CAPITOLUL X
REGULI ŞI MĂSURI
10.1.
Instalaţii de semnalizare a incendiilor
10.1.1. Echiparea cu
instalaţii de semnalizare a incendiilor, potrivit scenariilor de
siguranţă la foc elaborate se asigură, după caz, la următoarele
construcţii, compartimente de incendiu şi încăperi:
a. toate
categoriile de construcţii prevăzute, conform reglementărilor,
cu instalaţii automate de stingere cu apă, tip drencer sau
pulverizare cu gaze inerte, spumă, abur, pulberi;
b. construcţiile
închise din categoriile de importanţă excepţională şi
deosebită A, B, încadrate conform legislaţiei în vigoare, neechipate
cu instalaţii automate de stingere a incendiilor sau cele echipate la care
este necesară asigurarea semnalizării incendiului, înainte de
intrarea în funcţiune a instalaţiilor automate de stingere;
c. clădiri
înalte şi foarte înalte, cu excepţia locuinţelor;
d.
clădiri cu săli aglomerate;
e.
construcţiile pentru producţie şi depozitare
încadrate în categoriile A, B (BE3)
sau C
(BE2 ) de pericol de incendiu,
cu aria desfăşurată de cel puţin
f.
construcţiile destinate activităţilor
turistice (hoteluri, moteluri, cabane,
restaurante, baruri, video - discoteci etc.), cu mai mult de patru nivele sau care adăpostesc peste 150 persoane;
g.
construcţiile pentru spitale,
cămine de copii, cămine de bătrâni, sau persoane care nu se pot
evacua singure cu capacitate de peste 150 locuri.
10.1.2. În funcţie de categoriile de
pericol de incendiu, riscurile de incendiu, combustibilitatea şi valoarea
construcţie, investitorii pot stabili necesitatea echipării şi
în alte cazuri, cele prezentate mai sus fiind minimale.
10.1.3. Instalaţiile
de semnalizare incendiu se prevăd doar cu butoane de semnalizare manuale,
numai acolo unde observarea izbucnirii incendiilor se asigură un timp
util. În rest instalaţiile de
semnalizare incendiu se prevăd cu detectoare automate.
10.1.4. Instalaţiile
de semnalizare a incendiilor se vor menţine în permanenţă în
stare de funcţionare. Execuţia, exploatarea, întreţinerea,
revizia şi repararea acestora se vor face de către personal
autorizat, respectându-se prevederile de execuţie, instrucţiunile
furnizorului şi normele de prevenire şi stingere a incendiilor.
10.1.5. La fiecare
centrală de avertizare a incendiilor se vor afişa schema circuitelor
şi avertizoarelor (detectoarelor),
precum şi instrucţiunile de folosire.
10.1.6. Centralele de avertizare a incendiilor vor fi
în permanenţă supravegheate. Se va asigura posibilitatea de
anunţare a incendiilor de la centrală, la pompieri.
10.1.7. Pentru fiecare tip de instalaţie este
obligatoriu să se asigure avertizoare şi detectoare de rezervă.
10.1.8. Este
interzisă blocarea accesului la avertizoare şi a zonei de
acţiune a detectoarelor cu diferite materiale.
10.1.9. În cazul unor
defecţiuni (semnalizări
accidentale, scurtcircuite, lipsa de alimentare cu energie etc.), se vor
lua măsuri imediate pentru înlăturarea urgentă a acestora
şi a cauzelor care le-au generat. Pe timpul cât, din cauza unor
defecţiuni, instalaţia este scoasă parţial din
funcţiune, se vor lua măsuri suplimentare de securitate.
10.1.10 Toate instalaţiile de semnalizare a
incendiilor vor fi date in primire unor cadre tehnice de specialitate
autorizate pentru executarea verificărilor, întreţinerilor,
reviziilor şi reparaţiilor conform normelor specifice.
Constatările făcute cu prilejul acestor operaţii,
măsurile luate, semnalizările şi cauzele acestora vor fi
menţionate în caietul (registrul)
instalaţiilor de semnalizare a incendiilor.
