CAPITOLUL IV

 REGULI ŞI MĂSURI PREVENIRE ŞI STINGERE A INCENDIILOR

SPECIFICE UNOR SECTOARE DE ACTIVITATE

 

4.1. Garaje şi platforme de parcare

 

4.1.1. La clădirile şi construcţiile destinate parcării autovehiculelor se va respecta capacitatea de garare stabilită în funcţie de GRF a construcţiei şi de tipul autovehiculelor. Garajele auto vor fi dotate cu instalaţii şi utilaje precum şi materiale de stingere a incendiilor, conform normelor în vigoare.

4.1.2. Garajele trebuie prevăzute cu sisteme de ventilaţie şi aerisire naturală sau mecanică pentru evacuarea vaporilor de benzină şi a gazelor de ardere.

4.1.3. Iluminarea garajelor se va face electric, cu instalaţii de tip etanş. Lămpile portative vor fi armate, iar cablul nu va fi aşezat pe căile de acces şi va fi ferit de loviri.

4.1.4. Încălzirea garajelor se va face cu instalaţii de încălzire centrală cu apă caldă, aer sau abur. Încălzirea cu sobe este admisă numai în garaje cu capacitatea de cel mult 5 autocamioane sau 10 autoturisme. În acest caz, uşiţele de alimentare a sobelor trebuie instalate în exteriorul garajelor.

4.1.5. În interiorul garajelor nu este admisă utilizarea sobelor metalice, reşourilor electrice precum şi a improvizaţiilor de orice natură.

4.1.6. Este interzisă introducerea în garaj a următoarelor autovehicule:

a.       încărcate cu materiale explozive, combustibile sau inflamabile;

b.      cu rezervoarele de carburanţi fisurate, sparte, cu capace lipsă sau deteriorate

c.       care prezintă scurgeri de carburanţi sau lubrefianţi;

d.      cu motoarele  şi ţevile  de eşapament  supraîncălzite  sau fără  tobe de eşapament;

e.      cu instalaţia electrică defectă, prezentând pericol de incendiu.

 

4.1.7. În interiorul garajelor nu este permisă păstrarea bidoanelor cu combustibili lichizi, unguenţi sau alte materiale combustibile precum şi depozitarea chiar temporară a altor obiecte sau materiale care nu fac parte din inventarul garajelor sau al autovehiculelor.

4.1.8. Alimentarea cu carburanţi a mijloacelor auto se va face numai în locuri special amenajate, în timpul zilei, numai în cazuri excepţionale în timpul nopţii la lumina lămpilor electrice protejate. Pe timpul alimentării, motorul va fi oprit. Nu este admisă alimentarea autovehiculelor în interiorul garajelor.

4.1.9. În cazul revărsării carburanţilor sau lubrefianţilor pe pardoseala garajului, petele se vor acoperi imediat cu nisip, după îmbibare va fi imediat evacuat în locuri ce nu prezintă pericol de incendiu.

4.1.10. Este interzisă evacuarea reziduurilor combustibile la gurile de canalizare.

4.11.11. Cârpele,  câlţii şi în general materialele textile folosite la curăţarea şi la ştergerea mâinilor sau a unor piese îmbibate cu carburanţi sau ulei, vor fi depuse în lăzi metalice prevăzute cu capace de închidere, care se evacuează la sfârşitul zilei de lucru în locurile stabilite în acest scop.

4.11.12. În timpul examinării motorului (carburator, conducte de carburanţi) şi a rezervorului de combustibil nu se lucrează cu foc deschis în apropiere.

4.11.13. Rezervorul şi conductele de carburanţi ale vehiculului trebuie să fie în buna stare şi să nu prezinte fisuri şi pierderi de carburanţi.

4.11.14. Sistemul de alimentare şi carburaţie, instalaţia electrică, de aprindere şi iluminat ca şi sistemul de frânare trebuie să fie în perfectă stare de funcţionare.

4.11.15. Conductorii electrici trebuie să fie neîntrerupţi, bine izolaţi, contactele bine fixate.

4.11.16. Motorul, frâna şi conductele electrice trebuie curăţate de scurgerile de ulei, praf etc..

4.11.17. În cazul vărsării accidentale în garaj a benzinei sau a altor produse inflamabile, se vor lua următoarele măsuri:

a.       se opresc motoarele autovehiculelor;

b.      se întrerupe intrarea sau ieşirea autovehiculelor în şi din garaj;

c.       se deschid uşile şi ferestrele garajului;

d.      se curăţă produsul inflamabil sau benzina scursă cu nisip, prin ştergerea cu cârpe din bumbac sau prin spălarea cu apă.

4.11.18. Pornirea motoarelor se va face numai după terminarea curăţirii produsului inflamabil scurs şi după asigurarea că încăperea garajului a fost eliberată de aceste gaze până la limitele care nu prezintă nici un pericol de incendiu sau de explozie.

4.11.19. Acumulatoarele autovehiculelor se vor încărca numai în încăperi special amenajate. Se interzice încărcarea acestora în garaje.

4.11.20. În interiorul garajelor este interzisă folosirea focului deschis (lămpi cu benzină etc.), pentru încălzirea motorului sau pentru executarea unor lucrări de sudură, lipire etc..

4.11.21. Punerea motorului în funcţiune în scopul scoaterii sau introducerii autovehiculului în garaj se va face numai după aerisirea prealabilă a acestuia.

4.11.22. Este interzisă folosirea benzinei sau a petrolului pentru curăţirea în garaje a pardoselilor, mâinilor, îmbrăcămintei sau a pieselor.

4.11.23. Aşezarea autovehiculelor în garaje se va face astfel încât să se păstreze spaţiul între ele (0,7 m când sunt alăturate, 1 m când sunt spate în spate) şi între ele şi pereţi. În acest sens se vor marca pe pardoseală atât spaţiile pentru garare cât şi cele ce trebuie să fie libere, în funcţie de poziţia uşilor de evacuare.

4.11.24. Pe lângă normele de P.S.I., orice garaj va avea şi un plan de evacuare cu indicarea precisă a operaţiunilor de efectuat în caz de incendiu şi a mijloacelor ce vor fi folosite pentru evacuarea rapidă. Normele de P.S.I. şi planul de evacuare se vor afişa în locuri vizibile, vor fi prelucrate cu lucrătorii din subordine de către şeful garajului, pentru a fi cunoscute şi respectate.

4.11.25. Cheile de contact ale maşinilor trebuie păstrate la poartă.

4.11.26. Platformele exterioare de parcare se vor amplasa faţă de construcţiile vecine, în funcţie de pericolul şi de GRF al acestora.

4.11.27. Platformele de parcare se întreţin în perfectă stare de curăţenie. Este interzisă parcarea pe platforme a autovehiculelor care prezintă scurgeri de carburanţi. Se interzice utilizarea focului deschis pentru încălzirea motoarelor autovehiculelor sau în vederea menţinerii în stare de funcţionare (caldă) a celor aflate pe platforma de parcare.

4.11.28. Este interzisă amplasarea autovehiculelor pe căile de acces ale platformelor de parcare.

 

4.2. Ateliere de întreţinere şi reparaţii auto

 

4.2.1. În atelierele de întreţinere se vor introduce numai numărul de autovehicule corespunzător prevederilor proiectului. Numărul de autovehicule ce se vor introduce în secţiile de întreţinere, amenajate în clădiri care iniţial au avut altă destinaţie, se va stabili astfel:

a.       între autovehicule să existe spaţiile minime impuse de procesul tehnologic respectiv;

b.      se asigure evacuarea rapidă a autovehiculelor din interiorul atelierului în caz de incendiu.

Spatiile minime prevăzute între autovehicule sunt:

a.       1,2 m între două autovehicule aşezate alături (paralele) precum şi între autovehicul şi perete (autovehiculul paralel cu peretele);

b.      1,2 m între două autovehicule aşezate unul în spatele celuilalt. Distanţa se măsoară de la planul oblonului, de la spatele autovehiculului din faţă, până la bara de protecţie a autovehiculului din spate;

c.       1,5 m de la spatele autovehiculului până la perete;

d.      1 m de la partea din faţă a autovehiculului la un banc de lucru aşezat la perete.

4.2.2. La autovehiculele aduse în atelierele de reparaţii, combustibilul din rezervoare trebuie să fie evacuat, iar legăturile de la acumulator desfăcute.

4.2.3. Degresarea, curăţarea şi spălarea pieselor în secţiile de întreţinere se va face numai în băi cu soluţie de sodă caustică încălzită. Petrolul lampant sau motorina se pot folosi numai în cantităţi mici la spălarea pieselor şi numai în băi speciale, cu capace, amenajate în locuri ferite de pericolul aprinderii sau incendierii. Băile care folosesc cantităţi mai mari de solvenţi trebuie amplasate în încăperi separate, respectându-se cu stricteţe normele de P.S.I. (interzicerea fumatului, a sudurii, a folosirii lămpilor de benzină). În aceste încăperi se va asigura o bună aerisire (hote de aspiraţie, montate deasupra băii, instalaţii mecanice de ventilaţie).

4.2.4. Deşeurile combustibile (uleiuri, unsori) provenite de la mecanismele autovehiculelor aflate în revizie sau în reparaţii vor fi colectate în vase speciale acoperite cu capac ce vor fi evacuate din atelier, la terminarea lucrului.

4.2.5. Cârpele îmbibate cu ulei, unsori, se vor depune în cutii metalice cu capac care, la sfârşitul zilei de lucru se vor evacua în locuri stabilite sau amenajate pentru aceasta. De asemenea, reziduurile de pe pardoseală se colectează cu nisip care se adună şi se evacuează din secţie.

4.2.6. Este interzis a se depozita, în interiorul secţiilor şi atelierelor de reparaţii auto, bidoane care conţin carbid, vopsele, diluanţi, cauciucuri, cherestea şi în general, orice alt material combustibil.

4.2.7. Lucrările de sudură la autovehicule se vor face numai după înlăturarea uleiului şi curăţarea pieselor. Operaţia de sudare a rezervorului de benzină se va face numai după purjarea acestuia cu aburi, apă caldă.

4.2.8. Sunt interzise:

a.       sudura sub autovehicul înainte de curăţarea acestuia de ulei;

b.      sudura la caroserie fără a se lua măsuri de protecţie a capitonajelor, conductelor de carburanţi, conductelor electrice;

c.       sudura la rezervorul de combustibil al autovehiculului, fără o prealabilă curăţare radicală interioară a acestuia;

d.      folosirea canistrelor de benzină şi ulei necorespunzătoare (fără capac etanş, nerezistente, uzate sau din material plastic).

4.2.9. Este interzisă folosirea în interiorul staţiei de întreţinere a lămpilor de benzină sau a focului deschis pentru diverse necesităţi de ordin tehnologic, în afară de locurile special amenajate în acest scop.

4.2.10. Aprinderea focurilor la cuptoarele forjelor sau la cuptoarele de tratament termic, la cazane de calorifere, cazane de vulcanizare, încălzitoare mobile, funcţionând cu combustibil lichid sau cu gaze se va face cu mare atenţie pentru a nu se acumula în cuptor gaze care ar putea exploda în momentul introducerii flăcării pentru aprindere. În acest scop, se vor respecta următoarele reguli:

a.       înainte de aprindere se va ventila cuptorul până la evacuarea completă a gazelor nearse, care eventual ar exista în interiorul acestuia;

b.      focul în cuptor va fi permanent supravegheat de o persoană instruită în acest sens.

4.2.11. Pentru asigurarea unei intervenţii imediate în caz de incendiu, secţiile vor fi dotate cu mijloace de stingere iar pentru evacuarea rapidă a autovehiculelor se va întocmi un plan de evacuare cu indicarea precisă a operaţiunilor ce trebuie efectuate şi a utilajelor ce vor fi folosite în acest scop.

