82 |
51,41 |
52,85 |
48,75 |
49,88 |
50,87 |
51,89 |
52,93 |
53,99 |
55,07 |
56,17 |
57,29 |
58,44 |
59,61 |
60,80 |
62,01 |
63,25 |
64,52 |
2.4 Combustibil |
1,19 |
1,23 |
1,27 |
1,30 |
1,33 |
1,35 |
1,38 |
1,41 |
1,44 |
1,47 |
1,50 |
1,53 |
1,56 |
1,59 |
1,62 |
1,65 |
1,68 |
1,72 |
2.5 Intretinere |
2,51 |
2,59 |
2,66 |
2,46 |
2,51 |
2,56 |
2,61 |
2,67 |
2,72 |
2,77 |
2,83 |
2,89 |
2,94 |
3,00 |
3,06 |
3,12 |
3,19 |
3,25 |
2.6 Costuri
industriale generale |
0,00 |
0,00 |
0,00 |
0,00 |
0,00 |
0,00 |
0,00 |
0,00 |
0,00 |
0,00 |
0,00 |
0,00 |
0,00 |
0,00 |
0,00 |
0,00 |
0,00 |
0,00 |
2.7 Costuri administrative |
19,83 |
20,47 |
21,04 |
19,41 |
19,86 |
20,25 |
20,66 |
21,07 |
21,49 |
21,92 |
22,36 |
22,81 |
23,27 |
23,73 |
24,21 |
24,69 |
25,18 |
25,69 |
2.8 Cheltuieli de
desfacere |
0,00 |
0,00 |
0,00 |
0,00 |
0,00 |
0,00 |
0,00 |
0,00 |
0,00 |
0,00 |
0,00 |
0,00 |
0,00 |
0,00 |
0,00 |
0,00 |
0,00 |
0,00 |
2.9 Costuri de
exploatare totala |
1.162,70 |
1.199,90 |
1.233,50 |
1.418,57 |
1.451,20 |
1.480,22 |
1.509,82 |
1.540,02 |
1.570,82 |
1.602,24 |
1.634,28 |
1.666,97 |
1.700,31 |
1.734,31 |
1.769,00 |
1.804,38 |
1.840,47 |
1.877,28 |
2.10 Venituri din
servicii CAS |
1.315,32 |
1.357,41 |
1.395,42 |
1.573,34 |
1.609,52 |
1.641,71 |
1.674,55 |
1.708,04 |
1.742,20 |
1.777,04 |
1.812,58 |
1.848,83 |
1.885,81 |
1.923,53 |
1.962,00 |
2.001,24 |
2.041,26 |
2.082,09 |
2.11 Alte venituri |
104,63 |
107,98 |
111,00 |
125,15 |
128,03 |
130,59 |
133,20 |
135,87 |
138,58 |
141,36 |
144,18 |
147,07 |
150,01 |
153,01 |
156,07 |
159,19 |
162,37 |
165,62 |
2.12 Produs C |
0,00 |
0,00 |
0,00 |
0,00 |
0,00 |
0,00 |
0,00 |
0,00 |
0,00 |
0,00 |
0,00 |
0,00 |
0,00 |
0,00 |
0,00 |
0,00 |
0,00 |
0,00 |
2.13 Venituri |
1.419,95 |
1.465,39 |
1.506,42 |
1.698,49 |
1.737,55 |
1.772,30 |
1.807,75 |
1.843,90 |
1.880,78 |
1.918,40 |
1.956,77 |
1.995,90 |
2.035,82 |
2.076,54 |
2.118,07 |
2.160,43 |
2.203,64 |
2.247,71 |
2.14 Venit net
din exploatare |
257,25 |
265,49 |
272,92 |
279,92 |
286,36 |
292,08 |
297,93 |
303,88 |
309,96 |
316,16 |
322,48 |
328,93 |
335,51 |
342,22 |
349,07 |
356,05 |
363,17 |
370,43 |
3.2 Analiza financiara
Analiza
financiara prezinta influenta proiectului asupra grupului tinta caruia i se
adreseaza proiectul si asupra beneficiarilor directi si indirecti, determinand
efectele pozitive asupra costurilor si veniturilor si evidentiind astfel
necesitatea implementarii proiectului.,
Diferenta
dintre veniturile inregistrate ca urmare a implementarii proiectului si
veniturile nete obtinute daca nu se realizeaza investitia prezentate in tabelul
de mai jos reprezinta beneficiile financiare nete ale implementarii
proiectului.
Analiza
financiara a proiectului de investitii in care sunt evidentiati indicatorii
financiari Venitul Net Actualizat calculat la valoarea investitiei (VNAF/C), si
Rata Interna de Rentabilitate calculata la valoarea investitiei (RIRF/C) sunt
prezentati in tabelul urmator.
Dupa
cum se observa, valoarea acestor indicatori (RIRF/C<5% si VNAF/C negativ)
reflecta faptul ca investitia necesita sustinere financiara din partea fondurilor
structurale.
De
asemenea durabilitatea si sustenabilitatea proiectului este respectata deoarece
fluxul net de numerar cumulat este pozitiv pe toata durata de evaluare a
proiectului.
