ANEXE

ANEXA nr.1

NUMĂR ORIENTATIV

de stingătoare portative pentru unele categorii de construcţii

Categorii de construcţii	*Număr minim de stingatoare)/ suprafaţă desfăşurată**
1. Clădiri administrative: — sedii ale administraţiei publice centrale şi locale; — sedii de fundaţii, organizaţii neguvernamentale, asociaţii, agenţii şi altele asemenea; — sedii de birouri	1 buc/300 mp
2. Clădiri comerciale: — comerţ alimentar şi nealimentar; — magazine generale; — alimentaţie publică (restaurante, braserii şi altele asemenea); — spaţii si încăperi destinate serviciilor	1 buc/200 mp
3. Clădiri de locuit (cu caracter de recomandare): — blocuri; — locuinţe unifamiliale.	1 buc./ nivel/ apartament
4. Clădiri civile cu funcţiuni mixte (comerţ, birouri, reuniuni)	1 buc/300 mp
5. Alte amenajări: — circuri mobile; — scene şi tribune amenajate provizoriu în aer liber (pentru spectacole, mitinguri, competiţii sportive etc); — studiouri de radio, televiziune, îndeosebi cu public.	1 buc/150 mp

NOTĂ:

Tipul şi numărul de stingatoare se stabilesc de proiectant şi, pentru construcţiile existente, prin scenariile de incendiu sau de persoana cu atribuţii specifice, în funcţie de nivelul de risc de incendiu, tipul şi cantitatea de material sau substanţă combustibilă/volumul de lichid combustibil din spaţiul ce trebuie protejat.

*) Performanţa de stingere echivalentă cu focarele 21 A şi 113 B, conform standardului european de referinţă.

ANEXA nr. 2

PLANUL DE INTERVENŢIE

— structura-cadru —

1. Datele de identificare:

û denumirea operatorului economic sau a instituţiei;

û adresă, număr de telefon, fax, e-mail;

û - profil de activitate

2. Planul general al unităţii (la scară), pe care se marchează:

û amplasarea clădirilor, instalaţiilor tehnologice şi a depozitelor în incintă;

û căile de acces şi de intervenţie din incintă şi cele adiacente acesteia;

û reţelele şi sursele proprii de alimentare cu apă;

û rezervele de agenţi de stingere şi de mijloace de protecţie a personalului de intervenţie;

û reţelele şi racordurile de alimentare cu energie electrică, agent termic, gaze şi alte fluide combustibile;

û reţelele de canalizare;

û vecinătăţile.

3. Concepţia de organizare şi de desfăşurare a intervenţiei în caz de incendiu:

û concluzii privind intervenţia, rezultate din scenariul de securitate la incendiu sau din evaluarea capacităţii de
apărare împotriva incendiilor;

û particularităţi tactice de intervenţie pentru:

* evacuarea utilizatorilor (persoane şi, după caz, animale sau bunuri), acordarea primului ajutor şi protejarea
bunurilor periclitate;

* localizarea şi lichidarea incendiilor;

* protecţia personalului de intervenţie;

* protecţia vecinătăţilor;

* înlăturarea efectelor negative majore produse de incendiu;

4.Forţe de intervenţie în caz de incendiu:

û serviciul privat pentru situaţii de urgenţă (dotare, încadrare);

û servicii publice voluntare pentru situaţii de urgenţă cu care se cooperează (categoria, localitatea, distanţa, itinerarul de deplasare, telefonul sau alte mijloace de alarmare şi alertare);

û subunitatea de pompieri militari de raion (localitatea, distanţa, itinerarul de deplasare, telefonul sau alte mijloace de alarmare şi alertare);

û alte forţe cu care se cooperează şi modul de anunţare (de exemplu, ambulanţa);

5. Surse de alimentare cu apă în caz de incendiu, exterioare unităţii:

û reţele de alimentare cu apă:

* debite;

* presiuni;

* amplasarea hidranţilor exteriori şi stabilirea distanţelor faţă de incinta unităţii;

* alte surse artificiale sau naturale de apă:

* felul şi capacitatea acestora;

* platforme (puncte) de alimentare cu apă şidistanţele faţă de unitate;

6. Planul fiecărei construcţii, instalaţii tehnologice sau platforme de depozitare (la scară), pe care se marchează ori se înscriu date privind:

û destinaţia spaţiilor (încăperilor);

û suprafaţa construită şi aria desfăşurată;

û regimul de înălţime (numărul de niveluri);

û numărul de persoane care utilizează construcţia, pe niveluri şi pe total;

û căile interioare de acces, evacuare şi de intervenţie;

û natura materialelor şi a elementelor de construcţii;

û nivelurile criteriilor de performanţă privind securitatea la incendiu asigurate;

û instalaţiile utilitare aferente;

û instalaţiile, sistemele, dispozitivele şi aparatele de prevenire şi stingere a incendiilor cu care este echipată;

û dispozitivul de intervenţie în caz de incendiu.

NOTĂ:

În cazul operatorilor economici şi al instituţiilor având numai construcţii, instalaţii tehnologice sau platforme de depozitare cu risc mic de incendiu şi care nu se încadrează în categoriile de clădiri înalte şi foarte înalte, fără săli aglomerate ori cu aglomerări de persoane şi fără depozite de mari valori, nu este obligatorie întocmirea planurilor detaliate prevăzute la pct. 6 din structura-cadru. In aceste situaţii, în conturul construcţiilor, instalaţiilor tehnologice şi al platformelor de depozitare, marcate în planul general al incintei unităţii (pct. 2) ori într-un tabel separat, se înscriu suplimentar: destinaţia, suprafaţa, numărul de niveluri, rezistenţa la foc şi, după caz, categoriile pericolului de incendiu.

Un exemplar al planului de intervenţie avizat se pune la dispoziţie inspectoratului pentru situaţii de urgenţă judeţean/al municipiului Bucureşti pentru efectuarea recunoaşterilor şi a studiilor tactice şi pentru punerea acestora în aplicare cu prilejul exerciţiilor, aplicaţiilor tactice de intervenţie, precum şi în situaţiile de urgenţă.

ANEXA 3

METODOLOGIE

de elaborare a scenariilor de securitate la incendiu

CAPITOLUL I

Dispoziţii generale

Prezenta metodologie stabileşte principii, criterii şi niveluri de performanţă, precum şi condiţiile tehnice necesare elaborării scenariilor de securitate la incendiu.

Scenariul de securitate la incendiu estimează condiţiile tehnice asigurate conform reglementărilor în vigoare şi acţiunile ce trebuie întreprinse în caz de incendiu pentru îndeplinirea cerinţei esenţiale „securitatea la incendiu",

Prevederile prezentei metodologii se aplică pentru analizarea şi evaluarea interdependenţei nivelurilor de performanţă cu măsurile tehnico-organizatorice, condiţiile de asigurare a intervenţiei şi mijloacele tehnice de apărare împotriva incendiilor.

CAPITOLUL II

Elaborarea scenariului de incendiu

Scenariul de incendiu se elaborează pentru categoriile de construcţii,
instalaţii şi amenajări stabilite prin Hotărârea Guvernului nr. 1739/2006, publicată în
Monitorul Oficial, Partea I, nr.995 din 13 decembrie 2006.

Pot fî elaborate scenarii de securitate la incendiu şi pentru alte categorii de construcţii, instalaţii şi amenajări decât cele prevăzute la art.4, la solicitarea proprietarului sau beneficiarului pentru evaluarea riscului de incendiu sau pentru stabilirea unor măsuri de optimizare a protecţiei la incendiu.

(1) Pentru categoriile de construcţii, instalaţii şi amenajări menţionate la art.4. scenariul de securitate la incendiu se elaborează de proiectanţi, în baza prevederilor prezentei metodologii.

(2) Scenariile de securitate la incendiu pentru categoriile de construcţii, instalaţii şi amenajări menţionate la art.5 pot fi elaborate şi de personalul serviciilor de urgenţă profesioniste care a obţinut acest atribut prin conferirea brevetului de pompier specialist în condiţiile legii.

(3) Scenariile de securitate la incendiu constituie acea parte a pieselor scrise ale proiectului construcţiei, instalaţiei sau amenajării, care sintetizează regulile şi măsurile de apărare împotriva incendiilor stabilite prin documentaţiile telurice de proiectare/execuţie elaborate.

(4) Măsurile adoptate prin scenariul de securitate la incendiu trebuie să se reflecte în piesele desenate ale documentaţiilor de proiectare/execuţie.

Scenariile de securitate la incendiu se includ în documentaţiile tehnice ale construcţiilor şi se păstrează de către utilizatori (investitori, proprietari, beneficiari, administratori etc.) pe toată durata de existenţă a construcţiilor, instalaţiilor tehnologice şi a altor amenajări.

Ele se actualizează atunci când intervin modificări ale proiectului sau destinaţiei construcţiei.

Scenariile de securitate la incendiu îşi pierd valabilitatea atunci când nu mai corespund situaţiei pentru care au fost întocmite.

În baza prevederilor prezentei metodologii şi cu respectarea legislaţiei în vigoare, organele administraţiei publice centrale şi alte instituţii abilitate potrivit legii pot emite dispoziţii specifice privind scenariile de securitate la incendiu,pentru construcţiile, instalaţiile şi alte amenajări aflate în domeniul lor de competenţă, în funcţie de tipul, destinaţia, categoria şi clasa de importantă a acestora.

STRUCTURA SCENARIULUI DE SECURITATE LA INCENDIU

1. Caracteristicile construcţiei sau amenajării

1.1. Datele de identificare

A. Se înscriu datele necesare identificării construcţiei/amenajării: denumire, proprietar/beneficiar, adresă, telefon, fax, e-mail etc

B. Se fac referiri privind profilul de activitate şi, după caz, privind programul de lucru al obiectivului, în funcţie de situaţia în care se elaborează scenariul de securitate la incendiu.

1.2. Destinaţia

Se menţionează funcţiunile principale, secundare şi conexe ale construcţiei/ amenajării, potrivit situaţiei pentru care se întocmeşte scenariul de securitate la incendiu.

1.3. Categoria şi clasa de importanţă

A. Se precizează categoria de importanţă a construcţiei stabilită conform
Regulamentului privind stabilirea categoriei de importanţă a construcţiilor, aprobat
prin Hotărârea Guvernului nr.766/1997, publicată în Monitorul Oficial, Partea I,
nr.352 din 10 decembrie 1997, şi în conformitate cu metodologia specifică.

B. Se precizează clasa de importanţă a construcţiei potrivit reglementărilor
tehnice, corelată cu categoria de importanţă

1.4. Particularităţi specifice construcţiei/amenajării

A. Se prezintă principalele caracteristici ale construcţiei/amenajării privind:

a) tipul clădirii: civilă, înaltă, foarte înaltă, cu săli aglomerate, de producţie sau depozitare, monobloc, blindată, cu funcţiuni mixte etc, precum şi regimul de înălţime şi volumul construcţiei;

b) aria construită şi desfăşurată, cu principalele destinaţii ale încăperilor, spaţiilor aferente construcţiei;

c) numărul compartimentelor de incendiu şi ariile acestora;

d) precizări referitoare la numărul maxim de utilizatori : persoane, animale, etc;

e) prezenţa permanentă a persoanelor, capacitatea de autoevacuare a acestora;

f) capacităţi de depozitare sau adăpostire;

g) caracteristici ale proceselor tehnologice şi cantităţi de substanţe periculoase,
potrivit clasificării din Hotărârea Guvernului nr. 95/2003 privind controlul activităţilor care prezintă pericole de accidente majore în care sunt implicate substanţe periculoase.

h) numărul căilor de evacuare şi, după caz, al refugiilor.

B. Precizări privind instalaţii utilitare aferente clădirii sau amenajării : de încălzire, ventilare, climatizare, electrice, gaze, automatizare etc, precum şi a componentele lor, din care să rezulte că acestea nu contribuie la iniţierea, dezvoltarea şi propagarea unui incendiu, nu constituie risc de incendiu pentru elementele de construcţie sau obiectele din încăperi ori adiacente acestora, iar în cazul unui incendiu, se asigură condiţii pentru evacuarea persoanelor.

2. Riscul de incendiu

A. Identificarea şi stabilirea nivelurilor de risc de incendiu se face conform
prevederilor reglementărilor tehnice specifice, luându-se în considerare:

a) densitatea sarcinii termice;

b) clasele de reacţie la foc, stabilite potrivit criteriilor din Regulamentul
privind clasificarea şi încadrarea produselor de construcţii pe baza performanţelor de comportare la foc, aprobat prin Ordinul comun al ministrului transporturilor,
construcţiilor şi turismului şi al ministrului administraţiei şi internelor nr.
1822/394/2004, din reglementările tehnice specifice, precum şi din caracteristicile şi proprietăţile fîzico-chirnice ale materialelor şi substanţelor utilizate;

c) sursele potenţiale de aprindere şi împrejurările care pot favoriza aprinderea
şi, după caz, timpul minim de aprindere, precum şi timpul de atingere a fazei de incendiu generalizat.

B. Nivelurile riscului de incendiu se stabilesc pentru fiecare încăpere, spaţiu,
zonă, compartiment, potrivit reglementărilor tehnice, în funcţie de densitatea sarcinii
termice, funcţiunea spaţiilor, încăperilor, respectiv de natura activităţilor desfăşurate,
comportarea la foc a elementelor de construcţii şi caracteristicile de ardere a
materialelor şi substanţelor utilizate, prelucrate, manipulate sau depozitate şi se
precizează în scenariul de securitate la incendiu întocmit pentru clădirea în ansamblu,
amenajarea ori compartimentul de incendiu.

C. Pentru situaţiile prevăzute la art.10 alin.(l) din metodologie se stabilesc,
după caz, măsuri alternative pentru reducerea riscului de incendiu, pentru încadrarea
în nivelul prevăzut în reglementările tehnice.

3. Nivelurile criteriilor de performanţă privind securitatea la incendiu

3.1. Stabilitatea la foc

Stabilitatea la foc se estimează potrivit prevederilor normelor generale de apărare împotriva incendiilor şi reglementărilor tehnice, în funcţie de:

a) rezistenţa la foc a principalelor elemente de construcţie (în special a celor portante sau cu rol de compartimentare), stabilită potrivit criteriilor din Regulamentul privind clasificarea şi încadrarea produselor de construcţii pe baza performanţelor de comportare la foc, reglementările tehnice şi standardele europene de referinţă ;

b) gradul de rezistenţă la foc a construcţiei sau a compartimentului de incendiu, conform reglementărilor tehnice.

3.2. Limitarea apariţiei şi propagării focului şi fumului în interiorul construcţiei

Pentru asigurarea limitării propagării incendiului şi efluenţilor incendiului în interiorul construcţiei/compartimentului de incendiu se precizează:

a) compartimentarea antifoc şi elementele de protecţie a golurilor funcţionale
din elementele de compartimentare;

b) măsurile constructive adaptate la utilizarea construcţiei, respectiv acţiunea
termică estimată în construcţie, pentru limitarea propagării incendiului în interiorul
compartimentului de incendiu şi în afara lui: pereţii, planşeele rezistente la foc şi elementele de protecţie a golurilor din acestea, precum şi posibilitatea de întrerupere a continuităţii golurilor din elementele de construcţii;

c) sistemele de evacuare a fumului şi, după caz, a gazelor fierbinţi;

d) instalarea de bariere contra fumului, de exemplu: uşi etanşe la fum;

e) sistemele şi instalaţiile de detectare, semnalizare, stingere a incendiului;

f) măsuri de protecţie la foc pentru instalaţiile de ventilare - climatizare, de
exemplu: canale de ventilare rezistente la foc, clapete antifoc ş.a.;

g) măsurile constructive pentru faţade, pentru împiedicarea propagării focului la
părţile adiacente ale aceleiaşi clădiri;

3.3. Limitarea propagării incendiului la vecinătăţi

Pentru asigurarea limitării propagării incendiilor la vecinătăţi se precizează:

a) distanţe de siguranţă asigurate conform reglementărilor tehnice sau măsuri
alternative conforme cu reglementările tehnice, atunci când aceste distanţe nu pot fi realizate;

b) măsurile constructive pentru limitarea propagării incendiului pe faţade şi pe
acoperiş, de exemplu, performanţa la foc exterior a acoperişului/învelitorii de acoperiş;

c) după caz, măsuri de protecţie activă.

3.4. Evacuarea utilizatorilor

A. Pentru căile de evacuare a persoanelor în caz de incendiu se precizează:

a) alcătuirea constructivă a căilor de evacuare, separarea de alte funcţiuni prin
elemente de separare la foc şi fum, protecţia golurilor din pereţii ce le delimitează;

b) măsuri pentru asigurarea controlului fumului , de exemplu, prevederea de instalaţii de presurizare şi alte sisteme de control a fumului;

c) tipul scărilor, forma şi modul de dispunere a treptelor : interioare, exterioare
deschise, cu rampe drepte sau curbe, cu trepte balansate etc;

d) geometria căilor de evacuare : gabarite - lăţimi, înălţimi, pante etc;

e) timpii/lungimile de evacuare;

f) numărul fluxurilor de evacuare;

g) existenţa iluminatului de siguranţă, tipul şi sursa de alimentare cu energie
electrică de rezervă;

h) prevederea de dispozitive de siguranţă la uşi;

i) timpul de siguranţă a căilor de evacuare şi, după caz, a refugiilor

j) marcarea căilor de evacuare.

B. Dacă este cazul, se precizează măsurile pentru accesul şi evacuarea copiilor,
persoanelor cu disabilităţi, bolnavilor şi a altor categorii de persoane care nu se pot
evacua singure în caz de incendiu.

C. Se fac precizări privind asigurarea condiţiilor de salvare a persoanelor, a
animalelor şi evacuarea bunurilor pe timpul intervenţiei.

3.5. Securitatea forţelor de intervenţie

A. Se precizează amenajările pentru accesul forţelor de intervenţie în clădire şi
incintă, pentru autospeciale şi pentru acensoarele de incendiu;

B. Se precizează caracteristicile tehnice şi funcţionale ale acceselor carosabile
şi ale căilor de intervenţie ale autospecialelor, proiectate conform reglementărilor
tehnice, regulamentului general de urbanism şi reglementărilor specifice de aplicare,
referitor la:

a) număr de accese;

b) dimensiuni/gabarite;

c) trasee;

d) realizare şi marcare,

C. Pentru ascensoarele de pompieri se precizează:

1. tipul, numărul şi caracteristicile acestora;

2. amplasare şi posibilităţile de acces, sursa de alimentare cu energie electrică de rezervă;

3. timpul de siguranţă a ascensoarelor de pompieri.

D. Se fac precizări privind asigurarea condiţiilor de salvare a persoanelor, a animalelor şi evacuarea bunurilor pe timpul Intervenţiei.

4.Echiparea şi dotarea cu mijloace tehnice de apărare împotriva incendiilor

A. Se precizează nivelul de echipare şi dotare cu mijloace tehnice de apărare împotriva incendiilor, conform prevederilor normelor generale de apărare împotriva incendiilor, a normelor specifice de apărare împotriva incendiilor, precum şi a reglementărilor tehnice specifice,

B. Pentru sistemele, instalaţiile şi dispozitivele de semnalizare, alarmare şi alertare în caz de incendiu se specifică:

a) tipul şi parametrii funcţionali specifici instalaţiilor respective;

b) timpul de alarmare prevăzut;

c) zonele protejate/de detectare la incendiu.

C. Pentru sistemele, instalaţiile şi dispozitivele de limitare şi stingere a
incendiilor se specifică:

a) tipul şi parametrii funcţionali : stingere cu apă, gaze/aerosoli, spumă, pulberi; acţionare manuală sau manuală şi automată; debite, intensităţi de stingere şi stropire, cantităţi calculate de substanţă de stingere, concentraţii de stingere proiectate pe durata de timp normată, presiuni, rezerve de substanţă de stingere, surse de alimentare etc;

b) timpul normat de funcţionare;

c) zonele, încăperile, spaţiile, instalaţiile echipate cu astfel de mijloace de
apărare împotriva incendiilor.

D. Pentru stingătoare, alte aparate de stins incendii, utilaje, unelte şi mijloace
de intervenţie se specifică:

a) tipul şi caracteristicile de stingere asigurate;

b) numărul şi modul de amplasare în funcţie de parametrii specifici: cantitate
de materiale combustibile/volum de lichide combustibile, suprafaţă, destinaţie, clase de incendiu etc;

5. Condiţii specifice pentru asigurarea intervenţiei în. caz de incendiu

În funcţie de categoria de importanţă a construcţiei, tipul acesteia, riscurile de incendiu, amplasarea construcţiei sau a amenajării, se specifică:

a) sursele de alimentare cu apă, substanţele de stingere şi rezervele asigurate;

b) poziţionarea racordurilor de alimentare cu energie electrică, gaze şi, după

caz, alte utilităţi;

c) date privind serviciul privat pentru situaţii de urgenţă, conform criteriilor de
performanţă;

d) zonele, încăperile, spaţiile în care se găsesc substanţe şi materiale periculoase şi pentru care sunt necesare produse de stingere şi echipamente speciale (se precizează inclusiv cantităţile respective şi starea în care se află), precum şi tipul echipamentului individual de protecţie a personalului.

6. Măsuri tehnico-organizatorice

A. Se stabilesc condiţii şi măsuri necesare a fi luate potrivit reglementărilor tehnice în funcţie de situaţia existentă.

B. Se apreciază modul de încadrare a construcţiei sau amenajării în nivelurile
de performanţă prevăzute de reglementările tehnice şi, după caz, se stabilesc măsuri pentru îmbunătăţirea parametrilor şi a nivelurilor de performanţă pentru securitateala incendiu, după caz.

C. Se precizează condiţii sau recomandări care trebuie avute în vedere la
întocmirea documentelor de organizare a apărării împotriva incendiilor, aferente
construcţiei sau amenajării respective.

Anexa 4

Încărcare text...

Metodologie

privind identificarea, evaluarea şi controlul riscurilor de incendiu

CAPITOLUL I - Dispoziţii generale

Art. 1. - Prezenta metodologie stabileşte etapele de parcurs şi principalele elemente, factori, parametri, criterii, instrumente, tehnici şi procedee care sunt avute în vedere în activitatea de identificare, evaluare şi control al riscurilor de incendiu, precum şi condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească personalul care execută astfel de activităţi.

Art. 2. - (1) Metodologia se aplică la:

a) elaborarea şi/sau adoptarea de către ministere şi celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale a metodelor şi procedurilor pentru identificarea, evaluarea şi controlul riscurilor de incendiu, specifice domeniilor de competenţă ale organelor respective;

b) asigurarea, de către administratorii operatorilor economici şi conducătorii de instituţii, a identificării şi evaluării riscurilor de incendiu din unităţile proprii, în corelare cu natura şi cu nivelul riscurilor;

c) stabilirea măsurilor de apărare împotriva incendiilor în cazul intervenţiilor efectuate la construcţiile existente, când în mod justificat nu pot fi îndeplinite unele prevederi ale reglementărilor în vigoare privind cerinţa esenţială "securitate la incendiu";

d) validarea scenariilor de securitate la incendiu;

e) expertizarea construcţiilor existente.

(2) Metodologia nu se aplică la instalaţiile de producere şi transport al energiei electrice, exploatările miniere de suprafaţă sau subterane, instalaţiile şi platformele de foraj, extracţie, prelucrare şi transport de produse petroliere şi gaze naturale, construcţiile din domeniul nuclear, mijloacele de transport rutier, naval, feroviar şi aerian, pentru acestea urmând a fi elaborate metodologii specifice de către autorităţile competente pentru fiecare domeniu.