10.2. Instalaţiile şi
mijloacele de stingere a incendiilor
10.2.1. Toate instalaţiile fixe, semifixe sau
mobile pentru stingerea incendiilor cu apă, spumă, bioxid de carbon
etc., vor fi întreţinute in bună stare de funcţionare, conform
anexei 2 din partea a II-a, asigurându-se în mod permanent debitele şi
presiunile necesare pentru stingere şi dotare corespunzătoare cu
accesorii de intervenţie, în caz de incendiu.
10.2.2.
Întreţinerea şi repararea instalaţiilor speciale de stingere a
incendiilor se vor face de către echipele de revizie specializate, care
vor face verificări periodice pe baza unui grafic stabilit, consemnându-se
într-un registru toate defecţiunile ivite şi remedierile efectuate.
10.2.3. Este interzis a
se face modificări în construcţia instalaţiilor de către
persoane necalificate şi fără acordul proiectantului.
10.2.4. Utilajele
şi materialele din dotarea serviciului de pompieri civili vor fi
menţinute permanent în bună stare de folosire şi vor fi echipate
cu accesoriile necesare.
10.2.5. Este
interzisă utilizarea în alte scopuri a instalaţiilor, utilajelor,
mijloacelor şi materialelor pentru stingerea incendiilor.
10.2.6. La sursele
naturale de apă (râuri, lacuri,
iazuri etc.) din apropierea unităţilor se vor amenaja rampe
pentru alimentarea maşinilor şi utilajelor de luptă contra
incendiilor.
10.2.7. În timpul iernii, la punctele de alimentare
cu apă din râuri, lacuri, iazuri, bazine descoperite, se vor amenaja
copci. Ele vor fi verificate periodic şi menţinute în stare
corespunzătoare.
10.2.8. Rezerva de
apă pentru stingerea incendiilor, care se păstrează în
rezervoare şi castele de apă, nu va fi utilizată în alte
scopuri. Rezervoarele şi castele de apă trebuie să fie
prevăzute cu indicatoare de nivel.
10.2.9. Se va asigura
în permanenţă accesul la sursele de alimentare cu apă (rezervoare, bazine, hidranţi interiori
şi exteriori, copci etc.), precum şi la celelalte instalaţii
şi mijloace pentru stingerea
incendiilor. Locul acestora va fi marcat cu indicatoare, conform STAS
297.
10.2.10. Rezerva intangibilă de apă pentru
stingerea incendiilor, care se păstrează în rezervoare şi
castele de apă, nu va fi utilizată în alte scopuri. Aceste rezervoare
şi castele de apă trebuie să fie prevăzute cu indicatoare
de nivel, precum şi cu posibilităţi de racordare a
maşinilor de intervenţie pentru stingerea incendiilor; ele trebuie
menţinute în stare bună de funcţionare, în vederea
controlării permanente a existenţei rezervei de apă pentru
incendii.
Pe rezervorul de apă pentru incendiu se va fixa inscripţia “REZERVOR
DE APĂ PENTRU INCENDIU”.
10.2.11. Sursele
şi reţelele de alimentare cu apă pentru stingerea incendiilor
trebuie astfel întreţinute şi exploatate, încât să fie ferite de
îngheţ, iar reviziile şi eventualele reparaţii să se
poată face cu
uşurinţă şi în cel mai scurt timp, fără să
se scoată din funcţiune întreaga instalaţie.
Pentru evitarea îngheţării apei în rezervoarele de apă
pentru incendiu, în timpul iernii se va proceda la recircularea apei la
rezervoare, controlându-se în permanenţă această recirculare.
10.2.12. Elementele
instalaţiilor de apă de incendiu, ca guri de apă, hidranţi
etc., care conţin apă şi sunt expuse îngheţului în timpul
iernii şi care nu sunt prevăzute cu posibilitate de încălzire cu
abur sau cu apă caldă, vor fi protejate împotriva îngheţului.
10.2.13. Căminele
în care sunt montate robinetele de închidere de la instalaţiile de
apă vor fi protejate, de asemenea, cu materiale izolatoare termice.