VARIANTA CU PROIECT |
Anul |
|||||||||||||||||
|
2010 |
2011 |
2012 |
1 |
2 |
3 |
4 |
5 |
6 |
7 |
8 |
9 |
10 |
11 |
12 |
13 |
14 |
15 |
2.14 Venit net
din exploatare |
257,25 |
265,49 |
272,92 |
279,92 |
286,36 |
292,08 |
297,93 |
303,88 |
309,96 |
316,16 |
322,48 |
328,93 |
335,51 |
342,22 |
349,07 |
356,05 |
363,17 |
370,43 |
VARIANTA FARA
PROIECT |
Anul |
|||||||||||||||||
2.14 Venit net
din exploatare |
257,25 |
265,49 |
272,92 |
279,74 |
286,18 |
291,90 |
297,74 |
303,69 |
309,77 |
315,96 |
322,28 |
328,73 |
335,30 |
342,01 |
348,85 |
355,83 |
362,94 |
370,20 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Venit net cu
proiect - Venit net fara proiect |
0,00 |
0,00 |
0,00 |
0,18 |
0,18 |
0,18 |
0,19 |
0,19 |
0,19 |
0,20 |
0,20 |
0,21 |
0,21 |
0,21 |
0,22 |
0,22 |
0,23 |
0,23 |
Tabelul 2.4
Tabelul Sustenabilitatii financiare - Mii de Lei |
||||||||||||||||||
|
Anul |
|||||||||||||||||
|
2010 |
2011 |
2012 |
1 |
2 |
3 |
4 |
5 |
6 |
7 |
8 |
9 |
10 |
11 |
12 |
13 |
14 |
15 |
3.10 Total resurse
financiare |
77,43 |
109,38 |
8.195,36 |
0,00 |
0,00 |
0,00 |
0,00 |
0,00 |
0,00 |
0,00 |
0,00 |
0,00 |
0,00 |
0,00 |
0,00 |
0,00 |
0,00 |
0,00 |
2.13 Venituri |
1.419,95 |
1.465,39 |
1.506,42 |
1.698,49 |
1.737,55 |
1.772,30 |
1.807,75 |
1.843,90 |
1.880,78 |
1.918,40 |
1.956,77 |
1.995,90 |
2.035,82 |
2.076,54 |
2.118,07 |
2.160,43 |
2.203,64 |
2.247,71 |
4.1 Total
intrari |
1.497,38 |
1.574,77 |
9.701,78 |
1.698,49 |
1.737,55 |
1.772,30 |
1.807,75 |
1.843,90 |
1.880,78 |
1.918,40 |
1.956,77 |
1.995,90 |
2.035,82 |
2.076,54 |
2.118,07 |
2.160,43 |
2.203,64 |
2.247,71 |
2.9 Costuri de
exploatare totala |
1.162,70 |
1.199,90 |
1.233,50 |
1.418,57 |
1.451,20 |
1.480,22 |
1.509,82 |
1.540,02 |
1.570,82 |
1.602,24 |
1.634,28 |
1.666,97 |
1.700,31 |
1.734,31 |
1.769,00 |
1.804,38 |
1.840,47 |
1.877,28 |
1.21 Costurile totale
ale investitiei (A) + (B) + ( C ) |
77,43 |
109,38 |
8.195,36 |
0,00 |
0,00 |
0,00 |
0,00 |
0,00 |
0,00 |
0,00 |
0,00 |
0,00 |
0,00 |
0,00 |
0,00 |
0,00 |
0,00 |
0,00 |
4.2 Dobanda |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
4.3 Alte costuri |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
4.4 Rambursare credite |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
4.5 Taxe |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
4.6 Total
iesiri |
1.240,13 |
1.309,28 |
9.428,86 |
1.418,57 |
1.451,20 |
1.480,22 |
1.509,82 |
1.540,02 |
1.570,82 |
1.602,24 |
1.634,28 |
1.666,97 |
1.700,31 |
1.734,31 |
1.769,00 |
1.804,38 |
1.840,47 |
1.877,28 |
4.7 Total flux
numerar |
257,25 |
265,49 |
272,92 |
279,92 |
286,36 |
292,08 |
297,93 |
303,88 |
309,96 |
316,16 |
322,48 |
328,93 |
335,51 |
342,22 |
349,07 |
356,05 |
363,17 |
370,43 |
4.8 Flux de
numerar total cumulat |
257,25 |
522,74 |
795,66 |
1.075,58 |
1.361,94 |
1.654,02 |
1.951,95 |
2.255,83 |
2.565,79 |
2.881,96 |
3.204,44 |
3.533,37 |
3.868,89 |
4.211,11 |
4.560,18 |
4.916,23 |
5.279,40 |
5.649,83 |
Tabelul 2.5 Calcularea
Ratei Interne a Rentabilitatii Financiare a Investitiei - Mii de Lei |
||||||||||||||||||
|
Anul |
|||||||||||||||||
|
2010 |
2011 |
2012 |
1 |
2 |
3 |
4 |
5 |
6 |
7 |
8 |
9 |
10 |
11 |
12 |
13 |
14 |
15 |
2.13 Venituri |
1.419,95 |
1.465,39 |
1.506,42 |
1.698,49 |
1.737,55 |
1.772,30 |
1.807,75 |
1.843,90 |
1.880,78 |
1.918,40 |
1.956,77 |
1.995,90 |
2.035,82 |
2.076,54 |
2.118,07 |
2.160,43 |
2.203,64 |
2.247,71 |
5.1 Venituri
totale |
1.419,95 |
1.465,39 |
1.506,42 |
1.698,49 |
1.737,55 |
1.772,30 |
1.807,75 |
1.843,90 |
1.880,78 |
1.918,40 |
1.956,77 |
1.995,90 |
2.035,82 |
2.076,54 |
2.118,07 |
2.160,43 |
2.203,64 |
2.247,71 |
2.9 Costuri de
exploatare totala |
1.162,70 |
1.199,90 |
1.233,50 |
1.418,57 |
1.451,20 |
1.480,22 |
1.509,82 |
1.540,02 |
1.570,82 |
1.602,24 |
1.634,28 |
1.666,97 |
1.700,31 |
1.734,31 |
1.769,00 |
1.804,38 |
1.840,47 |
1.877,28 |
4.3 Alte costuri |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
1.21 Costurile totale
ale investitiei (A) + (B) + ( C ) |
77,43 |
109,38 |
8.195,36 |
0,00 |
0,00 |
0,00 |
0,00 |
0,00 |
0,00 |
0,00 |
0,00 |
0,00 |
0,00 |
0,00 |
0,00 |
0,00 |
0,00 |
0,00 |
5.2 Cheltuieli
totale |
1.240,13 |
1.309,28 |
9.428,86 |
1.418,57 |
1.451,20 |
1.480,22 |
1.509,82 |
1.540,02 |
1.570,82 |
1.602,24 |
1.634,28 |
1.666,97 |
1.700,31 |
1.734,31 |
1.769,00 |
1.804,38 |
1.840,47 |
1.877,28 |
5.3 Flux de
numerar net |
179,82 |
156,11 |
-7.922,44 |
279,92 |
286,36 |
292,08 |
297,93 |
303,88 |
309,96 |
316,16 |
322,48 |
328,93 |
335,51 |
342,22 |
349,07 |
356,05 |
363,17 |
370,43 |
5.4 Rata
interna a Rentabilitatii Financiare a investitiei (RIRF/C) |
-4,96% |
|||||||||||||||||
5.5 Valoarea
actuala neta financiara a investitiei (VNAF/C) |
-3.681,04
|
|||||||||||||||||
5.6 Factor de
actualizare |
0,95238 |
0,90703 |
0,86384 |
0,82270 |
0,78353 |
0,74622 |
0,71068 |
0,67684 |
0,64461 |
0,61391 |
0,58468 |
0,55684 |
0,53032 |