 

4.3. Autovehicule care pleacă în cursă

 

4.3.1. Înainte de a pleca în cursă, şefii de garaje şi ajutoarele lor vor organiza verificarea tuturor autovehiculelor pentru prevenirea incendiilor şi vor da instrucţiuni speciale şoferilor, menţionându-se acest lucru în foaia de parcurs a autovehiculului, dacă este cazul. La autovehiculele aflate în parcurs sunt interzise:

a.       staţionarea în apropierea focurilor deschise;

b.      staţionarea în medii cu lichide uşor inflamabile;

c.       staţionarea pe terenuri acoperite cu păioase sau lângă şire de paie uscate.

4.3.2. Este interzisă alimentarea carburatorului cu benzină prin turnare liberă (cu sticlă, furtun racordat la bidoane sau prin alte sisteme improvizate).

4.3.3. Înainte de plecarea în cursă, se va verifica: starea tehnică a maşinii, reglajul la instalaţiile de alimentare (dacă prezintă scurgeri de ulei trebuie luate măsuri imediate pentru remedierea deficientelor constatate), de eşapare, instalaţia electrică. Se interzice plecarea în cursă cu defecţiuni la instalaţia de alimentare şi electrică.

4.3.4. Este interzisă folosirea focului deschis în cabinele autobuzelor, microbuzelor şi autocamioanelor.

4.3.5. Este interzis a se transporta în autobuzele destinate transportului în comun, în autoturisme sau în cabinele autocamioanelor butelii cu gaze lichefiate şi substanţe inflamabile.

4.3.6. La încărcarea, descărcarea autocisternelor de combustibil se va asigura legarea acestora la pământ, pentru scurgerea electricităţii statice.

4.3.7. La autocisternele de transport combustibil se vor verifica, înainte de plecarea în cursă, vanele şi conductele pentru a se evita scurgerile care pot produce incendierea autovehiculelor. Autocisternele vor purta inscripţii avertizoare de pericol şi vor fi dotate cu mijloace de stingere.

 

4.4. Autostivuitoare, electrocare, electrostivuitoare

 

4.4.1. În timpul staţionării se va evita blocarea drumului sau a culoarelor de circulaţie precum şi oprirea în pantă.

4.4.2. Este interzisă supraîncărcarea vehiculului sau transportarea de materiale periculoase (lichide inflamabile, explozive) fără a se lua măsuri speciale de siguranţă.

4.4.3. Mijloacele de transport se vor păstra în perfectă stare de curăţenie şi funcţionare, asigurându-se un control şi o întreţinere corespunzătoare.

4.4.4. Întreţinerea vehiculului se va face astfel ca frânele să funcţioneze normal, să nu prezinte scurgeri de ulei sau carburanţi, conductele electrice să fie în bună stare (vor fi înlocuite cele avariate) legăturile să aibă contacte fixe etc..

4.4.5. Este interzisă folosirea electrocarelor, electrostivuitoarelor care au partea electrică necapsulată sau care prezintă defecţiuni, în medii cu pericol de incendiu sau explozie.

4.4.6. Utilizarea electrocarelor, a electrostivuitoarelor şi autostivuitoarelor se va face astfel încât să se evite supraîncălzirea rezistenţelor electrice, a cutiei de viteze, frânelor etc..

4.4.7. Electrocarele care circulă în instalaţii cu pericol de incendiu cât şi electrostivuitoarele vor fi omologate pentru a lucra în mediu exploziv şi vor fi marcate vizibil cu o placă ANTIEX, sau cu specificarea că pot circula în secţiile respective.

4.4.8. Este interzisă gararea electrocarelor, electrostivuitoarelor şi autostivuitoarelor în încăperile unde se depozitează ori se prelucrează material combustibil.

 

4.5. Staţii de pompe

 

4.5.1. Este interzisă utilizarea pompelor care nu corespund condiţiilor de temperatură şi presiune pentru care au fost instalate.

4.5.2. Este interzisă utilizarea pompelor acţionate prin curele de transmisie în casele de pompe care vehiculează produse volatile sau cu temperatură de inflamabilitate sub 450 C.

4.5.3. Pornirea pompelor acţionate cu aburi se va face numai după ce s-a procedat la scurgerea condensului şi încălzirea cilindrilor cu aburi.

4.5.4. Este interzisă punerea în funcţiune a pompelor de înaltă presiune, cu produse calde sau reci care pot genera presiuni mai mari decât acelea de regim, care nu sunt prevăzute cu supape de siguranţă montate pe conductele de refulare. Supapele de siguranţă vor avea evacuările legate la conductele de aspiraţie ale pompelor.

4.5.5. Este interzisă punerea în funcţiune a pompelor dacă pe conductele de refulare ale acestora nu sunt montate manometre în stare de funcţionare.

4.5.6. În cazul pompelor de produse fierbinţi cu temperaturi de peste 2000 C este interzisă punerea lor în funcţiune dacă piesele de presare a garniturilor de la cutiile de etanşare nu au contrapiuliţe.

4.5.7. Pompele de alimentare a cuptoarelor în funcţiune se vor supraveghea continuu cu ajutorul unuia sau a mai multor aparate de măsură şi control, indicatoare şi înregistratoare, de către personalul instalaţiei, conform instrucţiunilor de serviciu. De asemenea, se va supraveghea continuu nivelul de lichid în recipientele din care trag pompele calde care alimentează cuptoarele.

4.5.8. Este interzisă orice operaţie de demontare la pompele calde în timpul funcţionării acestora sau în timp ce conţin material sub presiune.

 

4.6.  Staţii de compresoare

 

4.6.1. Amplasarea compresoarelor şi aparatelor de măsură şi control trebuie făcută astfel încât să permită o supraveghere fără dificultăţi.

4.6.2. Aparatele de măsură şi control (A.M.C.) trebuie să fie bine iluminate iar parametrii de funcţionare limită (presiune maximă, temperatură maximă) să fie marcaţi vizibil.

4.6.3. Este interzisă cu desăvârşire exploatarea unor instalaţii având A.M.C. defecte.

4.6.4. Uşile şi ferestrele staţiei de compresoare trebuie să se deschidă spre exterior.

4.6.5. Prizele de aer proaspăt pentru alimentarea compresoarelor vor fi ferite de surse de gaze sau de vapori inflamabili.

4.6.6. În cazul instalaţiilor cu două sau mai multe trepte de comprimare se va monta un manometru pentru fiecare cilindru al cărui volum depăşeşte 5000 cm3 precum şi dispozitive de siguranţă pentru limitarea presiunii. Fac excepţie compresoarele centrifugale.

4.6.7. Este interzisă montarea între supapele de siguranţă şi compresor a robinetelor de închidere.

4.6.8. Înainte de pornirea compresorului se va verifica nivelul de ulei, instalaţia de ungere şi funcţionarea corectă a răcitorului intermediar. Ungerea compresoarelor de aer se va efectua în cantităţile prevăzute de proiectanţi şi constructori cu uleiuri care au vâscozitatea şi punctul de aprindere bine stabilite.

4.6.9. Se va evita un consum exagerat de ulei, care poate duce la aprinderea lui în cazul supraîncălzirii aerului, la ieşirea din compresor.

4.6.10. Curăţarea şi verificarea conductelor rezervoarelor de aer comprimat se va face conform instrucţiunilor fabricilor furnizoare. Este interzisă cu desăvârşire curăţirea părţilor interioare ale ţevilor şi rezervoarelor cu benzină sau cu produse similare şi care pot produce incendii sau explozii la pornirea instalaţiei.

4.6.11. Este interzisă, de asemenea, dezgheţarea conductelor de aer cu surse de căldură cu foc deschis.

4.6.12. Între compresor şi rezervorul tampon nu trebuie montate ventilele de închidere, pentru a se evita pericolul de explozie datorat creşterii presiunii în cazul în care ventilul de închidere ar fi fost închis.

4.6.13. În scopul evitării producerii scânteilor - apărute prin descărcări electrostatice - se va asigura legarea la pământ a tuturor părţilor metalice ale instalaţiilor de comprimare a aerului.

4.6.14. Este interzisă amplasarea conductelor din reţeaua de aer comprimat în vecinătatea focurilor deschise sau lângă pereţi calzi. Temperatura aerului din reţeaua de distribuire să fie cu cel puţin 750/0 mai scăzută decât cea de aprindere a uleiului folosit pentru ungerea instalaţiei.

4.6.15. Se va evita pozarea conductelor de aer comprimat neîngropate pe sub reţelele electrice. În cazul în care acest lucru nu este posibil, se vor prevedea plase sau alte dispozitive pentru a împiedica stabilirea unui contact direct între reţeaua de aer comprimat şi firele electrice sub tensiune.

4.6.16. În cazul scăpărilor de gaze combustibile de la presa garniturilor unui compresor în funcţiune se va proceda la oprirea acestuia şi punerea în funcţiune a compresorului de rezervă luându-se măsuri de remediere a defecţiunii compresorului scos din funcţiune.

 

4.7.  Staţii de reglare a gazelor

 

4.7.1. Clădirile staţiilor de reglare a gazelor nu vor avea etaje sau subsoluri şi vor fi marcate cu inscripţii STAS de atenţionare şi avertizare.

4.7.2. Pardoseala şi tâmplăria încăperilor staţiei vor fi incombustibile. Părţile mobile ale tâmplăriei vor fi protejate cu materiale care nu produc scântei prin lovire.

4.7.3. Geamurile, ferestrele staţiei de reglare a gazelor vor fi mate sau vopsite în culori albe, grosimea geamurilor va fi de 2 mm, iar suprafaţa totală a acestuia se va stabili conform prevederilor normelor de P.S.I..

4.7.4. În încăperile staţiilor de reglare a gazelor se va asigura în permanenţă ventilarea naturală.

4.7.5. Iluminatul exterior al staţiei de reglare a gazelor se va efectua de reflectoare aşezate în exterior, la o distantă de 0,5 m de fereastră sau luminator, sau din interior cu instalaţii de iluminat tip antiexploziv.

4.7.6. În încăperile staţiei de reglare, se interzice utilizarea unor improvizaţii la instalaţiile electrice (iluminat, curenţi slabi).

4.7.7. Conductele care pornesc de la staţie vor fi marcate vizibil pentru a se cunoaşte direcţiile către consumatori, astfel ca, în caz de accident, avarie, etc. să se poată asigura închiderea rapidă a fiecărei conducte în parte.

4.7.8. La conductele de intrare în staţiile de reglare a gazelor se va monta un dispozitiv de siguranţă, care va închide conducta când presiunea la ieşire depăşeşte valoarea maximă sau minimă admisă.

4.7.9. Sistemele şi dispozitivele de siguranţă vor fi menţinute în perfectă stare de funcţionare, ele vor fi verificate periodic conform graficelor stabilite.

4.7.10. Intrarea şi ieşirea conductelor din clădirea staţiei de reglare a gazelor se va face prin pereţi şi numai prin tuburi de protecţie.

4.7.11. În încăperea staţiei de reglare a gazelor cât şi în jurul ei sunt interzise executarea lucrărilor cu foc deschis (sudură) precum şi depozitarea oricăror materiale combustibile.

4.7.12. La executarea reparaţiilor în caz de avarie sau de lucrări în interiorul staţiei se vor folosi scule şi unelte care nu provoacă scântei prin lovire.

4.7.13. Lucrările vor fi executate numai de muncitori calificaţi şi instruiţi în acest scop.

4.7.14. În încăperile staţiilor de reglare a gazelor este interzis a se face foc. În cazul în care încălzirea este necesară, aceasta se va face numai cu sistemele prevăzute de prescripţiile tehnice de specialitate.