10.2.14. Pe conductele
instalaţiilor de stingere a incendiilor nu se vor suspenda sau rezema
diverse obiecte, materiale şi dispozitive. În apropierea acestor
instalaţii nu se vor monta conductoare sau cabluri electrice care vin în
contact cu conductele de apă.
Pompele şi hidrofoarele instalaţiilor de alimentare cu apă
pentru stingerea incendiilor precum şi agregatele de acţionare (electromotoare, motoare cu ardere
internă etc.), vor fi întreţinute în perfectă stare de
funcţionare, având asigurate atât alimentarea continuă cu energie sau
carburanţi, cât şi încălzirea încăperilor în care sunt
adăpostite pe timp de iarnă.
10.2.15. Apa
folosită pentru stingerea incendiilor trebuie să nu conţină
produse combustibile.
10.2.16. Se vor întocmi instrucţiuni cu privire la
modul de funcţionare, utilizare şi întreţinere a
instalaţiilor, aparatelor, materialelor etc. pentru stingerea incendiilor,
din dotarea unităţii. În instrucţiuni se va include şi
schema de funcţionare a diverselor instalaţii de intervenţie in
caz de incendiu, pe secţii şi instalaţii tehnologice. Ele vor fi
cunoscute de către personalul de întreţinere al instalaţiei.
10.2.17. Se va verifica
în fiecare săptămână modul de funcţionare a pompelor care
refulează apa de incendiu în reţele, ca şi a conductelor
respective, prin ridicarea presiunii în sistem la presiunea necesară. În
cazul în care se constată anumite defecţiuni la pompe, manometre,
conducte etc., se vor lua măsuri pentru repararea lor. Dacă se va
constata la manometre o pierdere de presiune în timpul efectuării probei,
se vor lua măsuri de remediere a cauzelor care au provocat pierderea de
presiune respectivă.
10.2.18. Conductele
instalaţiilor fixe de stins incendiu, prin care se transportă
soluţii spumogene corozive, vor fi golite de soluţie şi
spălate cu apă imediat după întrebuinţare.
10.2.19. Se va face
trimestrial verificarea substanţelor chimice destinate stingerii
incendiilor, luându-se măsuri de înlocuire a celor alterate.
Păstrarea substanţelor chimice pentru combaterea incendiilor se va
face în condiţii care să nu permită alterarea lor.
10.2.20. Pentru accesul la bazine şi la
rezervoare a maşinilor de intervenţie la stingerea incendiilor trebuie să se
asigure drumuri şi platforme de acces,
astfel încât distanţele de la marginea carosabilă până la
sursa de alimentare cu apă să fie de maximum
10.3. Hidranţi de incendiu
10.3.1. Echiparea cu
hidranţi de incendiu interiori a construcţiilor, compartimentelor de
incendiu şi a spaţiilor, potrivit scenariilor de siguranţă
la foc elaborate, se asigură,
după caz, la:
a. construcţiile
închise din categoriile de importanţă excepţională şi
deosebită (A şi B), încadrate conform legislaţiei în vigoare,
indiferent de arie şi număr de niveluri;
b. construcţii
publice, administrative şi sociale, cu aria construită de cel
puţin
c. clădiri
înalte şi foarte înalte, precum şi construcţii cu săli
aglomerate, indiferent de ariile construite şi numărul de niveluri;
d. construcţii
de producţie sau depozitare din categoriile A, B sau C de pericol de incendiu, cu arii construite de
minimum
e. construcţii
sau spaţii publice, administrative, sociale şi de producţie sau
depozitare subterane, cu aria desfăşurată mai mare de
f.
parcaje sau garaje subterane pentru mai
mult de 20 autoturisme şi cele supraterane închise mai mult de două
niveluri.
10.3.2. În funcţie
de categoriile de pericol sau riscurile de incendiu, de combustibilitatea
şi valoarea construcţiei şi a bunurilor, investitorii pot
stabili necesitatea echipării şi în alte cazuri, enumerarea de mai
sus fiind minimală.