0,50507 |
0,48102 |
0,45811 |
0,43630 |
0,41552 |
5.7 Flux de numerar
net actualizat |
171,26 |
141,60 |
-6.843,70 |
230,29 |
224,37 |
217,96 |
211,73 |
205,68 |
199,80 |
194,10 |
188,55 |
183,16 |
177,93 |
172,85 |
167,91 |
163,11 |
158,45 |
153,92 |
5.8 Raportul
Beneficiu/Costuri |
0,85 |
|||||||||||||||||
Rata de
actualizare |
5% |
3.3
Analiza Profitabilitatii contributiei proprii
Aceasta analiza este necesara pentru a
stabili daca contributia proprie (bugetul de stat, consiliul judetean) este eficienta
si va avea o rata interna de rentabilitate pozitiva. Astfel se analizeaza indicatorii RIRF/K si
VNAF/K care sunt prezentati in tabelul de mai jos:
Calcularea Ratei Interne a Rentabilitatii Financiare
a capitalului investit - Mii de Lei |
||||||||||||||||
|
Anul |
|||||||||||||||
|
2012 |
1 |
2 |
3 |
4 |
5 |
6 |
7 |
8 |
9 |
10 |
11 |
12 |
13 |
14 |
15 |
2.13 Venituri |
1.506,42 |
1.698,49 |
1.737,55 |
1.772,30 |
1.807,75 |
1.843,90 |
1.880,78 |
1.918,40 |
1.956,77 |
1.995,90 |
2.035,82 |
2.076,54 |
2.118,07 |
2.160,43 |
2.203,64 |
2.247,71 |
5.1 Venituri totale |
1.506,42 |
1.698,49 |
1.737,55 |
1.772,30 |
1.807,75 |
1.843,90 |
1.880,78 |
1.918,40 |
1.956,77 |
1.995,90 |
2.035,82 |
2.076,54 |
2.118,07 |
2.160,43 |
2.203,64 |
2.247,71 |
2.9 Costuri de exploatare totala |
1.233,50 |
1.418,57 |
1.451,20 |
1.480,22 |
1.509,82 |
1.540,02 |
1.570,82 |
1.602,24 |
1.634,28 |
1.666,97 |
1.700,31 |
1.734,31 |
1.769,00 |
1.804,38 |
1.840,47 |
1.877,28 |
4.3 Alte costuri |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
1.21 Costurile totale ale investitiei (A) + (B) + (
C ) |
1.810,55 |
0,00 |
0,00 |
0,00 |
0,00 |
0,00 |
0,00 |
0,00 |
0,00 |
0,00 |
0,00 |
0,00 |
0,00 |
0,00 |
0,00 |
0,00 |
Contributie CJ Mures |
167,64 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Contributie nationala |
1.642,91 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
5.2 Cheltuieli totale |
3.044,05 |
1.418,57 |
1.451,20 |
1.480,22 |
1.509,82 |
1.540,02 |
1.570,82 |
1.602,24 |
1.634,28 |
1.666,97 |
1.700,31 |
1.734,31 |
1.769,00 |
1.804,38 |
1.840,47 |
1.877,28 |
5.3 Flux de numerar net |
-1.537,63 |
279,92 |
286,36 |
292,08 |
297,93 |
303,88 |
309,96 |
316,16 |
322,48 |
328,93 |
335,51 |
342,22 |
349,07 |
356,05 |
363,17 |
370,43 |
5.4 Rata interna a Rentabilitatii Financiare a
investitiei (RIRF/K) |
18,27% |
|||||||||||||||
5.5 Valoarea actuala neta financiara a investitiei
(VNAF/K) |
3.316,54 |
|||||||||||||||
5.6 Factor de actualizare |
0,95238 |
0,90703 |
0,86384 |
0,82270 |
0,78353 |
0,74622 |
0,71068 |
0,67684 |
0,64461 |
0,61391 |
0,58468 |
0,55684 |
0,53032 |
0,50507 |
0,48102 |
0,45811 |
5.7 Flux de numerar net actualizat |
-1.464,41 |
253,89 |
247,37 |
240,30 |
233,43 |
226,76 |
220,28 |
213,99 |
207,88 |
201,94 |
196,17 |
190,56 |
185,12 |
179,83 |
174,69 |
169,70 |
5.8 Raportul Beneficiu/Costuri |
1,10 |
|||||||||||||||
Rata de actualizare |
5% |
4. Analiza economica
In analiza cost-beneficiu incercam sa luam
in considerare toate costurile si beneficiile societatii luata ca un intreg.
Din acest motiv, unii se refera
Analiza cost-beneficiu este o metoda de
evaluare a unei politicii care cuantifica in termeni monetari valoarea tuturor
consecintelor acestei politici asupra tuturor membrilor societatii.
Beneficiarul social net exprima valoarea acestei politici. Diferenta dintre
beneficiile aduse sociale (B) si costurile sociale (C) reprezinta beneficiul
social net (BSN):
BSN = B C
Mai exact, beneficiul social net ( BSN)
realizat in urma politicii publice este egal cu:
BSN =∆CS +∆PS+∆GR,
Unde ∆CS
, ∆PS, ∆GR reprezinta variatiile totale in castigurile consumatorilor,
producatorilor, respectiv si in veniturile bugetare care rezulta din
implementarea politicii.
ACB este aplicabila politicilor,
programelor, proiectelor, reglementarilor, experimentelor si altor interventii
guvernamentale.
Scopul principal al ACB este de a ajuta la
adoptarea deciziilor sociale.
Principalele etape ale efectuarii ACB:
1. Specificarea setului de alternative.
2. Identificarea subiectilor care vor primi
beneficiile si a acelora care vor suporta costurile (pozitionarea).
3. Catalogarea impacturilor si selectarea
indicatorilor de masura (unitati de masura).
4. Estimarea cantitativa a impacturilor de-a
lungul duratei de viata a proiectului.
5. Evaluarea baneasca a tuturo impacturilor
(atribuirea unei valori in dolari).
6. Actualizarea valorii beneficiilor si a
costurilor pentru obtinerea valorii actuale.
7. Calcularea valorii nete actuale (VNA) pentru
fiecare alternativa in parte.
8. Efectuarea analizei de sensibilitate.
9. Formularea unei recomandari pe baza VNA si a
analizei de sensibilitate.
Pentru acest proiect , beneficiile
anticipate sunt:
-
beneficiile
propagate prin reducerea timpului mort al pacientilor in asteptarea efectuarii
investigatiilor datorita comasarii ambulatoriilor in doua cladiri.