Art. 3. - În sensul prezentei metodologii, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele înţelesuri:

a) agent - factorul activ rezultat în caz de incendiu, care provoacă diferite fenomene fizice, chimice, electromagnetice sau biologice, cu acţiuni şi efecte asupra construcţiilor, instalaţiilor şi a utilizatorilor;

b) ardere, combustie - reacţia exotermă a unei substanţe cu un comburant care emite efluenţi însoţiţi de flăcări şi/sau incandescenţă;

c) arson - termen de origine engleză, intraductibil, ce desemnează un incendiu provocat printr-o acţiune intenţionată;

d) bancă de date privind incendiile - situaţia statistică a cauzelor şi pagubelor provocate de incendii produse într-un anumit domeniu de activitate, întocmită de organul/compartimentul de specialitate al administraţiei publice centrale care coordonează activitatea respectivă sau de către o altă autoritate ori asociaţie profesională care deţine competenţa profesională prevăzută de reglementările specifice;

e) reacţie la foc - comportarea unui material care, prin propria sa descompunere, alimentează un foc la care este expus, în condiţii specificate;

f) clase de reacţie la foc - expresiile cantitative formulate în termeni de performanţă pentru modul de comportare a produselor la acţiunea focului, în condiţii de utilizare finală, structurate într-o serie de niveluri de performanţă;

g) comportare la foc - schimbarea sau menţinerea proprietăţilor fizice şi/sau chimice ale unui produs expus la foc;

h) densitate de sarcină termică - raportul dintre sarcina termică şi suprafaţa pardoselii spaţiului afectat de incendiu;

i) împrejurare preliminată - situaţia în care se poate găsi la un moment dat un ansamblu de elemente materiale, cu sau fără participarea factorului uman, care poate genera şi/sau favoriza iniţierea, dezvoltarea şi/sau propagarea unui incendiu;

j) incendiu - arderea autoîntreţinută, care se desfăşoară fără control în timp şi spaţiu, care produce pierderi de vieţi omeneşti şi/sau pagube materiale şi care necesită o intervenţie organizată în scopul întreruperii procesului de ardere;

k) risc de incendiu - produsul dintre probabilitatea de iniţiere a unui incendiu într-un proces tehnologic sau într-o situaţie tehnică dată şi importanţa estimată a pagubelor sau a consecinţelor lor la apariţia incendiului;

l) risc de incendiu acceptat - nivelul-limită maxim al riscului de incendiu, considerat acceptabil din punct de vedere al gravităţii consecinţelor incendiului, corelat cu probabilitatea de iniţiere a evenimentului respectiv;

m) sistem - ansamblul de elemente materiale, umane şi/sau informaţionale asociate într-o relaţie de interdependenţă, situat într-un mediu dat, care îndeplineşte una sau mai multe funcţii specificate, în scopul desfăşurării corespunzătoare a uneia ori mai multor activităţi;

n) sarcină termică de incendiu - energia termică care poate fi produsă prin arderea completă a tuturor materialelor combustibile conţinute într-un spaţiu, inclusiv finisajele tuturor suprafeţelor;

o) sursă de aprindere/iniţiere a arderii - sursa de energie care produce o ardere, aceasta putând fi un fenomen fizic, chimic sau de altă natură, care generează o cantitate de energie capabilă de a iniţia aprinderea unui material sau mediu combustibil;

p) consecinţe - rezultatul sau rezultatele evenimentelor, exprimate negativ ori pozitiv, cantitativ sau calitativ;

q) probabilitate de producere a incendiilor - măsura în care un eveniment de tip incendiu este probabil să se producă; se exprimă în număr de evenimente produse într-o unitate de timp;

r) frecvenţă - gradul de repetabilitate a unui eveniment într-o perioadă de timp.

CAPITOLUL II - Managementul riscurilor de incendiu

SECŢIUNEA 1

Etape de parcurs în fazele de proiectare şi exploatare a construcţiilor şi instalaţiilor

Art. 4. - (1) Managementul riscurilor de incendiu presupune următoarele etape:

a) stabilirea sistemului sau procesului supus evaluării;

b) stabilirea nivelului de acceptabilitate a riscului;

c) alegerea metodei şi a instrumentelor de lucru;

d) identificarea pericolelor de incendiu;

e) identificarea riscurilor;

f) estimarea şi cuantificarea riscului;

g) evaluarea riscului;

h) controlul riscului;

i) monitorizarea riscului;

j) documentaţia rezultată în urma procesului de identificare, evaluare şi control al riscurilor de incendiu.

(2) Schemele logice de management al riscurilor de incendiu în faza de proiectare, respectiv de exploatare, sunt prezentate în anexa nr. 1 la prezenta metodologie.

(3) Principalele obiective ale managementului riscului de incendiu sunt:

a) asigurarea securităţii utilizatorilor şi a echipelor de intervenţie;

b) protejarea proprietăţii;

c) asigurarea continuităţii activităţilor operatorilor economici;

d) protejarea mediului;

e) protejarea patrimoniului - monumente istorice, de arhitectură sau alte valori culturale.

Art. 5. - Factorii care trebuie luaţi în considerare în managementul riscului de incendiu sunt:

a) pierderile de vieţi omeneşti: numărul de decese/100.000 de locuitori, numărul de copii morţi/100.000 de copii, numărul de morţi prin inhalare de fum, monoxid de carbon, substanţe toxice, numărul de morţi în afara sau în interiorul locului focarului de iniţiere a incendiului, numărul de morţi pe lună, săptămână, zi şi altele asemenea;

b) efectul asupra mediului: afectarea apei, aerului, pământului, speciilor de animale şi ecosistemelor, costurile refacerii acestora, costurile materialelor de curăţare, suprafeţele afectate, numărul populaţiei, fauna şi flora afectate şi altele asemenea;

c) afectarea patrimoniului, proprietăţii şi a continuităţii activităţilor operatorilor economici, ca de exemplu: numărul construcţiilor/instalaţiilor afectate, durata de aducere la starea iniţială anterioară incendiului sau de restaurare - în cazul obiectivelor de patrimoniu, valoarea pagubelor incendiilor sau ale unui incendiu, costurile refacerii proprietăţii, pierderile în procente ale valorii asigurate, perioada de timp pierdută în desfăşurarea activităţii economice, valoarea financiară a întreruperii activităţii economice din valoarea asigurată şi altele asemenea;

d) costul măsurilor implementate de control al riscului;

e) efectele asupra imaginii operatorului economic/instituţiei.

SECŢIUNEA a 2-a
Stabilirea sistemului/procesului supus evaluării de risc

Art. 6. - În funcţie de obiectivele stabilite, identificarea şi evaluarea riscului de incendiu pot include un singur sistem/proces, prin evaluarea nivelului intrinsec al riscului pentru sistemul/procesul respectiv sau prin evaluarea mai multor sisteme/procese, prin evaluarea globală a riscului de incendiu, când trebuie avute în vedere: interdependenţa sistemelor/proceselor, inclusiv a măsurilor de securitate la incendiu active şi/sau pasive, efectul propagării incendiilor sau al prăbuşirii construcţiilor/instalaţiilor, precum şi alţi factori, cum ar fi vârsta şi starea fizică a utilizatorilor, nivelul de instruire al acestora.

SECŢIUNEA a 3-a
Stabilirea nivelului de acceptabilitate a riscului

Art. 7. - Conceptul de acceptabilitate a riscului de incendiu se bazează pe premisa că în orice sistem/proces supus evaluării există un anumit nivel de risc, denumit nivel de risc acceptabil, peste care gravitatea consecinţelor unui incendiu, exprimată în pierderi umane, materiale şi/sau financiare nu poate fi acceptată.

Art. 8. - (1) Nivelul de acceptabilitate a riscului de incendiu sau riscul de incendiu acceptat se stabileşte, după caz, pe baza experienţei anterioare sau a raţionamentelor previzionale, de către:

a) autorităţile abilitate să elaboreze şi să emită reglementări tehnice în domeniul apărării împotriva incendiilor;

b) administratorul şi/sau conducătorul instituţiei, prin strategia de apărare împotriva incendiilor adoptată în interiorul unităţii sale;

c) societăţile de asigurare/reasigurare.

(2) Criteriile de acceptabilitate au forme variate, cum ar fi valori cantitative, valori comparative sau alte tipuri de valori agreate, care depind de factorii menţionaţi la alin. (1), de sistemul/procesul analizat şi de metoda aleasă pentru analiza riscului, ţinându-se cont de:

a) reglementările prescriptive;

b) reglementările bazate pe conceptul de performanţă;

c) standarde şi ghiduri.

SECŢIUNEA a 4-a
Alegerea metodei şi a instrumentelor de lucru

Art. 9. - (1) În raport de fazele determinante ale sistemului supus evaluării, care pot fi de proiectare, execuţie, exploatare sau post utilizare şi de funcţiile acestuia, după caz, civilă, de producţie, mixtă, se utilizează următoarele tehnici, procedee şi metode, denumite în continuare metode:

a) calitative;

b) matematice - cantitative, semicantitative;

c) analitice;

d) grafice;

e) combinate.

(2) Categoriile de metode de evaluare a riscului de incendiu sunt prevăzute în anexa nr. 2 la prezenta metodologie.

Art. 10. - (1) Metodele şi procedeele matematice de identificare, evaluare şi control al riscurilor de incendiu constau în determinarea unor valori numerice ataşate sistemului supus evaluării.

(2) Valorile numerice se determină printr-o formulă de calcul, în care intervin ca necunoscute pericolele de incendiu, consecinţele acestora asupra sistemului, efectele prezumate ale măsurilor de apărare împotriva incendiilor prevăzute, precum şi posibilitatea de activare a factorilor de pericol, fiecare dintre aceşti factori fiind cuantificaţi şi exprimaţi prin valori numerice cu ajutorul unor scări convenabil alese.

Art. 11. - Metodele şi procedurile analitice constau în identificarea şi analizarea, pe baza unor algoritmi logici, a tuturor disfuncţiilor ce pot apărea în sistemul supus evaluării şi a căror finalitate este incendiul sau un eveniment urmat de incendiu.

Art. 12. - (1) Metodele grafice de evaluare a riscului de incendiu se bazează pe exprimarea riscului de incendiu ca o funcţie de 2 parametri globali şi compararea funcţiei cu anumite domenii de acceptabilitate.

(2) De regulă, parametrii globali acceptaţi sunt: probabilitatea P de apariţie a evenimentului şi nivelurile de gravitate G a consecinţelor, ambii parametri fiind cuantificaţi cu un anumit număr de valori.

(3) Riscul de incendiu se exprimă generic printr-o relaţie de forma:

R(incendiu) = f (P, G). Reprezentarea grafică a relaţiei riscului la incendiu poate fi de forma prevăzută în anexa nr. 3 la prezenta metodologie.

SECŢIUNEA a 5-a
Identificarea pericolelor de incendiu

Art. 13. - Identificarea pericolelor de incendiu reprezintă procesul de apreciere şi stabilire a factorilor care pot genera, contribui şi/sau favoriza producerea, dezvoltarea şi/sau propagarea unui incendiu, şi anume:

a) clasele de reacţie la foc ale materialelor şi elementelor de construcţii;

b) proprietăţile fizico-chimice ale materialelor şi substanţelor utilizate, prelucrate, manipulate sau depozitate, natura procesului tehnologic şi densitatea sarcinii termice;

c) sursele potenţiale de aprindere existente;

d) condiţiile preliminate care pot determina sau favoriza aprinderea şi producerea, dezvoltarea şi/sau propagarea unui incendiu.

Art. 14. - Sursele de aprindere se clasifică, după natura lor, în următoarele grupe:

a) surse de aprindere cu flacără: flacără de chibrit, lumânare, aparat de sudură şi altele asemenea;

b) surse de aprindere de natură termică: obiecte incandescente, căldură degajată de aparate termice, efectul termic al curentului electric şi altele asemenea;

c) surse de aprindere de natură electrică: arcuri şi scântei electrice, scurtcircuit, electricitate statică şi altele asemenea;

d) surse de aprindere de natură mecanică: scântei mecanice, frecare şi altele asemenea;

e) surse de aprindere naturale: căldură solară sau trăsnet şi altele asemenea;

f) surse de autoaprindere de natură chimică, fizico-chimică şi biologică, reacţii chimice exoterme;

g) surse de aprindere datorate exploziilor şi materialelor incendiare;

h) surse de aprindere indirecte: radiaţia unui focar de incendiu şi altele asemenea.

Art. 15. - Împrejurările preliminate care pot determina şi/sau favoriza iniţierea, dezvoltarea şi/sau propagarea unui incendiu se clasifică, de regulă, în următoarele grupe:

a) instalaţii şi echipamente electrice, defecte ori improvizate;

b) receptori electrici lăsaţi sub tensiune, nesupravegheaţi;

c) sisteme şi mijloace de încălzire, instalaţii de ventilare, climatizare, răcire defecte, improvizate sau nesupravegheate;

d) contactul materialelor combustibile cu cenuşa, jarul şi scânteile provenite de la sistemele de încălzire;

e) jocul copiilor cu focul;

f) fumatul în locuri cu pericol de incendiu/explozie;

g) sudarea şi alte lucrări cu foc deschis, fără respectarea regulilor şi măsurilor specifice de apărare împotriva incendiilor;

h) reacţii chimice, urmate de incendiu;

i) folosirea de scule, dispozitive, utilaje şi echipamente de lucru neadecvate, precum şi executarea de operaţiuni mecanice în medii periculoase;

j) neexecutarea, conform graficelor stabilite, a operaţiunilor şi lucrărilor de reparaţii şi întreţinere a maşinilor şi aparatelor cu piese în mişcare;

k) scurgeri de produse inflamabile;

l) defecţiuni tehnice de construcţii-montaj;

m) defecţiuni tehnice de exploatare;

n) nereguli organizatorice;

o) explozie urmată de incendiu;

p) trăsnet şi alte fenomene naturale;

q) arson;

r) neîntreţinerea elementelor de construcţii cu rol de separare la incendiu sau a instalaţiilor şi echipamentelor de protecţie împotriva incendiilor, precum şi probabilitatea ca acestea să nu declanşeze/funcţioneze în caz de incendiu;

s) izbucnirea şi dezvoltarea unor incendii în zone periurbane, cum sunt, de exemplu, incendiile de pădure sau de vegetaţie uscată, care pot afecta construcţii şi instalaţii tehnologice;

t) alte împrejurări.

Art. 16. - Nivelurile de pericol de incendiu se stabilesc pe zone, spaţii, încăperi, compartimente de incendiu, clădiri civile, de producţie şi/sau depozitare ori cu funcţii mixte, precum şi la instalaţii tehnologice, care se precizează în mod obligatoriu în documentaţiile tehnice şi în planurile de intervenţie la incendiu, potrivit reglementărilor tehnice.

SECŢIUNEA a 6-a
Identificarea riscurilor de incendiu

Art. 17. - Identificarea riscurilor de incendiu reprezintă procesul de estimare şi cuantificare a riscului asociat unui sistem/proces, determinat pe baza probabilităţii de producere a incendiului şi a consecinţelor evenimentului respectiv.

Art. 18. - Probabilitatea de producere a incendiului se bazează pe date statistice privind incendiile sau pe modele matematice, în cazurile în care statistica nu dispune de date suficiente.

Art. 19. - Probabilitatea de producere a consecinţelor este bazată pe analiza probabilistică şi pe modele deterministe privind dezvoltarea incendiului, propagarea efluenţilor incendiului, evaluarea evacuării utilizatorilor şi altele asemenea.

Art. 20. - La estimarea riscului de incendiu, respectiv a probabilităţii de iniţiere a unui incendiu şi de producere a consecinţelor acestuia, se au în vedere, de regulă, următoarele elemente:

a) pericolele de incendiu identificate;

b) nivelurile criteriilor de performanţă ale construcţiilor privind cerinţa esenţială "securitate la incendiu";

c) nivelul de echipare şi dotare cu sisteme, instalaţii, echipamente şi aparatură de alimentare cu apă, gaze combustibile, energie electrică şi termică, de ventilaţie şi climatizare, starea de funcţionare şi performanţele acestora;

d) factorul uman, determinat de numărul de persoane, vârsta şi starea fizică ale acestora, nivelul de instruire;

e) alte elemente care pot influenţa producerea, dezvoltarea şi/sau propagarea unui incendiu.

Art. 21. - (1) Măsurile de apărare împotriva incendiilor, avute în vedere la determinarea riscului de incendiu, sunt cele destinate reducerii, neutralizării şi/sau eliminării pericolelor de incendiu, respectiv pentru limitarea, localizarea şi/sau lichidarea unui incendiu, în cazul în care acesta s-a produs.

(2) Măsurile de apărare împotriva incendiilor se analizează şi se stabilesc, după caz, pe baza prevederilor reglementărilor tehnice, a normelor şi dispoziţiilor generale de apărare împotriva incendiilor şi a celor specifice fiecărui domeniu de activitate, în corelare cu natura şi cu nivelul riscurilor identificate.

Art. 22. - Cuantificarea probabilităţii de iniţiere a incendiilor se face prin valorificarea, cu metode de evaluare specifice principalelor domenii de activitate, a băncilor de date privind incendiile, probabilitatea exprimându-se prin numărul de evenimente produse într-un anumit interval de timp, considerat reprezentativ.

Art. 23. - În absenţa unor bănci de date privind incendiile, probabilitatea de producere a incendiilor se poate exprima printr-o estimare calitativă, potrivit următoarelor calificative asociate evenimentelor respective:

a) extrem de rare - probabilitatea de producere nu se distinge de zero: P aprox. 0;

b) rare - improbabil de a se produce: P < 10-⁶;

c) improbabile - improbabil de a se produce în funcţionarea unui sistem dat, dar nu există certitudini pe baze experimentale: P > 10-⁶;

d) probabile - se produc de câteva ori pe durata de viaţă a sistemului: P > 0,0001;

e) posibile - se pot produce pe durata de viaţă a sistemului: P > 0,01;

f) frecvente - probabilitatea de producere este frecventă, pe baze experimentale: P < 1.

Art. 24. - Evaluarea estimativă cumulată a efectelor agenţilor care pot interveni în caz de incendiu asupra construcţiilor, instalaţiilor şi a utilizatorilor, precum şi asupra factorilor de mediu se exprimă prin niveluri de gravitate.

Art. 25. - La aprecierea nivelurilor de gravitate se vor avea în vedere, în principal, următorii parametri:

1. Impactul direct al incendiilor, prin următoarele consecinţe:

a) numărul persoanelor: victime, periclitate, evacuate sau salvate;

b) valoarea pierderilor materiale;

c) numărul animalelor: moarte, periclitate, evacuate sau salvate;

d) efectele negative asupra unor factori de mediu, cum ar fi: păduri, culturi, apă sau aer.

2. Capacitatea operaţională a forţelor şi mijloacelor specializate de răspuns, prestabilite sau concentrate efectiv, pentru:

a) evacuare, salvare şi protecţie;

b) limitarea şi stingerea incendiilor;

c) înlăturarea operativă a unor urmări ale incendiilor.

3. Costurile recuperării şi reabilitării.

4. Importanţa economică şi socială a construcţiei şi/sau instalaţiei.

Art. 26. - Corelarea dintre nivelurile de gravitate, consecinţele directe şi clasificarea incendiilor se poate face pe baza tabelului prevăzut în anexa nr. 4 la prezenta metodologie.

Art. 27. - În funcţie de probabilităţile de iniţiere şi de nivelurile de gravitate estimate ale incendiilor se stabilesc niveluri de risc de incendiu pe zone, spaţii, încăperi, compartimente de incendiu şi construcţii/instalaţii tehnologice, care se precizează în mod obligatoriu în documentaţiile tehnice şi în planurile de intervenţie la incendiu, potrivit reglementărilor tehnice.

SECŢIUNEA a 7-a
Evaluarea riscurilor de incendiu

Art. 28. - (1) Evaluarea riscului de incendiu reprezintă procesul de comparare a riscului de incendiu identificat cu un nivel limită prestabilit, denumit în continuare risc de incendiu acceptat.

Art. 29. - La evaluarea riscului de incendiu se iau în considerare factori ca:

a) sursele de aprindere, precum şi măsurile prevăzute pentru diminuarea pericolului de incendiu;

b) iniţierea şi dezvoltarea incendiilor;

c) influenţa sistemelor de securitate la incendiu, eficacitatea şi fiabilitatea acestora în reducerea consecinţelor;

d) limitarea propagării fumului - sisteme evacuare a fumului şi de presurizare pe căile de evacuare;

e) sisteme de alarmare-alertare în caz de incendiu;

f) asigurarea intervenţiei serviciilor de pompieri.

Art. 30. - Pe baza unor criterii de evaluare a gravităţii consecinţelor incendiului şi prin impunerea unor limite de acceptabilitate a acestora, se pot stabili 3 domenii caracteristice ale riscului de incendiu:

a) domeniul riscului neglijabil, asociat, de regulă, începuturilor de incendiu/cu consecinţe de gravitate neglijabilă, rare şi foarte rare/cu probabilitate redusă, respectiv foarte redusă de producere;

b) domeniul riscului acceptabil, aferent incendiilor minore frecvente/cu probabilitate ridicată de producere sau incendiilor majore/cu consecinţe de gravitate ridicată rare şi foarte rare;

c) domeniul riscului inacceptabil, aferent incendiilor majore posibile sau frecvente/cu probabilitate de producere care nu poate fi neglijată.

Art. 31. - În situaţiile în care riscul de incendiu existent depăşeşte limitele de acceptabilitate stabilite, este obligatorie reducerea acestuia prin diminuarea probabilităţii de iniţiere a incendiului şi/sau a nivelului de gravitate a consecinţelor, prin măsuri de prevenire, respectiv prin măsuri de protecţie, care au ca scop limitarea, localizarea şi lichidarea incendiului, precum şi limitarea şi/sau înlăturarea consecinţelor acestuia. Modelul grafic privind încadrarea riscului de incendiu în domeniul acceptabil este prevăzut în anexa nr. 5 la prezenta metodologie.

SECŢIUNEA a 8-a
Controlul riscurilor de incendiu

Art. 32. - (1) Controlul riscurilor de incendiu reprezintă ansamblul măsurilor tehnice şi organizatorice destinate menţinerii sau reducerii riscurilor în limitele de acceptabilitate stabilite.

(2) În ordinea adoptării lor, măsurile prevăzute la alin. (1) sunt: stabilirea priorităţilor de acţiune, implementarea măsurilor de control, gestionarea şi monitorizarea riscurilor.

Art. 33. - (1) Stabilirea priorităţilor de acţiune reprezintă procesul de adoptare a deciziilor referitoare la categoriile de risc asupra cărora este prioritar să se acţioneze.

(2) La stabilirea priorităţilor de acţiune se vor avea în vedere criteriile utilizate la evaluarea riscurilor de incendiu, respectiv probabilitatea de apariţie şi gravitatea consecinţelor incendiilor.

Art. 34. - Implementarea măsurilor de control al riscurilor de incendiu se realizează, după caz, prin:

a) asigurarea unei examinări sistematice şi calificate a factorilor determinanţi de risc;

b) stabilirea şi elaborarea responsabilităţilor, sarcinilor, regulilor, instrucţiunilor şi măsurilor privind apărarea împotriva incendiilor şi aducerea acestora la cunoştinţă salariaţilor, utilizatorilor şi a persoanelor interesate;

c) stabilirea persoanelor cu atribuţii privind punerea în aplicare a măsurilor de apărare împotriva incendiilor;

d) asigurarea mijloacelor tehnice de prevenire şi stingere a incendiilor, a personalului necesar intervenţiei şi a condiţiilor pentru pregătirea acestuia;

e) reluarea etapelor de identificare şi evaluare a riscului de incendiu la schimbarea condiţiilor preliminate;

f) actualizarea permanentă a listei cu substanţele periculoase utilizate în activitatea de producţie.

SECŢIUNEA a 9-a
Monitorizarea riscului de incendiu

Art. 35. - Monitorizarea riscurilor de incendiu reprezintă ansamblul activităţilor de fundamentare, elaborare şi implementare a unei strategii coerente de prevenire, de limitare şi combatere a riscurilor de incendiu, incluzând şi procesul de supraveghere a modului de desfăşurare a etapelor referitoare la identificarea, evaluarea şi controlul riscurilor, de analizare a eficienţei măsurilor întreprinse în raport cu rezultatele obţinute şi de luare a deciziilor care se impun.