4.8. Staţii pentru încărcat acumulatoare

 

4.8.1. Pentru proiectarea, execuţia şi exploatarea instalaţiilor electrice din încăperile de încărcare a bateriilor de acumulatoare se vor respecta prevederile legale în vigoare.

4.8.2. În încăperile destinate încărcării acumulatoarelor şi în care există pericol de explozie, se vor respecta următoarele reguli:

a.       instalaţia electrică şi de ventilaţie trebuie să fie în perfectă stare de funcţionare;

b.      fumatul sau folosirea focului deschis sunt cu desăvârşire interzise;

c.       depozitarea vaselor cu acizi, bacurilor şi altor materiale este interzisă (acizii se vor păstra într-o încăpere special amenajată);

d.      legăturile la bornele acumulatoarelor se vor face numai cu dispozitive speciale, interzicându-se improvizaţiile.

4.8.3. Camerele de acumulatoare trebuie să fie permanent ventilate, indiferent dacă bateriile se găsesc în încărcare, în descărcare sau în repaus. Principalul scop al ventilaţiei este diluarea amestecului de hidrogen pentru înlăturarea pericolului de explozie (3,8-750/0 volum hidrogen, temperatura de aprindere fiind de 5800C).

4.8.4. Golurile şi canalele de ventilaţie pentru instalaţiile de ventilare nu trebuie să aibă nici o legătură cu celelalte canale de ventilaţie ale clădirii, nici cu coşurile de fum.

4.8.5. Instalaţiile electrice vor fi de construcţie corespunzătoare mediului. Nu se vor monta în interiorul camerelor de acumulatoare, întrerupătoare, prize sau alte elemente care pot produce arcuri electrice.

 

4.9.  Staţii de alimentare cu carburanţi

 

4.9.1. Pentru proiectare, execuţie şi exploatare se vor respecta prevederile normativului N.P. 004-1996 – în scopul satisfacerii cerinţelor de siguranţă la foc pe întreaga durată de existenţă a acestora, denumite şi BENZINĂRII.

4.9.2. Conductele şi rezervoarele vor fi controlate permanent în ce priveşte etanşeitatea.

4.9.3. Capacele rezervoarelor vor fi prevăzute cu garnituri de cauciuc.

4.9.4. Opritoarele de flăcări de pe conductele de aerisire a rezervoarelor vor fi întreţinute şi menţinute în stare bună de utilizare.

4.9.5. Golirea rezervoarelor în vederea verificărilor şi reparaţiilor se va efectua cu pompe acţionate prin motoare protejate antiexploziv sau alte sisteme ce nu prezintă pericol de incendiu sau explozie.

4.9.6. Nu se va umbla cu foc deschis şi nu se va fuma pe o rază de 50 m de la locurile unde ar putea avea loc degajări de vapori inflamabili.

4.9.7. Alimentarea cu carburanţi a autovehiculelor se va face la lumină corespunzătoare, cu motorul oprit, ajutajul va face contact cu rezervorul fără lovire, se va evita deversarea carburantului. Se recomandă coborârea pasagerilor din autovehicule pe timpul alimentării acestora cu carburanţi.

4.9.8. Scurgerile de benzină se vor îndepărta înainte de pornirea autovehiculului, prin acoperirea acestora cu nisip care după îmbibare se va ridica şi se va transporta la loc ferit.

4.9.9. Este interzisă alimentarea autovehiculelor din vase deschise, cu excepţia motoarelor care necesită alimentarea cu amestecuri de benzină şi ulei.

4.9.10. Motoarele şi echipamentele electrice aferente pompelor vor fi menţinute cu gradul de protecţie antiexploziv prevăzut. Este interzisă înlocuirea acestora cu altele având grad de protecţie mai scăzut.

4.9.11. Este interzisă folosirea benzinei pentru curăţenie.

4.9.12. Se interzice distribuirea carburanţilor în vase din materiale plastice.

4.9.13. În incinta staţiei se vor folosi numai scule antiscântei.

4.9.14. Se interzice orice fel de reparaţii la autovehicule în incinta staţiei.

 

4.10. Staţii de acetilenă

 

4.10.1. Amenajarea staţiilor de acetilenă în subsolurile clădirilor este interzisă.

4.10.2. Încălzirea încăperilor în staţiile de acetilenă se va face numai cu apă caldă ce nu va depăşi 1000 C.

4.10.3. În staţiile de acetilenă nu este admis ca temperatura să scadă sub 50 C.

4.10.4. Încăperile pentru generatoarele de acetilenă trebuie prevăzute cu o bună ventilaţie, naturală sau mecanică.

4.10.5. Pentru producerea acetilenei se vor folosi numai generatoare şi aparate omologate şi în perfectă stare de funcţionare.

4.10.6. Înainte de pornirea generatoarelor de acetilenă, întreaga instalaţie va fi suflată cu gaze inerte (azot).

4.10.7. La exploatarea generatoarelor de acetilenă, trebuie controlată etanşeitatea legăturilor. Controlul se va face numai cu emulsie de apă şi săpun.

4.10.8. Pentru prevenirea posibilităţii de autodescompunere a acetilenei trebuie controlat regimul de temperatură al funcţionării generatorului şi presiunea gazului.

4.10.9. Pentru evitarea creşterii rapide a presiunii şi supraîncălzirii acetilenei, se interzice încărcarea generatorului cu praf de carbid sau carbid cu granulaţie mai mică decât cea indicată în cartea tehnică.

4.10.10. Presiunea maximă admisă pentru acetilena din generator sau de pe conducte va fi de 1,5 at. Se vor monta dispozitive de siguranţă şi manometre, pe care presiunea maximă de lucru va fi marcată vizibil.

4.10.11. Pentru prevenirea supraîncălzirii acetilenei, încărcarea şi curăţarea de nămol trebuie făcută corect, iar alimentarea cu apă trebuie făcută fără defecţiuni.

4.10.12. Supapele hidraulice de pe conducte pentru protejarea reţelei de distribuţie şi a generatorului, se vor controla înainte de începerea sudării precum şi la intervale de timp indicate în cartea tehnică.

4.10.13. Temperatura apei şi a tuturor părţilor generatorului nu trebuie să depăşească valorile stabilite de norme.

4.10.14. Generatorul de acetilenă trebuie reîncărcat numai după descompunerea rapidă a carbidului, după îndepărtarea nămolului, spălarea şi uscarea dispozitivului de încărcare. Ultima încărcare a carbidului în generator trebuie făcută în aşa fel încât până la sfârşitul lucrului carbidul să poată fi complet descompus.

4.10.15. Deasupra locului de descărcare a nămolului, în încăperi trebuie prevăzute hote de ventilaţie locală. Nămolul de carbid scos din generatoare se va depozita în gropi amenajate în afara încăperii de generatoare. Lângă gropile de nămol trebuie să se afişeze pancarde cu interzicerea fumatului şi a focului deschis.

4.10.16. Nu este admis transportul generatoarelor în stare încărcată.

4.10.17. La repararea generatorului trebuie luate măsuri de prevenire a exploziilor; înainte de reparaţie generatorul se spală de trei ori cu apă, se usucă şi se suflă cu gaze inerte.

4.10.18. Pe timp de iarnă, după terminarea lucrului, generatoarele din încăperile lipsite de încălzire trebuie complet golite de apă. Gheaţa va fi dezgheţată numai cu apă caldă sau aburi. Vasele în care apa s-a încălzit la flacără deschisă nu vor fi apropiate de locul de aşezare al generatorului îngheţat. Gheaţa formată sub generatoare nu se va tăia sau străpunge de răngi sau alte obiecte care produc scântei.

4.10.19. În staţiile de acetilenă neprevăzute cu covoare de cauciuc sau mase plastice, se interzice purtarea încălţămintelor ce pot produce scântei (cu ţinte, blacheuri etc.).

4.10.20. Repararea robinetelor de la conductele de gaze se va face numai după evacuarea întregii cantităţi de gaze din interior şi din încăperea respectivă.

4.10.21. Distribuţia gazelor combustibile şi a oxigenului de la racordurile de alimentare se va face numai prin furtun armat.

 

4.11. Ateliere de prelucrare a metalelor

 

4.11.1. La executarea operaţiunilor de prelucrare a metalelor cu scule aşchietoare, se va evita încălzirea excesivă a maşinilor-unelte şi aruncarea şpanului sau aşchiilor încinse pe materiale combustibile.

4.11.2. Prelucrarea metalelor şi a aliajelor cu conţinut de magneziu, aluminiu, titan etc. ale căror pulberi sunt pirofore, se va executa cu multă atenţie, ţinându-se seama că şpanul şi pulberile metalice rezultate se pot aprinde, provocând astfel incendii şi explozii. Deşeurile rezultate de la prelucrarea acestor aliaje vor fi colectate în recipiente închise şi vor fi distruse prin ardere, în locuri special amenajate.

4.11.3. Bumbacul, cârpele, câlţii şi în general, materialele textile ce s-au folosit la curăţarea pieselor şi care, fiind îmbibate cu ulei, prezintă pericol de autoaprindere, vor fi colectate în cutii metalice şi evacuate la sfârşitul lucrului în locuri special amenajate pentru aceasta.

4.11.4. Se interzice folosirea abajururilor improvizate din hârtie sau din alte materiale combustibile.

4.11.5. La controlul cutiilor de viteze, angrenajelor etc. nu se va folosi pentru iluminat flacăra deschisă, vor fi utilizate numai lămpi portative armate, conectate la tensiuni de maxim 24 V.

4.11.6. Se interzice instalarea polizoarelor şi în general a oricăror maşini care produc scântei în locurile unde se pot degaja gaze combustibile, sau în imediata vecinătate a acestor locuri.

4.11.7. Ciocanele de lipit utilizate în ateliere, când sunt încinse, se vor păstra pe suporturi incombustibile. De asemenea, se interzice folosirea sau lăsarea ciocanului de lipit în apropierea materialelor combustibile.

4.11.8. Ciocanele de lipit ce se încălzesc la foc trebuie asigurate în aşa fel încât să nu cadă pe pardoseală, iar cele electrice se vor ţine în priză doar atâta timp cât sunt folosite.

4.11.9. Lămpile cu benzină, sobiţele pentru încălzit, ciocanul de lipit, reşourile şi alte aparate cu foc deschis, nu vor fi lăsate în funcţiune fără a fi supravegheate.

4.11.10. Degresarea, curăţarea sau spălarea pieselor pregătite pentru lipire se face numai cu soluţii neinflamabile.

4.11.11. Decaparea cu acid azotic a metalelor neferoase se face numai în nişe de decapare cu ventilaţie forţată.

4.11.12. Prepararea soluţiilor diluate din acizi concentraţi pentru decapări se va face numai de personal calificat, evitându-se contactul acizilor cu materiale combustibile.

4.11.13. La folosirea lămpilor cu benzină se vor respecta următoarele reguli:

a.       alimentarea cu benzină se va face numai după ce arzătorul s-a răcit complet, iar rezervorul se va umple numai cu 3/4 din volumul său;

b.      dopul orificiului de alimentare va fi bine înşurubat, fiind prevăzut cu garnitura corespunzătoare;

c.       aprinderea lămpii de benzină se va face la cel puţin 5 m de orice material combustibil;

d.      lămpile de lipit vor fi prevăzute cu un sistem de siguranţă reglat la presiunea de lucru, iar cele cu rezervorul mai mare de 3 l trebuie prevăzute cu manometre;

e.      este interzisă reducerea presiunii prin şurubul pentru aer şi prin orificiul de alimentare atunci când lampa este aprinsă;

f.        lămpile de benzină nu trebuie demontate şi reparate lângă surse de foc deschis. De asemenea, se interzice scoaterea combustibilului din rezervor, lângă surse de foc;

g.      se interzice folosirea lămpii de benzină în încăperi în care se află lichide combustibile, substanţe explozive sau surse de gaze;

 

4.12. Ateliere de tapiţerie şi velatură

 

4.12.1. În atelierele de tapiţerie şi velatură se interzice:

a.       folosirea focului deschis sau a lămpilor de benzină;

b.      folosirea reşourilor;

c.       depozitarea uleiurilor şi a materialelor inflamabile;

d.      folosirea instalaţiilor de iluminat electric sau de forţă în stare defectă sau improvizate;

e.      contactul corpurilor incandescente sau supraîncălzite cu orice fel de materiale folosite în cadrul lucrărilor de tapiţerie sau cu alte elemente combustibile;

f.        folosirea instalaţiilor de încălzire fără acumulare de căldură (a sobelor metalice sau a sobelor cu acumulare de căldură) având uşiţele de alimentare în interiorul secţiei.