-
beneficii
propagate prin reducerea consumului de energie datorita cresterii eficientei
energetice a cladirilor;
-
beneficii
propagate prin cresterea confortului vietii in general;
Costurile anticipate ale
proiectului sunt :
-
costurile
de constructie (Constructie);
-
costurile
de operare (Operare);
In cazul in care o politica are un beneficiu
net pozitiv, atunci este posibil sa fie o serie de tranferuri de sume sau de
simple plati compensatorii care sa poata duce la imbunatatirea situatiei a cel
putin o persoana fara a o inrautati pe a celorlalti( eficienta Pareto), Daca si
numai daca beneficiul net agregat al unei politici - masurat prin disponibilitatea de a plati a
indivizilor afectati - este pozitiv
atunci pot fi gasite o serie de plati compensatorii si contributii care vor
face ca politica propusa sa reprezinte o imbunatatire Pareto fata de status
quo. Costul de oportunitate al unei politici publice pentru implementarea
careia trebuie consumata o anumita resursa este valoarea acelei resurse, in cea
mai buna varianta de utilizare a acesteia. Costul de oportunitate al unui
factor este egal cu cheltuielile directe de achizitie a acelui factor plus
(minus) castigul (pierderea) in surplusul social care apare astfel pe piata
factorului respectiv.
RIR poate fi utilizata ca regula de decizie
pentru acele proiecte care prevad o singura alternativa la status quo. Astfel,
RIR calculata pentru un proiect este mai mare decat rata de actualizare
adecvata, atunci proiectul ar trebui implementat (va fi eficient); in caz
contrar, nu se recomanda implementarea lui.
Principalele etape ale efectuarii ACB:
Specificarea
setului de alternative.
Scenariile
potentiale sunt urmatoarele:
Scenariul
a nu face nimic (afaceri ca de obicei), fara investitii;
Alternativa de a investi
Scenariul a nu face nimic (afaceri ca de obicei), fara investitii,
se poate rezuma sintetic astfel:
-
de la aderarea
-
pe termen mediu si lung va fi afectat in mod
semnificativ gradul de sanatate al populatiei din zona deservita de spital.
Alternativa disponibila in cadrul prezentei propuneri este cea care
a fost prezentata mai sus, din care a rezultat fara echivoc aceasta este
posibila si viabila si cu efecte social economice dintre cele mai complexe.
Alternativa
de baza propusa prin proiect se rezuma
astfel:
-
realizarea
unei investitii in suma de 8.382.174 RON
(eligibil + neeligibil fara TVA) reprezentand
MODERNIZAREA ȘI DOTAREA
AMBULATORIULUI SPITALULUI CLINIC JUDEȚEAN MUREȘ care face obiectul
prezentului studiu de fezabilitate.
Catalogarea impacturilor si
selectarea indicatorilor de masura (unitati de masura):
Impactul proiectului este
urmatorul;
-
pozitiv
prin:
o
concentrarea
ambulatoriilor de specialitate in doua locatii si reorganizarea acestora va
avea ca efect scaderea numarului de deplasari ale pacientilor intre unitatile
medicale pentru investigatii complexe, respectiv se va realiza o economie de timp pentru acestea
o
reducerea zilelor de spitalizare prin realizarea de investigatii in
ambulatoriu care in prezent se efectueaza prin internarea pacientului
o
prin achizitia
de aparatura medicala care nu exista in sistemul public in Tg. Mures se reduc costurile cu deplasarile
pacientilor la alte centre medicale pentru investigatii si analize.
-
negativ:
o
nu au
fost identificate efecte negative
Estimarea
cantitativa a impacturilor de-a lungul duratei de viata a proiectului si evaluarea baneasca a tuturor impacturilor:
I. Corectii
in baza unor factori de conversie:
Aceasta sectiune trateaza
introducerea factorilor de conversie a preturilor de pe piata in preturi
economice "preturi de umbra". Datorita distorsiunilor competitiei
imperfecte, preturile financiare nu reflecta valoarea reala a entitatilor
considerate in analiza financiara. Astfel s-au aplicat urmatorii factori de
corectie a preturilor in analiza economica.:
Pretul de umbra al muncii:
S-a estimat ca taxele si
transferurile in cadrul acestei componente se situeaza la 55%
-
contributii
angajator: 28,6%
-
contributii
angajat: 26,5%
Pretul de umbra final al muncii
(SL) este 0,45.
Servicii si bunuri utilizate:
Pentru aceasta categorie de
cost/beneficiu, piața locala nu introduce
distorsiuni considerable (s-au nu pot fi evaluate obiectiv). Din acest
motiv factorul de conversie utilizat este factorul standard de conversie de 1.
Pretul umbra al schimbului
valutar
Investitia propusa nu necesita
obligatoriu importuri/exporturi directe de bunuri si servicii, care ar implica schimburi
valutare. Din acest motiv, factorul de conversie al pretului de umbra al
schimbului valutar (SF) este egal cu 1.
Calcularea factorului de
conversie standard este
detaliat astfel:
Mil.euro
Total importuri (M): 15.561,3
Total exporturi (X): 12.154,7
Taxe de import (tm): 0
Taxe de export (tx): 0
Sursa:informatii
furnizate de Institutul national de Statistica, cu adresa de web: http://www.insse.ro/cms/files/statistici/comunicate/comert_ext/a09/ce07r09.pdf
B-dul Libertății nr. 16, sector 5, București, tel / fax: 318.18.69; e-mail
biroupresa@insse.ro;Comunicat de presa Nr.184 din 09.09.2009 Comerțul
internațional cu bunuri în luna iulie și perioada 1 ianuarie 31 iulie 2009
-date estimate- 2009
Formula de calcul pentru Factor de conversie standard (SCF):
SCF
= (M + X)/((M+ tm)+(X tx)) = 1
Valoarea
economica a costurilor (EV) se calculeaza dupa formula:
unde:
F parte in schimbul valutar
SF pretul umbra al schimbului valutar
L parte a valorii de piata in munca
SL pretul umbra al muncii
O parte a cheltuielilor locale mai putin
munca
U parte a cheltuielilor cu utilajul
T parte a cheltuielilor cu transportul
Costurile au fost detaliate pe
costuri de investitii si costuri de operare. Evaluarea costurilor de investiții
Categorie |
(%) Costuri |
Valoare (LEI) |
F |
0% |
- |
L |
13% |
1.131.460 |
O |
6% |
473.218 |
U |
74% |
6.230.925 |
T |
7% |
546.571 |
Total |
100% |
8.382.174 |
EV =
LXSL+OXSCF+UXSCF+TXSCF
EV=0,13X0,45+0,06X1+0,74X1+0,07X1
EV = 0,061 + 0,06 +
0,74 + 0,07 = 0,931
Valoarea economica (EV) a
costurilor de investiții este 93,1%.