SECŢIUNEA a 10-a
Documentaţia întocmită în urma procesului de identificare şi evaluare a riscurilor de incendiu

Art. 36. - (1) Documentaţia întocmită în urma procesului de identificare şi evaluare a riscurilor de incendiu cuprinde următoarele:

a) scopurile analizei;

b) stabilirea sistemului/procesului supus evaluării;

c) natura pericolelor de incendiu determinate de funcţiuni, activităţi şi/sau procese tehnologice;

d) stabilirea limitei/limitelor de acceptabilitate;

e) identificarea pericolelor de incendiu;

f) metoda/metodele utilizată/utilizate pentru analizarea probabilităţii şi consecinţelor, precum şi adecvarea acestora la sistemul/procesul supus analizei;

g) banca de date utilizată;

h) estimarea şi cuantificarea;

i) evaluarea;

j) concluzii, recomandări, măsuri de reducere sub nivelul/limita de acceptabilitate.

(2) Documentaţia stabileşte, totodată, condiţiile în care evaluarea de risc este validă, precum şi tipurile de modificări în sistem/proces care necesită o nouă evaluare de risc.

CAPITOLUL III
Desfăşurarea activităţii de identificare, evaluare şi control al riscurilor de incendiu

SECŢIUNEA 1
Condiţii pentru persoanele fizice sau juridice care desfăşoară activităţi de identificare, evaluare şi control al riscurilor de incendiu

Art. 37. - Persoanele fizice şi persoanele juridice care desfăşoară activităţi de examinare a sistemelor constructive în vederea identificării, evaluării şi controlului riscurilor de incendiu trebuie să fie autorizate de către Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă.

Art. 38. - Autorizarea persoanelor fizice se realizează pe bază de interviu, după depunerea unui dosar care cuprinde următoarele documente:

a) cerere-tip de autorizare/reautorizare a persoanelor fizice pentru desfăşurarea activităţii de identificare, evaluare şi control al riscurilor de incendiu, conform modelului din anexa nr. 6 la metodologie;

b) documente care să ateste pregătirea şi certificarea competenţei profesionale în ocupaţia de evaluator de risc de incendiu;

c) memoriu privind activităţile reprezentative desfăşurate.

Art. 39. - Autorizarea persoanelor juridice se realizează pe baza evaluării dosarului tehnic care cuprinde următoarele documente:

1. cerere-tip de autorizare/reautorizare a persoanelor juridice pentru desfăşurarea activităţii de identificare, evaluare şi control al riscurilor de incendiu, conform modelului din anexa nr. 7 la metodologie;

2. documente care să ateste calitatea de persoană juridică a solicitantului - în copie:

a) denumirea, sediul social/sedii secundare;

b) certificatul de înregistrare la oficiul registrului comerţului;

3. memoriu privind activităţile reprezentative desfăşurate;

4. documente din care să rezulte autorizarea în domeniu a personalului/specialiştilor angajaţi ai societăţii.

Art. 40. - Dosarele menţionate la art. 38 şi 39 se depun la Direcţia Pompieri - Serviciul informare publică, statistică şi analiză riscuri din cadrul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă.

Art. 41. - (1) Serviciul informare publică, statistică şi analiză riscuri comunică solicitanţilor persoane fizice data susţinerii interviului în vederea autorizării, în cel mult 60 de zile de la depunerea dosarului complet.

(2) Interviul se susţine în faţa unei comisii numite prin ordin de zi al inspectorului general al Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă.

(3) În urma susţinerii interviului, solicitanţii sunt declaraţi admişi sau respinşi.

(4) Solicitanţii declaraţi respinşi pot depune o nouă cerere de autorizare după minimum 6 luni de la susţinerea interviului.

(5) Contestaţiile cu privire la decizia comisiei se adresează inspectorului general al Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă în termen de 48 de ore de la data desfăşurării interviului.

(6) Contestaţiile se soluţionează de o comisie numită prin ordin de zi al inspectorului general al Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, prin repetarea interviului, în termen de 5 de zile de la primirea acestora.

Art. 42. - Solicitanţilor declaraţi admişi li se eliberează autorizaţia pentru desfăşurarea activităţii de identificare, evaluare şi control al riscurilor de incendiu, al cărei model este prezentat în anexa nr. 8 la metodologie.

Art. 43. - (1) Evaluarea dosarelor menţionate la art. 39 se face de către o comisie numită prin ordin de zi al inspectorului general, în cel mult 30 de zile de la depunerea dosarului complet.

(2) În urma evaluării dosarului, comisia hotărăşte eliberarea sau respingerea eliberării autorizaţiei. Modelul autorizaţiei pentru desfăşurarea activităţii de identificare, evaluare şi control al riscurilor de incendiu pentru persoane juridice este prezentat în anexa nr. 9 la metodologie.

(3) Contestaţiile la hotărârea comisiei se adresează inspectorului general al Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, în termen de 15 zile de la data comunicării actului.

(4) Contestaţiile se soluţionează de o comisie numită prin ordin de zi al inspectorului general al Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, în termen de 15 zile de la primirea acestora.

Art. 44. - Persoanele fizice şi persoanele juridice autorizate să desfăşoare activităţi de identificare, evaluare şi control al riscurilor de incendiu au următoarele obligaţii:

a) să ţină la zi un registru de evidenţă cu sistemele constructive pe care le-au examinat în vederea identificării şi evaluării riscurilor de incendiu;

b) să prezinte registrul de evidenţă şi, prin sondaj, documentaţiile de evaluare a riscului de incendiu întocmite, la solicitarea personalului cu atribuţii de control din Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă sau inspectoratele judeţene/al municipiului Bucureşti pentru situaţii de urgenţă.

Art. 45. - Autorizaţia pentru desfăşurarea activităţii de examinare a sistemelor constructive în vederea identificării, evaluării şi controlului riscurilor de incendiu are valabilitate 3 ani de la data emiterii, care poate fi prelungită la cererea deţinătorilor, prin reluarea procedurii de autorizare.

Art. 46. - (1) Autorizaţia pentru desfăşurarea activităţii de examinare a sistemelor constructive în vederea identificării, evaluării şi controlului riscurilor de incendiu se retrage la propunerea organelor de control, în urma constatării elaborării unor documentaţii care nu corespund realităţii din teren.

(2) Evaluarea în vederea reautorizării persoanelor fizice şi juridice se realizează conform procedurii stabilite în prezenta metodologie, după minimum 2 ani de la retragerea autorizaţiei.

Art. 47. - (1) În cazul modificării condiţiilor iniţiale care au stat la baza eliberării autorizaţiei, deţinătorul are obligaţia de a relua procedura de autorizare, în termen de 30 de zile de la data când au intervenit aceste modificări.

(2) Neîndeplinirea obligaţiei prevăzute la alin. (1) duce la pierderea dreptului deţinătorului autorizaţiei de a desfăşura activităţi de identificare, evaluare şi control al riscurilor de incendiu.

Art. 48. - Prin excepţie de la prevederile art. 37, identificarea şi evaluarea riscurilor de incendiu se pot face şi de către:

a) persoane fizice şi persoane juridice din statele membre ale Uniunii Europene, dacă pot face dovada că deţin autorizaţii în domeniu, recunoscute la nivelul Uniunii Europene;

b) proiectanţi, pentru construcţiile, instalaţiile tehnologice şi alte amenajări proiectate de aceştia;

c) experţi tehnici atestaţi pentru cerinţa esenţială "securitate la incendiu", potrivit legii, pentru proiectele sau construcţiile şi instalaţiile pe care le expertizează.

Art. 49. - Controlul persoanelor fizice şi juridice care desfăşoară activităţi de examinare a sistemelor constructive în vederea identificării, evaluării şi controlului riscurilor de incendiu se efectuează de către personalul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă sau cel al inspecţiilor de prevenire din cadrul inspectoratelor judeţene/al municipiului Bucureşti pentru situaţii de urgenţă, nominalizat prin ordin de zi.

SECŢIUNEA a 2-a
Bănci de date privind incendiile

Art. 50. - Pentru asigurarea unor rezultate credibile în activitatea de identificare şi evaluare a riscurilor de incendiu la un sistem/proces dintr-un anumit domeniu de activitate, informaţiile referitoare la sursele şi împrejurările de producere a incendiilor, precum şi la victimele şi pagubele materiale cauzate de astfel de evenimente vor proveni numai din bănci de date întocmite de organul/compartimentul de specialitate al administraţiei publice centrale care coordonează activitatea respectivă sau de către o altă autoritate ori asociaţie profesională care deţine competenţa în domeniu, potrivit legii.

Art. 51. - Modalitatea de punere la dispoziţie a informaţiilor cuprinse în băncile de date privind incendiile se stabileşte de către fiecare autoritate, cu respectarea principiilor confidenţialităţii şi protecţiei informaţiilor clasificate.

Art. 52. - Constituirea unei bănci de date privind incendiile se comunică la Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă - Serviciul informare publică, statistică şi analiză riscuri, pentru a fi luată în evidenţă.

SECŢIUNEA a 3-a
Identificarea şi analiza riscurilor în profil teritorial

Art. 53. - Identificarea şi analiza riscurilor în profil teritorial se efectuează de inspectoratele pentru situaţii de urgenţă, respectiv de către comitetele judeţene/locale pentru situaţii de urgenţă, conform schemei cu riscurile teritoriale din zona de competenţă şi metodologiei de elaborare a planurilor de analiză şi acoperire a riscurilor din unitatea administrativ-teritorială.

Art. 54. - La nivelul unităţilor administrativ-teritoriale se disting următoarele tipuri de riscuri de incendiu:

a) riscuri naturale - incendii de pădure şi/sau vegetaţie;

b) riscuri industriale - incendii şi explozii la obiective şi instalaţii industriale;

c) riscuri de transport - incendii la mijloace de transport rutier, feroviar, naval şi aerian;

d) riscul construcţiilor - incendii la construcţii şi alte amenajări;

e) risc social - incendii generate de manifestări violente, acte de răzbunare etc.

CAPITOLUL IV
Dispoziţii finale

Art. 55. - (1) Pe baza prevederilor prezentei metodologii ministerele şi celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale elaborează şi emit metode şi proceduri pentru identificarea, evaluarea şi controlul riscurilor de incendiu specifice domeniului de competenţă.

(2) Metodele şi procedurile prevăzute la alin. (1) se emit cu avizul de specialitate al Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă.

Art. 56. - Ministerele şi celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale pot utiliza metode şi proceduri pentru identificarea, evaluarea şi controlul riscurilor de incendiu, elaborate de organisme de profil din alte ţări, numai dacă metodele şi procedurile respective sunt recunoscute prin reglementări europene.

ANEXA Nr. 1*)
la metodologie

*) Anexa nr. 1 este reprodusă în facsimil.

IMAGINE

Schema logică de management al riscurilor de incendiu în faza de proiectare

IMAGINE
Schema logică de management al riscurilor de incendiu în faza de exploatare

ANEXA Nr. 2
la metodologie

Categorii de metode de evaluare a riscului de incendiu

ANEXA Nr. 3*)
la metodologie

*) Anexa nr. 3 este reprodusă în facsimil.

IMAGINE
Reprezentarea grafică a relaţiei riscului la incendiu

ANEXA Nr. 4
la metodologie

Tabel pe baza căruia se poate face corelarea dintre nivelurile
de gravitate, consecinţele directe şi clasificarea incendiilor

──────────────────────────────────────────────────────────

Niveluri de gravitate      Consecinţe directe             Clasificarea incendiilor

──────────────────────────────────────────────────────────

          1                              neglijabile                                         -

──────────────────────────────────────────────────────────

          2                               minore                              început de incendiu

──────────────────────────────────────────────────────────

          3                 semnificative/moderate               incendiu notabil sau moderat

──────────────────────────────────────────────────────────

          4                              grave                             incendiu important sau mare

──────────────────────────────────────────────────────────

          5                          foarte grave                incendiu foarte important sau sinistru

──────────────────────────────────────────────────────────

          6                          catastrofale                         incendiu major sau dezastru

──────────────────────────────────────────────────────────

ANEXA Nr. 5*)
la metodologie

*) Anexa nr. 5 este reprodusă în facsimil.

IMAGINE
Model grafic privind încadrarea riscului de incendiu în domeniul acceptabil

ANEXA Nr. 6
la metodologie

CERERE-TIP DE AUTORIZARE/REAUTORIZARE A PERSOANELOR FIZICE
PENTRU DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII DE IDENTIFICARE, EVALUARE
ŞI CONTROL AL RISCURILOR DE INCENDIU

Către
INSPECTORUL GENERAL
AL INSPECTORATULUI GENERAL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ

Subsemnatul/Subsemnata ......................................., cu domiciliul în localitatea ..........................., str. ............................... nr. ...., bl. ...., sc. ...., et. ...., ap. ...., judeţul/sectorul ..........., telefon ............, fax ..................., e-mail ........................, CNP ................................, solicit autorizarea/reautorizarea pentru desfăşurarea activităţii de identificare, evaluare şi control al riscurilor de incendiu.

În susţinerea cererii anexez dosarul tehnic care cuprinde următoarele documente:

- certificat de competenţe profesionale în ocupaţia de evaluator de risc de incendiu - în copie;

- memoriu privind activităţile reprezentative desfăşurate,

care atestă îndeplinirea condiţiilor prevăzute în Metodologia de identificare, evaluare şi control al riscurilor de incendiu, aprobată prin Ordinul ministrului internelor şi reformei administrative nr. ............/2007.

Declar că am luat cunoştinţă de obligaţiile ce îmi revin potrivit prevederilor metodologiei aprobate prin Ordinul ministrului internelor şi reformei administrative nr. ................../2007.

Semnătura ................................

Localitatea ....................

Data ...........................

ANEXA Nr. 7
la metodologie

CERERE-TIP DE AUTORIZARE/REAUTORIZARE A PERSOANELOR JURIDICE
PENTRU DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII DE IDENTIFICARE, EVALUARE ŞI
CONTROL AL RISCURILOR DE INCENDIU

Către
INSPECTORUL GENERAL
AL INSPECTORATULUI GENERAL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ

Subsemnatul/Subsemnata ........................................, în calitate de manager/patron al/a ........................., persoană juridică, cu sediul în localitatea ....................., str. ....................... nr. ......, bl. ......, sc. ....., et. ......., ap..., judeţul/sectorul ................., telefon .............., fax ................., e-mail ......................., înregistrată la registrul comerţului sub nr. ................................, solicit autorizarea/reautorizarea pentru desfăşurarea activităţii de identificare, evaluare şi control al riscurilor de incendiu.

În susţinerea cererii anexez dosarul tehnic care cuprinde următoarele:

- documente care să ateste calitatea de persoană juridică a solicitantului - în copie:

▪ denumirea, sediul social/sedii secundare;

▪ certificatul de înregistrare la oficiul registrului comerţului;

- memoriu privind activităţile reprezentative desfăşurate;

- documente din care să rezulte autorizarea în domeniu a personalului/specialiştilor angajaţi ai societăţii - în copie,

Declar că am luat cunoştinţă de obligaţiile ce îmi revin potrivit prevederilor metodologiei aprobate prin Ordinul ministrului internelor şi reformei administrative nr. ......................../2007.

Semnătura ................................

Localitatea ....................

Data ...........................

ANEXA Nr. 8
la metodologie

STEMĂ

ROMÂNIA
MINISTERUL INTERNELOR ŞI REFORMEI ADMINISTRATIVE
INSPECTORATUL GENERAL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ

AUTORIZAŢIE
Nr. ..... din .............
pentru desfăşurarea activităţii de identificare, evaluare şi control al riscurilor de incendiu

În baza prevederilor Metodologiei de identificare, evaluare şi control al riscurilor de incendiu, aprobată prin Ordinul ministrului internelor şi reformei administrative nr. .........................../2007,

în urma Cererii înregistrate sub nr. ..... din ...... şi a susţinerii interviului din ......................................................,

se autorizează domnul/doamna ................................................ din localitatea ......................, str......................... nr. ......, bl. ......., sc. ....., et. ....., ap. ....., judeţul/sectorul ................, telefon ..............., fax ..................., e-mail ......................, pentru desfăşurarea activităţii de identificare, evaluare şi control al riscurilor de incendiu.

Perioada pentru care se acordă autorizarea ................................ .

Nerespectarea condiţiilor iniţiale care au stat la baza autorizării sau a cerinţelor obligatorii prevăzute de lege atrage după sine anularea, respectiv retragerea autorizaţiei.

Inspector general,                       Adjunctul inspectorului general,

................................                                             ................................

ANEXA Nr. 9
la metodologie

STEMĂ

ROMÂNIA
MINISTERUL INTERNELOR ŞI REFORMEI ADMINISTRATIVE
INSPECTORATUL GENERAL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ

AUTORIZAŢIE
Nr. ......... din .............
pentru desfăşurarea activităţii de identificare, evaluare şi control al riscurilor de incendiu

în urma Cererii înregistrate sub nr. ..................................... din ..................................... şi a evaluării dosarului tehnic depus,

se autorizează ...................................., cu sediul social în localitatea .................................., str. ......................... nr. ..........., bl. ......., sc. ....., et. ....., ap. ....., judeţul/sectorul ..................., telefon ................, fax ........................, e-mail ...................., înregistrată la oficiul registrului comerţului cu nr. .........................., pentru desfăşurarea activităţii de identificare, evaluare şi control al riscurilor de incendiu.

Perioada pentru care se acordă autorizarea ................................ .

Nerespectarea condiţiilor iniţiale care au stat la baza autorizării sau a cerinţelor obligatorii prevăzute de lege atrage după sine anularea, respectiv retragerea autorizaţiei.

Inspector general,                       Adjunctul inspectorului general,

................................                                             ................................

ANEXA 5

RAPORT DE INTERVENŢIE

- Data (ziua, luna, anul, ora)

- Denumirea S.V.S.U.

- Tehnica de luptă cu care s-a acţionat; personalul care a participat (numeric) __________________________________________________________

- Adresa locului unde s-a intervenit (localitatea, strada, numărul, judeţul)

- Denumirea obiectivului (locuinţă, agent economic, etc.):

Ex. locuinţa lui Ionescu Ion; S.C. APRIC S.A. : - nume patron _________________________

- nume administrator ____________________

- Specificul activităţii (ramura)

Ex. E-co pufuleţi; gater, Transport marfă

- Obiectul afectat

Ex. coş fum, garaj etc.

- Destinaţia locului producerii evenimentului

Ex. acoperiş, subsol etc.

- km parcurşi de la sediu S.V.S.U. la locul intervenţiei (dus)

- Ora anunţării

- Ora sosirii

- Ora localizării

- Ora lichidării

- Ora retragerii din dispozitiv

- Agentul de stingere folosit

Ex. apă, spumă, pulbere etc.

- Dispozitivul realizat

Ex. 1 ţeavă tip “C”, 1 ţeavă tip “B” etc.

- Conducătorul intervenţiei

Ex. şef S.P.C. etc.

- Alte forţe participante: _____________________________________________________

Ex. 2 poliţişti, 2 jandarmi, alte persoane

- Persoane salvate:

- adulţi _______________________

- copii ________________________

- Victime

Victime

Răniţi

Decedaţi

Pompieri

Alte persoane

Copii

- Animale

Animale

Moarte

Salvate

Mari

Mici

Păsări

- pagube aproximative ___________________________________________________ mii lei

- bunuri salvate în valoare de __________________________________________________

- împrejurarea care a determinat incendiul din care să rezulte: sursa de aprindere, mijlocul care a produs, primul material care s-a aprins

- ce a ars: _________________________________________________________________

- date suplimentare

Anexa nr.6

Unitatea emitentă

PERMIS DE LUCRU CU FOC

Nr. ____________din ____________________

Se eliberează prezentul permis de lucru cu foc doamnei/domnului ________________________________________________________, ajutat de doamna/ domnul ___________________________________________________________, care urmează să execute __________________________________________________folosind_______________________________la (în)_____________________________________________________ Lucrările încep la data de ______________ora ____________________________________, şi se încheie la data de _________________________________ ora ______________________________________________
Premergător, pe timpul şi la terminarea lucrărilor cu foc se vor lua următoarele măsuri: 1. Îndepărtarea sau protejarea materialelor combustibile din zona de executare a lucrărilor şi din apropierea acesteia, pe o rază de ____________________metri, astfel:



2. Golirea, izolarea, spălarea, aerisirea conductelor, utilajelor sau instalaţiilor, prin:


3. Ventilarea spaţiilor în care se execută lucrările se realizează astfel:


4. Verificarea zonei de lucru şi a vecinătăţilor acesteia, înlăturarea surselor de aprindere şi a condiţiilor care favorizează producerea incendiilor şi a exploziilor, protejarea antifoc a materialelor din zonă.
5. începerea lucrărilor cu foc s-a făcut în baza buletinului de analiză nr.____________ din ______________________________eliberat de __________________________(acolo unde este cazul)
6. respectarea normelor de apărare împotriva incendiilor, specifice tehnologiei de lucru:





7. În zona de lucru se asigură următoarele mijloace de stingere a incendiilor:





8. Lucrările cu foc deschis nu se execută dacă sunt condiţii de vânt
9. Pe timpul lucrărilor se asigură supravegherea acestora de către doamna/domnul __________________________________________________________________________________
10. Şeful serviciului public voluntar/privat pentru situaţii de urgenţă este anunţat despre începerea, întreruperea şi încheierea lucrării.
11. Controlul măsurilor de apărare împotriva incendiilor se asigură de către doamna/domnul _________________________________________________________
12. Supravegherea lucrărilor cu foc se asigură de către doamna/domnul _________________________________________________________
13. Incendiul sau orice alt eveniment se anunţă la __________________________________________, prin ________________________________________________________________________________
14. Alte măsuri specifice de apărare împotriva incendiului:




15. Personalul de execuţie, control şi supraveghere a fost instruit asupra măsurilor de apărare împotriva incendiului.
Responsabili	Numele şi prenumele	Semnătura
Emitentul
Şeful sectorului în care se execută lucrările
Executanţii lucrărilor cu foc
Serviciul public voluntar/privat pentru situaţii de urgenţă

ANEXA 7

PLANUL TEMATIC

anual de pregătire a membrilor serviciilor voluntare pentru situaţii de urgenţă

În scopul organizării, încadrării, instruirii şi creşterii capacităţii de acţiune a S.V.S.U., Consiliul Judeţean Mureş şi Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă “HOREA” al judeţului Mureş propun prezentul plan tematic pentru pregătirea SVSU.

Scopul pregătirii:

Ø însuşirea temeinică de către membrii S.V.S.U. a prevederilor normative care reglementează activitatea de P.S.I.;

Ø perfecţionarea continuă a pregătiri de specialitate pentru prevenirea şi stingerea incendiilor, cunoaşterea permanentă a pericolelor şi cauzelor de incendiu din localităţile în care îşi desfăşoară activitatea;

Ø asigurarea cunoaşterii şi întreţinerii în perfectă stare de funcţionare a tehnicii de luptă, accesoriile şi perfecţionarea în mânuirea acestora;

ORGANIZAREA PREGĂTIRII

Pregătirea serviciilor voluntare pentru situaţii de urgenţă se efectuează lunar pe durata a 4 ore în a treia duminică a fiecărei luni.

Şedinţele de pregătire se vor desfăşura conform planificării lunare de şeful S.V.S.U. şi aprobat de primar.

În perioada de primăvară, respectiv lunile martie, aprilie şi perioada toamnei, respectiv, octombrie şi noiembrie, pompierii din grupa de prevenire îşi vor intensifica controalele la gospodăriile cetăţeneşti.

În lunile iunie-iulie, odată cu începerea campaniei de recoltare, membrii S.V.S.U. vor desfăşura acţiuni de prevenire a incendiilor la locurile de recoltare.

Aplicaţiile practice de intervenţie vor fi executate în punctele vulnerabile punându-se accent pe modul de lucru al servanţilor şi funcţionarea tehnicii de luptă.

DESFĂŞURAREA PREGĂTIRII

În baza prevederilor legale, instruirea S.V.S.U. se asigură de către şefii acestora prin expuneri, informări, dezbateri, testări, exerciţii practice, antrenamente şi aplicaţii.