10.3.3. Amplasarea
hidranţilor interiori se face astfel încât fiecare punct din interiorul
încăperilor să fie protejat de
cel puţin:
- două
jeturi: în încăperi sau grupuri de încăperi industriale ce comunică
prin goluri neprotejate atunci când acestea se încadrează în categoriile
A, B sau C de pericol de incendiu şi au un volum de peste
- un jet, în celelalte încăperi, inclusiv în cele prevăzute cu
instalaţie automată de stingere.
Aceste jeturi trebuie obţinute din hidranţi situaţi pe acelaşi
palier şi în acelaşi compartiment de incendiu.
10.3.4. Reţelele
interioare care servesc mai mult de 8 hidranţi pe nivel se proiecteză
inelare sau cu circuitul închis cu ajutorul a două racorduri la
reţeaua exterioară.
10.3.5. Reţelele interioare de hidranţi,
având timpul teoretic de funcţionare de 60 minute şi mai mare, se
prevăd cu racorduri fixe, amplasate în exteriorul clădirilor pentru
alimentarea de la pompele mobile de incendiu.
10.3.6. Accesul la
hidranţi nu va fi blocat cu materiale, mobilier sau utilaje, iar cutiile
hidranţilor trebuie să se deschidă uşor.
10.3.7. Persoanele care
lucrează în secţiile prevăzute cu hidranţi interiori
trebuie să cunoască poziţia şi modul de folosire a
acestora.
10.3.8. idranţi
interiori amplasaţi în locurile unde se desfăşoară
activităţi la lumină artificială se vor marca prin iluminat
de siguranţă.
10.3.9. Alimentarea
hidranţilor exteriori se face din reţelele de distribuţie a apei
a localităţilor când se asigură permanent debitele şi
presiunile necesare pe timpul normat de funcţionare al instalaţiei.
10.3.10. Alimentarea
cu apă a reţelelor de hidranţi exteriori se face din
gospodăriile propri de apă alcătuite şi dimensionate
corespunzător pentru:
a.
construcţii închise de importanţă excepţională şi
deosebite (A şi B), indiferent
de volum;
b.
construcţii şi ansambluri de construcţii civile cu mai mult de
două niveluri şi volum construit mai mare de
c.
clădiri înalte, foarte înalte şi construcţii cu săli
aglomerate;
d.
construcţii subterane civile, de producţie, depozitare, parcaje sau
garaje;
e.
construcţii de producţie sau depozitare cu volum mai mare de
f.
depozite deschise pentru materiale sau substanţe combustibile, cu aria mai
mare de
g.
depozite cu stive înalte.
10.3.11. Se admite
asigurarea cu apă direct din bazine, rezervoare şi alte surse
naturale cu ajutorul pompelor mobile de stins incendiu (autopompe sau motopompe) din dotarea serviciului propriu de
pompieri pentru:
a. construcţii
şi instalaţii industriale din categoriile C, D şi E pericol de
incendiu, cu suprafaţa incintei mai mică de
b. depozite
de material lemnos situate în afara incintelor industriale sau a centrelor
populate care necesită pentru stingerea din exterior un debit de apă
de maxim 35 l/sec;
c. grupuri
de clădiri cu maximum 5000 locuitori;
d. colonii
de cazare temporară pentru maximum 1000 locuri.
10.3.12. Alimentarea cu
apă prin reţelele de hidranţi se poate face prin unul din următoarele
sisteme:
a. reţele
la care presiunea poate asigura intervenţia la stingere direct de la
hidranţi la debitele de calcul;
b. reţele
la care presiunea disponibilă la hidranţii exteriori nu poate asigura
stingerea directă pentru intervenţie folosindu-se pompe mobile .
10.3.13. Hidranţii
exteriori trebuie să permită servirea tuturor punctelor sau
obiectelor ce trebuie protejate, considerând raza de acţiune a
hidranţilor în raport cu lungimea furtunului:
-
maximum
-
10.3.14. Hidranţii
se amplasează la minimum
10.3.15. Hidranţii
exteriori vor fi dotaţi complet cu accesorii şi materiale necesare,
în funcţie de ipotezele de stingere stabilite.