Costul social al cheltuielilor de
investitii este :
|
AN 1 |
AN 2 |
AN 3 |
TOTAL |
Costurile totale ale investitiei, LEI |
77.433 |
109.378 |
8.195.363 |
186.810 |
Factor de
corectie |
93,10% |
93,10% |
93,10% |
93,10% |
Costuri
corectate ale investitiei, LEI |
72.090 |
101.831 |
7.629.883 |
173.921 |
II. Economiii
din scaderea timpului necesar pentru diagnosticare si tratament
In
prezent ambulatoriile Spitalului Judetean Mures functioneaza in 16 clinici
organizate in 10 locatii din orasul Tg. Mures. In situatia in care un pacient
se prezinta la un cabinet de ambulatoriu si medicul decide ca este nevoie de
mai multe investigatii care pot fi realizate in cadrul Spitalului pacientul
este nevoit sa se deplaseze de la o clinica la alta in diferite zone ale
orasului unde trebuie sa isi faca investigatiile. De obicei pacientul aflat in
aceasta situatie mai pierde cel putin o zi. Aceasta zi pierduta de catre
pacient reprezinta de fapt o zi de lucru in care el poate creea venituri pentru
el si pentru societate. Daca clinicile se comaseaza in cele doua locatii
propuse va exista posibilitatea ca acest pacient sa poata sa isi faca toate
investigatiile intr-o singura zi. Din informatiile culese s-a ajuns la
concluzia ca din totalul biletelor de trimitere emise de catre acestia cca 50%
reprezinta pacienti care necesita investigatii complexe. Dintre acestia cca 5%
ar fi avut posibilitatea sa isi faca acele investigatii in aceeasi clinica in
conditiile in care aceasta ar fi fost organizata asa cum e prevazut in proiect.
In tabelul de mai jos este prezentat calculul economiilor realizate prin
Scaderea timpului necesar pentru diagnosticare si tratament.
Nr. crt |
I. Economii anuale realizate din scaderea
timpului necesar pentru diagnosticare si tratament |
|
Indicator |
Valoare |
|
I.1 |
Nr. mediu anual
de pacienti |
94.785 |
I.2 |
Pondere pacienti
cu bilete de trimitere |
50% |
I.3 |
Nr. pacienti
bilete de trimitere |
47.393 |
I.4 |
Pondere pacienti
ce necesita deplasari intre clinici |
5% |
I.5 |
Nr. pacienti ce necesita
deplasari intre clinici |
2.370 |
I.6 |
Valoarea unei
zile pierdute |
2,40 |
I.7 |
Nr. zile
pierdute/pacient |
1 |
I.8 |
Economii
anuale realizate mii lei |
5,68710 |
Valoarea
unei zile de lucru a fost calculata pornind de la salariul minim brut pe
economie si de la un nrumar de 250 zile lucratoare pe an.
Calcului Valorii unei zile pierdute |
|
Salariu minim
brut pe economie |
600 |
Nr. zile
lucratoare pe an |
250 |
Salariu zilnic
minim pe economie |
2,4 |
III. Economii
din reducerea zilelor de spitalizare prin crearea de servicii medicale noi in
cadrul ambulatoriului
Prin
implementarea proiectului exista posibilitatea reducerii zilelor de spitalizare
deoarece, in prezent, atat din cauza lipsei echipamentelor performante cat si
din cauza organizarii ambulatoriilor anumite investigatii cum ar fi
gastroscopia, sau colonoscopia, se realizeaza prin internarea pacientului timp
de 3 zile, desi exista posibilitatea ca astfel de investigatii sa se realizeze
in ambulatoriu, fara internarea pacientului. S-a considerat ca cca 0,5% din
pacienti ar fi putut fi investigati fara a fi internati. Prin implementarea
proiectului se realizeaza economii atat prin reducerea costurilor cu
spitalizarea cat si din timpul economisit de catre pacienti. In tabelul de mai
jos este prezentat calculul economiilor realizate prin reducerea numarului de
zile de spitalizare.
Nr. crt |
II.Economii anuale realizate din reducerea
zilelor de spitalizare |
|
Indicator |
Valoare |
|
II.1 |
Nr. mediu anual
de pacienti |
94.785 |
II.2 |
Pondere pacienti
cu bilete de trimitere |
50% |
II.3 |
Nr. pacienti
bilete de trimitere |
47.393 |
II.4 |
Pondere pacienti ce
necesita internare pentru investigatii |
0,50% |
II.5 |
Nr. pacienti ce
necesita internare pentru investigatii |
237 |
II.6 |
Valoarea unei
zile de spitalizare |
1380,00 |
II.7 |
Nr. zile de
spitalizare/pacient |
2 |
II.8 |
Economii anuale
realizate din reducerea zilelor de spitalizare |
654.016,50 |
II.9 |
Valoarea unei
zile pierdute |
2,40 |
II.10 |
Nr. zile
pierdute/pacient |
2 |
II.11 |
Economii
anuale realizate din zilele de munca pierdute |
1.137,42 |
II.12 |
Economii anuale
realizate - mii lei |
655,15392 |
IV.
Economii realizate prin scaderea numarului
de pacienti redirectionati
Unul
din aspectele importante ale investitiei il reprezinta achizitia de echipamente
noi si moderne care nu exista in zona judetului Mures in sistemul de sanatate
de stat. De exemplu, prin dotarea cu echipamentele necesare ( instrumentar
medical, ecograf cu transductor de părți moi cu frecvența de 8-12 MHz cu
Doppler) in cadrul ambulatoriului vor putea efectua biopsii percutane ghidate
ecografic, procedură pentru care un număr mare de paciente se adresează altor
centre medicale, mai ales
Nr. crt |
III. Economii anuale realizate din
scaderea numarului de pacienti redirectionati |
|
Indicator |
Valoare |
|
III.1 |
Nr. mediu anual
de pacienti |
94.785 |
III.2 |
Pondere pacienti
cu bilete de trimitere |
50% |
III.3 |
Nr. pacienti
bilete de trimitere |
47.393 |
III.4 |
Pondere pacienti
ce necesita deplasari in Cluj Napoca |
5,0% |
III.5 |
Nr. pacienti ce
necesita deplasar in Cluj Napoca |
2.370 |
III.6 |
Valoarea unei
zile pierdute |
2,40 |
III.7 |
Nr. zile
pierdute/pacient |
1 |
III.8 |
Economii
anuale realizate din zilele de munca pierdute |
5.687,10 |
III.9 |
Valoarea unei
deplasari |
61,60 |
III.10 |
Economii
anuale realizate din costul deplasarii |
145.968,90 |
III.11 |
Economii
anuale realizate - mii lei |
151,65600 |
Valoarea unei deplasari a fost calculata in
functie de distanta pana la cel mai apropiat centru medical cu dotari superioare
si anume Cluj+Napoca si de costurile cu combustibilul.
Caculul valorii deplasarii la cel mai
apropiat centru medical |
|
Distanta Tg.