Se va acţiona astfel ca majoritatea temelor de pregătire să aibă un caracter practic şi se vor executa în condiţii cât mai apropiate de realitate.

ASIGURAREA MATERIALĂ

Pentru desfăşurarea în condiţii corespunzătoare a procesului de instruire a S.V.S.U. consiliile locale şi primarii localităţilor vor asigura:

û săli sau puncte documentare cu tematică P.S.I., în cadrul remizelor de pompieri;

û aparate pentru desfăşurarea probelor concursurilor profesionale;

û bibliografia necesară desfăşurării temelor stabilite.

TEME DE PREGĂTIRE

Luna ianuarie

Tema nr. 1 = 1 oră. Actele normative care reglementează activitatea de prevenire şi stingere a incendiilor existente sau nou apărute

Tema nr. 2 = 1 oră. Descrierea şi modul de funcţionare, folosire a utilajelor şi accesoriilor din dotarea S.V.S.U..

Tema nr. 3 = 2 ore. Organizarea intervenţiei S.V.S.U.. din localităţi:

û măsuri organizatorice şi tehnice pentru asigurarea primei intervenţii

û conceptul de acţiune pentru stingerea incendiilor

û modalitatea alarmării forţelor pentru intervenţie

Luna februarie

Tema nr. 4 = 2 ore.

û reguli şi măsuri de prevenire a incendiilor la grajduri de animale, magazii, locuinţe şi dependinţe aferente;

û respectarea regulilor şi măsurilor de prevenire a incendiilor la depozitarea furajelor şi a altor materiale combustibile;

û respectarea regulilor şi măsurilor de P.S.I. la amenajarea şi folosirea bucătăriilor de vară;

Tema nr. 5 = 2 ore. Stingerea incendiilor în mediul rural;

û stingerea incendiilor în mediul rural: la un grup de locuinţe în condiţii de ger puternic;

û stingerea incendiilor la depozitele de furaje;

û stingerea incendiilor la magazii şi depozite de cereale.

Luna martie

Tema nr. 6 = 2 ore. Reguli şi măsuri de prevenire a incendiilor specifice locuinţelor cetăţeneşti:

û reguli şi măsuri specifice la instalarea şi folosirea sobelor, coşurilor ori burlanelor de evacuare a fumului;

û reguli şi măsuri specifice instalaţiilor electrice;

û reguli şi măsuri specifice mijloacelor pentru prepararea hranei.

Tema nr. 7 = 2 ore

û executarea operaţiunilor pentru pregătirea şi desfăşurarea intervenţiei.

û antrenament în luarea dispozitivului de luptă la utilajele din dotare;

Luna aprilie şi mai

Tema nr. 8 = 2 ore

Efectuarea de controale de prevenire a incendiilor la gospodăriile populaţiei.

Tema nr. 9 = 2 ore

Măsuri de prevenire a incendiilor specifice perioadei de coacere şi recoltare a cerealelor precum şi la maşinile agricole ce lucrează în campanie.

Tema nr. 10 = 2 ore

Antrenament în executarea probelor concursurilor profesionale ale pompierilor civili.

Luna iunie şi iulie

În aceste două luni, pompierii din localităţi vor asigura prevenirea şi stingerea incendiilor la recoltarea cerealelor păioase conform planificării întocmite de şeful S.V.S.U..

Luna august

Tema nr. 11 = 2 ore

Măsuri de prevenire a incendiilor la şcoli, grădiniţe, cămine culturale, dispensare medicale, etc..

Tema nr. 12 = 2 ore

Procedee şi mijloace de stingere a incendiilor.

Luna septembrie

Tema nr. 13 = 2 ore

Măsuri de P.S.I. la folosirea instalaţiilor electrice de iluminat şi forţă, la sistemele de încălzire electrică sau cu sobe.

Tema nr. 14= 2 ore

Caracteristicile incendiilor şi modul de acţiune în cazul incendiilor produse la casele de locuit şi depozitele de furaje.

Luna octombrie

Tema nr. 15 = 2 ore

Prevenirea incendiilor la brutării, mori de cereale şi secţii de panificaţii.

Tema nr. 16 = 2 ore

Efectuarea controalelor de prevenire a incendiilor la gospodăriile populaţiei.

Îndatoririle servanţilor în cadrul dispozitivelor de intervenţie.

Luna noiembrie

Tema nr. 17 = 2 ore

Stingerea incendiilor în condiţii deosebite.

û vânt puternic

û pe timp de noapte

û pe timp de iarnă

Tema nr. 18 = 2 ore

Îndatoririle servanţilor din grupele de salvare şi evacuare. Modul de acţiune pentru salvarea oamenilor, animalelor şi evacuarea bunurilor materiale.

Luna decembrie

Tema nr. 19 = 2 ore

Organizarea şi desfăşurarea activităţii de informare publică privind măsurile ce se impun a fi respectate în sezonul rece şi perioada de iarnă.

Tema nr. 20 = 2 ore

Timp la dispoziţia şefului S.V.S.U. pentru organizarea noului an de pregătire profesională şi de luptă.

ANEXA 8

REGULAMENT DE ORGANIZARE ŞI DESFĂŞURARE A CONCURSULUI CERCURILOR DE ELEVI "PRIETENII POMPIERILOR "

I. GENERALITĂŢI

Concursurile cercurilor tehnico-aplicative de elevi „Prietenii Pompierilor" se organizează, pe etape, de către Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi inspectoratele şcolare judeţene, cu sprijinul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, inspectoratelor pentru situaţii de urgenţă judeţene/municipiul Bucureşti, precum şi al autorităţilor administraţiei publice locale.

La concursurile internaţionale ale tinerilor pompieri, organizate de Asociaţia Internaţională a Serviciilor de Incendiu şi Salvare (CTIF), participă echipajele (cel de băieţi (mixt) şi cel de fete) câştigătoare ale etapei naţionale din anul premergător ediţiei internaţionale, precum şi profesorii instructori ce asigură directa coordonare a activităţii acestora. Pregătirea loturilor în vederea participării la concursurile internaţionale se realizează cu sprijinul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, în tabere de antrenament organizate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi Autoritatea Naţională pentru Tineret, pe perioada vacanţei de primăvară şi cea de vară, înaintea plecării la concursul internaţional.

II. SCOPUL CONCURSULUI

Concursurile au un caracter educativ, tehnico-aplicativ şi sportiv în domeniul apărării împotriva incendiilor şi se organizează în scopul:

a) dezvoltării capacităţilor de înţelegere şi de apreciere a pericolelor generate de
situaţiile de urgenţă pentru viaţă şi mediu, precum şi al promovării atitudinilor şicomportamentelor corespunzătoare în rândul elevilor;

b) formării şi dezvoltării la elevi a unor trăsături moral-volitive, cum sunt: iniţiativa,
spiritul de echipă, curajul, dârzenia, hotărârea, perseverenţa, cinstea, corectitudinea şidisciplina etc;

c) atragerii unui număr mare de elevi la desfăşurarea activităţilor cercurilor tehnico-
aplicative de elevi „Prietenii Pompierilor".

III. ORGANIZAREA CONCURSULUI

Etapa judeţeană (sectoarele municipiului Bucureşti) se desfăşoară, anual, cu cel puţin cinci echipaje de băieţi (mixte) şi/sau cinci echipaje de fete şi se organizează în cursul semestrului al II-lea al anului şcolar.

Fişele centralizatoare de arbitraj şi fişele de înscriere a echipajelor, clasate pe primele trei locuri, băieţi (mixte) şi/sau fete, se transmit prin fax, în cel mult cinci zile de la încheierea concursului, la Ministerul Educaţiei şi Cercetării, de către inspectoratele şcolare judeţene şi la Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, inspectoratele judeţene/mun. Bucureşti pentru situaţii de urgenţă, în vederea întocmirii clasamentului general.

Premergător etapei judeţene, se poate desfăşura etapa de zonă, în situaţia în care numărul echipajelor de concurs este mare, la etapa judeţeană urmând să participe echipajele câştigătoare ale acestei etape.

Organizarea acestei etape se stabileşte, de comun acord, de către inspectoratele şcolare judeţene/al municipiului Bucureşti şi inspectoratele pentru situaţii de urgenţă judeţene/al municipiului Bucureşti şi se comunică unităţilor de învăţământ.

Etapa naţională se desfăşoară, din doi în doi ani începând cu anul 2006, pe timpul vacanţei de vară a elevilor, de regulă în luna iulie, într-o tabără organizată de Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi Autoritatea Naţională pentru Tineret, în limita numărului aprobat.

La această etapă participă :

a) primele cinci echipaje de băieţi (mixte) şi primele cinci echipaje de fete ale clasamentului general, întocmit pe baza punctajului total obţinut în etapa judeţeană (sectoarele municipiului Bucureşti) la probele „Pista de îndemânare peste obstacole" şi „Ştafeta de 400 m cu obstacole";

b) un echipaj de băieţi (mixt) şi unul de fete, câştigătoare ale etapei naţionale precedente;

c) un echipaj de băieţi (mixt) şi unul de fete, reprezentând judeţul (sectoarele municipiului Bucureşti), care organizează finala concursului

Concursurile se organizează după un program bine stabilit care, în principiu, cuprinde:

a) şedinţa tehnică, organizată premergător începerii concursului;

b) stabilirea, prin tragere la sorţi, a ordinii de intrare în concurs a echipajelor şi anunţarea acesteia;

c) pregătirea pentru concurs (adunarea echipelor, apelul lor, controlul aparatelor, pregătirea arbitrilor, etc);

d) antrenament în executarea probelor de concurs efectuate sub îndrumarea unui membru al juriului;

e) festivitatea de deschidere a concursului;

f) desfăşurarea concursului pe probe;

g) stabilirea clasamentului pe probe şi a clasamentului general;

h) anunţarea rezultatelor;

i) premierea echipajelor şi a celor mai buni concurenţi.

După sosirea echipajelor la locul de concurs, şefii loturilor se întâlnesc la biroul pentru conducerea concursului, pentru înscrierea echipajului şi primirea formularelor necesare (Fişa de înscriere în concurs ).

Validarea echipajelor se va face după desfăşurarea şedinţei tehnice pe baza tabelelor nominale, a avizelor epidemiologice individuale şi a certificatelor de naştere (cărţilor de identitate) prezentate conducerii concursului.

Probele de concurs sunt:

a) Proba teoretică

b) Proba „Pista de îndemânare peste obstacole"

c) Proba - Ştafeta de 400 m cu obstacole

Fiecare cerc tehnico-aplicativ de elevi „Prietenii Pompierilor" participă la concurs cu un echipaj format din 10 elevi (un comandant şi opt concurenţi + o rezervă). Echipele de concurs pot fi constituite din băieţi (mixte) sau din fete. Vârsta minimă a elevilor este de 10 ani şi maximă de 15 ani, împliniţi până la data desfăşurării concursului. (2)Constituirea echipajului se face prin selecţionarea elevilor care sunt membrii ai aceluiaşi cerc. Echipajul este însoţit la locurile de desfăşurare a concursului de conducătorul -cadru didactic al cercului.

Participarea echipajului la etapele concursului se face pe baza tabelului nominal, ştampilat şi semnat de directorul unităţii de învăţământ (şcoală, club sau palat al copiilor) şi conducătorul cercului, având avizul medical pentru efort fizic.

Pentru etapele concursului, conducătorul cercului va prezenta juriului avizele epidemiologice individuale ale membrilor echipajului, precum şi al său. Validarea concurenţilor se face pe baza certificatelor de naştere sau a cărţilor de identitate.

IV. CONDUCEREA CONCURSULUI

· Se realizează dintr-un colectiv compus din:

- juriu

- arbitrii

- comisia administrativă

- medic.

Juriul concursului se compune din: conducătorul concursului (preşedintelui juriului) care va fi un reprezentant al M.E.N. (pentru etapa finală) şi al Inspectoratului Şcolar Judeţean (etapa judeţeană) şi doi membri (un delegat al pompierilor militari şi unul al inspectoratelor şcolare judeţene ori al municipiului Bucureşti).

Arbitri. Numărul acestora este în funcţie de numărul de echipaje înscrise în concurs şi sunt desemnaţi de juriul concursului.

Ca arbitri pot fi desemnaţi ofiţeri şi subofiţeri de pompieri, profesori şi instructori sportivi. Pentru a se asigura imparţialitatea, aceştia nu vor arbitra echipajele din judeţele (unităţile de învăţământ) pe care le reprezintă.

Ţinuta colectivului de conducere a concursului este uniforma pentru cadrele militare şi ţinuta obişnuită pentru ceilalţi membri, purtându-se pe braţul stâng o banderolă roşie cu înscrisul alb, astfel:

o conducătorul concursului - (C.C.)

o arbitru principal - (A.P.)

o arbitru cronometror - (A.C.)

o arbitru penalizator - (A.Ph.)

o membru al comisiei administrative - (C.A.)

§ medic – banderolă albă cu cruce roşie

Comisia administrativă se compune din directorul taberei sau al unităţii şcolare organizatoare şi 2-3 membri, cu sarcina de a lua toate măsurile pentru organizarea în bune condiţii a concursului (asigurarea materială, marcarea pistelor, transport, cazare şi masă).

Asigurarea medicală. Se realizează prin prezenţa unui medic specializat în acordarea primului ajutor şi 1-2 asistenţi medicali, având la locul concursului o autosanitară şi aparatura de intervenţie necesară.

În cazul participării la concursuri în străinătate, concurenţilor li se vor încheia contracte de asigurare pentru accidente, dacă nu sunt aplicabile convenţii de reciprocitate în domeniul medical.

Atribuţiile colectivului de conducere a concursului.

Conducătorul concursului (preşedintele juriului) este răspunzător de buna organizare şi desfăşurare a concursului şi de aplicarea întocmai a prevederilor regulamentului de concurs.

El este obligat:

Ø să stabilească data şi conţinutul şedinţei tehnice;

Ø să verifice toate instalaţiile şi materialele pentru concurs, iar în cazul în care constată nereguli, să ia măsuri pentru înlăturarea lor;

Ø să stabilească, împreună cu juriul, ordinea intrării în concurs a echipajelor participante;

Ø să instruiască arbitrii şi să supravegheze modul cum aceştia îşi îndeplinesc atribuţiile;

Ø să primească foile de arbitraj şi să completeze rubrica “total puncte obţinute”;

Ø să stabilească, împreună cu membrii juriului, clasificarea pe probe a echipajelor participante la concurs, clasamentul general şi să anunţe rezultatele.

În cazul contestării punctajului, conducătorul concursului (preşedintele juriului) hotărăşte, iar decizia sa este irevocabilă.

Dacă la un aparat este constatată o defecţiune tehnică, conducătorul concursului, după avizul arbitrilor, poate să hotărască repetarea probei şi eventuala înlocuire a aparatului.

Membrii juriului îl ajută pe conducătorul concursului (preşedintele juriului) în îndeplinirea atribuţiilor cu care acesta este investit.

Arbitrii sunt răspunzători de aplicarea întocmai a prevederilor regulamentului concursului.

Ei sunt obligaţi:

Ø să cunoască prevederile regulamentului;

Ø să verifice echipamentul concurenţilor înaintea începerii probelor;

Ø să dea dovadă de obiectivitate şi exigenţă în cronometrarea timpului şi în stabilirea penalizărilor;

Ø să completeze foile de arbitraj după fiecare probă şi să le predea conducătorului (juriului) concursului.

Concursurile trebuie organizate după un program bine stabilit care, în principiu, cuprinde:

Ø şedinţa tehnică, organizată premergător începerii concursului;

Ø stabilirea, prin tragere la sorţi, a ordinii de intrare în concurs a echipajelor şi anunţarea acesteia;

Ø pregătirea pentru concurs (adunarea echipelor, apelul lor, controlul aparatelor, pregătirea arbitrilor etc.);

Ø antrenament în executarea probelor de concurs, efectuat sub îndrumarea unui membru al juriului;

Ø festivitatea de deschidere a concursului;

Ø desfăşurarea concursului pe probe;

Ø stabilirea clasamentului pe probe şi a clasamentului general;

Ø anunţarea rezultatelor;

Ø premierea echipajelor şi a celor mai buni concurenţi.

Terenul pe care se desfăşoară probele de concurs va fi pregătit cu cel puţin două ore înaintea începerii concursului şi va fi verificat de către juriu şi arbitri.

B. DESCHIDEREA PROBEI

PROBA TEORETICĂ

1.1. Desfăşurarea probei:

Proba teoretică se desfăşoară pe baza unui chestionar - test, prin care se urmăreşte verificarea cunoştinţelor acumulate prin parcurgerea temelor cuprinse în tematica de pregătire a elevilor în cadrul cercurilor Prietenii Pompierilor.

Pentru fiecare etapă a concursului, chestionarul (testul) cuprinde câte 10 întrebări, fiecare având câte 3 rezolvări enumerate, dintre care una reală şi două eronate.

Reprezentantul M.E.N. (Inspectoratul Şcolar Judeţean), cu sprijinul pompierilor Militari, întocmeşte pentru fiecare etapă a concursului trei chestionare (teste) ce vor fi introduse în plicuri separate şi apoi sigilate.

Conţinutul testului este adus la cunoştinţa concurenţilor la începerea probei teoretice, după ce, în prealabil, juriul a verificat integritatea plicurilor şi după tragerea la sorţi a unuia din cele trei plicuri.

La proba teoretică participă toţi concurenţii din echipaj, exceptând rezerva. Rezolvarea chestionarului (testului) este unică pentru fiecare echipaj şi va fi înscrisă în formularele tip distribuite de conducătorul concursului înaintea începerii probei.

Timpul alocat pentru rezolvarea testului este de 20 minute şi se cronometrează după afişarea testului pe tablă sau prin aparatul de proiecţie.

1.2. Aprecierea rezultatelor:

1.2.1. La această probă fiecare echipaj poate obţine între 0 şi 100 de puncte. Răspunsul corect se notează cu 10 puncte, punctajul total obţinut adăugându-se la bonificaţie.

1.2.2. Fiecare echipaj primeşte, în funcţie de vârsta totală, următoarele bonificaţii de puncte:

Vârsta totală	Vârsta medie	Puncte
100 – 108	11	100
109 – 117	12	95
118 – 126	13	90
127 – 135	14	85
136 – 144	15	80

1.2.3. Penalizări:

· Alegerea a două sau trei răspunsuri la o întrebare …………..1 greşeală ……… 5 puncte ;

· Modificări sau ştersături ……………….1 greşeală …………………..5 puncte.

II. PISTA DE ÎNDEMÂNARE PESTE OBSTACOLE

2.1. Pista de concurs

2.1.1. Tronson 1: de la linia de start la reperul de 60 m

În tronson se găsesc 4 obstacole, situate în mijlocul pistei, paralel cu linia reperului (şanţ şi gard) şi perpendicular pe linia reperului (capcană şi bârnă de echilibru):

1. Şanţ: lăţimea de 1,80 m, lungimea 2 m, distanţa faţă de linia de start – 8 m.

2. Gard (fig. a): înălţimea de 0,70 m, lăţimea de 2 m, distanţa faţă de start – 23 m.

3. Capcană (fig.b): lungimea 6 m, lăţimea 0,6 m, înălţimea de 0,8 m, distanţa faţă de linia de start – 38 m.

4. Bârna de echilibru (fig.c): lungimea de 2 m, la 0,35 m deasupra solului (muchia superioară), 0,2 m lăţime, distanţa faţă de linia de start – 53 m.

În mijlocul liniei de start este fixat un racord fix (distribuitor). La stânga sa sunt dispuse 4 furtunuri tip C (având fiecare lungimea de minim 15 m, lungimea maximă a dispozitivului fiind de 62 m) în rolă dublă.

2.1.2. Tronson 2: de la reperul de 60 m la reperul de 65 m

Două găleţi – stingător conţinând fiecare 10 l de apă sunt dispuse la reperul de 60 m în stânga şi în dreapta pistei de concurs. Furtunul tip D al fiecărei găleţi-stingător are lungimea de 3 m şi este prevăzut cu o ţeavă cu ajutaj maxim 4 mm. Furtunul este în rolă dublă şi se află pe lungimea găleţii-stingător, ţeava fiind dispusă pe capacul acesteia. Peretele de stropit (ţinta – fig. a) cu un orificiu de 10 cm este dispus aproape de reperul de 65 m. În faţa acestui perete (ţintei) se află o ştachetă roşie, instalată la 2 m înainte de reperul de 65 m.

În spatele peretelui de stropit (ţintei) este instalat un recipient cu capacitatea de 6 litri.

Cu ajutorul unui flotor, se declanşează un semnal sonor şi unul optic.

La stânga şi la dreapta găleţilor-stingător sunt amplasate două recipiente, cu capacitatea de 10 l fiecare.

2.1.3. Tronson 3: de la reperul de 65 m la reperul de 70 m.

Un rastel pentru noduri (fig. e) cu 4 figuri interschimbabile reprezentând: un nod marinăresc (fig. a), un nod plat (nod de îmbinare (fig. b), o fixare a ţevii cu cordiţa (fig. c) şi un nod pentru bârnă (nod pentru ridicat- fig. d).

Trei cordiţe de 2 m lungime şi o cordiţă normală pentru fixarea ţevii sunt suspendate pe rastel, în faţa căruia este dispusă o ţeavă racordată la un furtun tip C în rolă dublă.

Cele patru locuri de amplasare a figurilor de mai sus sunt marcate prin numerele 6, 7, 8 şi 9 (vezi schiţa). Figurile trebuie să fie interschimbabile. Înălţimea rastelului este de 1 m, lăţimea de 2 m, montat în dreapta reperului de 70 m, la limita dreaptă a pistei de concurs.

La limita stângă a pistei de concurs este plasat un rastel cu 4 figuri de accesorii (fig. d).

Figurile interschimbabile vor reprezenta: un distribuitor, o ţeavă tip C, un furtun tip C, un colector, o cheie racord sau un sorb. Aceste accesorii sunt dispuse în faţa rastelului.

Deasupra amplasamentului figurilor reprezentând accesoriile sunt marcate numerele 2, 3, 4, 5 (vezi schiţa).

2.1.4. Tronson 4: de la reperul de 70 m la reperul de 75 m

Loc de adunare al echipajului la sfârşitul exerciţiului

2.2. Echipamentul concurenţilor

Concurenţii se prezintă la start echipaţi cu costum de protecţie (trening), cască şi brâu tip pompier, încălţăminte sport fără crampoane.

Pe costumele de protecţie sunt prinse ecusoane de dimensiunile 15 x 15 cm, numerotate de la 1 la 9 .

2.3. Desfăşurarea probei

2.3.1. Echipajul de 9 concurenţi se adună în faţa liniei de start aliniaţi pe două rânduri pentru a se prezenta (vezi schiţa). Concurenţii poartă, în mod vizibil, pe bust şi pe spate, ecusoanele cu numerele de la 1 la 9. Materialul ecusonului cu nr. 1 este de culoare albă şi este purtat de comandantul echipajului. Materialul pentru numerele de la 2 la 5 este roşu şi a celor de la 6 la 9 este galben. Membrii echipajului vor purta numerele atribuite de comandantul acestuia. Comandantul prezintă echipajul arbitrului principal prin comanda “echipaj adunat pentru concurs”. Arbitrul principal dă ordin: “începeţi proba”. Comandantul face manevra cu echipajul său “la dreapta”, echipajul trebuind să se prezinte la linia de start în coloană câte doi. Comandantul echipajului dă imediat ordin “la atac” şi fluieră brusc. Fluieratul declanşează cronometrele arbitrilor. Cronometrul electronic poate fi declanşat de arbitrul principal cu ajutorul unui semnal sonor.

2.3.2. După ordinul “la atac” dat de însuşi comandantul echipajului, acesta se deplasează primul spre reperul de 65 m, între cele două rasteluri, trecând obstacolele tronsonului până la peretele de stropit. Din acest loc el supraveghează intervenţia primului echipaj (concurenţii purtând numerele de la 2 la 5). Concurenţii care poartă numerele de la 2 la 5, trec în ordine cele patru obstacole ale primului tronson, alergând spre găleţile-stingător aflate în al doilea tronson.