Hidranţii reţelelor de înaltă presiune vor fi dotaţi cu
furtun B (f
Aceste materiale vor fi păstrate în cutii fixate pe stâlpi lângă
hidranţi, pe pereţii construcţiilor sau pe cărucioare mobile
adăpostite de intemperii.
10.3.16. Amplasamentul
hidranţilor exteriori va fi marcat prin indicatoare, conform STAS 297.
10.3.17. Hidranţii
trebuie să fie vopsiţi în culoare roşie şi feriţi de
lovituri, iar locul din jurul lor trebuie să fie liber pentru a fi
accesibil în caz de nevoie. Capacele şi flanşele hidranţilor vor
fi gresate cu regularitate. Filetul trebuie să păsuiască
etanş.
10.3.18. Hidranţii exteriori se vor
păstra în stare de curăţenie, iar pe timp friguros se vor
proteja împotriva îngheţului, fiind goliţi de apă după
întrebuinţare. Este interzisă menţinerea apei în aceşti
hidranţi, mai ales în timp de iarnă.
În cazul în care golirea hidrantului nu se produce după închiderea
robinetului său, se va proceda la
desfundarea orificiului de golire, de la partea inferioară a hidrantului,
precum şi la eliminarea cauzei care a produs înfundarea orificiului de
golire respectiv.
10.3.19. Înainte de
începerea perioadei de îngheţ se va controla şi asigura buna
funcţionare a robinetului interior şi a orificiului de golire de la
baza hidrantului.
Nu este permisă folosirea soluţiei de apă sărată
pentru a împiedica îngheţul la hidrant, din cauza efectului coroziv al
acestei soluţii.
10.3.20. Reţelele
de conducte prin care sunt alimentaţi cu apă hidranţii interiori
şi exteriori vor fi menţinute în permanenţă pline cu
apă la presiunea de regim a reţelei de apă pentru incendiu.
10.3.21. Vanele
(robinetele) de pe conductele care alimentează hidranţii de incendiu
vor fi sigilate în poziţie deschisă, pentru asigurarea în
permanenţă a debitului de apă şi a presiunii necesare la
stingerea incendiilor. În caz de avarii, când este necesară închiderea
acestor vane, se va scoate din circuit un număr cât mai mic de
hidranţi de incendiu.
10.3.22. Periodic se va
face verificarea modului de funcţionare a robinetelor de închidere şi
de golire a hidranţilor exteriori, luându-se măsuri de reparare sau
înlocuire a celor defecte.
10.4. Instalaţii de stingere cu
apă pulverizată
10.4.1.
Instalaţiile de apă pulverizată se prevăd pentru:
-
stingerea incendiilor de materiale
combustibile, solide (lemn, hârtie,
textile, materiale plastice);
-
protejarea obiectelor împotriva
radiaţiei termice emise de un incendiu învecinat;
-
prevenirea formării unor
amestecuri explozive.
10.4.2. Instalaţiile de stingere a
incendiilor cu apă pulverizată şi echipamentele aferente trebuie
controlate de către persoane desemnate de conducerea unităţii,
care să cunoască întregul sistem, defecţiunile curente şi
să fie în măsură a stabili fără întârziere cauza
acestora, luând, în consecinţă, măsuri de remediere. Controlul va fi planificat şi executat riguros, constatările
respective şi măsurile luate consemnându-se în scris în
evidenţele destinate verificărilor profilactice.
10.4.3. Vanele instalaţiilor vor fi sigilate în
poziţie normală de funcţionare prevăzută în
schemă.
10.4.4. În cazul în care sigiliul este
rupt, vana trebuie să fie controlată şi sigilată în
poziţie normală. Pentru sigilare se va folosi sârmă
subţire (f
10.4.5. Pe vane trebuie
să fie marcat clar sensul în care ele se deschid. La vanele subterane acest semn trebuie marcat în căminul de
vizitare sau pe placa indicatoare.