Mures-Cluj Napoca (km) dus-intors |
220 |
Consumul mediu de
combustibil |
7% |
Pret unitar combustibil
(lei) |
4 |
Valoare
combustibil |
61,6 |
V. ALTE
BENEFICII SOCIALE NECUANTIFICABILE
Avand
in vedere ca acest proiect nu este generator de venit nu toate beneficiile pot
fi cuantificabile. De aceea enumeram cateva dintre potentialele beneficii indirecte
care, desi nu pot fi cuprinse in analiza economica deoarece sunt foarte dificil
si chiar imposibil de cuantificat, au un rol extrem de importan in luarea
deciziei de finantare a unui astfel de proiect:
1. cresterea gradului de sanatate al populatiei
zonei Mures si a Regiunii Centru
2. cresterea satisfactiei profesionale a
medicilor datorita faptului ca acestia vor lucra cu echipamente noi, de ultima
generatie
3. cresterea increderii populatiei in calitatea
serviciilor medicale oferite prin ambulatoriul spitalului
4. crearea premiselor dezvoltarii in Tg. Mures
a unui spital regional care sa deserveasca populatia intregii regiuni.
5. cresterea eficientei energetice datorita
faptului ca toate echipamentele achizitionate sunt noi, din clasa energetica A+,
iar prin proiect se realizeaza o eficientizare a utilizarii energiei prin
achizitia de panouri solare, si realizarea de izolatii termice,
Actualizarea valorii beneficiilor si a
costurilor pentru obtinerea valorii actuale:
Tabelul 2.6 Calcularea
Ratei Interne a Rentabilitatii Economice a Investitiei - Mii de Lei |
|
|||||||||||||||||||
|
SCF |
Anul |
|
|||||||||||||||||
2010 |
2011 |
2012 |
1 |
2 |
3 |
4 |
5 |
6 |
7 |
8 |
9 |
10 |
11 |
12 |
13 |
14 |
15 |
|||
Rata inflatiei |
3,60% |
3,20% |
|
2,50% |
2,30% |
2,00% |
2,00% |
2,00% |
2,00% |
2,00% |
2,00% |
2,00% |
2,00% |
2,00% |
2,00% |
2,00% |
2,00% |
2,00% |
||
(1) Corectie
fiscala |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
I. Economii anuale
realizate din scaderea timpului necesar pentru diagnosticare si tratament |
|
0,00 |
0,00 |
0,00 |
6,23 |
6,38 |
6,50 |
6,63 |
6,77 |
6,90 |
7,04 |
7,18 |
7,32 |
7,47 |
7,62 |
7,77 |
7,93 |
8,09 |
8,25 |
|
II.Economii anuale
realizate din reducerea zilelor de spitalizare |
|
0,00 |
0,00 |
0,00 |
717,97 |
734,48 |
749,17 |
764,16 |
779,44 |
795,03 |
810,93 |
827,15 |
843,69 |
860,56 |
877,78 |
895,33 |
913,24 |
931,50 |
950,13 |
|
III. Economii anuale realizate
din scaderea numarului de pacienti redirectionati |
|
0,00 |
0,00 |
0,00 |
166,20 |
170,02 |
173,42 |
176,89 |
180,43 |
184,03 |
187,72 |
191,47 |
195,30 |
199,20 |
203,19 |
207,25 |
211,40 |
215,63 |
219,94 |
|
(2)Total
beneficii externe |
|
0,00 |
0,00 |
|
890,40 |
910,88 |
929,10 |
947,68 |
966,63 |
985,96 |
1.005,68 |
1.025,80 |
1.046,31 |
1.067,24 |
1.088,58 |
1.110,36 |
1.132,56 |
1.155,21 |
1.178,32 |
|
2.13 Venituri |
1 |
1.419,95 |
1.465,39 |
1.506,42 |
1.698,49 |
1.737,55 |
1.772,30 |
1.807,75 |
1.843,90 |
1.880,78 |
1.918,40 |
1.956,77 |
1.995,90 |
2.035,82 |
2.076,54 |
2.118,07 |
2.160,43 |
2.203,64 |
2.247,71 |
|
5.1 Venituri
totale |
|
1.419,95 |
1.465,39 |
1.506,42 |
1.698,49 |
1.737,55 |
1.772,30 |
1.807,75 |
1.843,90 |
1.880,78 |
1.918,40 |
1.956,77 |
1.995,90 |
2.035,82 |
2.076,54 |
2.118,07 |
2.160,43 |
2.203,64 |
2.247,71 |
|
Costuri
socio-economice cuantificabile |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
2.9 Costuri de exploatare
totala |
|
1.162,70 |
1.199,90 |
1.233,50 |
1.418,57 |
1.451,20 |
1.480,22 |
1.509,82 |
1.540,02 |
1.570,82 |
1.602,24 |
1.634,28 |
1.666,97 |
1.700,31 |
1.734,31 |
1.769,00 |
1.804,38 |
1.840,47 |
1.877,28 |
|
4.3 Alte costuri |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
1.21 Costurile totale
ale investitiei (A) + (B) + ( C ) |
0,931 |
72,09 |
101,83 |
7.629,88 |
0,00 |
0,00 |
0,00 |
0,00 |
0,00 |
0,00 |
0,00 |
0,00 |
0,00 |
0,00 |
0,00 |
0,00 |
0,00 |
0,00 |
0,00 |
|
5.2 Cheltuieli
totale |
|
1.234,78 |
1.301,73 |
8.863,38 |
1.418,57 |
1.451,20 |
1.480,22 |
1.509,82 |
1.540,02 |
1.570,82 |
1.602,24 |
1.634,28 |
1.666,97 |
1.700,31 |
1.734,31 |
1.769,00 |
1.804,38 |
1.840,47 |
1.877,28 |
|
6.3 Flux de
numerar net |
|
185,16 |
163,66 |
-7.356,96 |
1.170,32 |
1.197,24 |
1.221,18 |
1.245,60 |
1.270,52 |
1.295,93 |
1.321,85 |
1.348,28 |
1.375,25 |
1.402,75 |
1.430,81 |
1.459,42 |
1.488,61 |
1.518,38 |
1.548,75 |
|
6.4 Rata interna
a Rentabilitatii Economice a investitiei (RIRE/C) |
|
16,73% |
|
|||||||||||||||||
6.5 Valoarea
Actualizata Neta Economica a investitiei (VNAE/C) |
|
5.396,73 |
|
|||||||||||||||||
6.6 Factor de
actualizare |
|
0,94787 |
0,89845 |
0,85161 |
0,80722 |
0,76513 |
0,72525 |
0,68744 |
0,65160 |
0,61763 |
0,58543 |
0,55491 |
0,52598 |
0,49856 |
0,47257 |
0,44793 |
0,42458 |
0,40245 |
0,38147 |
|
6.7 Flux de
numerar net actualizat |
|
175,51 |
147,04 |
-6.265,29 |
944,70 |
916,05 |
885,66 |
856,27 |
827,87 |
800,40 |
773,85 |
748,18 |
723,36 |
699,36 |
676,16 |
653,72 |
632,04 |
611,07 |
590,80 |
|
6.8 Raportul
Beneficiu/Costuri |
|
1,23 |
|
|||||||||||||||||
Rata sociala de
actualizare |
|
5,5% |
|
|||||||||||||||||
5.