 

4.12.2. În atelierele de tapiţerie şi velatură, instalaţia de iluminat electric şi de forţă trebuie să fie de tip etanş la praf.

4.12.3. În atelierele de tapiţerie şi velatură se va păstra o perfectă ordine şi curăţenie. Încăperile destinate acestor lucrări se vor prevedea cu o bună ventilaţie.

4.12.4. Încălzirea atelierelor de tapiţerie şi velatură se va face prin instalaţii cu apă caldă sau cu abur de joasă presiune. Radiatoarele de încălzire şi conductele instalaţiei de încălzire vor fi în permanenţă curăţate de praf, de scame şi de alte obiecte combustibile.

4.12.5. Materialele combustibile se depozitează la o distanţă de cel puţin 1 m faţă de instalaţia de încălzire şi iluminat.

4.12.6. În atelierele de tapiţerie şi velatură şi anexele lor, zilnic la terminarea programului de lucru, se va curăţa praful de pe instalaţia de iluminat, de încălzit, de forţă şi de pe pereţi, se vor evacua deşeurile, talajul şi tot gunoiul industrial rezultat în urma desfăşurării procesului tehnologic.

4.12.7. Se interzice depozitarea în atelierele de tapiţerie şi velatură a materialelor în cantităţi mai mari decât cele necesare unui schimb.

4.12.8. Pentru stingerea incendiilor la astfel de ateliere se folosesc mijloacele iniţiale de stingere din dotare (stingătoare cu spumă chimică, cu praf şi CO2) şi apă pulverizată din reţeaua de hidranţi.

4.12.9. La lucrul cu spumă chimică şi apă se vor proteja motoarele electrice pentru a nu le degrada. De asemenea, instalaţiile de forţă şi iluminat vor fi scoase de sub tensiune.

 

4.13. Gări, depouri, aeroporturi

 

4.13.1. Rezervoarele de păcură de pe tenderele locomotivelor şi cele de motorină de pe LDE, LDH, automotoare, conductele şi valvele de alimentare vor fi perfect etanşe. Combustibilul nu trebuie să deverseze sau să se scurgă din rezervoare.

4.13.2. Injectoarele de păcură şi motorină se vor menţine în perfectă stare de curăţenie, iar manipularea instalaţiilor de alimentare cu păcură şi motorină de pe locomotive, automotoare  etc. se va face cu mare atenţie şi numai în locurile stabilite.

4.13.3. În procesul tehnologic de echipare şi alimentare cu carburanţi şi lubrefianţi a locomotivelor şi a celorlalte vehicule care folosesc asemenea combustibili, este interzis fumatul sau folosirea focului deschis pentru orice intervenţie, precum şi aruncarea sau depozitarea în această zonă a materialelor textile folosite la ştersul şi curăţatul acestor vehicule.

4.13.4. Este interzis fumatul şi folosirea focului deschis în sala maşinilor la locomotive, automotoare etc..

4.13.5. Pentru evitarea incendierii locomotivelor diesel-hidraulice, automotoarelor cu transmisie mecanică şi WIT, se va face spălarea depunerilor uleioase de sub motor cu ocazia reparaţiilor programate, iar LDE, LDH, automotoare diesel-electrice şi electrice se va face numai curăţire prin raşchetare şi suflare cu aer.

4.13.6. La locomotive, automotoare se va menţine în stare de curăţenie echipamentul electric şi mecanic de pe boghiuri.

4.13.7. Pe canale şi locuri speciale de curăţare a zgurei este interzisă introducerea vagoanelor-cisternă, a vagoanelor încărcate cu produse combustibile, precum şi a LE, LDE, LDH, a automotoarelor, a vagoanelor de încălzit trenurile şi a drezinelor cu motor.

4.13.8. Viteza de circulaţie a locomotivelor pe liniile de garaj ale rampelor petroliere va fi de maxim 5 km/h.

4.13.9. În cabinele de conducere ale LDE, LDH, a automotoarelor, ale locomotivelor cu abur, precum şi în sala acestor vehicule, este interzisă păstrarea vaselor cu motorină, benzină, petrol etc. iar materialul de şters se va păstra numai în cutii metalice închise, în locuri fără pericol de incendiu.

4.13.10. Este interzisă dezgheţarea cu foc deschis  a instalaţiilor de frână şi apă a automotoarelor, acest lucru se va face numai cu apă caldă sau abur.

4.13.11. În cadrul procesului tehnologic de revizie şi reparaţie în depouri se va da o atenţie deosebită instalaţiilor electrice, termice şi mecanice care au o legătură cu apariţia incendiilor, pentru ca acestea să corespundă instrucţiunilor şi reglementărilor în vigoare.

4.13.12. Se va controla şi verifica starea tehnică a agregatului “Vapor” pentru a se înlătura orice posibilitate de producere a unui incendiu.

4.13.13. Se va verifica şi asigura etanşeitatea întregii instalaţii de combustibil.

4.13.14. Se va verifica dispozitivul de oprit flăcările în instalaţia de aerisire a carterului.

4.13.15. La executarea reviziilor şi reparaţiilor în afara prevederilor din instrucţiile şi reglementările în vigoare se va urmării:

a.       starea curăţeniei sălii maşinilor, cabinei de conducere şi a părţilor exterioare ale locomotivei, cât şi sub vehicul. La LDE se vor curăţa depunerile provenite din pierderile de ulei, apă şi motorină prin demontarea capacelor de pe podeaua locomotivei, aceasta pentru a se evita în timpul parcursului folosirea de cârpe, bumbac şi lavete pentru împiedicarea răspândirii lor în sala maşinilor;

b.      starea instalaţiei de recuperare a motorinei şi golirea obligatorie a rezervoarelor respective la LDE;

c.       menţinerea în bună stare de funcţionare a instalaţiilor de semnalizare şi de prevenire a incendiilor;

d.      în staţii unde timpul de staţionare este mai mare de 5 min. personalul de locomotivă va face o revizie exterioară a locomotivei, în special a părţilor montate sub locomotivă, să nu se simtă fum sau miros anormal de cabluri arse sau supraîncălzite;

e.      la LE se va verifica şi asigura etanşeitatea transformatorului principal.

 

4.13.16. La locomotive, automotoare se va interveni:

a.       cu ocazia reviziilor la canal, revizorul de locomotivă şi personalul de locomotivă vor verifica etanşeitatea instalaţiei de ulei de la motorul diesel, transmisia hidraulică, reductor şi inversor, instalaţia hidraulică şi instalaţia de combustibil;

b.      când LDH care circulă în stare remorcată vor avea mufa de regim (inversor) blocată şi se va verifica blocarea mufei în poziţie medie cu dispozitivul existent, conform ordinelor în vigoare;

c.       când mecanicul sau mecanicul ajutor, în linie curentă, va deschide uşa de acces la demaror sau dinam pentru a constata dacă iese fum, apar scântei nepermise, dacă este un început de incendiu sau dacă se simte miros de cauciuc sau de izolaţie arsă, la LDE şi LE se va observa aceasta prin intrarea în sala maşinilor. Se exceptează locomotivele în conducere simplificată numai în timpul mersului;

d.      se interzice personalului de locomotivă, automotor şi WIT de a usca materialul de şters pe conducte, schimbători de căldură etc..

4.13.17. Este interzis a se folosi flacăra deschisă la controlul bateriilor de acumulatoare.

4.13.18. În cazul apariţiei pericolului de incendiu la locomotive, mecanicul şi mecanicul ajutor sunt obligaţi să ia măsuri pentru stingere, în care scop mecanicul va executa următoarele:

a.       aduce controlerul în poziţia zero, opreşte motorul şi frânează trenul;

b.      deconectează întrerupătorul principal al bateriei de acumulatori;

c.       închide robinetul de combustibil (la LE deconectează pantograful);

d.      foloseşte stingătoarele din dotare;

e.      pentru stingerea incendiului se permite folosirea apei dar numai după oprirea completă a motorului şi deconectarea bateriei de acumulatori, interzicându-se turnarea apei peste aparatele electrice, cabluri şi maşini electrice;

f.        nisipul se poate folosi numai în cazuri deosebite când sunt epuizate celelalte mijloace din dotare;

 

 4.13.19. La exploatarea locomotivelor pe liniile electrificate se vor lua următoarele măsuri de P.S.I.:

a.       la LE toţi conductorii electrici ai agregatelor, care se scot din funcţie pentru o cauză oarecare trebuie să fie deconectaţi şi de la sursa de alimentare, capetele lor vor fi izolate şi se vor suspenda într-o poziţie care exclude atingerea la masă;

b.      interzicerea utilizării conductorilor provizorii suspendaţi liber sau improvizaţi;

c.       interzicerea montării de siguranţe fuzibile şi automate necalibrate, de calibru mare sau a legăturilor provizorii cu liţe în locul siguranţelor care prezintă defecţiuni sau sunt arse;

d.      sitele parascântei de la locomotivele cu abur trebuie să fie bine fixate, pentru a nu se desprinde şi atinge linia de contact;

e.      stropirea cărbunilor la locomotivele cu abur se va face cu apă, numai în gura tenderului;

f.        salopetele, halatele sau hainele îmbibate cu produse petroliere vor fi păstrate în dulapuri metalice;

g.      scurgerile de carburanţi şi lubrefianţi care ajung pe pardoseala atelierelor şi halelor, vor fi şterse imediat şi locul va fi presărat cu nisip uscat.

 

4.13.20. Conductorii electrici ce sunt montaţi sub duşumea, vor fi cu izolaţia perfectă şi protejaţi împotriva deteriorării.

4.13.21. Pe locomotive şi automotoare capsele pocnitoare se vor păstra în cutiile de protecţie ce se ţin într-un compartiment închis, după caz, ferite de umezeală şi foc.

4.13.22. Pentru menţinerea în perfectă stare de funcţionare a stingătoarelor din dotarea locomotivelor, automotoarelor, vagoanelor de încălzit trenurile (WIT), acestea se vor verifica obligatoriu lunar, potrivit instrucţiunilor tehnice de întreţinere.

4.13.23. Instruirea practică a personalului pentru stingerea unui început de incendiu simulat se va face periodic, conform reglementărilor în vigoare, iar verificarea cunoştinţelor se va face odată cu examinarea anuală.