2.3.3. Concurenţii cu numerele de la 6 la 9 trec pe sub obstacolele primul tronson un set de furtunuri tip C.

· Concurentul nr. 6 începe apucând unul din cele 4 furtunuri tip C, îl desfăşoară şi racordează una din extremităţi la racordul fix (distribuitorul) amplasat pe linia de start.

· Concurentul nr. 7 ia al doilea furtun şi extremitatea liberă a primului furtun, o trage pe deasupra şanţului, în direcţia reperului de 60 m. Obstacolul trebuie să fie sărit în mod corect. În timp ce primul furtun este desfăşurat, el îl desfăşoară pe al doilea şi îl racordează la extremitatea liberă a primului furtun.

· Concurentul nr. 8 apucă la fel un furtun tip C şi trece corect peste şanţ până la furtunul concurentului nr. 7, ia extremitatea liberă a furtunului desfăşurat de acesta şi se duce în direcţia reperului de 60 m. În apropierea reperului de 23 m trece furtunul, desfăşurându-l pe sub gard, trece pe deasupra gardului cu furtunul său, fără a-l desfăşura înaintea escaladării obstacolului, întinde furtunul care l-a adus cu sine şi-l racordează la extremitatea liberă a furtunului desfăşurat.

· Concurentul nr. 9 apucă la fel un furtun şi trece în mod corect obstacolele până la furtunul desfăşurat de concurentul nr. 8. Apucă atunci extremitatea furtunului desfăşurat de acesta şi trage furtunul prin capcană în direcţia reperului de 60 m. În timp ce desfăşoară complet acest furtun, îl întinde pe cel adus cu sine şi-l racordează la extremitatea liberă a furtunului desfăşurat.

Nu este considerat ca o eroare faptul că cei doi concurenţi racordează furtunurile împreună în următoarea ordine: 7/8, 8/9, 9/6. Nu este penalizat faptul că furtunurile sunt desfăşurate înainte de a fi racordate. Concurentul nr. 6 are ca misiune după ce a racordat furtunul său la semiracordul fix (distribuitor), de a trece obstacolele până la furtunul desfăşurat de concurentul nr. 9, remediind eventualele torsiuni ale furtunurilor. El preia atunci extremitatea furtunului desfăşurat şi îl aşează la dreapta alături de bârna de echilibru pe care trebuie să o treacă în mod corect, alergând până la reperul de 60 m.

Toţi cei patru concurenţi trec în mod corect cele 4 obstacole, până la reperul de 60 m.

2.3.4. Concurenţii purtând numerele 2 şi 3 se duc, după parcurgerea primului tronson, spre găleata-stingător plasată în stânga pistei de concurs.

Concurentul nr. 2 se echipează cu ţeava şi avansează până la ştacheta roşie fără să o atingă. Concurentul nr. 3 apucă mânerul găleţii-stingător şi îl acţionează. Concurentul nr. 2 încearcă, într-un timp cât mai scurt, să introducă pe orificiul din peretele de stropire 5 l de apă. Un semnal sonor şi optic va anunţa terminarea operaţiei. În cazul în care nu a reuşit să umple rezervorul de apă cu cei 10 l conţinuţi de găleata-stingător, concurentul nr. 3 va umple găleata stingător cu apă din rezervorul amplasat lângă aceasta.

Comandantul echipajului ordonă acestora să înainteze.

Aceleaşi operaţiuni trebuie executate concomitent de concurenţii care poartă numerele 4 şi 5 cu găleata-stingător aflată în dreapta pistei de concurs.

2.3.5. Arbitrul, înaintea exerciţiului, are posibilitatea să schimbe patru din cele opt figuri corespunzătoare de pe rastel. Se dă un semnal la începutul fiecărei treceri prin ridicarea mâinii de către arbitrul principal.

Concurenţii, care poartă numerele de la 2 la 5, după ce şi-au îndeplinit misiunea pe tronsonul nr. 2, trebuie să alerge spre rastel şi să aşeze în dreptul numărului accesoriul corespunzător figurii indicate.

Accesoriile sunt aşezate în semicerc în apropierea rastelului. Cei patru concurenţi se duc la reperul de 70 m şi se adună în tronsonul 4 al pistei.

2.3.6. Arbitrul din apropierea rastelului pentru noduri va schimba, înaintea începerii fiecărei probe, cele 4 figuri. Figura corespunzând nodului de fixare a ţevii poate să fie schimbată numai între numerele 7 şi 8.

După semnul cu mâna al arbitrilor şi începerea probei, nu sunt admise modificări ale figurilor de pe cele două rasteluri.

După desfăşurarea furtunurilor, concurenţii purtând numerele de la 6 la 9 trebuie să se ducă spre rastelul pentru noduri, aproape de reperul de 70 m.

Pe acest rastel se găseşte, deasupra numărului lor, o reprezentare a nodului pe care ei trebuie să-l realizeze pe rastel. După executarea nodurilor se deplasează la reperul de 70 m după care se deplasează în tronsonul nr. 4.

2.3.7. Când toate manevrele sunt terminate, echipajul, inclusiv comandantul, aleargă spre locul de adunare.

Când echipajul va fi adunat în linie de 2 rânduri cu faţa spre linia de start, comandantul va ridica mâna dreaptă pentru a semnala arbitrul principal “proba terminată”. Când cronometrorii vor constata că echipajul a terminat exerciţiul şi este adunat în totalitate, vor opri cronometrajul.

2.3.8. Comandantul echipajului are misiunea de a supraveghea desfăşurarea probei, neavând dreptul să dea indicaţii în timpul exerciţiului de concurs. Acestuia şi concurenţilor le este interzis să vorbească în timpul desfăşurării probei. Comandantul prezintă, după concurs, echipajul arbitrului principal.

2.4 – 2.6 Schite

2.7. Aprecierea rezultatelor probei

2.7.1. Fiecare echipaj primeşte în funcţie de vârsta următoare bonificaţii de puncte:

Vârsta totală	Vârsta mijlocie	Puncte
100-108	11	1.000
109-117	12	995
118-126	13	990
127-135	14	985
136-144	15	980

Timpul cronometrat, în secunde, este scăzut din aceste puncte. Pe de altă parte sunt scăzute penalizările calculate ca mai jos:

2.7.2. Penalizări:

· Obstacole trecute incorect de concurent

Pentru 1 greşeală 10 puncte

· Torsiunea completă a unui furtun

Pentru 1 greşeală 5 puncte

· Desprinderea unui racord

Pentru 1 greşeală 20 puncte

· Accesorii depuse neregulamentar pe rastel

Pentru 1 greşeală 10 puncte

· Execuţia incorectă a unui nod

Pentru 1 greşeală 10 puncte

· Executarea neregulamentară a desfăşurării furtunului deasupra obstacolului; modificarea de către un concurent neautorizat a accesoriilor şi nodurilor pe rasteluri; semnalizarea comandantului echipajului înainte ca cei 9 oameni să se fi adunat: pe om şi

Pentru 1 greşeală 10 puncte

· Conversaţie în timpul concursului

Pentru 1 greşeală 10 puncte

III

PROBA SPORTIVĂ – ŞTAFETA DE 400 m CU OBSTACOLE

3.1. Pista de concurs

3.1.1. Pista pe care se desfăşoară ştafeta are o lungime de 400 m şi este împărţită în 9 tronsoane. Ea este delimitată prin linia de start şi linia de sosire. Pista trebuie să aibă o lăţime minimă de 1,2 m.

3.1.2. o ţeavă de refulare tip C.

3.2. Amplasarea obstacolelor

· Tronsonul 1: la semnul de 20 m este amplasat un perete scară cu 4 bare (fig. a). O ţeavă de refulare tip C este plasată la extremitatea stângă a peretelui (în sensul mersului).

· Tronsonul 2: este rezervat pentru alergare şi nu este prevăzut cu obstacole.

· Tronsonul 3: la semnul de 70 m se găseşte în mijlocul pistei un furtun tip C în rolă dublă. La 5 m de furtun este amplasat un suport solid din lemn (înălţime 0,03 m, suprafaţă 0,8 x 0,8 m). Acest suport pentru furtun este amplasat în mijlocul pistei.

· Tronsonul 4: este rezervat doar pentru alergări şi nu este prevăzut cu obstacole.

· Tronsonul 5: la semnul de 175 m există un obstacol pe care se găseşte o ştachetă la înălţimea de 80 cm, lăţimea 1,2 m (ca pentru săritura în înălţime - fig. b).

· Tronsonul 6: la semnul de 225 m există un gard înalt de 0,6 m (ca pentru alergarea peste garduri – fig. c).

· Tronsonul 7: la semnul de 275 m se găseşte un stingător tip “P6” gol, 5 m mai departe, în direcţia liniei de sosire, există un suport de lemn în mijlocul pistei. Acest suport are înălţimea de 0,03 m şi o suprafaţă de 0,8 x 0,8 m. Stingătorul trebuie aşezat pe suport.

· Tronsonul 8: este rezervat numai pentru alergări.

· Tronsonul 9: la semnul de 380 m există 2 furtunuri tip C în rolă dublă. La dreapta în sensul cursei, se găseşte un distribuitor (C-B-C).

Ştafeta de 400 m cu obstacole trebuie să se desfăşoare pe două piste. Cei 9 concurenţi ai fiecărui echipaj trebuie ca de fiecare dată, fie să treacă un obstacol, fie să alerge o lungime de tronson. Concurenţii sunt aceiaşi care participă şi la proba Pista de îndemânare peste obstacole.

Comandantul echipajului repartizează schimburile.

Poziţia concurenţilor:

Ø Concurentul nr. 1: în faţa liniei de plecare

Ø Concurentul nr. 2: la reperul de 25 m

Ø Concurentul nr. 3: la reperul de 50 m

Ø Concurentul nr. 4: la reperul de 100 m

Ø Concurentul nr. 5: la reperul de 150 m

Ø Concurentul nr. 6: la reperul de 200 m

Ø Concurentul nr. 7: la reperul de 250 m

Ø Concurentul nr. 8: la reperul de 300 m

Ø Concurentul nr. 9: la reperul de 350 m

Transmiterea ştafetei se face de fiecare dată la reperul prevăzut în acest scop, dar participantul următor nu este penalizat, dacă el aleargă înaintea transmiterii directe a ştafetei (distanţa pe care trebuie să transmită ştafeta nu este determinată).

Concurentul care a înmânat ştafeta trebuie să părăsească pista astfel încât concurentul de pe cea de-a doua pistă să nu fie deranjat. De îndată ce a transmis ştafeta el trebuie să părăsească pista.

Concurentul nr. 1 ia startul fără ştafetă, de îndată ce i s-a dat semnalul de plecare.

Ceilalţi concurenţi încep să alerge de îndată ce li se transmite ţeava şi trebuie să treacă obstacolul cu ţeava asupra lor (face excepţie tronsonul 1).

3.3. Echipamentul concurenţilor

Echipajele se prezintă în costume de protecţie (trening) cu pantofi de sport.

Este admisă alergarea fără cască de protecţie.

3.4. Desfăşurarea probei

Ştafeta de 400 m cu obstacole se desfăşoară după cum urmează:

· Tronsonul 1: concurentul nr. 1 începe să alerge după ce a primit semnalul de start. La reperul de 20 m trebuie să sară peretele scară (fig. a). El trebuie să atingă cu mâinile a 3-a şi a 4-a scândură şi cu picioarele prima şi a 2-a scândură. Aceasta este valabil pentru urcare şi coborâre. Ridică ţeava depusă la extremitatea stângă a peretelui (în sensul mersului) şi o transmite concurentului nr. 2 după ce a parcurs ultima parte.

· Tronsonul 2: după ce concurentul nr. 2 a parcurs tronsonul său, transmite ţeava concurentului nr. 3.

· Tronsonul 3: concurentul nr. 3 preia ţeava, ridică furtunul tip C în rolă dublă amplasat la 70 m şi îl depune pe suportul situat 5 m mai departe (vezi schiţa). Furtunul nu trebuie să depăşească suportul. Când acest lucru este realizat, concurentul nr. 3 transmite ţeava concurentului nr. 4, după linia de marcaj de 100 m.

· Tronsonul 4: concurentul nr. 4 preia ţeava de la concurentul nr. 3, parcurge tronsonul şi o transmite concurentului nr. 5.

· Tronsonul 5: concurentul nr. 5 trebuie să treacă pe sub obstacol fără să dărâme ştacheta (vezi schiţa). Dacă ştacheta cade, el poate să o repună pe suport şi să reia proba.

· Tronsonul 6: concurentul nr. 6 preia ţeava de la concurentul nr. 5 şi trebuie să sară peste gard (vezi schiţa). Dacă gardul este răsturnat, el poate să-l readucă în poziţie şi să-l sară din nou.

· Tronsonul 7: după ce concurentul nr. 7 a preluat ţeava, aleargă spre stingător, îl ridică şi îl depune la locul marcat. Dacă stingătorul cade, concurentul poate să-l ridice înainte de a transmite ţeava următorului schimb.

· Tronsonul 8: concurentul nr. 8 preia ţeava de la concurentul nr. 7, parcurge tronsonul şi o transmite concurentului nr. 9.

· Tronsonul 9: concurentul nr. 9 preia ţeava, aleargă spre furtunuri, le desfăşoară, le racordează şi fixează un racord la distribuitor. Ţeava este racordată la a doua extremitate a furtunului tip C. Racordurile trebuie să fie fixate cu ambele gheare şi nu trebuie să se desfacă în timpul probei. Concurentul trece peste linia de sosire cu ţeava racordată şi apoi o depune pe pământ. Racordul trebuie să se găsească complet după linia de sosire. Ţeava nu trebuie să fie desfăcută.

Ştafeta nu trebuie dusă în gură, ea trebuie trecută din mână în mână. Când un obstacol nu este sărit conform regulamentului, concurentul trebuie să-l sară din nou.

Proba este considerată terminată când cel de-al nouălea concurent a trecut linia de sosire.

Toţi concurenţii desemnaţi de comandantul echipajului pentru a sări obstacole trebuie să o facă, conform regulamentului, înainte de a preda ţeava (ştafeta). Furtunul şi stingătorul nu pot fi atinse decât atunci când ţeava a fost preluată.

Tronsoanele nr. 2, 4 şi 8 nu conţin obstacole.

3.7. Aprecierea rezultatelor probei.

Fiecare echipaj primeşte în funcţie de vârsta totală un timp de bază care-i dă dreptul la un capital de 100 de puncte.

Vârsta totală	Vârsta mijlocie	Timp de bază
100 –108	11	80 secunde
109 –117	12	75 secunde
118 – 126	13	70 secunde
127 – 135	14	65 secunde
136 – 144	15	60 secunde

Penalizări:

· Desprinderea unui racord, după caz, 10 puncte;

· Obstacol netrecut sau exerciţiu realizat neregulamentar, după caz, 10 secunde;

· Pentru fiecare secundă mai puţin decât timpul de bază (prevăzut pentru sosire) îi este atribuit un punct în plus;

· Pentru fiecare secundă în plus faţă de timpul de bază îi este atribuit un punct mai puţin.

Fracţiunile de secundă nu se iau în calcul dacă sunt sub jumătate de secundă.

La ştafeta de 400 m cu obstacole, următoarele greşeli intervenite conduc la descalificarea echipajului:

· Un concurent nu participă pe un tronson;

· După trei starturi greşite;

· Ultimul schimb n-a trecut linia de sosire;

· Ştafeta n-a fost transmisă de la un concurent la altul;

· Unul din concurenţi a părăsit culoarul său şi a deranjat un alt concurent;

· Ştafeta nu a fost trecută peste linia de sosire.

Cronometrarea se face între semnalele de plecare pentru primul concurent până la trecerea liniei de sosire de către ultimul concurent, timpul este măsurat în secunde.

C. DESFĂŞURAREA CONCURSULUI ŞI ARBITRAJUL

1. Înscrierea pentru concurs

După sosirea echipajelor la locul de concurs, şefii loturilor se întâlnesc la biroul pentru conducerea concursului, pentru înscrierea echipajului şi primirea formularelor necesare.

2. Prezentarea la concurs

Validarea echipajelor se va face după desfăşurarea şedinţei tehnice, pe baza tabelelor nominale, a avizelor epidemiologice individuale şi a certificatelor de naştere (buletinelor de identitate) prezentate conducerii concursului.

3. Arbitrajul

3.1. Proba Pista de îndemânare peste obstacole;

Concursul se desfăşoară sub conducerea unui preşedinte al juriului – conducătorul concursului. Arbitrul principal şi arbitrii cronometrori au atribuţiile să prevadă:

a. linia de start şi de sosire: veghează în tronsonul 1 obstacolele (şanţ şi gard), precum şi distribuitorul şi furtunurile. În acelaşi timp el îndeplineşte funcţia de cronometror nr. 1;

b. al doilea arbitru supraveghează în tronsonul 1 obstacolele (capcană şi bârnă de echilibru), precum şi furtunurile tip C. În acelaşi timp el îndeplineşte funcţia de cronometror nr. 2;

c. al treilea arbitru supraveghează în tronsonul 2 rastelul pentru noduri şi rastelul cu accesorii, precum şi locul de adunare din tronsonul 3;

d. fiecare arbitru notează în mod unic tronsonul său;

e. arbitrul principal se ocupă de cronometrare şi supraveghează toate tronsoanele, înscrie timpii şi penalizările pe formularele de înscriere şi de notare; notarea trebuie să fie stabilită în acord cu ceilalţi arbitrii în scopul evitării unor notări diferite. Atunci când există cronometraj electronic, acesta va fi pornit şi oprit de arbitrul principal.

Arbitrul principal îndeplineşte şi funcţia de starter.

3.2. Proba sportivă Ştafeta de 400 m cu obstacole:

Pe o pistă sunt prevăzuţi: 1 arbitru principal şi 2 cronometrori. Este valabil ca timp de concurs media celor doi timpi înregistraţi pe cronometru. Cronometrarea electronică va putea fi utilizată fără influenţa cronometrelor.

D. APRECIEREA REZULTATELOR CONCURSULUI

Palmares: sunt luate în calcul pentru palmares (clasament) punctele obţinute la proba teoretică, la proba Pista de îndemânare peste obstacole şi la proba Ştafeta de 400 m cu obstacole. Rezultatul palmaresului este cumulul de puncte obţinute

Exemplu:

Proba teoretică = 100 puncte

Proba Pista de îndemânare

peste obstacole = 900 puncte

Proba sportivă Ştafeta de 400 m

cu obstacole = 90 puncte

--------------------------------------------------------------

Total puncte = 1090 puncte

Notaţie în caz de egalitate la puncte: în cazul când două sau mai multe echipaje au acelaşi număr de puncte există posibilitatea de a aplica criteriile de mai jos în ordinea prevăzută, până când grupele vor putea să fie departajate.

1. Pista de îndemânare peste obstacole fără greşeli.

2. Pista de îndemânare peste obstacole fără greşeli, cu timp mai bun.

3. Număr mai mic de penalizări în timpul Pista de îndemânare peste obstacole.

4. Timp mai bun la proba sportivă Ştafeta de 400 m cu obstacole.

Dacă după aplicarea acestor 4 criterii echipajele nu pot fi departajate, ele vor fi clasate la egalitate.

E. FESTIVITĂŢI

La fiecare etapă a concursului se vor organiza festivităţi ce vor cuprinde următoarele activităţi:

a. Festivitatea de deschidere:

- darea şi primirea raportului;

- trecerea în revistă a echipajelor;

- aducerea Drapelului naţional, intonarea imnului, concomitent cu arborarea drapelului pe catarg;

- prezentarea mesajelor de deschidere a concursului;

- defilarea echipajelor participante.

b. Festivitatea de închidere:

- darea şi primirea raportului;

- trecerea în revistă a echipajelor;

- prezentarea clasamentului general;

- acordarea distincţiilor şi a premiilor;

- prezentarea mesajelor de închidere a concursului;

- intonarea imnului, concomitent cu coborârea Drapelului naţional de pe catarg şi scoaterea acestuia din incinta terenului pe care se desfăşoară festivitatea;

- defilarea echipajelor participante.

Echipajele sunt adunate în linie, în ordinea alfabetică a judeţelor, echipate cu ţinuta de concurs tip sport, având amplasate în partea laterală, dreapta, tăbliţele cu numele acestora şi al judeţelor pe care le reprezintă, care vor fi puse la dispoziţie de către judeţul organizator. La defilare, reprezentantul care poartă tăbliţa va fi amplasat în faţă, la mijlocul frontului de deplasare a echipajului.

F. DISPOZIŢII FINALE

Rezultatele obţinute de echipaje se înscriu în foaia de arbitraj centralizatoare şi se comunică de către conducătorul concursului (preşedintele juriului) după terminarea fiecărei probe, după terminarea concursului şi întocmirea clasamentului general.

Pentru stimularea participanţilor, cu ocazia concursurilor se acordă diplome, medalii, cupe, fanioane, echipament şi materiale sportive, echipajelor care au ocupat locurile I, II şi III în clasamentul general.

a. la etapa judeţeană (sectoarele municipiului Bucureşti) – de către inspectoratele şcolare teritoriale, inspectoratele pentru situaţii de urgenţă judeţene, administraţia publică locală şi sponsori;

b. la etapa pe ţară – de către M.E.N., Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, Asociaţia Naţională de Iniţiere a Tineretului în prevenirea şi stingerea incendiilor – IGNIS şi sponsori.

Pe timpul desfăşurării etapei finale şi la concursurile internaţionale, echipajele pot participa şi la alte acţiuni iniţiate de organizatori, cum sunt: vizite la servicii de pompieri, muzee şi obiective social-culturale, excursii turistice locale, întreceri distractive, vizionări de spectacole cultural-artistice.

Prezentul regulament se modifică numai cu acordul M.E.N. şi al Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă.

Anexa 9

Regulament privind organizarea şi desfăşurarea concursurilor profesionale

ale serviciilor voluntare şi private pentru situaţii de urgenţă

9.1. Dispoziţii generale

9.1.1. Concursurile profesionale ale serviciilor voluntare şi serviciilor private pentru situaţii de urgenţă din România se organizează anual, pe etape, de către inspectoratele judeţene/al municipiului Bucureşti pentru situaţii de urgenţă, sub coordonarea Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă.

9.1.2. În organizarea şi desfăşurarea concursurilor profesionale, inspectoratul general şi inspectoratele judeţene sunt sprijinite material şi financiar, potrivit legii, de către autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, operatori economici, instituţii publice şi asociaţii profesionale.

9.1.3. Concursurile profesionale ale serviciilor voluntare şi serviciilor private pentru situaţii de urgenţă din România au ca obiective :

a) dezvoltarea şi perfecţionarea aptitudinilor şi a deprinderilor specifice, necesare îndeplinirii acţiunilor de intervenţie în situaţii de urgenţă;

b) evaluarea nivelului de pregătire a capacităţii de intervenţie a serviciilor voluntare şi private pentru situaţii de urgenţă;

c) popularizarea, în rândul cetăţenilor, a unor aspecte din activităţile desfăşurate de serviciile voluntare şi private pentru situaţii de urgenţă;

d) dezvoltarea şi îmbunătăţirea relaţiilor de colaborare între serviciile voluntare şi private pentru situaţii de urgenţă.a

9.1.4. La concursurile profesionale pot participa serviciile voluntare şi private pentru situaţii de urgenţă, indiferent de categoria de clasificare şi care au asigurate mijloace materiale şi financiare necesare participării la astfel de manifestări.

9.1.5. La etapa naţională a concursurile profesionale pot participa şi servicii voluntare şi private pentru situaţii de urgenţă din străinătate.

9.1.6. Concursurile profesionale, indiferent de etapă, se desfăşoară pe stadioane sau terenuri sportive prevăzute cu pistă, precum şi în poligoane special amenajate.

9.2.Organizarea concursurilor

9.2.1. Concursurile profesionale ale serviciilor voluntare şi private pentru situaţii de urgenţă constau în următoarele probe:

a) ştafeta 4x100 m;

b) pista de îndemânare şi viteză;

c) dispozitivul de intervenţie.