Analiza de senzitivitate
Analiza sensibilitatii este destinata identificarii variabilelor critice
ale proiectului. Acest lucru se realizeaza prin permiterea modificarii variabilelor
in conformitate cu o anumita modificare procentuala, cu respectarea variatiilor
ulterioare ale indicatorilor de performanta financiara si economica.
Variabilele vor varia pe rand, iar ceilalti parametri vor ramane constanti.
Modificarile procentuale alese in mod arbitrar nu sunt neaparat consecvente cu
variabilitatea potentiala a variabilelor.
Rezultatele analizei financiare se bazeaza pe o serie de ipoteze pentru
fiecare variabila. Valoarea variabilelor utilizate in analiza poate suferi
modificari si pot afecta situatia preconizata. ln aces sens, este necesar sa se
testeze senzitivitatea valorilor actualizate la modificari ale variabilelor
cheie.
Variabilele cheie considerate in analiza de senzitivitate, pentru sunt:
§
Valoarea investitiilor
Pentru o crestere a
valorii investitiei de pana la 8.382,174 mii Euro fata de 7.803,80 mii lei
(val.investitie afectata cu factorul de reconversie), se obtin urmatorii
indicatori:
6.4 Rata interna a Rentabilitatii
Economice a investitiei (RIRE/C) |
15,07% |
6.5 Valoarea Actualizata Neta Economica a
investitiei (VNAE/C) |
4.903,31 |
6.8 Raportul Beneficiu/Costuri |
1,20 |
O asemenea cresterea a valorii investitie nu afecteaza in mod
semnificativ indicatorii, realizandu-se o rata interna de rentabilitate de pest
5,5% si o valoare actualizata neta pozitiva.
§ Variatia veniturilor in scadere cu 20%;
Pentru o variație a
veniturilor de -20% anual s-au obținut următorii indicatori:
6.4 Rata interna a Rentabilitatii
Economice a investitiei (RIRE/C) |
8,15% |
6.5 Valoarea Actualizata Neta Economica a
investitiei (VNAE/C) |
1.316,25 |
6.8 Raportul Beneficiu/Costuri |
1,06 |
§
Variatia cheltuielilor de exploatare in
crestere cu 20%
Simularea cresterii cheltuielilor de exploatare cu 20% au dus la
obtinerea urmatorilor indicatori
6.4 Rata interna a Rentabilitatii
Economice a investitiei (RIRE/C) |
9,54% |
6.5 Valoarea Actualizata Neta Economica a
investitiei (VNAE/C) |
2.001,64 |
6.8 Raportul Beneficiu/Costuri |
1,07 |
Dupa cum se observa din analizele de mai sus rata de rentabilitate
economica se mentine in ambele cazuri la o valoare peste 5,5% iar valoarea
actualizata neta economica este pozitiva. Acest lucru reflecta faptul ca
beneficiile aduse de aceasta investitie sunt semnificative pentru societate
chiar in conditii extreme in care veniturile scad sau cheltuielile cresc
semnificativ.
Aceeasi analiza se poate realiza prin prisma indicatorilor Rata interna
a Rentabilitatii Financiare a investitiei (RIRF/C) si Valoarea actuala neta
financiara a investitiei (VNAF/C). Rezultatele unei astfel de analize ar fi
urmatoarele:
La cresterea veniturilor cu 15%
avem urmatorii indicatori:
5.4 Rata
interna a Rentabilitatii Financiare a investitiei (RIRF/C) |
3,78% |
5.5 Valoarea
actuala neta financiara a investitiei (VNAF/C) |
-489,83 |
5.8 Raportul
Beneficiu/Costuri |
0,98 |
La o scadere a cheltuielilor cu 15%:
5.4 Rata
interna a Rentabilitatii Financiare a investitiei (RIRF/C) |
5,18% |
5.5 Valoarea actuala
neta financiara a investitiei (VNAF/C) |
62,33 |
5.8 Raportul
Beneficiu/Costuri |
1,00 |
La o scadere a investitiei la
valoarea de 7.803,80 mii lei (val.investitie afectata cu factorul de
reconversie):
5.4 Rata interna
a Rentabilitatii Financiare a investitiei (RIRF/C) |
-4,14% |
5.5 Valoarea
actuala neta financiara a investitiei (VNAF/C) |
-3.180,63 |
5.8 Raportul
Beneficiu/Costuri |
0,87 |
Din analiza acestor indicatori este evidenta atat necesitate realizarii
investitiile, beneficiile sociale existand, cat si necesitatea finantarii
nerambursabile a acesteia, chiar daca sunt afectate veniturile sau cheltuielile
de diversi factori necunoscuti in prezent.
6.
Analiza de risc
Analiza
de risc evalueaza impactul unei anumite modificari ale unor indicatori de
performanta ai proiectului. Prin repartizarea distributiei de probabilitate
corespunzatoare variabilelor critice se poate estima distributia de
probabilitate pentru indicatorii de performanta financiari si economici. In
anumite situatii (de ex. lipsa datelor istorice referitoare la proiecte
similare, informatii eronate, etc.) este dificil de realizat ipoteze sensibile
privind distributia de probabilitate a variabilelor critice. In asemenea
situatii, este efectuata cel putin o evaluare calitativa a riscului pentru a
sprijini rezultatele analizei de sensibilitate.
Investitia
realizata pentru modernizarea si echiparea ambulatoriului Spitalului Judetean
Mures are efecte pozitive la nivelul dezvoltarii comunitatii si cresterii
calitatii vietii, si cresterea gradului de sanatate a populatiei, dar pot sa
apara anumite riscuri.
Pentru
analiza de risc a proiectul de investitii s-au luat in considerare riscurile ce
pot aparea atat in perioada de implementare a proiectului cat si in perioada de
exploatare a obiectului de investitie. Principalele categorii de riscuri care
pot aparea sunt: de natura tehnica, financiara, legala, istitutionala sau care
pot aparea in procesul de implementare.