4.13.24. La punctele de alimentare cu carburanţi şi lubrefianţi din depouri şi remize se vor respecta următoarele:

a.       în aceste locuri se vor întrebuinţa numai instalaţii corespunzătoare, cu asigurarea etanşeităţii vanelor, racordurilor, furtunurilor etc., astfel încât să se evite pierderile şi scurgerile din conţinutul acestor produse. Este interzisă folosirea de mijloace improvizate sau defecte;

b.      în zonele de descărcare şi de distribuire a carburanţilor şi lubrefianţilor se va păstra permanent ordinea şi curăţenia corespunzătoare. În acest sens se vor şpriţui cu jet de apă sub presiune platformele, canalele de revizie şi colectoarele, pentru înlăturarea urmelor de reziduuri petroliere;

c.       încăperile de pompare pentru transvazarea şi distribuirea carburanţilor vor fi ventilate natural sau mecanic. Este interzisă spălarea şi uscarea materialelor textile cu substanţe inflamabile, cât şi întrebuinţarea oricărei surse de foc în aceste spaţii;

d.      canalele în care sunt pozate conductele de transport pentru carburanţi şi lubrefianţi vor fi aerisite şi curăţate permanent de eventualele scurgeri;

e.      în dreptul gurilor rezervoarelor la vehiculele ce se alimentează se vor aşeza tăvi pentru recuperarea eventualelor scurgeri de motorină rămasă pe furtunuri după terminarea acestei operaţii. Motorina din tăvi va fi colectată permanent în vase închise pentru refolosire;

f.        operaţia de alimentare cu motorină şi păcură va fi supravegheată atât de pompagiu cât şi de conducătorul vehiculului, pentru evitarea deversărilor la umplerea rezervoarelor;

g.      uleiurile şi alte lichide combustibile necesare vehiculelor intrate pe procesul tehnologic de echipare şi alimentare se vor distribui numai în vase metalice închise şi în bună stare de folosinţă.

4.13.25. Alimentarea cu combustibil a avioanelor se va efectua pe o platformă special amenajată, cu motoarele oprite, asigurându-se legarea la pământ astfel: cistern㠖 pământ, avion – pământ, cistern㠖 avion, ţeavă de alimentare – avion.

4.13.26. Rezervoarele avioanelor se vor umple numai 97% din capacitate.

4.13.27. Pe timpul alimentării, este obligatorie prezenţa unei maşini de incendiu, sau cel puţin două stingătoare transportabile, cu CO2 (spumă).

4.13.28. Iarna, când este necesară încălzirea motoarelor, aceasta se va face numai cu ajutorul încălzitoarelor speciale cu aer cald sau gaze de ardere produse de instalaţii mobile de încălzire.

4.13.29. Nu se admit scurgerile de carburanţi.

4.13.30. Racordurile şi  sculele  folosite  vor  fi  confecţionate  din  metal antiscântei.

4.13.31. La parcarea avioanelor pe pistă se va evita aglomerarea acestora pe spaţii restrânse.

4.13.32. Atât  din  hangare,  cât  şi  de  pe piste, se va asigura evacuarea avioanelor (posibilităţi de tractare).

4.13.32. Uşile hangarelor vor fi în permanenţă libere, prevăzute cu sisteme simple de deschidere.

4.13.33.  Pentru fiecare hangar se va întocmi un plan de evacuare.

4.13.34. În hangare se interzic: fumatul, focul deschis, sudura, încărcarea acumulatoarelor, alimentarea cu carburanţi, scurgeri de lichide combustibile, păstrarea de lichide combustibile, pornirea motoarelor, menţinerea sub tensiune a aparatelor de bord.

4.13.35. Operaţiuni de vopsire în hangare sunt permise numai cu respectarea strictă a normelor P.S.I. şi cu asigurarea unei ventilaţii corespunzătoare.

4.13.36. În completare, se vor aplica Normele Organizaţiei Internaţionale a Aviaţiei Civile (O.A.C.I. – Doc. 9137 – AN 989, Ediţia a III-a, 1990).

 

4.14. Staţii livrare butelii GPL

 

4.14.1. Pentru proiectarea, execuţia, exploatarea şi postutilizarea punctelor de desfacere a buteliilor cu GPL la consumatori, se vor respecta prevederile normativului  N.P.018/1997.

4.14.2. La proiectarea punctelor de desfacere a buteliilor, organizate în şoproane închise perimetral cu plasă de sârmă sau rastele speciale, se vor determina şi marca zonele cu pericol de explozie.

4.14.3. Punctele de desfacere a buteliilor cu GPL se modulează pentru următoarele capacităţi de stocare:

*         până la 250 kg de GPL;

*         între 250-750 kg GPL;

*         între 750-1250 kg GPL.

4.14.4. La calculul capacităţii de stocare toate buteliile vor fi considerate pline indiferent cât GPL se află efectiv în ele.

4.14.5. Punctele de desfacere a buteliilor se pot organiza în:

*         şoproane metalice închise perimetral cu plasă de sârmă;

*         rastele metalice acoperite.

4.14.6. În interiorul şoproanelor, buteliile se pot stivui în poziţie verticală, cu robinetul în sus, pe maximum două rânduri suprapuse, cele pline şi pe cel mult trei rânduri cele goale.

4.14.7. Buteliile de tipodimensiuni diferite vor fi stivuite separat, pentru a se asigura stabilitatea stivelor.

4.14.8. Stivuirea buteliilor în şoproane se va realiza de regulă pe latura din NORD.

4.14.9. Se pot organiza puncte de desfacere având stocat un număr diferit de butelii, cu condiţia de a nu depăşi capacităţile modulate şi maxim 1250 kg GPL.

4.14.10. În rastele, buteliile pline şi cele goale se pot dispune împreună numai pe două rânduri, cu robinetele în sus.

4.14.11. Punctele de desfacere a buteliilor portabile, organizate în rastele sau şoproane, se amplasează faţă de vecinătăţi astfel încât să respecte distanţele minime prevăzute de N.P. 018/1997.

4.14.12. Punctele de desfacere a buteliilor se amplasează pe terenuri cât mai orizontale (panta maximă admisă 30/0). Panta nu trebuie să conducă scăpările de GPL spre surse de foc sau să fie orientată pe direcţia vântului dominant.

4.14.13. Pe distanţa de 3 m faţă de punctul de desfacere a buteliilor, nu se vor afla materiale (combustibile sau incombustibile), iar terenul din acest spaţiu se acoperă cu nisip sau se sapă periodic.

4.14.14. În staţiile de distribuţie a carburanţilor la autovehicule (benzinării), se pot amplasa puncte de desfacere a buteliilor, organizate în rastele acoperite, dispuse astfel încât să se respecte distanţele minime din tabel. De asemenea, zonele “Ex” ale punctelor de desfacere a buteliilor nu vor coincide cu cele ale benzinăriilor (guri de vizitare, de alimentare, de aerisire, pompe de distribuţie, etc.).

 4.14.15. Se pot organiza puncte de desfacere a buteliilor portabile cu GPL, în rastele, fără a depăşi cantitatea totală de 500 kg GPL, lângă garduri din beton sau zidărie existente, pline şi etanşe, cu înălţimea de minim 1,8 m şi rezistenţa la foc de cel puţin 60 min..

4.14.16. Punctele  de  desfacere a buteliilor organizate în rastele, cu maxim 500 kg GPL, se pot amplasa şi lângă zidurile pline şi etanşe, rezistente la foc, ale construcţiilor, cu excepţia celor având destinaţii sociale, culturale, învăţământ, săli aglomerate şi clădiri înalte în următoarele condiţii:

*         rezistenţa la foc a zidului: maxim 60 min.;

*         distanţa de la rastel la cel mai apropiat gol al zidului: conform tabelului.

4.14.17. Protecţia se va realiza prin parapete (paravane) de protecţie, incombustibile, înalte de minim 1,8 m.

4.14.18. Punctele de desfacere a buteliilor sunt constituite din şoproane sau rastele.

4.14.19. Şoproanele vor fi cu structuri metalice, dimensionate conform reglementărilor în vigoare şi funcţional conform cantităţilor de GPL ce urmează a fi stocate. Ele vor fi fixate pe platformele din beton, cu strat exterior antiscântei, ce va depăşi conturul şoproanelor cu 20 cm.

4.14.20. Şoproanele vor fi închise perimetral cu plasă de sârmă cu ochiuri de maxim 5 cm.. Închiderea perimetrală cu plasă de sârmă are rolul de a:

*         permite circulaţia normală a aerului în spaţiul de stocare a buteliilor;

*         împiedica accesul persoanelor neautorizate;

*         împiedica manevrarea robinetelor buteliilor din exteriorul şopronului.

4.14.21. Fiecare şopron va fi prevăzut cu uşă de acces de 1,0x2,1 m cu toc, din profile metalice. Jumătatea inferioară a uşii va fi realizată din plasă de sârmă, iar cea superioară din tablă, pentru a permite inscripţionările de avertizare-interzicere, necesare. Suprafeţele de contact ale uşii cu tocul, se vor proteja cu materiale care nu produc scântei la lovire. Uşa va fi prevăzută cu încuietoare.

4.14.22. Rastelele de desfacere a buteliilor sunt structuri metalice sudate, care permit stocarea pe două rânduri a buteliilor.

4.14.23. Pentru a satisface cerinţele de mai sus, rastelele sunt închise lateral prin fâşii de tablă, care au şi rolul de a proteja buteliile împotriva razelor solare.

4.14.24. Rastelele se fixează pe sol împotriva răsturnării şi pe una din laturi se prevăd cu uşi pentru introducerea şi preluarea buteliilor. Uşile vor dispune de încuietori.

4.14.25. Punctele de desfacere a buteliilor vor fi prevăzute cu accese amenajate pentru transportul manual al buteliilor din/în stradă.

4.14.26. Şoproanele şi rastelele vor fi acoperite cu tablă, plană sau cutată, prinsă în puncte de sudură, pentru a asigura:

*         protecţia la intemperii şi razele solare;

*         împiedicarea accesului persoanelor neautorizate;

*         continuitatea electrică pentru legarea la pământ.

4.14.27. Structurile metalice ale punctelor de desfacere a buteliilor (şoproane sau rastele) se vor lega la pământ (conform Normativului 1.20).

4.14.28. Protecţia anticorozivă a structurilor metalice a punctelor de desfacere a buteliilor se va realiza prin vopsire, de regulă, cu vopsea galbenă.

4.14.29. Pe uşile punctelor de desfacere, la şoproane şi pe fâşiile de tablă la rastele, se vor realiza următoarele inscripţionări:

û        Gaze petroliere lichefiate;

û        Pericol de explozie;

û        Numele şi adresa proprietarului;

û        Programul de lucru.

4.14.30. De asemenea, se vor monta indicatoare de avertizare şi interzicere conform STAS 297/2:

û        Produse inflamabile;

û        Pericol de explozie ;

û        Fumatul interzis.

4.14.31. Punctele de desfacere a buteliilor se dotează cu minimum 2 stingătoare cu praf şi CO2 tip P6. Stingătoarele se vor monta în exteriorul punctelor de desfacere, astfel încât să fie uşor accesibile.

4.14.32. Pentru alarmare în cazul unor situaţii periculoase la punctele de desfacere, se vor prevedea dispozitive adecvate. Acestea vor fi folosite pentru a anunţa scăpări periculoase de gaze, care implică evacuarea persoanelor din zonă şi stingerea focurilor din vecinătatea punctului de desfacere a buteliilor sau pentru alertare în caz de incendii.

4.14.33. Punctele de desfacere a buteliilor, de regulă, nu se prevăd cu instalaţii de iluminat. Dacă, totuşi, se impune iluminarea, instalaţiile aferente se vor proiecta şi realiza în conformitate cu prevederile specifice instalaţiilor electrice în medii cu pericol de explozie.

4.14.34. Atunci când punctul de desfacere a buteliilor este amenajat pe un loc neîmprejmuit, se prevede un gard incombustibil de minim 1,8 m înălţime, prevăzut cu poartă de acces şi asigurată cu sisteme de încuiere. Pentru punctele de desfacere a buteliilor prevăzute în spaţii împrejmuite, nu se prevăd alte garduri.

4.14.35. Amplasarea punctelor de desfacere a buteliilor, nu trebuie să împiedice sau să primejduiască ieşirile în caz de incendii, din clădirile aflate în aceeaşi curte sau în vecinătate.