10.4.6. Toate vanele
trebuie să fie numerotate pentru identificarea şi pentru facilitarea
inspectării şi marcate cu indicarea tronsonului sau a
instalaţiei pe care o deservesc.
10.4.7. Vanele
instalaţiilor trebuie să fie accesibile în orice moment.
10.4.8. Dacă
vanele sunt montate la înălţime, trebuie prevăzute scări de
acces.
10.5. Instalaţii de stingere cu
abur
10.5.1. Orificiile de
refulare a aburului de pe conductele pentru stingerea incendiului vor fi
verificate lunar, pentru a nu fi obturate sau blocate cu diferite materiale.
10.5.2. Robinetele de
acţionare ale acestor instalaţii vor fi uşor accesibile şi
prevăzute cu tăbliţe pentru indicarea locului în care se
distribuie aburul prin robinetele şi conductele respective.
Conductele de abur pentru incendiu şi robinetele de pe acestea vor fi
vopsite în roşu şi inscripţionate.
10.5.3. Robinetele de
acţionare vor avea roţi de manevră montate în locuri uşor
accesibile.
10.5.4. La
instalaţiile de stingere cu abur, furtunurile flexibile vor fi racordate
permanent la robinetele de acţionare şi menţinute în bună
stare de utilizare, iar ţevile de difuzare a aburului vor fi
prevăzute cu mânere izolate termic.
10.5.5. Furtunurile flexibile trebuie astfel
racordate la robinete, pentru a asigura jeturi de abur la toate punctele
vulnerabile, în caz de incendiu. Ele vor fi păstrate pe suporturi.
10.5.6. Este
interzisă punerea în funcţiune a instalaţiilor tehnologice,
dacă dispozitivele de abur pentru prevenirea şi stingerea incendiilor
sunt descompletate sau defecte.
10.5.7. Înainte de
folosirea aburului pentru stingerea incendiului se va proceda la scurgerea
condensului din conductele de abur respectiv.
10.6. Instalaţii de stingere cu
bioxid de carbon
10.6.1. Instalaţiile
de stingere cu bioxid de carbon se vor verifica la darea în folosinţă
de către constructor, în prezenţa proiectantului, furnizorului
şi a beneficiarului.
Se vor verifica toate elementele instalaţiei, pentru a se asigura
etanşeitatea acestora şi acţionarea elementelor de comanda din
timpii prevăzuţi în documentaţia respectivă.
Proba se va face numai cu o singură butelie cu bioxid de carbon,
urmărindu-se dacă elementul detector automat de incendiu
acţionează asupra dispozitivului de deschidere a buteliei pilot.
Descărcarea trebuie să asigure în distribuitor suficientă
presiune, pentru a se putea acţiona butelia din poziţia cea mai
depărtată în raport cu distribuitorul.
10.6.2. Pentru
sistemele multiple, probele trebuie făcute pentru fiecare ramură în
parte, pentru a controla funcţionarea bună a vanelor selectoare
şi a dispozitivelor de interblocare.
În afară de elementele detectoare automate se vor mai proba şi
dispozitivele manuale de declanşare.
10.6.3. Probele de concentraţie cu descărcarea
întregii cantităţi de gaze trebuie să asigure, după un
minut de la începerea descărcării, o concentraţie de 30% pe timp
de 20 minute.
10.6.4. Probele de
concentraţie mai sunt necesare la sistemul de inundare totală cu gaze
şi acolo unde necesarul de gaze nu este sigur. concentraţia
necesară se va determina pe baza conţinutului de oxigen maxim permis
pentru materialul care creează pericol de incendiu. Mostrele de gaz
trebuie luate la cel puţin
10.6.5. Zilnic,
sistemul se va verifica vizual, dacă toate comenzile sunt în poziţie
de acţionare şi dacă nu a apărut un defect fizic evident la
nici o parte a sistemului.
Orice defect constatat va fi imediat remediat.
10.6.6. Periodic,
conform graficului de verificări, buteliile vor fi cântărite şi,
în cazul în care se constată o scădere netă a conţinutului
mai mare de 10% vor fi înlocuite.