9.2.2. Concursurile se organizează separat pentru serviciile voluntare şi pentru serviciile private, în următoarele etape şi perioade calendaristice:

ETAPA I – JUDEŢEANĂ/MUN. BUCUREŞTI - în perioada 01.06. – 15.06.;

ETAPA a II-a – INTERJUDEŢEANĂ - în perioada 01.07. – 15.07.;

ETAPA a III-a – NAŢIONALĂ - în perioada 01.08. – 15.08 .

9.2.3. La etapa judeţeană participă serviciile voluntare şi private din zona de competenţă a inspectoratului, concursurile putându-se desfăşura în aceleaşi zile sau separat. Programul şi locul de desfăşurare se stabilesc de către inspectoratul judeţeane şi se comunică serviciilor participante.

9.2.4. Premergător etapei judeţene, se pot desfăşura etape de zonă (raion de intervenţie), în situaţia în care numărul serviciilor voluntare şi private este mare sau zona de competenţă a inspectoratului judeţean permite desfăşurarea pe raioane de intervenţie a structurilor profesioniste, la etapa judeţeană participând câştigătoarele acestor etape. Organizarea acestor etape se stabileşte de către inspectorul şef şi se comunică serviciilor participante.

9.2.5. Etapa interjudeţeană se desfăşoară pe şapte grupări de judeţe, conform anexei nr.1. Din fiecare grupare participă, obligatoriu, serviciile voluntare şi private clasate pe primul loc din judeţele respective, judeţul organizator stabilindu-se prin rotaţie, în ordinea înscrierii în anexă. Programul şi locul de desfăşurare se stabilesc de către inspectoratul organizator şi se comunică inspectoratelor judeţene/al municipiului Bucureşti din gruparea respectivă.

9.2.6. Etapa naţională se organizează, de regulă, într-unul din judeţele care a avut serviciu voluntar sau privat câştigător în ediţia precedentă sau într-un judeţ (municipiul Bucureşti) care solicită acest lucru Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă până la data de 30 noiembrie. La etapa naţională participă serviciile clasate pe primul loc în etapa interjudeţeană, serviciile câştigătoare ale etapei naţionale din anul precedent, serviciile câştigătoare ale etapei judeţene din judeţul organizator şi serviciul sponsorului principal.

9.2.7. Pentru participarea la concurs, loturile serviciilor voluntare şi private vor avea în componenţă : un antrenor (şeful serviciului), opt concurenţi şi două rezerve. Concurenţii trebuie să aibă calitatea de angajat sau voluntar în serviciul pentru care concurează.

9.2.8. Concurenţii încadraţi în serviciile private pot concura în loturile serviciilor voluntare dacă activează ca voluntari şi au domiciliul sau reşedinţa în localitatea respectivă.

9.2.9. Documentele necesare pentru validarea loturilor participante la concurs sunt următoarele :

a) tabel nominal cu componenţa lotului, conform modelului din anexa nr.2;

b) copie după dispoziţia, decizia sau hotărârea de constituire a serviciului;

c) buletinul de identitate (cartea de identitate) pentru concurenţii de la serviciile voluntare, iar pentru cei încadraţi în serviciile private legitimaţiile de serviciu.

9.2.10. La etapele interjudeţeană şi naţională, în ziua premergătoare desfăşurării probelor de concurs, juriul organizează şedinţa tehnică, pe timpul căreia se desfăşoară următoarele activităţi:

a) prezentarea nominală a componenţei juriului;

b) validarea loturilor;

c) constituirea brigăzii de arbitri;

d) tragerea la sorţi privind ordinea de intrare în competiţie a loturilor, valabilă pentru toate probele de concurs;

e) precizări privind programul concursurilor;

f) verificarea şi omologarea, prin marcare, de către brigada de arbitri, a accesoriilor şi materialelor folosite de participanţi la probe.

9.2.11. La etapa judeţeană, şedinţa tehnică poate fi organizată în prima zi a desfăşurării concursului, pe timpul acesteia desfăşurându-se activităţile prevăzute la articolul precedent.

9.2.12. În desfăşurarea probelor de concurs, loturile utilizează numai echipament, materiale şi accesorii omologate, astfel:

a) role de furtun cauciucate cu lungimea minimă de 18 m, cu racorduri complete;

b) costume de protecţie, tip pompier;

c) centuri de siguranţă, căşti de protecţie şi mănuşi tip pompier;

d) ţevi de refulare, din aluminiu, tip „C”;

e) distribuitor B – CBC, fără modificări;

f) tuburi de cauciuc pentru aspiraţie tip „A” (lungime 2 m) şi sorb tip „A”;

g) stingătoare cu pulbere şi CO₂, tip P6;

h) platformă din lemn cu dimensiunile de 50 x 50 x 2,5 cm

i) pantofi sport fără crampoane sau cuie;

j) numere de concurs de la 1 – 8 amplasate pe piept şi spatele concurentului, realizate pe material textil de culoare roşie, cu dimensiunile de 20 x 20 cm, numărul de culoare albă cu dimensiunea de 15 cm.

9.3. Jurizarea concursurilor

9.3.1. Pentru buna organizare şi desfăşurare a fiecărei etape a concursurilor, se stabilesc jurii de concurs din care fac parte:

a) pentru etapa judeţeană – 3 membri, 2 stabiliţi de către inspectorii şefi ai inspectoratelor judeţene din rândul cadrelor unităţii, din care unul având calitatea de preşedinte şi un reprezentant al autorităţilor administraţiei publice locale;

b) pentru etapa interjudeţeană – 5 membri, 3 stabiliţi de către inspectorii şefi ai inspectoratelor judeţene/mun. Bucureşti organizatoare, din rândul cadrelor unităţii, unul având calitatea de preşedinte şi doi reprezentanţi ai administraţiei publice locale ;

c) pentru etapa naţională – 5 membri, din care 3 de la Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, unul având calitatea de preşedinte şi doi reprezentanţi ai administraţiei publice locale.

9.3.2. Juriul de concurs are următoarele atribuţii şi competenţe :

a) organizează şi desfăşoară şedinţa tehnică;

b) stabileşte componenţa brigăzii de arbitri care se subordonează juriului de concurs;

c) analizează şi soluţionează eventualele contestaţii făcute de şefii de loturi, comunicând deciziile luate, care sunt definitive;

d) verifică corectitudinea timpilor înregistraţi de arbitrii cronometrori;

e) completează foile de arbitraj pe probe, stabileşte clasamentul fiecărei probe şi clasamentul general, conform modelului din anexa nr. 3;

f) validează rezultatele concursului;

g) aprobă eliminarea din concurs a loturilor care comit acte de indisciplină sau care nu respectă prevederile prezentului regulament

9.3.3. La fiecare etapă, juriul de concurs numeşte o brigadă de arbitri, formată din minim 5 membri, astfel :

a) un arbitru principal;

b) 2 arbitri cronometrori pentru fiecare pistă de concurs;

c) 2 - 4 arbitri penalizatori pentru fiecare pistă de concurs.

9.3.4. Din brigăzile de arbitri fac parte reprezentanţi ai inspectoratelor judeţene buni cunoscători ai regulamentului şi probelor de concurs. Pentru etapele interjudeţeană şi naţională arbitrii vor fi numiţi de către Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă din inspectoratele judeţene/mun. Bucureşti, altele decât cele care au loturi participante în concurs .

9.3.5. Atribuţiile şi competenţele arbitrilor sunt următoarele :

a) arbitrul principal :

Ø instruieşte arbitrii cronometrori şi penalizatori ;

Ø urmăreşte ca probele să se desfăşoare conform regulamentului ;

Ø controlează terenul de concurs, aparatele, obstacolele şi utilajele cu care se concurează şi dispune măsuri de remediere a deficienţelor ;

Ø verifică documentele de identitate ale concurenţilor aflaţi pe linia de start , care vor fi prezentate de şeful de lot ;

Ø nu admite prezenţa altor persoane pe terenul de concurs, cu excepţia arbitrilor, a concurenţilor angrenaţi în desfăşurarea probei şi a şefilor de lot, precum şi a reprezentanţilor mass – media acreditaţi ;

Ø dă startul pentru începerea probelor de concurs ;

Ø validează penalizările indicate de arbitrii penalizatori şi le comunică juriului ;

Ø propune juriului descalificarea sau eliminarea din concurs a concurenţilor şi loturilor care încalcă regulile stabilite în prezentul regulament.

b) arbitrii cronometrori :

Ø verifică buna funcţionare a cronometrelor ;

Ø înregistrează timpii concurenţilor şi loturilor, prezentându-se cu cronometrul la arbitrul principal ;

Ø veghează la respectarea disciplinei pe pista de concurs ;

Ø nu părăsesc pista (terenul) de concurs fără aprobarea arbitrului principal.

c) arbitrii penalizatori :

Ø controlează dotarea şi echiparea concurenţilor, locul accesoriilor, poziţia de start;

Ø verifică starea materialelor, aparatelor, obstacolelor şi accesoriilor de pe pista de concurs şi comunică arbitrului principal cazurile ce constituie nereguli în desfăşurarea probelor ;

Ø anunţă arbitru principal când se poate da startul ;

Ø urmăresc executarea corectă a mişcărilor şi a probelor, conform regulamentului;

Ø comunică arbitrului principal neregulile constatate pentru care se aplică penalizări.

9.3.6. Pentru cronometrarea probelor inspectoratul judeţean organizator va asigura cronometre de concurs şi de rezervă, identice.

9.4. Desfăşurarea probelor

9.4.1. Proba „ ŞTAFETA 4X100m ”

DESCRIERE :

Din fiecare lot participă câte o echipă, formată din patru concurenţi (schimburi), numerotaţi de la 1 la 4, echipaţi cu costum de protecţie, cască, brâu şi pantofi sport. Concurentul nr. 2 este echipat şi cu mânuşi de protecţie, iar concurentul nr. 4 are casca prevăzută cu vizor şi mânuşi de protecţie.

Echipa are dreptul la o încercare, timpul luat în calcul la stabilirea clasamentului probei este timpul realizat la care se adaugă penalizările. Proba se poate desfăşura pe unul sau două culoare, lăţimea unui culoar fiind de 2,5 m.

Lungimea pistei este de 400 m, pe aceasta fiind amplasate aparate şi obstacole la diferite distanţe unele faţă de altele, astfel :

a) la 60 m faţă de linia de start, gardul cu înălţimea de 2 m ;

b) la 95 m de linia de start, se marchează spaţiul de schimb lung de 10 m (5 m din lungimea primului schimb şi 5 m din lungimea schimbului 2) în care se face predarea – primirea ştafetei (ţevii)

c) la 145 m de linia de start se amplasează capcana având lungimea de 6 m ;

d) la 185 m de linia de start se marchează şanţul de 2 m ;

e) la 195 m se marchează spaţiul celui de al doilea schimb (10m) ;

f) la 240 m se instalează gardul de 0,80 m înălţime ;

g) la 275 m se află gardul de 1,35 m înălţime ;

h) la 295 m este marcat al treilea spaţiu de schimb (10m) ;

i) la 340 m este aşezat un stingător, în spaţiul marcat printr-un cerc cu diametrul de 30 cm ;

j) la 363,5 m se amplasează un stingător de rezervă ;

k) la 365 m se amplasează tava de incendiu, având lungimea de 1,5 m, lăţimea de 1 m şi înălţimea de 0,20 m în care se găsesc 40 litri apă şi 5 litri motorină ;

l) la 400 m se marchează linia de sosire .

După fiecare încercare conţinutul tăvii este înlocuit complet, iar tava este răcită.

Proba „ştafeta 4 x 100 m” este prezentată în anexa nr. 4a.

DESFĂŞURARE :

Schimbul 1 vine la linia de start, echipat şi cu o ţeavă de refulare tip „ C ” (ştafetă) la brâu.

Schimburile 2, 3 şi 4 se amplasează în spaţiile de schimb marcate pe pistă.

La semnalul „ATENŢIE- START ” se execută următoarele :

a) schimbul 1 se deplasează în fugă, escaladează gardul de 2 m, fără a atinge suporturile laterale de întărire ale gardului şi continuă să alerge până la spaţiul de schimb nr. 1 în care, din alergare, predă ţeava schimbului 2. După escaladarea gardului de 2 m, în tavă se introduc 0,5 litri de benzină şi se omogenizează amestecul.

b) schimbul 2 primeşte ţeava în spaţiul de schimb, o introduce la brâu, aleargă şi trece în viteză târâş pe sub capcana de 6 m lungime, continuă alergarea până la şanţul de 2 m pe care îl sare fără să-i atingă marginile , aleargă până în spaţiul de schimb nr.2 şi predă ţeava schimbului 3. După ieşirea concurentului din capcană, se aprinde amestecul din tavă cu ajutorul unei făclii.

c) schimbul 3 primeşte ţeava în spaţiul de schimb, o introduce la brâu, aleargă 35 m şi sare obstacolul de 0,80 m, aleargă în continuare 35 m şi escaladează gradul de 1,35 m, continuă alergarea până în spaţiul de schimb nr. 3, unde predă ştafeta schimbului 4;

d) schimbul 4 primeşte ţeava în spaţiul de schimb, o introduce la brâu, aleargă şi ridică stingătorul, continuă alergarea până la tavă având stingătorul în mână, stinge incendiul (inclusiv cel din afara tăvii, dacă acesta s-a produs), lasă stingătorul jos, după care continuă alergarea până la linia de sosire. În cazul în care stingătorul nu funcţionează sau nu se reuşeşte stingerea incendiului cu primul stingător, concurentul îl poate folosi pe cel de rezervă.

Proba se consideră terminată în momentul în care concurentul nr. 4 trece linia de sosire având ţeava de refulare asupra sa.

PENALIZĂRI :

n Atingerea suporturilor laterale de întărire ale gardului de 2 m =5 s

n Călcarea marginilor care marchează şanţul de 2 m = 5 s;

n Lăsarea stingătorului în tavă = 5 s ;

n Căderea de pe platforma de lemn sau răsturnarea stingătorului = 5 s.

DESCALIFICĂRI:

n Nepredarea ştafetei în spaţiul de schimb ;

n Trecerea liniei de sosire fără ţeavă sau cu echipamentul incomplet ;

n Netrecerea unui obstacol de către concurenţi ;

n Pătrunderea concurentului pe culoarul vecin ;

n Nestingerea incendiului din tavă sau din afara acesteia cu cele două stingătoare sau reaprinderea amestecului înaintea trecerii liniei de sosire de către concurentul nr. 4.

Notă :

În situaţia în care proprietarul/administratorul stadionului sau terenului de sport nu permite utilizarea focului, schimbul 4 se va desfăşura astfel : primeşte ţeava în spaţiul de schimb, o introduce la brâu, aleargă şi ridică stingătorul, continuă alergarea până la tavă având stingătorul în mână, lasă stingătorul lângă tavă pe o platformă de lemn cu dimensiunile de 50 x 50 x 2,5 cm, după care continuă alergarea până la linia de sosire.

Proba se consideră terminată în momentul în care concurentul nr. 4 trece linia de sosire având ţeava de refulare asupra sa.

Proba este prezentată în anexa nr. 4b.

9.4.2. Proba „ PISTA DE ÎNDEMÂNARE ŞI VITEZĂ ”

DESCRIERE :

Proba se desfăşoară pe unu sau două culoare, lăţimea unui culoar fiind de 2,5 m.

Participă câte doi concurenţi din fiecare lot, echipaţi cu costum de protecţie, cască, brâu şi pantofi sport.

Fiecare concurent are dreptul la câte o încercare, timpul luat în calcul la stabilirea clasamentului probei este media timpilor realizaţi de cei doi concurenţi, la cere se adaugă eventualele penalizări.

Lungimea pistei este de 100 m, pe aceasta fiind amplasate aparate şi obstacole la diferite distanţe unele faţă de altele, astfel:

a) la 23 m de linia de start se amplasează gardul de 2m

b) la 5 m de gardul de 2 m se amplasează 2 role de furtun tip „ C ”, strânse în rolă dublă, cu racordurile orientate spre linia de sosire

c) la 11 m de rolele de furtun se amplasează bârna de echilibru cu lungimea de 6 m, având marcată transversal o dungă albă cu lăţimea de 5 cm la un metru spre capătul dinspre linia de sosire

d) la 30 m de bârna de echilibru se amplasează un distribuitor B – CBC, orientat cu ieşirile către linia de sosire

e) la 25 m de distribuitor marchează linia de sosire

Proba „pista de îndemânare şi viteză” este prezentată în anexa nr. 5.

DESFĂŞURARE :

La semnalul „ ATENŢIE - START ”, concurentul aleargă 23 de metri, escaladează gardul de 2 metri, ridică două role de furtun tip „ C ” cu care aleargă spre bârna de echilibru şi o traversează, punând obligatoriu un picior între dunga marcată cu alb şi capătul bârnei.

De pe bârnă sau după coborârea de pe aceasta, întinde rolele, le racordează între ele, lasă jos racordurile cuplate şi continuă alergarea, având în fiecare mână câte un racord, din care, unul îl racordează la distribuitor, iar la celălalt racordează ţeava de la brâu.

Proba se consideră încheiată după ce concurentul a trecut linia de sosire cu ţeava racordată la linia de furtun.

PENALIZĂRI :

n Atingerea suporturilor laterale de întărire ale gardului de 2 m =5 s

n Coborârea de pe bârna de echilibru înainte de a pune piciorul în spaţiul delimitat de dunga albă şi capătul bârnei =5 s

DESCALIFICĂRI :

n Trecerea liniei de sosire fără ţeava racordată la rola de furtun sau cu echipamentul incomplet ;

n Netrecerea unui obstacol de către concurenţi ;

n Căderea de pe bârna de echilibru şi nereluarea trecerii peste aceasta de către concurent ;

n Dezracordarea rolelor de furtun de la distribuitor sau a racordurilor dintre rolele de furtun, dacă concurentul nu a remediat deficienţa ;

n Întinderea rolelor de furtun înainte de urcarea pe bârna de echilibru ;

n Pătrunderea concurentului pe culoarul vecin.

9.4.3. Proba „DISPOZITIVUL DE INTERVENŢIE”.

DESCRIERE :

Dispozitivul de intervenţie se poate realiza la autospecială sau la motopompă.

Fiecare lot prezintă o echipă formată din 7 concurenţi, având numere de concurs de la 1 la 7 (numărul 1 este căpitanul echipei şi numărul 7 este mecanic motopompist/şofer) şi are dreptul la o singură încercare. Timpul luat în calcul la stabilirea clasamentului probei este timpul realizat de echipă la care se adaugă eventualele penalizări.

Pista de concurs are lungimea de 100 metri (de la linia de start până la linia de sosire). La 9 metri de linia de start, pe axul central al pistei de concurs, se amplasează platforma (marginile laterale), având dimensiunile de 2x2 m, motopompa sau autospeciala cu racordurile orientate spre linia de sosire.

Pe platformă sunt amplasate, în ordinea dorită de lot : 2 ţevi de refulare tip „C”, un distribuitor, 2 tuburi de cauciuc pentru aspiraţie tip „A”, un sorb tip „A”, 2 chei de racordare, 3 role de furtun tip „B” şi 4 role de furtun tip „C”, strânse în rolă simplă.

Concurenţii sunt echipaţi cu costum de protecţie, cască, brâu şi pantofi de sport şi au cinci minute la dispoziţie pentru aşezarea accesoriilor pe platformă şi pregătirea probei.

Proba „dispozitivul de intervenţie” este prezentată în anexa nr. 6.

DESFĂŞURARE :

La semnalul „ ATENŢIE – START ”, concurenţii aleargă distanţa de 9 metri până la platformă şi în funcţie de numărul pe care îl au realizează dispozitivul de intervenţie astfel :

a) concurentul numărul 6 întinde prima rolă de furtun tip „B” şi o racordează la motopompă sau autospecială, după care, împreună cu concurentul numărul 7 racordează între ele şi la autospecială/motopompă, tuburile de aspiraţie, sorbul, folosind cheile de racordare. După executarea acestor operaţiuni se deplasează în cel mai scurt timp către locul de adunare situat înapoia liniei de sosire.

b) concurentul numărul 5 întinde a doua linie de furtun tip „B” o racordează la prima rolă şi apoi se deplasează spre linia de sosire.

c) concurentul numărul 4 întinde a treia linie de furtun tip „B” o racordează la a doua rolă şi apoi se deplasează spre linia de sosire.

d) concurentul numărul 3 aleargă cu distribuitorul aproximativ 60 de metri, racordează la acesta a treia rolă de furtun tip „B” şi primele role de furtun tip „C” şi apoi se deplasează spre linia de sosire.

e) concurenţii cu numerele 1 şi 2 având la brâu ţeava tip „C”, aleargă cu câte două role de furtun tip „C” aproximativ 60 de metri, întind cele două role, le racordează între ele, racordează şi ţeava pe care o aşează pe sol, şi apoi se îndreaptă spre linia de sosire.

Proba se consideră încheiată când echipa este adunată la linia de sosire în aceeaşi ordine ca la linia de start şi concurentul numărul 1 (căpitanul echipei) ridică braţul.

Concurenţii nu au voie să se ajute între ei la realizarea dispozitivului de intervenţie.

PENALIZĂRI :

n Ajungerea la linia de sosire cu echipamentul de protecţie incomplet, pentru fiecare greşeală = 5 secunde.

n Ridicarea braţului de către concurentul numărul 1 (căpitanul echipei) înainte ca toţi concurenţii să – şi ocupe locul în formaţie = 5 secunde.

n Prezentarea concurenţilor la linia de sosire în altă ordine decât cea stabilită prin regulament = 5 secunde pentru fiecare greşeală.

n Depăşirea timpului de pregătire a probei = 5 secunde pentru fiecare minut depăşit.

DESCALIFICĂRI :

n Ajutorul dat altui concurent.

n Racordarea incompletă sau dezracordarea racordurilor de la tuburile de absorbţie, sorb, distribuitor şi rolele de furtun, dacă concurentii nu au reluat operaţiunea.

9.5. Aprecierea rezultatelor şi stabilirea clasamentului

9.5.1. Rezultatele obţinute se apreciază în raport de timpul mediu înregistrat de arbitrii cronometrori, la care se adaugă penalizările calculate în secunde pentru greşelile făcute pe timpul probelor.

9.5.2. Pentru cel mai bun timp obţinut la fiecare probă se acordă un număr de puncte egal cu numărul loturilor participante, celelalte loturi obţinând numărul de puncte corespunzător poziţiei în clasament, în caz de descalificare neacordându-se puncte.

9.5.3. Punctajele obţinute şi clasamentele se notează pe foile de arbitraj completate de juriu şi se anunţă de către preşedintele juriului după terminare fiecărei probe şi la festivitatea de premiere.

9.5.4. Dacă la o probă, două sau mai multe loturi realizează timpi identici acestea se vor situa în clasament pe acelaşi loc, rămânând neocupate în continuare, un număr de locuri corespunzător celor aflate în situaţia respectivă.

9.5.5. Clasamentul general al serviciilor participante la concurs se stabileşte în raport de numărul total de puncte însumate pentru toate probele.

9.5.6. În caz de egalitate de puncte, departajarea loturilor se va face după timpul obţinut la proba „Dispozitivul de intervenţie”, iar dacă egalitatea persistă, după cel de la proba „Ştafeta 4X100 m” şi respectiv „ Pista de îndemânare şi viteză”. Dacă egalitatea persistă în toate aceste cazuri, departajarea se va face prin tragere la sorţi de către preşedintele juriului, în prezenţa şefilor de servicii interesaţi.