4.14.36. Pentru a asigura funcţionarea normală, fără accidente, avarii, scăpări de gaze, incendii sau explozii, la toate activităţile ce se desfăşoară în punctele de desfacere a buteliilor, trebuie respectate măsurile de operare şi de prevenire prevăzute în normativ.

4.14.37. Transportul buteliilor pline sau goale de la staţia de îmbuteliere la punctul de desfacere şi invers, se realizează prin grija staţiei de îmbuteliere sau a societăţii autorizate de aceasta, cu mijloace de transport amenajate corespunzător.

4.14.38. Aprovizionarea se va realiza ritmic, astfel încât să nu se stocheze o cantitate mai mare de GPL decât cea pentru care a fost autorizat punctul de desfacere.

4.14.39. Descărcarea buteliilor pline din mijlocul de transport amenajat corespunzător, va începe numai după oprirea motorului şi asigurarea mijlocului de transport cu frână de siguranţă, în prezenţa conducătorului auto sau a delegatului care îl însoţeşte.

4.14.40. Buteliile se descarcă manual, bucată cu bucată, cu mare atenţie, pentru a putea verifica dacă fiecare butelie:

û       are eticheta de control/garanţie sau sigiliul staţiei de îmbuteliere;

û       are capacul de protecţie montat şi operabil, astfel încât, prin demontare să se poată realiza celelalte controale;

û       are robinetul închis;

û       are montată piuliţa înfundată din plastic;

û       are termenul de verificare periodică ISCIR;

û       nu prezintă urme de striviri sau deformări, care s-ar fi putut produce în timpul transportului;

û       nu prezintă scăpări de gaze detectabile de operatori şi în nici un caz nu se vor controla scăpările cu flacără.

4.14.41. Buteliile care nu satisfac aceste condiţii nu vor fi acceptate la punctul de desfacere, fiind returnate cu acelaşi mijloc de transport la staţia de îmbuteliere.

4.14.42. Buteliile care corespund verificărilor sunt transportate manual în interiorul punctului de desfacere, unde sunt stivuite conform prevederilor normativului.

4.14.43. În faţa cumpărătorului se verifică etanşeitatea buteliei cu soluţie de apă-săpun şi se remontează capacul de protecţie. Consumatorilor noi li se înmânează instrucţiunile scrise de folosire.

4.14.44. Buteliile goale vor fi aduse la punctele de desfacere cu robinetele închise, curate şi cu capacele de protecţie montate. Vor fi primite la schimb numai buteliile standardizate. Celor care sunt aduse cu robinetele deschise, li se închid robinetele şi sunt însemnate, astfel încât staţia de îmbuteliere să poată lua măsurile corespunzătoare.

4.14.45. În punctele de desfacere temperatura buteliilor nu trebuie să depăşească 400 C.

4.14.46. Punctele de desfacere a buteliilor nu vor fi amenajate în spaţii cu medii corozive pentru materialul buteliilor.

4.14.47. Principalele măsuri de P.S.I. la punctele de desfacere a buteliilor:

û       amplasarea acestora la distanţe de siguranţă şi ferite faţă de surse de foc;

û       asigurarea condiţiilor specifice de transport, manipulare şi stocare a buteliilor;

û       reducerea posibilităţilor de acces a persoanelor străine, iresponsabile, prin îngrădire şi închidere corespunzătoare;

û       acceptarea la punctele de desfacere numai a buteliilor fără scăpări de gaze.

4.14.48. La exploatarea punctelor de desfacere a buteliilor se vor respecta:

a.       în interiorul punctelor de desfacere şi pe o distanţă de 3 m în jurul lor, se interzice depozitarea oricăror obiecte sau materiale, combustibile sau incombustibile;

b.      în interiorul punctelor de desfacere şi pe o distanţă de 10 m în jurul acestora, se interzice depozitarea buteliilor cu alte gaze şi a unor ambalaje cu produse petroliere lichide; se exceptează stingătoarele cu CO2 şi praf din dotare;

c.       se interzice fumatul şi efectuarea lucrărilor cu foc  deschis la mai puţin de 10 m de punctele de desfacere;

d.      se interzice distribuirea buteliilor pe timpul nopţii, dacă punctul de desfacere nu este prevăzut cu instalaţie de iluminat corespunzătoare;

e.      se interzice orice intervenţie la butelii în centrul de desfacere, ca de exemplu: repararea robinetelor; înlocuirea robinetelor; transvazarea conţinutului buteliilor; controlul încărcării buteliilor prin deschiderea robinetului; reparaţii la corpul sau fusta buteliei şi orice intervenţii care ar putea produce scântei;

f.        se interzice oprirea autovehiculelor şi desfăşurarea oricărei activităţi nespecifice la mai puţin de 5 m de punctul de desfacere.

4.14.49. În cazul constatării unei scăpări de gaze se va proceda astfel:

û       se identifică butelia cu scăpări;

û       se strânge cu atenţie robinetul;

û       se strânge piuliţa de plastic înfundată.

4.14.50. Dacă scăparea a fost oprită şi butelia funcţionează normal, ea poate fi vândută, în caz contrar, butelia va fi scoasă din punctul de desfacere şi dusă într-o zonă deschisă, ventilată şi fără surse de foc, unde va fi supraveghează până la golirea completă.

4.14.51. În cazul aprinderii gazului de la o butelie, se va proceda astfel:

û        se dă alarma;

û        se încearcă oprirea sursei de scăpări;

û        se intervine cu stingătoarele aflate în dotare.

4.14.52. În cazul producerii unui incendiu în vecinătate se anunţă imediat pompierii, se intervine pentru stingerea incendiului, se stropesc buteliile cu apă şi se evacuează buteliile într-un loc ferit de radiaţiile termice ale incendiului.

4.14.53. Intervenţia la buteliile din punctul de desfacere se va efectua numai sub controlul proprietarului.

4.14.54. Exploatarea punctelor de desfacere a buteliilor se va realiza numai de persoane valide, de preferat care nu fumează şi instruite corespunzător.

4.14.55. Instruirea practică se va referi la operaţiunile ce trebuie efectuate la punctul de desfacere, la măsurile de P.S.I., precum şi de protecţia muncii.

4.14.56. Personalul de operare va fi dotat cu echipamentul de protecţie prevăzut de reglementările în vigoare.

4.14.57. La fiecare punct de desfacere a buteliilor se asigură:

û       Fişe de instruire a personalului de operare angajat privind protecţia muncii şi P.S.I.;

û       Instrucţiuni specifice de operare şi desfacere.

 

4.15. Ateliere mecanice şi electrice

 

4.15.1. La încălzirea metalelor, în ateliere de forjă, construcţia, amplasarea şi exploatarea cuptorului de încălzire se va face cu respectarea Normelor de arderea combustibilului în focarele instalaţiei industriale.

4.15.2. Răcirea şi depozitarea pieselor calde trebuie să se efectueze în spaţiu special amenajat, la sol, în gropi sau în containere. Între aceste spaţii şi utilaje sau căile de acces se cere o distanţă de minim 1 metru. Nu este admisă pătrunderea cu materiale inflamabile (scurgeri de ulei, păcură, gaze etc.) sau apă în intervalul spaţiilor de depozitare sau răcire.

4.15.3. Utilajele pentru prelucrarea metalelor în stare caldă vor fi verificate în ceea ce  priveşte scurgerile de ulei în zona de încălzire sau împrăştiere de particule calde de metal, care vor fi oprite prin paravane construite din materiale rezistente la foc.

4.15.4. Este interzisă repararea utilajelor care lucrează la cald (cuptoare), în timpul funcţionării lor; repararea se face după oprirea, răcirea şi aerisirea lor.

4.15.5. La tratarea termică se va asigura respectarea procesului tehnologic, manipularea corectă şi funcţionarea sigură a instalaţiei mecanice de ventilaţie şi cea naturală.

4.15.6. Distanţa între cuptorul de călire şi rezervorul de ulei trebuie să fie minim 1 m. Rezervorul trebuie să fie prevăzut cu robinet de purjare a apei la partea lui inferioară.

4.15.7. Băile cu vechime de peste 2 ani vor fi prevăzute cu sistem de golire rapidă a uleiului  în afara atelierului.

4.15.8. La călirea cu ulei nu se va folosi decât ulei deshidratat la temperatura de 1200 C, cu temperatura de aprindere de minim 1800-2000 C. 

4.15.9. Se va evita încălzirea uleiului peste 80-850 C pentru a evita aprinderea lui, la introducerea pieselor calde, când condiţiile impun, uleiul se va răci (cu apă prin serpentine la fundul sau mantaua rezervorului).

4.15.10. Se interzice răcirea cu apă a băilor de ulei care lucrează peste temperatura de spumare a uleiului.

4.15.11. Se interzice încălzirea băilor de ulei cu flacără deschisă, se pot încălzi cu serpentine cu abur sau rezistenţe electrice capsulate.

4.15.12. Hotele de ventilaţie de deasupra băilor vor fi periodic curăţate de depuneri.

4.15.13. Locul de muncă trebuie păstrat în cea mai mare curăţenie.

4.15.14. La cementarea cu mediu de carburare solid se va folosi mediu de carburare gata pregătit, preparat de întreprinderi specializate.

4.15.15. Depozitarea pulberilor metalice se va face în ambalaje speciale, în încăperi destinate.

4.15.16. Utilajele din încăperea de preparare a prafului, vor avea şi corpurile de iluminat protejate contra exploziei, puse la pământ şi amplasate astfel încât să permită accesul liber spre toate scările şi ieşirile de evacuare.

4.15.17. În spaţiile de degresare - decapare în cazul degresării în benzină se vor folosi numai băi cu închidere automată şi sisteme de golire rapidă a solvenţilor. Construcţia trebuie să fie rezistentă la foc.

4.15.18. Se interzice spălarea pieselor cu benzină, petrol, motorină, diluant etc. în tăvi deschise, în încăperi în care se lucrează cu foc deschis sau unde se produc scântei electrice. Se admit spălări când cantitatea de solvent este mică (1-2 l) halele sunt mari, concentraţia vaporilor de solvenţi este sub limita de explozie, iar focul deschis este la distanţa de 40-50 m.

4.15.19. Decaparea pieselor din metale neferoase în acid azotic se va face numai în nişe de decapare cu ventilaţie forţată.

4.15.20. Manipularea, depozitarea, lucrul cu acizi concentraţi şi prepararea soluţiilor se va face numai de personal calificat.

4.15.21. Pardoseala spaţiilor de depozitare a acizilor va fi din beton antiacid.

4.15.22. Nu se va depozita acid sulfuric în aceeaşi încăpere cu acidul azotic,  substanţe oxidante, lichide periculoase cu tendinţă de autoaprindere.

4.15.23. În operaţiunile  de şlefuire cu şaibe de filţ sau cârpe se produc scame, praf etc.,  acestea se vor colecta în cutii metalice, iar utilajele vor fi prevăzute cu instalaţie de ventilaţie cu aer.

4.15.24. În cazul folosirii în aceeaşi încăpere a şaibelor textile şi a pietrelor de polizor se vor lua măsuri de evitare a aprinderii prin scânteie.

4.15.25. La prelucrarea aliajelor cu conţinut de magneziu de peste 80% se va ţine seama de periculozitatea la incendiu şi explozii; elementele de construcţie, uşa, ferestrele vor fi din material incombustibil realizate astfel încât să nu se depună praful,  şi să se poată curăţa uşor.

4.15.26. La operaţiile de aşchiere, găurire, frezare etc. se va avea grijă ca utilajele să nu se încălzească prea tare. Şpanul, praful, deşeurile rezultate se vor îndepărta imediat şi depozita în recipiente închise, depozitate în încăpere separată.