10.6.7. Periodic,
conform anexei 3 din partea a II-a, sistemul va fi controlat în amănunt,
făcându-se proba tuturor dispozitivelor de comandă si control.
10.6.8. Sistemul va fi
prevăzut cu un mijloc de alarmare acustică, care intră în
funcţiune înaintea sistemului de stingere şi are ca scop înştiinţarea
personalului ce trebuie evacuat şi a celui care supraveghează
funcţionarea sistemului.
Acest sistem se va controla săptămânal.
10.6.9. Buteliile vor
fi amplasate cât mai aproape de zona care trebuie protejată, într-un loc
uşor accesibil în timpul incendiului.
Se va păstra în depozit un număr de 30% din totalul buteliilor
bateriei, pline cu bioxid de carbon rezervă.
10.6.10. La darea în
folosinţă a acestor instalaţii, întreprinderea executantă
şi beneficiarul vor face instructajul personalului de deservire pe baza
“Instrucţiunilor de funcţionare”, care se întocmesc de către
proiectant şi se predau odată cu proiectul de execuţie.
10.7. Instalaţii de stingere cu
spumă
10.7.1. Instalaţiile
de stingere cu spumă trebuie să fie menţinute în stare
etanşă şi să asigure conducerea spumei până la luciul
lichidelor combustibile. Pentru aceasta se vor asigura
accesoriile necesare (tuburi
prelungitoare, deversoare etc.).
10.7.2. Substanţele stingătoare sub
formă de praf se vor păstra în încăperi uscate şi în condiţii
care să nu ducă la degradarea acestora. Substanţele
stingătoare degradate se vor înlocui.
10.7.3. Presiunea
şi debitul de apă pentru instalaţiile de stingere cu spumă
trebuie să asigure realizarea spumei corespunzătoare şi cu
coeficientul de înfoiere stabilit.
10.7.4.
Electrogeneratoarele şi motogeneratoarele pentru spumă cu coeficient
mare de înfoiere trebuie să fie în permanentă stare de
funcţionare. Verificarea funcţionării lor se face conform
instrucţiunilor de folosire.
10.7.5. Încăperile deservite de instalaţii
cu spumă cu coeficient mare de înfoiere trebuie să aibă în
permanenţă uşile, ferestrele şi alte goluri închise. Înainte
de declanşarea instalaţiilor se va verifica închiderea tuturor
golurilor.
10.8. Mijloace de stingere
10.8.1. Mijloacele de
stingere a incendiilor (stingătoare,
lopeţi, târnăcoape, căngi, vase cu apă etc.) trebuie
să fie în stare permanentă de utilizare, amplasate în locuri
vizibile, uşor accesibile, la îndemâna personalului care le foloseşte
şi ferite de intemperii.
10.8.2. Se interzice
amplasarea mijloacelor de stingere a incendiilor în locuri în care pot fi
cuprinse de incendiu imediat după izbucnirea acestuia.
10.8.3.
Stingătoarele şi rezervoarele cu apă trebuie ferite de
îngheţ.
10.8.4. Încărcătura
stingătoarelor se verifică periodic, conform instrucţiunilor
fabricantului. Pe ele sau pe etichete se marchează data verificării,
cine a executat-o şi tipul încărcăturii.
10.8.5. Se interzice
utilizarea unor stingătoare deteriorate, corodate, fără
supapă de siguranţă, cu supapa spartă, precum şi cu
încărcătură necorespunzătoare.
10.8.6.
Substanţele pulverulente din stingătoare nu trebuie să fie
întărite.
10.8.7. Buteliile cu
gaze inerte comprimate trebuie să fie încărcate în
permanenţă şi bine închise, iar ventilele acestora sigilate.
10.8.8. Nisipul
destinat pentru stingerea incendiilor trebuie să nu fie umed sau să
nu conţină materiale cu dimensiuni mari (balast, pietriş etc.).
Lăzile cu nisip se vor acoperi cu capace.
|