6.1 Riscuri tehnice
Aceasta
categorie de riscuri depinde direct de modul de desfasurare al activitatilor
prevazute in planul de actiune al proiectului, in faza de proiectare sau in
faza de executie:
a) Etapizarea eronata a lucrarilor;
b) Erori in calculul solutiilor tehnice;
c) Executarea defectuoasa a unei/unor parti din
lucrari;
d) Nerespectarea normativelor si legislatiei in
vigoare.
Administrarea
acestor riscuri consta in:
a) In planificarea logica si cronologica a
activitatilor cuprinse in planul de actiune au fost prevazute marje de eroare
pentru etapele mai importante ale proiectului;
b) Se va pune mare accent pe etapa de
verificare a fazei de proiectare;
c) Echipa care va asigura managementul de
proiect se va ocupa direct de colaborarea in bune conditii cu entitatile
implicate in implementarea proiectului;
d) Echipa care va asigura managementul de
proiect va supraveghea atent modul de executie al lucrarilor;
e) Se va urmari incadrarea proiectului in
standardele de calitate si in termenele prevazute;
f) Se va urmari respectarea specificatiilor referitoare
la materialele, echipamentele si metodele de implementare a proiectului;
g) Se va pune accent pe protectia si
conservarea mediului inconjurator;
h) Se va solicita furnizorilor echipamentelor
si instalatiilor instruirea personalului responsabil cu intretinerea si
exploatarea acestora.
6.2 Riscuri financiare
Din
categoria riscurilor financiare care pot aparea enumera:
a) Cresterea nejustificata a preturilor de
achizitie pentru materialele si echipamentele implicate in proiect;
b) Cresterea peste limitele analizate in
proiect a preturilor materialelor de constructie;
c) Costuri ridicate cu materialele ca urmare a
participarii unui numar mic de agenti economici la achizitia lucrarilor;
d) Modificari majore ale cursului de schimb;
e) Imposibilitatea beneficiarului de a sustine
investitia din fonduri proprii.
Administrarea
riscurilor financiare consta in:
a) Asigurarea conditiilor pentru sprijinirea
liberei concurente pe piata, in vederea obtinerii unui numar cat mai mare de
oferte conforme in cadrul procedurilor de achizitie lucrari, echipamente si
utilaje;
b) Estimarea cat mai realista a creterii
preturilor pe piata;
c) Includerea in proiect a unor sume pentru
cheltuieli neprevazute.
6.3 Riscuri legate de procesul de achizitie
In
cadrul procesului de achizitie privind contractul de lucrari poate aparea
situatia in care sa nu existe operatori economici care sa doreasca sa execute
contractul in conditiile prevazute in caietul de sarcini, la pretul maxim
specificat, sau in termenul specificat. Astfel estia riscul reluarii procesului
de achizitie, ceea ce ar duce la intarzierea lucrarilor. O alta situatie ar fi
aceea a constestatilor care ar putea aparea si care ar conduce la intarzierea inceperii lucrarilor.
Aceste
riscuri pot fi gestionat printr-o serie de masuri, cum ar fi:
a) Respectarea cat mai riguroasa a
reglementarilor privind achizitiile publice, pentru a evita aparitia unor
contestatii;
b) Angajamentul beneficiarului de a include o
anumita suma in bugetul propriu, care ar putea suplimenta valoarea eligibila a
contractului de executie lucrari, pentru a evita intarzierile ce ar aparea in
cazul in care nici o oferta nu se incadreaza in bugetul aprobat al proiectului;
c) Promovarea pe scara cat mai larga a
proiectului, fara a incalca prevederile privind achizitiile publice si fara a
favoriza vre-un agent economic, pentru ca piata constructorilor sa fie
pregatita.
6.4 Riscuri institutionale
Aceasta
categorie de riscuri vizeaza obtinerea diverselor autorizatii si acorduri pentru
a putea realiza investitia, risc minimizat datorita faptului ca aceste avize si
acorduri au fost deja obtinute.
6.5 Riscuri legale
Aceasta
categorie de riscuri este greu de controlat deoarece nu depinde direct de
beneficiarul proiectului:
a) Obligativitatea repetarii procedurilor de
achizitie datorita gradului redus de participare la licitatii;
b) Obligativitatea repetarii procedurilor de
achizitii datorita numarului mare de oferte neconforme primite in cadrul
licitatiilor;
c) Instabilitatea legislativa frecventa
modificarilor de ordin legislativ, modificari ce pot influenta implementarea
proiectului. Proiectul fiind unul finantat din fonduri ale Uniunii Europene,
odata cu aderarea Romaniei
7.
Sursele de finantare
NR. CRT. |
SURSE DE FINANȚARE |
VALOARE |
I |
Valoarea totală a proiectului, din care : |
9.974.786 |
a. |
Valoarea neeligibilă a proiectului |
0 |
b. |
Valoarea eligibilă a proiectului |
8.382.173 |
c. |
TVA |
1.592.613 |
II |
Contribuția proprie în proiect, din care : |
167.643 |
a. |
Contribuția solicitantului la cheltuieli eligibile |
167.643 |
b. |
Contribuția solicitantului la cheltuieli neeligibile |
0 |
III |
TVA* |
1.592.613 |
IV |
ASISTENȚĂ FINANCIARĂ NERAMBURSABILĂ SOLICITATĂ |
8.214.530 |
Finantarea investitiei se
realizeaza din fonduri UE in proportie de 98% iar 2% este suportata din alocari
bugetare.
Tabelul 2.3 Tabelul surselor de finantare -
Mii de Lei |
||||
|
Anul |
TOTAL |
||
|
2010 |
2011 |
2012 |
|
3.1 Capital privat |
|
|
|
|
3.1 Alocari bugetare Consiliul Judetean |
1,55 |
2,19 |
163,91 |
167,64 |
3.3 Nivel regional |
|
|
|
|
3.4 Nivel central |
|
|
|
|
3.5 Totalul contributiei publice nationale |
1,55 |
2,19 |
163,91 |
167,64 |
3.6 Grant UE |
75,88 |
107,19 |
8.031,46 |
8.214,53 |
3.7 Obligatiunisi alte resurse financiare |
|
|
|
|
3.8 Credite BEI |
|
|
|
|
3.9 Alte imprumuturi |
|
|
|
|
3.10 Total resurse financiare |
77,43 |
109,38 |
8.195,36 |
8.382,17 |
8.
Estimari privind forta de munca ocupata prin realizarea investitiei
a) Numar de locuri de munca create in faza de
execuție:37
b) Numar de locuri de munca create in faza de
operare:8
Data:
30.09.2009
Curs valutar 4,2678 RON/EURO din data de
01.09.2009
INTOCMIT : SC
GPT LORA SERVICES SRL
EC. CATALIN VOȘLOBAN
ING.
PAUL TÎMPA