4.15.27. La evacuarea prin ventilator se vor lua măsuri pentru protecţia vecinătăţilor prin captarea umedă a prafului.

4.15.28. În atelierele electrice de întreţinere nu se vor executa improvizaţii la instalaţiile electrice şi nu se vor folosi aparate şi  receptoare supradimensionate sau necorespunzătoare.

4.15.29. Impregnarea bobinajelor, motoarelor sau transformatoarelor se va face în camere separate, bine aerisite, cu instalaţii de forţă şi iluminat antiex.

4.15.30. Pentru uscarea bobinajelor motoarelor sau transformatoarelor care se fac în atelierele electrice, nu se vor utiliza radiatoare sau becuri cu puteri mari, care suprasolicită instalaţia; când uscarea se face în cuptoare speciale acestea vor fi prevăzute cu sisteme de control a temperaturii, cu sisteme de încălzire indirectă şi cu aerisire.

4.15.31. Ciocanele de lipit în stare incandescentă se vor păstra pe suporţi necombustibili şi nu se vor lăsa în funcţiune nesupravegheate.

 

4.16. Ateliere pentru prelucrat metale prin electrocoroziune

 

4.16.1. Maşina pentru prelucrat metale prin electrocoroziune trebuie să fie prevăzută cu dispozitive automate pentru descărcarea condensatoarelor, în acelaşi timp cu deconectarea maşinii de la reţeaua de alimentare.

4.16.2. Maşina va fi prevăzută cu instalaţie de ventilaţie locală, pentru aspiraţia gazelor şi a aerosolilor care se produc deasupra băii cu lichid dielectric.

4.16.3. Baia cu petrol sau cu ulei, unde se produc scânteile, va fi protejată de aşa natură încât vaporii degajaţi în timpul prelucrării să nu producă explozii sau incendiu.

4.16.4. Nivelul electrolitului în timpul prelucrării prin erodare va fi cel puţin cu 5 cm deasupra pieselor.

4.16.5. Exploatarea maşinii este  permisă numai muncitorilor instruiţi special; la sfârşitul schimbului instalaţia se va opri obligatoriu, de la întrerupătorul principal.

 

 

4. 17. Ateliere de forjă şi de tratamente termice

 

4.17.1. În atelierele de forjă şi de tratamente termice este interzisă introducerea sau depozitarea materialelor şi lichidelor combustibile, folosirea dulapurilor de lemn pentru scule sau îmbrăcăminte, sau a altor materiale care măresc pericolul de incendiu sau explozie.

4.17.2. Lubrefianţii şi combustibilii necesari în procesul tehnologic se vor depozita în afara spaţiului de lucru, asigurate contra incendiilor.

4.17.3. La operaţia de forjare nu se vor utiliza scule murdare de păcură, ulei ori alte substanţe combustibile.

4.17.4. Vetrele atelierelor de forjă trebuie prevăzute cu hote pentru captarea scânteilor cu site parascântei, din materiale incombustibile şi protejate faţă de elementele de construcţie combustibile.

4.17.5. Se va urmări la toate utilajele integritatea sistemului de ungere şi răcire, sistând orice scurgere de ulei, lubrifianţi, lichide de răcire etc..

4.17.6. La utilizarea preselor şi ciocanelor pneumatice, conductele de aer comprimat se vor prevedea cu separatoare de ulei şi cu termometre. Ciocanele activate cu abur se prevăd cu  oale de condens.

4.17.7. Utilajele de forjat se vor prevedea cu paravane de protecţie din materiale rezistente la foc; scurgerile de ulei sau unsori, care se produc după ungere se vor curăţa şi îndepărta în cel mai scurt timp.

4.17.8. Punerea în funcţiune a cuptorului de încălzire se va face cu respectarea următoarelor reguli:

û       ventilarea sau aerisirea cuptorului înainte de aprindere timp de 10 – 30 minute;

û       încălzirea treptată a cuptorului;

û       respectarea ordini de aprindere a arzătoarelor, injectoarelor conform instrucţiunilor;

û       aprinderea se va face cu o torţă sau alt mijloc experimentat şi omologat.

4.17.9. Supravegherea permanentă a focului în cuptor de personalul de deservire.

4.17.10. La oprire se închide conducta de combustibil şi apoi cea de aer.

4.17.11. Amplasarea utilajelor de încălzire se va face astfel încât accesul în jurul lor să fie liber, canalele şi tuburile de evacuare a gazelor arse vor fi izolate faţă de elementele combustibile şi metalice ale construcţiei.

4.17.12. Conductele de combustibili nu se vor amplasa în vecinătatea instalaţiilor electrice, a canalelor sau tuburilor de evacuare a gazelor arse.

4.17.13. Semifabricatele ce urmează a fi introduse în cuptorul încălzit trebuie să fie uscate.

4.17.14. Piesele calde se vor depozita şi răci în locuri amenajate, lăzi metalice, containere sau gropi.

4.17.15. Cuptoarele se vor prevedea în mod obligatoriu cu aparate de măsură şi control (pirometre optice, etc.) pentru supravegherea regimului termic.

 

4.18. Ateliere de turnătorie

 

4.18.1. Pregătirea formelor pentru turnare trebuie făcută astfel încât să se asigure permeabilitatea la gaze a patului de formare, în timpul solidificării metalului din formă. Se va respecta cu stricteţe tehnologia operaţiilor de formare, în ceea ce priveşte executarea canalelor de aerisire, în scopul prevenirii exploziilor ce pot avea loc din această cauză.

4.18.2 Distanţa de la baza patului de formare până la nivelul superior al apelor freatice sau al conductelor de apă, trebuie să fie minim de 1,5 m.

4.18.3. Uscarea miezurilor şi formelor se execută în încăperi separate, după caz se amenajează hote de aspiraţie a aerului cald.

4.18.4. Modelele pentru turnare se păstrează în încăperi rezistente la foc, încălzirea spaţiilor făcându-se cu apă caldă, aer cald sau abur la joasă presiune, modelele se depozitează ordonat pe rafturi.

4.18.5. La cuptoarele pentru topirea metalelor, cât şi la turnarea fluidului incandescent se vor respecta normele şi instrucţiunile de funcţionare şi deservire.

4.18.6. Înainte de începerea lucrului la cuptor se va controla starea acestuia, înlăturând eventualele defecţiuni.

4.18.7. Înainte de aprinderea focului la cuptoare se vor înlătura scurgerile de lichid de la injectoare, la racordurile rezervoarelor, etc..

4.18.8. Pornirea cuptoarelor cu gaz se va face după ce au fost bine aerisite,  în scopul eliminării scăpărilor de gaze.

4.18.9. Materialul pentru alcătuirea unei şarje şi combustibilul  trebuie uscat separat înainte de încărcare, fiind interzis contactul metalului lichid cu apa, cu materiale umede sau cu metale reci ruginite.

4.18.10. Căptuşeala cuptoarelor, vatra, oalele de turnare, lingurile de turnare în forme, precum şi toate uneltele sau sculele vor fi bine uscate şi eventual încălzite înainte de folosire.

4.18.11. În cazul reparării vetrelor sau a pereţilor cuptorului, pornirea se va face numai după uscarea căptuşelii respective.

4.18.12. Fiecare cubilou trebuie prevăzut cu o groapă de avarie cu capacitatea corespunzătoare volumului maxim al şarjei.

4.18.13. Coşul cubiloului va fi prevăzut cu parascântei care să reţină particulele de zgură incandescente ce pot fi antrenate şi răspândite în atmosfera viciată cu gazele de ardere.

4.18.14.  Spaţiul din jurul cuptorului va fi menţinut uscat şi acoperit cu un strat subţire de nisip.

4.18.15. În cazul astupării orificiului de evacuare a cuptorului, cu metal răcit, acesta se va înlătura prin topire cu oxigen.

4.18.16. La cuptoarele electrice pentru punerea în funcţiune înainte de stabilizarea contactului electric, se va face un control, înlăturând scurtcircuitele, infiltraţiile de apă, gaze, etc. şi verificarea legării la pământ corespunzătoare a cuvei metalice.

4.18.17. Înainte de introducerea în cuptor a materialului se va verifica pentru a nu conţine materiale ce pot produce explozii (recipienţi închişi, ţevi închise, proiectile, etc.).

4.18.18. Aprinderea cuptorului se va face după principiul “GAZ PE FLACĂRÔ.

4.18.19. La stingerea cuptorului resturile incandescente vor fi depozitate într-un loc fără pericol de incendiu.

4.18.20. Dispozitivele de prindere şi de manevrare a oalelor de turnare se vor verifica înainte de a se folosi.

4.18.21. Umplerea cu metal topit  a oalelor se face la maxim 7/8 din înălţimea lor.

4.18.22. Spaţiul de turnare în forme a metalului topit trebuie să fie bine uscat, fără resturi de materiale combustibile.

4.18.23. În timpul turnării, echipamentul de lucru va fi fără pete de ulei, benzină, etc..

4.18.24. Tăierea bavurilor cu flacără oxiacetilică se va face în spaţiu fără materiale combustibile.

4.18.25. Transportul pieselor turnate calde se va face pe platforme, lăzi metalice şi nu se depozitează lângă materiale combustibile.

 

4. 19. Acoperiri metalice

 

4.19.1. Şlefuirea şi polizarea mecanică a metalelor se vor face separat de acoperirile metalice.

4.19.2. Atelierele pentru acoperiri metalice vor avea asigurată ventilaţia naturală sau mecanică. În cazul defectării instalaţiei de ventilaţie, lucrul se opreşte până la remedierea defecţiunilor.

4.19.3. În atelierele de pregătire mecanică a suprafeţelor în vederea operaţiilor de acoperire metalică, toate polizoarele, maşinile de polizare, instalaţiile, ca şi cele de şlefuire, lustruire, trebuie să fie prevăzute cu sistem de desprăfuire. În cazul desprăfuirii prin sistem uscat, pulberile metalice şi scamele vor fi colectate în cutii de tablă şi vor fi evacuate din atelier la sfârşitul fiecărui schimb, în locuri special amenajate. Desprăfuitoarele cu saci se vor curăţa periodic.

4.19.4. Toate sistemele de desprăfuire uscată, inclusiv conductele de aspiraţie prin care s-au vehiculat scame textile precum şi camerele de pregătire a şaibelor textile, se vor curăţa înainte de a începe lucrul cu pietre sau şaibe abrazive care nu produc scântei. Aceasta se aplică şi conductelor cu ventilaţie din cadrul sistemelor de desprăfuire umedă.

4.19.5. În spaţiile de polizare, precum şi în camerele de pregătire a şaibelor textile se interzice fumatul şi lucrul cu flacăra deschisă sau sursă de scântei.

4.19.6. Pregătirea şaibelor textile în spaţiul de polizare este interzisă.

4.19.7. Introducerea solvenţilor inflamabili sub orice formă în atelierele de polizare, şlefuire este interzisă.

 

4. 20.  Depuneri metalice, chimice, electrochimice

 

4.20.1. Atelierele de acoperiri metalice se amplasează în clădiri sau încăperi rezistente la foc, având pardoseli incombustibile.

4.20.2. Utilizarea solvenţilor organici inflamabili pentru degresare este interzisă. Fac excepţie cantitatea foarte redusă (1-2 litri) de solvenţi care pot fi  folosiţi în ateliere mici unde numărul de piese nu justifică utilizarea băilor de degresare.

4.20.3. Se interzice depozitarea în ateliere a substanţelor chimice necesare procesului tehnologic. Cantităţile necesare consumului zilnic se vor păstra în încăperi separate în condiţii care să evite eventualele reacţii. Materialele combustibile (rumeguş de lemn, obiecte de lemn, etc.) sunt admise numai în cantităţile necesare procesului tehnologic.