9.6. Acordarea distincţiilor şi premiilor

9.6.1. Pentru fiecare etapă , la finalul concursului, loturilor şi concurenţilor li se acordă distincţii şi premii în obiecte şi bani, astfel:

A. la etapa judeţeană:

a) inspectoratele judeţene pentru situaţii de urgenţă, autorităţile administraţiei publice locale, asociaţiile profesionale şi persoane fizice şi juridice acordă: cupe, diplome, plachete, fanioane, premii în obiecte sau bani serviciilor şi concurenţilor care s-au distins la probele de concurs;

B. la etapa interjudeţeană :

a) Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă acordă diplome serviciilor şi membrilor acestora, în funcţie de rezultatele obţinute;

b) inspectoratele judeţene/mun. Bucureşti pentru situaţii de urgenţă, autorităţile administraţiei publice locale, asociaţiile profesionale şi persoane fizice şi juridice acordă: cupe, diplome, plachete, fanioane, premii în obiecte sau bani serviciilor şi concurenţilor care s-au distins la probele de concurs;

C. la etapa naţională :

a) Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă acordă : cupele transmisibile, cupele pentru locurile I – III în clasamentul general şi diplome;

9.6.2. Pentru atitudine sportivă faţă de celelalte loturi, de juriu şi de public sau contribuţii deosebite la desfăşurarea concursurilor, respectarea programului şi a regulilor de disciplină, juriul acordă câte o cupă şi/sau o diplomă „Fair – Play” unui serviciu voluntar şi unui serviciu privat pentru situaţii de urgenţă.

9.7. Asigurarea tehnico-materială şi medicală

9.7.1. La fiecare etapă a concursurilor profesionale, loturile concurează cu acelaşi tip de motopompă/autospecială, materiale , accesorii şi aparate de concurs, care se asigură prin grija inspectoratelor judeţene organizatoare.

9.7.2. Echipamentul de protecţie individual (costume de protecţie, căşti, centuri de siguranţă, mănuşi), precum şi minim 2 stingătoare cu praf şi CO₂, tip P 6 , se vor asigura de fiecare lot în parte.

9.7.3. Stadioanele, terenurile sportive, poligoanele, aparatele de concurs, mijloacele de comunicare şi de amplificare, cronometrele, fanioanele, precum şi celelalte materiale necesare se asigură prin grija inspectoratelor judeţene/mun. Bucureşti organizatoare, autorităţilor administraţiei publice locale şi a serviciilor din localitatea în care se organizează etapele concursurilor, cu sprijinul asociaţiilor profesionale.

9.7.4. Forma şi dimensiunile aparatelor pentru concursurile profesionale sunt prevăzute în anexa nr. 7.

9.7.5. Pe toată durata desfăşurării concursurilor, organizatorii asigură condiţii corespunzătoare de cazare şi masă, pentru toate loturile participante, asistenţă medicală prin personal de specialitate şi prezenţa unei autosanitare dotată cu mijloacele necesare acordării primului ajutor. Totodată, vor fi luate toate măsurile ce se impun pentru asigurarea condiţiilor prevăzute în normele de protecţia muncii pe timpul desfăşurării concursurilor.

9.7.6. Cheltuielile de transport, cazare şi masă ale participanţilor se suportă de către consiliile locale şi conducerile administrative ale operatorilor economici care au servicii participante, precum şi prin contribuţia asociaţiilor profesionale sau prin acţiuni de sponsorizare ale unor persoane juridice sau fizice.

9.8. Dispoziţii finale

9.8.1. Contestarea rezultatelor obţinute se poate face numai de către şeful serviciului respectiv, în nume propriu.

9.8.2. Contestaţiile se prezintă juriului în timp de maximum 15 minute de la anunţarea rezultatelor obţinute de echipaj la proba respectivă.

9.8.3. Nu sunt luate în considerare, de către juriu, contestaţiile colective.

9.8.4. Cu aprobarea juriului şi cu avizul personalului medical prezent la concurs loturile pot repeta o probă, numai în cazul accidentării unui concurent şi imposibilităţii acestuia de a continua proba, situaţie în care va fi înlocuit cu una din rezerve.

9.8.5. Solicitarea repetării probei se face, în scris, de către şeful serviciului.

9.8.6. Repetarea probei se face după ce celelalte loturi au concurat, conform tragerii la sorţi.

9.8.7. Loturile sunt eliminate din concurs, în situaţia în care şeful serviciului sau concurenţii comit acte de indisciplină prin agresiuni verbale sau fizice, gesturi sau manifestări nesportive la adresa juriului, arbitrilor, publicului sau celorlalţi concurenţi, simulări de accidentări şi încercări de fraudare a concursurilor pri orice mijloace.

9.8.8. La fiecare etapă a concursurilor se organizează festivităţi de deschidere şi de premiere, care vor cuprinde :

a) darea şi primirea raportului, trecerea în revistă a loturilor ;

b) prezentarea mesajelor de deschidere/încheiere a concursurilor ;

c) acordarea premiilor ;

d) defilarea loturilor participante.

9.8.9. La festivităţile de deschidere şi de premiere este obligatoriu ca fiecare lot să fie echipat cu acelaşi tip de ţinută, funcţie de dotarea fiecărui serviciu.

9.8.10. Anexele 1 – 7 fac parte integrantă din prezentul regulament.

Anexa nr. 1.

GRUPĂRILE DE JUDEŢE

PENTRU ORGANIZAREA ETAPEI INTERJUDEŢENE

1. Neamţ, Iaşi, Vaslui, Suceava, Botoşani, Bacău.

2. Vrancea, Constanţa, Buzău, Galaţi, Brăila, Tulcea.

3. Călăraşi, Teleorman, Ialomiţa, Giurgiu, Ilfov, Bucureşti,.

4. Prahova, Argeş, Dâmboviţa, Olt, Dolj, Vâlcea.

5. Timiş, Caraş-Severin, Mehedinţi, Gorj, Hunedoara, Arad.

6. Sălaj, Cluj, Satu Mare, Bihor, Bistriţa Năsăud, Maramureş.

7. Covasna, Harghita, Sibiu, Braşov, Alba, Mureş.

Anexa nr. 2.

PRIMĂRIA/SOCIETATEA COMERCIALĂ ____________

Nr. __________ din ____________

TABEL NOMINAL

CU LOTUL SERVICIULUI VOLUNTAR/PRIVAT

PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ

PARTICIPANT LA ETAPA ____________________ A CONCURSURILOR

PROFESIONALE

Nr. crt.	NUMELE ŞI PRENUMELE	FUNCŢIA	Seria şi nr. B.I./C.I.	VIZA MEDICALA*	Instruit protecţia muncii	OBS.
		Şef lot
		Concurent
		Concurent
		Concurent
		Concurent
		Concurent
		Concurent
		Concurent
		Concurent
		Rezervă
		Rezervă

· Viza medicală se consemnează prin formula „APT CONCURS”, aplicându-se semnătura şi parafa medicului de societate sau de familie.

PRIMAR/MANAGER

___________________ ______________

(semnătura şi ştampila)

Anexa nr.10

REGLEMENTĂRI

Privind efectuarea auditului persoanelor fizice şi juridice care prestează lucrări de proiectare, verificare, execuţie, întreţinere şi/sau reparare sisteme şi instalaţii de semnalizare, lucrări de termoprotecţie, ignifugare, întreţinere şi reparare a

autospecialelor şi altor mijloace tehnice de stingere

P R O C E D U R A

de efectuare a auditului de supraveghere a persoanelor atestate care proiectează, execută, verifică, întreţin şi/sau repară sisteme şi instalaţii de semnalizare, alarmare şi alertare în caz de incendiu

1. SCOP:

Prezenta procedură a fost elaborată în aplicarea prevederilor Ordinului ministrului internelor şi reformei administrative nr.252/2007 pentru aprobarea Metodologiei de atestare a persoanelor care proiectează, execută, verifică, întreţin şi/sau repară sisteme şi instalaţii de apărare împotriva incendiilor, efectuează lucrări de termoprotecţie şi ignifugare, de verificare, întreţinere şi reparare a autospecialelor şi/sau a altor mijloace tehnice destinate apărării împotriva incendiilor, denumită în continuare Metodologie de atestare şi a Hotărârii Guvernului nr.259/2005 privind înfiinţarea şi stabilirea atribuţiilor Centrului Naţional pentru Securitate la Incendiu şi Protecţie Civilă şi stabileşte modul de efectuare a auditului de supraveghere a persoanelor atestate care proiectează, execută, verifică, întreţin şi/sau repară sisteme şi instalaţii de semnalizare, alarmare şi alertare în caz de incendiu, denumite în continuare persoane atestate.

2. DOMENIUL DE APLICARE:

Prezenta procedură se aplică de către Centrul Naţional pentru Securitate la Incendiu şi Protecţie Civilă, precum şi de către inspectoratele pentru situaţii de urgenţă judeţene/al municipiului Bucureşti, prin personalul desemnat pentru efectuarea auditului de supraveghere a persoanelor atestate.

3. REFERINŢE NORMATIVE:

a) Legea nr.307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor;

b) Hotărârea Guvernului nr.1490/2004 pentru aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare şi a organigramei Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă cu modificările şi completările ulterioare;

c) Hotărârea Guvernului României nr.259/2005 privind înfiinţarea şi stabilirea atribuţiilor Centrului Naţional pentru Securitate la Incendiu şi Protecţie Civilă;

d) Ordinul Ministrului Internelor şi Reformei Administrative nr.252/2007 pentru aprobarea Metodologiei de atestare a persoanelor care proiectează, execută, verifică, întreţin şi/sau repară sisteme şi instalaţii de apărare împotriva incendiilor, efectuează lucrări de termoprotecţie şi ignifugare, de verificare, întreţinere şi reparare a autospecialelor şi/sau a altor mijloace tehnice destinate apărării împotriva incendiilor;

e) Ordinul Ministrului Administraţiei şi Internelor nr.1474/2006 pentru aprobarea Regulamentului de planificare, organizare, pregătire şi desfăşurare a activităţii de prevenire a situaţiilor de urgenţă.

4. DESCRIEREA PROCEDURII:

4.1. Planificarea auditului

4.1.1 Stabilirea ordinii în care vor fi auditate persoanele atestate se face ţinând seama, ca prioritate, de data emiterii certificatelor de atestare a persoanelor, astfel încât să se respecte prevederile art.12 alin.(1) din Metodologia de atestare.

4.1.2 Fiecare inspectorat pentru situaţii de urgenţă judeţean/al municipiului Bucureşti va cuprinde în Planificarea activităţilor de prevenire şi activitatea de auditare a persoanelor atestate, conform art.15 alin.(1) din Regulamentul de planificare, organizare, pregătire şi desfăşurare a activităţii de prevenire a situaţiilor de urgenţă aprobat prin Ordinul Ministrului Administraţiei şi Internelor nr.1474/2006.

4.2 Pregătirea auditului

4.2.1 Specialistul nominalizat pentru efectuarea auditului de supraveghere, în funcţie de Planificarea activităţilor de prevenire aprobată de către adjunctul inspectorului şef, întocmeşte şi supune spre aprobare adresa de înştiinţare a persoanei atestate ce urmează să fie auditată, astfel încât să se respecte prevederile art.14 alin.(2) din Metodologia de atestare.

4.2.2 În cazul în care se îndeplineşte una din condiţiile în care se poate efectua audit de supraveghere inopinat, prevăzute la art.14 alin.(3) din Metodologia de atestare, persoana atestată, nu va mai fi înştiinţată.

4.3. Efectuarea auditului

4.3.1 Specialistul nominalizat din partea inspectoratului pentru situaţii de urgenţă judeţean/al municipiului Bucureşti, se deplasează la sediul social al persoanei atestate, prezintă scopul şi perioada auditului.

4.3.2 Specialistul nominalizat din partea inspectoratului pentru situaţii de urgenţă judeţean/al municipiului Bucureşti solicită reprezentantului persoanei atestate exemplarul nr.2 al dosarului de atestare înregistrat de către Centrul Naţional pentru Securitate la Incendiu şi Protecţie Civilă şi vizat “Conform cu originalul” de către şeful Serviciului Certificarea Personalului şi Atestarea Persoanelor Juridice.

4.3.3 Specialistul nominalizat din partea inspectoratului pentru situaţii de urgenţă judeţean/al municipiului Bucureşti, însoţit de un reprezentant al persoanei atestate, procedează la auditarea persoanei atestate şi întocmirea Referatului de supraveghere, respectând toate punctele precizate în Anexa nr.4 la Metodologia de atestare, şi anume:

- existenţa, data emiterii şi termenul de valabilitate al certificatului de atestare;

- existenţa înregistrărilor referitoare la studii, instruire şi experienţă, precum şi încadrarea cu personal conform prevederilor Metodologiei de atestare, şi anume:

Ø personal absolvent al unei instituţii de învăţământ superior cu profil electric, instalaţii pentru construcţii sau conexe cu acestea (electronic, electrotehnic, automatizări), pentru persoanele atestate care proiectează sisteme şi instalaţii de semnalizare, alarmare şi alertare în caz de incendiu;

Ø personal care deţine un certificat emis conform art.3 din Metodologia de atestare, pentru codul COR 724205 - Montator sisteme şi instalaţii de semnalizare, alarmare şi alertare în caz de incendiu, pentru persoanele atestate care execută sisteme şi instalaţii de semnalizare, alarmare şi alertare în caz de incendiu;

Ø personal care deţine un certificat emis conform art.3 din Metodologia de atestare, pentru codul COR 724207 - Operator în verificarea, întreţinerea şi/sau repararea sistemelor şi instalaţiilor de semnalizare, alarmare şi alertare în caz de incendiu (se acceptă certificate de competenţă emise în conformitate cu Ordinul Comandantului Corpului Pompierilor Militari nr.1349/1998, în termen de valabilitate), pentru persoanele atestate care verifică, întreţin şi/sau repară sisteme şi instalaţii de semnalizare, alarmare şi alertare în caz de incendiu;

- dotarea cu mijloace tehnice conform prevederilor Metodologiei de atestare, cu precizarea seriilor aparatelor din dotare, şi anume:

Ø dotarea precizată în Anexa nr.2 pct.1 la Metodologia de atestare, pentru persoanele atestate care execută sisteme şi instalaţii de semnalizare, alarmare şi alertare în caz de incendiu;

Ø dotarea precizată în Anexa nr.2 pct.2 la Metodologia de atestare, pentru persoanele atestate care verifică, întreţin şi/sau repară sisteme şi instalaţii de semnalizare, alarmare şi alertare în caz de incendiu;

- buletine de verificare metrologică şi/sau certificate de etalonare pentru aparatele de măsură şi control din dotare, precizând emitentul, numărul, data emiterii şi perioada de valabilitate a acestora;

- respectarea şi modul de aplicare a prevederilor procedurii de lucru specifică domeniului pentru care persoana este atestată (se urmăreşte respectarea “Structurii cadru a procedurilor de lucru specifice pentru persoanele atestate care proiectează, execută, verifică, întreţin şi/sau repară sisteme şi instalaţii de apărare împotriva incendiilor, efectuează lucrări de termoprotecţie şi ignifugare, de verificare, întreţinere şi reparare a autospecialelor şi/sau a altor mijloace tehnice destinate apărării împotriva incendiilor” aprobată prin Ordin al Inspectorului General), urmărindu-se:

Ø existenţa instrucţiunilor specifice de efectuare a lucrărilor cuprinzând instrucţiunile producătorilor şi responsabilităţile persoanelor implicate în activitatea atestată;

Ø spaţiul de lucru/depozitare asigură condiţiile optime de desfăşurare a activităţii/depozitare precizate în instrucţiunile date de producător;

Ø acceptarea numai a lucrărilor pentru care persoana atestată deţine instrucţiuni specifice de lucru în care sunt incluse instrucţiunile producătorului;

Ø evidenţa şi modul de soluţionare a reclamaţiilor;

Ø evidenţa lucrărilor efectuate;

Ø evidenţa clienţilor;

Ø evidenţa furnizorilor de substanţe, echipamente, piese de schimb şi repere utilizate;

Ø evidenţa aparatelor de măsură şi control şi a buletinelor de verificare metrologică/certificate de etalonare;

Ø evidenţa specificaţiilor tehnice şi a instrucţiunilor de lucru emise de către producător pentru substanţele, materialele şi mijloacele tehnice de apărare împotriva incendiilor.

- existenţa unui spaţiu de lucru adecvat (acolo unde activităţile desfăşurate impun condiţii speciale);

- dacă persoana are implementat un sistem al calităţii.

4.3.4 Specialistul nominalizat din partea inspectoratului pentru situaţii de urgenţă judeţean/al municipiului Bucureşti verifică existenţa şi modul de completare a registrului cu evidenţa lucrărilor de proiectare, executare şi verificare, întreţinere şi/sau reparare la sistemele şi instalaţiile de semnalizare, alarmare şi alertare în caz de incendiu, prezentat în Anexa nr.8 la Metodologia de atestare.

4.3.5 Specialistul nominalizat din partea inspectoratului pentru situaţii de urgenţă judeţean/al municipiului Bucureşti pentru efectuarea auditului de supraveghere, însoţit de un reprezentant al persoanei atestate, se deplasează la minimum 3 dintre lucrările efectuate de către persoana atestată, numai pentru execuţie, verificare, întreţinere şi/sau reparare şi consemnează aspectele constatate la faţa locului;

- pentru execuţie – existenţa proiectului realizat de o persoană atestată conform legislaţiei în vigoare precum şi a elementelor componente ale instalaţiei şi integritatea lor

- pentru verificare, întreţinere şi/sau reparare – existenţa registrului cu periodicitatea verificărilor şi funcţionarea instalaţiei prin efectuarea unei simulări

4.3.6 Specialistul nominalizat din partea inspectoratului pentru situaţii de urgenţă judeţean/al municipiului Bucureşti verifică existenţa registrului de audit şi completează datele precizate în Anexa nr.5 la Metodologia de atestare.

4.4 Încheierea auditului

4.4.1 Specialistul nominalizat din partea inspectoratului pentru situaţii de urgenţă judeţean/al municipiului Bucureşti pentru efectuarea auditului de supraveghere întocmeşte referatul de supraveghere, conform modelului din anexa nr.4 din O.M.I.R.A. nr.252/2007.

4.4.2 După luarea la cunoştinţă şi semnarea de către reprezentanţii persoanei atestate a referatului de supraveghere cu aspectele constatate, specialistul nominalizat din partea inspectoratului pentru situaţii de urgenţă judeţean/al municipiului Bucureşti îl prezintă inspectorului şef.

4.4.3 După ce referatul de supraveghere este văzut şi de către inspectorul şef, exemplarul nr.1 se transmite la Centrul Naţional pentru Securitate la Incendiu şi Protecţie Civilă şi exemplarul nr.3 la persoana auditată, iar exemplarul nr.2 se păstrează la unitate.

5. DISPOZIŢII FINALE:

Centrul Naţional pentru Securitate la Incendiu şi Protecţie Civilă efectuează, de regulă, audituri inopinate, cu respectarea etapelor precizate în prezenta procedură.

P R O C E D U R A

de efectuare a auditului de supraveghere a persoanelor care proiectează, execută, verifică, întreţin şi/sau repară sisteme şi instalaţii de limitare şi stingere a incendiilor

1. SCOP:

Prezenta procedură a fost elaborată în aplicarea prevederilor Ordinului ministrului internelor şi reformei administrative nr.252/2007 pentru aprobarea Metodologiei de atestare a persoanelor care proiectează, execută, verifică, întreţin şi/sau repară sisteme şi instalaţii de apărare împotriva incendiilor, efectuează lucrări de termoprotecţie şi ignifugare, de verificare, întreţinere şi reparare a autospecialelor şi/sau a altor mijloace tehnice destinate apărării împotriva incendiilor, denumită în continuare Metodologie de atestare şi a Hotărârii Guvernului nr.259/2005 privind înfiinţarea şi stabilirea atribuţiilor Centrului Naţional pentru Securitate la Incendiu şi Protecţie Civilă şi stabileşte modul de efectuare a auditului de supraveghere a persoanelor atestate care proiectează, execută, verifică, întreţin şi/sau repară sisteme şi instalaţii de limitare şi stingere a incendiilor, denumite în continuare persoane atestate.

2. DOMENIUL DE APLICARE:

3. REFERINŢE NORMATIVE:

a) Legea nr.307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor;

c) Hotărârea Guvernului României nr.259/2005 privind înfiinţarea şi stabilirea atribuţiilor Centrului Naţional pentru Securitate la Incendiu şi Protecţie Civilă;

4. DESCRIEREA PROCEDURII:

4.1. Planificarea auditului

4.2 Pregătirea auditului

4.3. Efectuarea auditului

4.3.2 Specialistul nominalizat din partea inspectoratului pentru situaţii de urgenţă judeţean/al municipiului Bucureşti solicită reprezentantului persoanei atestate exemplarul nr.2 al dosarului de atestare înregistrat de către Centrul Naţional pentru Securitate la Incendiu şi Protecţie Civilă şi vizat “Conform cu originalul” de către şeful Serviciului Certificarea Personalului şi Atestarea Persoanelor Juridice.

- existenţa, data emiterii şi termenul de valabilitate al certificatului de atestare;

- existenţa înregistrărilor referitoare la studii, instruire şi experienţă, precum şi încadrarea cu personal conform prevederilor Metodologiei de atestare, şi anume:

Ø personal absolvent al unei instituţii de învăţământ superior cu profil electric, instalaţii pentru construcţii sau conexe cu acestea (mecanic, electromecanic, automatizări), pentru persoanele care proiectează sisteme şi instalaţii de limitare şi stingere a incendiilor;

Ø personal care deţine un certificat emis conform art.3 din Metodologia de atestare, pentru codul COR 724206 - Montator sisteme şi instalaţii de limitare şi stingere a incendiilor, pentru persoanele care execută sisteme şi instalaţii de limitare şi stingere a incendiilor;

Ø personal care deţine un certificat emis conform art.3 din Metodologia de atestare, pentru codul COR 724208 - Operator în verificarea, întreţinerea şi/sau repararea sistemelor şi instalaţiilor de limitare şi stingere a incendiilor (se acceptă certificate de competenţă emise în conformitate cu Ordinul Comandantului Corpului Pompierilor Militari nr.1349/1998, în termen de valabilitate), pentru persoanele care verifică, întreţin şi/sau repară sisteme şi instalaţii de limitare şi stingere a incendiilor;

- dotarea cu mijloace tehnice conform prevederilor Metodologiei de atestare, cu precizarea seriilor aparatelor din dotare, şi anume:

Ø dotarea precizată în Anexa nr.2 pct.3 la Metodologia de atestare, pentru persoanele atestate care execută sisteme şi instalaţii de limitare şi stingere a incendiilor;

Ø dotarea precizată în Anexa nr.2 pct.4 la Metodologia de atestare, pentru persoanele atestate care verifică, întreţin şi/sau repară sisteme şi instalaţii de limitare şi stingere a incendiilor;

- respectarea şi modul de aplicare a prevederilor procedurii de lucru specifică domeniului pentru care persoana este atestată (se urmăreşte respectarea “Structurii cadru a procedurilor de lucru specifice pentru persoanele atestate care proiectează, execută, verifică, întreţin şi/sau repară sisteme şi instalaţii de apărare împotriva incendiilor, efectuează lucrări de termoprotecţie şi ignifugare, de verificare, întreţinere şi reparare a autospecialelor şi/sau a altor mijloace tehnice destinate apărării împotriva incendiilor” aprobată prin Ordin al Inspectorului General), urmărindu-se:

Ø existenţa instrucţiunilor specifice de efectuare a lucrărilor cuprinzând instrucţiunile producătorilor şi responsabilităţile persoanelor implicate în activitatea atestată;

Ø spaţiul de lucru/depozitare asigură condiţiile optime de desfăşurare a activităţii/depozitare precizate în instrucţiunile date de producător;

Ø acceptarea numai a lucrărilor pentru care persoana atestată deţine instrucţiuni specifice de lucru în care sunt incluse instrucţiunile producătorului;

Ø evidenţa şi modul de soluţionare a reclamaţiilor;

Ø evidenţa lucrărilor efectuate;

Ø evidenţa clienţilor;

Ø evidenţa furnizorilor de substanţe, echipamente, piese de schimb şi repere utilizate;

Ø evidenţa aparatelor de măsură şi control şi a buletinelor de verificare metrologică/certificate de etalonare;

Ø evidenţa specificaţiilor tehnice şi a instrucţiunilor de lucru emise de către producător pentru substanţele, materialele şi mijloacele tehnice de apărare împotriva incendiilor.

- existenţa unui spaţiu de lucru adecvat (acolo unde activităţile desfăşurate impun condiţii speciale);

- dacă persoana are implementat un sistem al calităţii;

- documentele de provenienţă, certificatele de calitate şi conformitate pentru toate reperele utilizate.

4.3.4 Specialistul nominalizat din partea inspectoratului pentru situaţii de urgenţă judeţean/al municipiului Bucureşti verifică existenţa şi modul de completare a registrului cu evidenţa lucrărilor de proiectare, executare şi verificare, întreţinere şi/sau reparare la sistemele şi instalaţiile de limitare şi stingere a incendiilor, prezentat în Anexa nr.8 la Metodologia de atestare.

- pentru execuţie – existenţa proiectului realizat de o persoană atestată conform legislaţiei în vigoare precum şi a elementelor componente ale instalaţiei şi integritatea lor

- pentru verificare, întreţinere şi/sau reparare – existenţa registrului cu periodicitatea verificărilor şi funcţionarea instalaţiei prin efectuarea unei simulări

4.4 Încheierea auditului

5. DISPOZIŢII FINALE:

Centrul Naţional pentru Securitate la Incendiu şi Protecţie Civilă efectuează, de regulă, audituri inopinate, cu respectarea etapelor precizate în prezenta procedură.

P R O C E D U R A

de efectuare a auditului de supraveghere a persoanelor care execută lucrări de termoprotecţie cu vopsele termospumante şi/sau cu produse de torcretare

1. SCOP:

Prezenta procedură a fost elaborată în aplicarea prevederilor Ordinului ministrului internelor şi reformei administrative nr.252/2007 pentru aprobarea Metodologiei de atestare a persoanelor care proiectează, execută, verifică, întreţin şi/sau repară sisteme şi instalaţii de apărare împotriva incendiilor, efectuează lucrări de termoprotecţie şi ignifugare, de verificare, întreţinere şi reparare a autospecialelor şi/sau a altor mijloace tehnice destinate apărării împotriva incendiilor, denumită în continuare Metodologie de atestare şi a Hotărârii Guvernului nr.259/2005 privind înfiinţarea şi stabilirea atribuţiilor Centrului Naţional pentru Securitate la Incendiu şi Protecţie Civilă şi stabileşte modul de efectuare a auditului de supraveghere a persoanelor atestate care execută lucrări de termoprotecţie cu vopsele termospumante şi/sau cu produse de torcretare, denumite în continuare persoane atestate.

2. DOMENIUL DE APLICARE:

3. REFERINŢE NORMATIVE:

a) Legea nr.307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor;

c) Hotărârea Guvernului României nr.259/2005 privind înfiinţarea şi stabilirea atribuţiilor Centrului Naţional pentru Securitate la Incendiu şi Protecţie Civilă;

4. DESCRIEREA PROCEDURII:

4.1. Planificarea auditului

4.2 Pregătirea auditului

4.3. Efectuarea auditului

4.3.2 Specialistul nominalizat din partea inspectoratului pentru situaţii de urgenţă judeţean/al municipiului Bucureşti solicită reprezentantului persoanei atestate exemplarul nr.2 al dosarului de atestare înregistrat de către Centrul Naţional pentru Securitate la Incendiu şi Protecţie Civilă şi vizat “Conform cu originalul” de către şeful Serviciului Certificarea Personalului şi Atestarea Persoanelor Juridice.

þ existenţa, data emiterii şi termenul de valabilitate al certificatului de atestare;

þ existenţa înregistrărilor referitoare la studii, instruire şi experienţă, precum şi încadrarea cu personal care deţine un certificat emis conform art.3 din Metodologia de atestare, pentru codul COR 714109 – Operator termoprotecţie (se acceptă certificate de competenţă emise în conformitate cu Ordinul Comandantului Corpului Pompierilor Militari nr.1349/1998, în termen de valabilitate);

þ dotarea cu mijloace tehnice conform prevederilor Metodologiei de atestare, cu precizarea seriilor aparatelor din dotare şi anume:

Ø dotarea precizată în Anexa nr.2 pct.6 la Metodologia de atestare, pentru persoanele care efectuează lucrări de termoprotecţie cu vopsele termospumante;

Ø dotarea precizată în Anexa nr.2 pct.7 la Metodologia de atestare, pentru persoanele care efectuează lucrări de termoprotecţie cu produse de torcretare;

þ buletine de verificare metrologică şi/sau certificate de etalonare pentru aparatele de măsură şi control din dotare, precizând emitentul, numărul, data emiterii şi perioada de valabilitate a acestora;

þ respectarea şi modul de aplicare a prevederilor procedurii de lucru specifică domeniului pentru care persoana este atestată (se urmăreşte respectarea “Structurii cadru a procedurilor de lucru specifice pentru persoanele atestate care proiectează, execută, verifică, întreţin şi/sau repară sisteme şi instalaţii de apărare împotriva incendiilor, efectuează lucrări de termoprotecţie şi ignifugare, de verificare, întreţinere şi reparare a autospecialelor şi/sau a altor mijloace tehnice destinate apărării împotriva incendiilor” aprobată prin Ordin al Inspectorului General), urmărindu-se:

Ø existenţa instrucţiunilor specifice de efectuare a lucrărilor cuprinzând instrucţiunile producătorilor şi responsabilităţile persoanelor implicate în activitatea atestată;

Ø spaţiul de lucru/depozitare asigură condiţiile optime de desfăşurare a activităţii/depozitare precizate în instrucţiunile date de producător;

Ø acceptarea numai a lucrărilor pentru care persoana atestată deţine instrucţiuni specifice de lucru în care sunt incluse instrucţiunile producătorului;

Ø evidenţa şi modul de soluţionare a reclamaţiilor;

Ø evidenţa lucrărilor efectuate;

Ø evidenţa clienţilor;

Ø evidenţa furnizorilor de substanţe, echipamente, piese de schimb şi repere utilizate;

Ø evidenţa aparatelor de măsură şi control şi a buletinelor de verificare metrologică/certificate de etalonare;

Ø evidenţa specificaţiilor tehnice şi a instrucţiunilor de lucru emise de către producător pentru substanţele, materialele şi mijloacele tehnice de apărare împotriva incendiilor.

þ existenţa unui spaţiu de lucru adecvat (acolo unde activităţile desfăşurate impun condiţii speciale);

þ dacă persoana are implementat un sistem al calităţii.

4.3.5 Specialistul nominalizat din partea inspectoratului pentru situaţii de urgenţă judeţean/al municipiului Bucureşti pentru efectuarea auditului de supraveghere, însoţit de un reprezentant al persoanei atestate se deplasează la minimum 3 dintre lucrările efectuate de către persoana atestată şi consemnează aspectele constatate la faţa locului:

- aspectul vizual al lucrării efectuate;

- defecte de aplicare;

- deteriorări ale stratului de vopsea/produs de torcretare;

- verificarea condiţiilor de lucru (în cazul lucrărilor aflate în plină desfăşurare).

4.4 Încheierea auditului

5. DISPOZIŢII FINALE:

Centrul Naţional pentru Securitate la Incendiu şi Protecţie Civilă efectuează, de regulă, audituri inopinate, cu respectarea etapelor precizate în prezenta procedură.

P R O C E D U R A

de efectuare a auditului de supraveghere a persoanelor care

execută lucrări de ignifugare a materialelor combustibile

1. SCOP:

Prezenta procedură a fost elaborată în aplicarea prevederilor Ordinului ministrului internelor şi reformei administrative nr.252/2007 pentru aprobarea Metodologiei de atestare a persoanelor care proiectează, execută, verifică, întreţin şi/sau repară sisteme şi instalaţii de apărare împotriva incendiilor, efectuează lucrări de termoprotecţie şi ignifugare, de verificare, întreţinere şi reparare a autospecialelor şi/sau a altor mijloace tehnice destinate apărării împotriva incendiilor, denumită în continuare Metodologie de atestare şi a Hotărârii Guvernului nr.259/2005 privind înfiinţarea şi stabilirea atribuţiilor Centrului Naţional pentru Securitate la Incendiu şi Protecţie Civilă şi stabileşte modul de efectuare a auditului de supraveghere a persoanelor atestate care execută lucrări de ignifugare a materialelor combustibile, denumite în continuare persoane atestate.

2. DOMENIUL DE APLICARE:

3. REFERINŢE NORMATIVE:

a) Legea nr.307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor;

c) Hotărârea Guvernului României nr.259/2005 privind înfiinţarea şi stabilirea atribuţiilor Centrului Naţional pentru Securitate la Incendiu şi Protecţie Civilă;

4. DESCRIEREA PROCEDURII:

4.1. Planificarea auditului

4.2 Pregătirea auditului

4.3. Efectuarea auditului

4.3.2 Specialistul nominalizat din partea inspectoratului pentru situaţii de urgenţă judeţean/al municipiului Bucureşti solicită reprezentantului persoanei atestate exemplarul nr.2 al dosarului de atestare înregistrat de către Centrul Naţional pentru Securitate la Incendiu şi Protecţie Civilă şi vizat “Conform cu originalul” de către şeful Serviciului Certificarea Personalului şi Atestarea Persoanelor Juridice.

- existenţa, data emiterii şi termenul de valabilitate al certificatului de atestare;

- existenţa înregistrărilor referitoare la studii, instruire şi experienţă, precum şi încadrarea cu personal care deţine un certificat emis conform art.3 din Metodologia de atestare, pentru codul COR 714107 - Ignifugator (se acceptă certificate de competenţă emise în conformitate cu Ordinul Comandantului Corpului Pompierilor Militari nr.1349/1998, în termen de valabilitate);

- dotarea cu mijloace tehnice conform prevederilor Metodologiei de atestare Anexa nr.2 pct.8, cu precizarea seriilor aparatelor din dotare;

Ø existenţa instrucţiunilor specifice de efectuare a lucrărilor cuprinzând instrucţiunile producătorilor şi responsabilităţile persoanelor implicate în activitatea atestată;

Ø spaţiul de lucru/depozitare asigură condiţiile optime de desfăşurare a activităţii/depozitare precizate în instrucţiunile date de producător;

Ø acceptarea numai a lucrărilor pentru care persoana atestată deţine instrucţiuni specifice de lucru în care sunt incluse instrucţiunile producătorului;

Ø evidenţa şi modul de soluţionare a reclamaţiilor;

Ø evidenţa lucrărilor efectuate;

Ø evidenţa clienţilor;

Ø evidenţa rapoartelor de încercare emise de către un laborator autorizat şi acreditat pentru lucrările executate.;

Ø evidenţa furnizorilor de substanţe, echipamente, piese de schimb şi repere utilizate;

Ø evidenţa aparatelor de măsură şi control şi a buletinelor de verificare metrologică/certificate de etalonare;

Ø evidenţa specificaţiilor tehnice şi a instrucţiunilor de lucru emise de către producător pentru substanţele, materialele şi mijloacele tehnice de apărare împotriva incendiilor.

- existenţa unui spaţiu de lucru adecvat (acolo unde activităţile desfăşurate impun condiţii speciale);

- dacă persoana are implementat un sistem al calităţii.

4.3.4 Specialistul nominalizat din partea inspectoratului pentru situaţii de urgenţă judeţean/al municipiului Bucureşti verifică existenţa şi modul de completare a registrului cu evidenţa lucrărilor de ignifugare a materialelor combustibile, prezentat în Anexa nr.6 la Metodologia de atestare.

4.3.5 Specialistul nominalizat din partea inspectoratului pentru situaţii de urgenţă judeţean/al municipiului Bucureşti pentru efectuarea auditului de supraveghere, însoţit de un reprezentant al persoanei atestate se deplasează la minimum 3 dintre lucrările efectuate de către persoana atestată şi consemnează aspectele constatate la faţa locului:

- aspectul vizual al lucrării efectuate;

- deteriorări şi defecte ale stratului de vopsea;

- verificarea condiţiilor de lucru (în cazul lucrărilor aflate în plină desfăşurare).

4.4 Încheierea auditului

5. DISPOZIŢII FINALE:

Centrul Naţional pentru Securitate la Incendiu şi Protecţie Civilă efectuează, de regulă, audituri inopinate, cu respectarea etapelor precizate în prezenta procedură.

P R O C E D U R A

de efectuare a auditului de supraveghere a persoanelor care execută lucrări de verificare, întreţinere şi/sau reparare a autospecialelor destinate apărării împotriva incendiilor

1. SCOP:

Prezenta procedură a fost elaborată în aplicarea prevederilor Ordinului ministrului internelor şi reformei administrative nr.252/2007 pentru aprobarea Metodologiei de atestare a persoanelor care proiectează, execută, verifică, întreţin şi/sau repară sisteme şi instalaţii de apărare împotriva incendiilor, efectuează lucrări de termoprotecţie şi ignifugare, de verificare, întreţinere şi reparare a autospecialelor şi/sau a altor mijloace tehnice destinate apărării împotriva incendiilor, denumită în continuare Metodologie de atestare şi a Hotărârii Guvernului nr.259/2005 privind înfiinţarea şi stabilirea atribuţiilor Centrului Naţional pentru Securitate la Incendiu şi Protecţie Civilă şi stabileşte modul de efectuare a auditului de supraveghere a persoanelor atestate care execută lucrări de verificare, întreţinere şi/sau reparare a autospecialelor destinate apărării împotriva incendiilor, denumite în continuare persoane atestate.

2. DOMENIUL DE APLICARE:

3. REFERINŢE NORMATIVE:

a) Legea nr.307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor;

c) Hotărârea Guvernului României nr.259/2005 privind înfiinţarea şi stabilirea atribuţiilor Centrului Naţional pentru Securitate la Incendiu şi Protecţie Civilă;

4. DESCRIEREA PROCEDURII:

4.1. Planificarea auditului

4.2 Pregătirea auditului

4.3. Efectuarea auditului

4.3.2 Specialistul nominalizat din partea inspectoratului pentru situaţii de urgenţă judeţean/al municipiului Bucureşti solicită reprezentantului persoanei atestate exemplarul nr.2 al dosarului de atestare înregistrat de către Centrul Naţional pentru Securitate la Incendiu şi Protecţie Civilă şi vizat “Conform cu originalul” de către şeful Serviciului Certificarea Personalului şi Atestarea Persoanelor Juridice.

- existenţa, data emiterii şi termenul de valabilitate al certificatului de atestare;

- existenţa înregistrărilor referitoare la studii, instruire şi experienţă, precum şi încadrarea cu personal care deţine un certificat emis conform art.3 din Metodologia de atestare, pentru codul COR 723307 - Operator în verificarea, întreţinerea şi repararea autospecialelor destinate apărării împotriva incendiilor (se acceptă certificate de competenţă emise în conformitate cu Ordinul Comandantului Corpului Pompierilor Militari nr.1349/1998, în termen de valabilitate);

- dotarea cu mijloace tehnice conform prevederilor Metodologiei de atestare Anexa nr.2 pct.9, cu precizarea seriilor aparatelor din dotare;

Ø existenţa instrucţiunilor specifice de efectuare a lucrărilor cuprinzând instrucţiunile producătorilor şi responsabilităţile persoanelor implicate în activitatea atestată;

Ø spaţiul de lucru/depozitare asigură condiţiile optime de desfăşurare a activităţii/depozitare precizate în instrucţiunile date de producător;

Ø acceptarea numai a lucrărilor pentru care persoana atestată deţine instrucţiuni specifice de lucru în care sunt incluse instrucţiunile producătorului;

Ø evidenţa şi modul de soluţionare a reclamaţiilor;

Ø evidenţa lucrărilor efectuate;

Ø evidenţa clienţilor;

Ø evidenţa furnizorilor de substanţe, echipamente, piese de schimb şi repere utilizate;

Ø evidenţa aparatelor de măsură şi control şi a buletinelor de verificare metrologică/certificate de etalonare;

Ø evidenţa specificaţiilor tehnice şi a instrucţiunilor de lucru emise de către producător pentru substanţele, materialele şi mijloacele tehnice de apărare împotriva incendiilor.

- existenţa unui spaţiu de lucru adecvat (acolo unde activităţile desfăşurate impun condiţii speciale);

- dacă persoana are implementat un sistem al calităţii.

4.3.4 Specialistul nominalizat din partea inspectoratului pentru situaţii de urgenţă judeţean/al municipiului Bucureşti verifică existenţa şi modul de completare a registrului cu evidenţa lucrărilor de verificare, întreţinere şi/sau reparare a autospecialelor destinate apărării împotriva incendiilor, prezentat în Anexa nr.10 la Metodologia de atestare stare.

4.3.5 Specialistul nominalizat din partea inspectoratului pentru situaţii de urgenţă judeţean/al municipiului Bucureşti pentru efectuarea auditului de supraveghere, însoţit de un reprezentant al persoanei atestate se deplasează la minimum 3 dintre lucrările efectuate de către persoana atestată şi consemnează aspectele constatate la faţa locului:

- categoria de autovehicul (urban, rural, tot teren)

- clasa de greutate (uşoară, medie, grea)

- natura echipamentului (echipament de stingere şi salvare, echipament de lucru la înălţime)

- existenţa notiţei de instrucţiuni privind întreţinerea, depozitarea şi punerea în exploatare a vehiculului

- existenţa registrului cu periodicitatea verificărilor

4.4 Încheierea auditului

5. DISPOZIŢII FINALE:

Centrul Naţional pentru Securitate la Incendiu şi Protecţie Civilă efectuează, de regulă, audituri inopinate, cu respectarea etapelor precizate în prezenta procedură.

P R O C E D U R A

de efectuare a auditului de supraveghere a persoanelor care

execută lucrări de verificare, reîncărcare şi reparare a stingătoarelor de incendiu

1. SCOP:

Prezenta procedură a fost elaborată în aplicarea prevederilor Ordinului ministrului internelor şi reformei administrative nr.252/2007 pentru aprobarea Metodologiei de atestare a persoanelor care proiectează, execută, verifică, întreţin şi/sau repară sisteme şi instalaţii de apărare împotriva incendiilor, efectuează lucrări de termoprotecţie şi ignifugare, de verificare, întreţinere şi reparare a autospecialelor şi/sau a altor mijloace tehnice destinate apărării împotriva incendiilor, denumită în continuare Metodologie de atestare şi a Hotărârii Guvernului nr.259/2005 privind înfiinţarea şi stabilirea atribuţiilor Centrului Naţional pentru Securitate la Incendiu şi Protecţie Civilă şi stabileşte modul de efectuare a auditului de supraveghere a persoanelor atestate care execută lucrări de verificare, reîncărcare şi reparare a stingătoarelor de incendiu, denumite în continuare persoane atestate.

2. DOMENIUL DE APLICARE:

3. REFERINŢE NORMATIVE:

a) Legea nr.307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor;

c) Hotărârea Guvernului României nr.259/2005 privind înfiinţarea şi stabilirea atribuţiilor Centrului Naţional pentru Securitate la Incendiu şi Protecţie Civilă;

4. DESCRIEREA PROCEDURII:

4.1. Planificarea auditului

4.2 Pregătirea auditului

4.3. Efectuarea auditului

4.3.2 Specialistul nominalizat din partea inspectoratului pentru situaţii de urgenţă judeţean/al municipiului Bucureşti solicită reprezentantului persoanei atestate exemplarul nr.2 al dosarului de atestare înregistrat de către Centrul Naţional pentru Securitate la Incendiu şi Protecţie Civilă şi vizat “Conform cu originalul” de către şeful Serviciului Certificarea Personalului şi Atestarea Persoanelor Juridice.

- existenţa, data emiterii şi termenul de valabilitate al certificatului de atestare;

- existenţa înregistrărilor referitoare la studii, instruire şi experienţă, precum şi încadrarea cu personal care deţine un certificat emis conform art.3 din Metodologia de atestare, pentru codul COR 723305 - Operator în verificarea, reîncărcarea şi repararea stingătoarelor de incendiu (se acceptă certificate de competenţă emise în conformitate cu Ordinul Comandantului Corpului Pompierilor Militari nr.1349/1998, în termen de valabilitate);

- dotarea cu mijloace tehnice conform prevederilor Metodologiei de atestare Anexa nr.2 pct.5, cu precizarea seriilor aparatelor din dotare;

Ø existenţa instrucţiunilor specifice de efectuare a lucrărilor cuprinzând instrucţiunile producătorilor şi responsabilităţile persoanelor implicate în activitatea atestată;

Ø spaţiul de lucru/depozitare asigură condiţiile optime de desfăşurare a activităţii/depozitare precizate în instrucţiunile date de producător;

Ø acceptarea numai a lucrărilor pentru care persoana atestată deţine instrucţiuni specifice de lucru în care sunt incluse instrucţiunile producătorului;

Ø evidenţa şi modul de soluţionare a reclamaţiilor;

Ø evidenţa lucrărilor efectuate;

Ø evidenţa clienţilor;

Ø evidenţa furnizorilor de substanţe, echipamente, piese de schimb şi repere utilizate;

Ø evidenţa aparatelor de măsură şi control şi a buletinelor de verificare metrologică/certificate de etalonare;

Ø evidenţa specificaţiilor tehnice şi a instrucţiunilor de lucru emise de către producător pentru substanţele, materialele şi mijloacele tehnice de apărare împotriva incendiilor.

- existenţa unui spaţiu de lucru adecvat (acolo unde activităţile desfăşurate impun condiţii speciale);

- dacă persoana are implementat un sistem al calităţii;

- existenţa, numărul, data emiterii şi perioada de valabilitate a autorizaţiei de funcţionare I.S.C.I.R.;

- tipul produsului de stingere utilizat conform tipului de stingător certificat;

4.3.4 Specialistul nominalizat din partea inspectoratului pentru situaţii de urgenţă judeţean/al municipiului Bucureşti verifică existenţa şi modul de completare a registrului cu evidenţa lucrărilor de verificare, reîncărcare şi reparare a stingătoarelor de incendiu, prezentat în Anexa nr.9 la Metodologia de atestare.

4.3.5 Specialistul nominalizat din partea inspectoratului pentru situaţii de urgenţă judeţean/al municipiului Bucureşti pentru efectuarea auditului de supraveghere, însoţit de un reprezentant al persoanei atestate se deplasează la minimum 3 dintre lucrările efectuate de către persoana atestată şi consemnează aspectele constatate la faţa locului:

- existenţa şi integritatea elementelor componente ale unui stingător (element de siguranţă, furtun/pâlnie de refulare, indicator de presiune)

- deteriorări şi defecte ale stratului de vopsea;

- existenţa etichetelor pentru identificarea tipului de stingător, conform standardelor în vigoare

4.4 Încheierea auditului

5. DISPOZIŢII FINALE:

Centrul Naţional pentru Securitate la Incendiu şi Protecţie Civilă efectuează, de regulă, audituri inopinate, cu respectarea etapelor precizate în prezenta procedură.

Înapoi

ANEXA 5

RAPORT DE INTERVENŢIE

Ex. 2 poliţişti, 2 jandarmi, alte persoane

Animale

ORGANIZAREA PREGĂTIRII

TEME DE PREGĂTIRE

Luna ianuarie

Luna februarie

Luna martie

Tema nr. 6 = 2 ore. Reguli şi măsuri de prevenire a incendiilor specifice locuinţelor cetăţeneşti:

Luna iunie şi iulie

ANEXA 8

B. DESCHIDEREA PROBEI

Vârsta totală

Vârsta medie

Puncte

100 – 108

11

100

109 – 117

12

95

118 – 126

13

90

127 – 135

14

85

136 – 144

15

80

II.

PISTA DE ÎNDEMÂNARE PESTE OBSTACOLE

Loc de adunare al echipajului la sfârşitul exerciţiului

Ştafeta nu trebuie dusă în gură, ea trebuie trecută din mână în mână. Când un obstacol nu este sărit conform regulamentului, concurentul trebuie să-l sară din nou.

D. APRECIEREA REZULTATELOR CONCURSULUI

E. FESTIVITĂŢI