4.20.4. La depozitarea, transportul şi manipularea substanţelor chimice ce prezintă pericol de incendiu se vor respecta următoarele:

a.       substanţele lichide se vor păstra în ambalajul lor original. Damigenele vor fi aşezate în coşuri împletite, în cutii de lemn sau coşuri metalice, iar pentru amortizare se vor pune paie, talaş sau vată de sticlă;

b.      damigenele pentru acid azotic vor avea pentru amortizare vată de sticlă, iar coşurile vor fi metalice. Damigenele cu acid azotic nu vor fi astupate ermetic şi se vor ţine într-un loc separat şi bine aerisit;

c.       operaţiile de transvazare din care rezultă cantităţi mari de gaze sau de vapori inflamabili sau toxici vor fi executate numai sub nişe sau sub un curent puternic de aer lateral;

d.      damigenele cu acizi sau cu săruri chimice în stare lichidă vor fi etichetate indicând conţinutul şi denumirea chimică uzuală, precum şi densitatea sau concentraţia lor;

e.      conductele de alimentare şi robinetele vor fi întreţinute în bună stare;

f.        pentru protejarea soluţiilor, acizii se toarnă în apă în jet subţire amestecând conţinutul şi răcind soluţia. Se interzice turnarea apei în acid;

g.      amestecarea acidului sulfuric şi a acidului azotic se face turnând acid sulfuric peste cel azotic, amestecând conţinutul şi răcind soluţia, astfel ca temperatura să nu depăşească 350 C.

4.20.5. Acidul sulfuric concentrat, necesar corecţiilor va fi introdus în atelier numai în cantităţile necesare unei singure corecţii sau preparări.

4.20.6. Manipularea substanţelor cu pericol de incendiu (sodiu, fosfor, peroxid de sodiu) în vederea obţinerii unor săruri sau pentru efectuarea unor reacţii de oxido-reducere se va face cu respectarea regulamentului de lucru.

4.20.7. Prepararea soluţiilor şi a electroliţilor, precum şi corectarea soluţiilor din băile galvanice se vor face numai cu respectarea regulamentului de lucru.

4.20.8. Din cauza hidrogenului degajat în timpul unor procese chimice sau electrochimice, se interzice lucrul când instalaţia de ventilaţie nu funcţionează la parametrii normali astfel încât concentraţia de hidrogen în atmosfera atelierului să fie sub limita de explozie (4%)

4.20.9. Prepararea soluţiilor de lucru se va face numai de personal instruit asupra pericolelor de incendiu pe care le prezintă manipularea acizilor concentraţi, a substanţelor oxidante şi a substanţelor cu tendinţă de autoaprindere. În acest caz se interzice folosirea oricăror materiale inflamabile (hârtie, lemn, talaş etc.) pentru manipularea acestor substanţe sau pentru înlăturarea scurgerilor pe pardoseală.

4.20.10. În cazul folosirii flăcărilor deschise pentru încălzirea soluţiilor de lucru, aprinderea focului se va face numai după 10 minute de la pornirea ventilaţiei. Ventilaţia se opreşte numai după stingerea flăcării.

4.20.11. Se interzice depozitarea substanţelor chimice sau a materialelor inflamabile sub tronsoanele orizontale ale tubulaturii de ventilaţie, prin care se vehiculează gaze provenite din soluţii oxidante, caustice, acide sau altele similare, care prin contact cu materialele depozitate pot da reacţii periculoase.

4.20.12. Procesele chimice sau electrochimice bazate pe electroliţi puternici oxidanţi, de tipul acidului percloric, se vor executa în încăperi separate, cu ziduri rezistente la foc şi explozie.

4.20.13. Se interzice folosirea sculelor cu cozi de lemn sau materialele plastice pentru introducerea sau scoaterea pieselor din băile de metal topit, cu acizii concentraţi sau cu electroliţi puternic oxidanţi.

4.20.14. Depozitarea substanţelor cianurice se va face în încăperi separate sigilate şi ventilate, în care nu se vor păstra alte materiale.

4.20.15. Se interzice amplasarea unor obiecte combustibile (mese, grătare din lemn, lăzi cu rumeguş etc.) în imediata apropiere a băilor galvanice, încălzite cu flacără deschisă, cu energie electrică sau cu aburi, ne izolate termic.

4.20.16. Instalaţiile de ridicat uneltele şi de introdus piesele în băi de galvanizare trebuie să fie în perfectă stare de funcţionare, pentru a preveni stropirile prin scăparea de la înălţime a obiectelor care se introduc sau se scot din băi.

4.20.17. Piesele se vor introduce în baie lent şi numai uscate. Pentru scoaterea lor se vor folosi cleşti sau dispozitive adecvate preîncălzite.

4.20.18. Materialele de adaos pentru băile de metal lichid trebuie să fie încălzite înainte de a se introduce în baie.

 

4.21. Şlefuirea şi polizarea mecanică

 

4.21.1. Atelierele de şlefuire şi de polizare mecanică, deoarece produc degajări de praf şi de scame combustibile, vor fi separate de restul atelierului de acoperiri metalice şi dotate cu instalaţii de ventilaţie corespunzătoare.

4.21.2. Maşinile de şlefuit şi polizat şi în special cele ce folosesc şaibe din material textil, vor fi prevăzute cu dispozitive de aspiraţie locală pentru absorbţia prafului şi a scamelor.

4.21.3. Curăţirea prafului şi a scamelor din instalaţia de ventilaţie şi de pe perete se va efectua conform unui grafic întocmit în acest scop. Colectarea prafului şi scamelor se va face în cutii metalice care vor fi golite în locuri destinate acestui scop.

4.21.4. La operaţiile de polizare cu pietre abrazive, se vor respecta prevederile din normele de protecţie a muncii şi normele de prevenire şi stingere a incendiilor în vigoare prescrise pentru acestea.

 

4.22. Degresarea şi decaparea suprafeţelor metalice

 

4.22.1. Pentru curăţirea suprafeţelor metalice prin degresare în solvenţi organici inflamabili, se pot folosi băi cu capace de închidere, având capacitate până la 2 m3.

4.22.2. Se interzice degresarea pieselor în solvenţi organici inflamabili, în recipiente deschise, în încăperi unde se lucrează cu foc deschis sau se produc scântei.

4.22.3. La operaţiile de degresare electrochimică unde se degajă hidrogen şi oxigen se vor lua măsuri de ventilaţie forţată a băilor pentru îndepărtarea gazelor. Se vor evita scânteile provocate prin conectarea şi deconectarea sistemelor de întrerupere a curentului în timpul manevrării dispozitivelor.

4.22.4. Băile pentru degresare cu trietilenă percloretilenă, care în timpul lucrului rămân descoperite, vor fi prevăzute cu serpentine de răcire cu apă şi aspiraţie locală. Băile vor fi închise cu capace etanşe când nu se lucrează. La oprirea lucrului se vor opri încălzirea, răcirea şi ventilarea băilor, iar la începerea lucrului se vor efectua ventilarea şi răcirea, înainte de deschiderea capacului. Ventilaţia va asigura menţinerea spaţiului interior al instalaţiei în depresiune, astfel încât vaporii de solvent organic să nu poată ieşi în spaţiul înconjurător.

4.22.5. La degresarea în soluţii alcaline se vor lua măsuri de protecţie, în scopul evitării arsurilor cu sodă caustică, intoxicării cu cianură şi aprinderii amestecului exploziv de hidrogen şi oxigen format la suprafaţa băii.

4.22.6. Introducerea şi scoaterea pieselor din băile de degresare electrolitică se vor efectua numai după întreruperea curentului electric care le alimentează. Spuma formată la suprafaţa băii se va înlătura pentru a se evita acumularea amestecului exploziv oxigen şi hidrogen.

4.22.7. Băile de decapare vor fi prevăzute cu ventilaţie (absorbţie) mecanizată.

4.22.8. Scurgerile de acid pe pardoseală se neutralizează cu pastă de var care se va înlătura după minimum 30 minute.

4.22.9. Temperatura băilor va fi menţinută cât mai coborâtă. La decaparea  cu acid sulfuric, temperatura va fi sub 650 C, iar la acid clorhidric  sub 450 C.

 

4.23. Vopsirea suprafeţelor metalice

 

4.23.1. Prepararea vopselelor, grunduirea sau vopsirea, în cazul folosirii a mai mult de 10 litri de substanţe inflamabile pe schimb se vor executa numai în spaţii special amenajate, având standuri, cabine prevăzute cu filtre pentru reţinerea particulelor de vopsea, cu instalaţii de evacuare a aerului nociv, precum şi cu mijloace de stingere a incendiilor.

4.23.2.  Spaţiile de vopsire vor fi prevăzute cu sisteme de ventilaţie pentru evacuarea aerului viciat si introducerea aerului proaspăt. Ventilaţia se va pune în funcţiune cu 5 minute înainte de începerea lucrului şi se va opri la 5 minute după încetarea lucrului.

Se interzice lucrul la cabinele de pulverizat în cazul în care ventilaţia de evacuare, filtrele, perdelele de apă şi celelalte instalaţii auxiliare nu funcţionează la parametrii normali.

4.23.3. Tubulatura de evacuare a vaporilor de solvent şi aerosolilor de vopsea va fi curăţată periodic pentru a evita acumulările de material combustibil, periodicitatea de curăţire se va stabili în funcţie de depunerile constatate.

4.23.4. Pentru înlăturarea crustei de vopsea de pe conducte, utilaje, perete, pardoseli etc., se vor folosi scule din materiale care nu produc scântei.

4.23.5. Se va verifica zilnic buna funcţionare a sistemelor de interblocare între pistoalele de vopsire şi pompele de injectare a solventului inflamabil, pentru vopsire sau degresare, precum şi ventilaţia de evacuare a aerului viciat interzicând lucrul la cabinele la care acest interblocaj nu funcţionează.

4.23.6. Toate atelierele sau zonele periculoase din punct de vedere al incendiilor vor fi marcate vizibil cu indicatoare de pericol de incendiu.

4.23.7. Se interzice fumatul în toate spaţiile în care există materiale inflamabile, precum şi orice activitate cu foc deschis, surse de scântei sau corpuri incandescente.

4.23.8. Intervenţia cu foc deschis în acest spaţiu este permisă numai după evacuarea vaporilor substanţelor inflamabile, a tuturor depunerilor de materiale inflamabile care s-ar putea aprinde, de asemenea după evacuarea tuturor recipientelor cu solvenţi, vopsele grunduri. Intervenţia se va face numai pe bază de permis de lucru cu foc, sub supraveghere şi dotare cu mijloace necesare intervenţiei.

4.23.9. În spaţiile de lucru este interzisă păstrarea unor cantităţi de material inflamabil mai mari decât necesarul pentru un schimb.

4.23.10. Toate materialele de vopsire vor fi păstrate în recipiente metalice bine închise, ferite de radiaţiile calorice.

4.23.11. Transportul materialelor de vopsire se va face în recipiente metalice închise sau din materiale din care nu se pot scurge, care după golire se depozitează în locuri special amenajate.

4.23.12. În cazul schimbării materialelor de vopsire, toate utilajele de pregătire, grunduire, vopsire şi uscare se vor spăla şi curăţa de depunerile anterioare.

4.23.13. Reviziile, reparaţiile, întreţinerile se vor face de către muncitori calificaţi, instruiţi în prealabil şi care cunosc instalaţiile.

4.23.14. La prepararea emailului de aluminiu praful de aluminiu se va manipula cu precauţie pentru a nu se degaja în atmosferă, în caz de aprindere se va stinge cu pulberi stingătoare sau bioxid de carbon, nu se va folosi apa.

4.23.15. Depozitarea materialelor pentru vopsire se va face în încăperi separate, rezistente la foc, ferite de acţiunea razelor solare, iar geamurile ferestrelor se vor vopsi în alb.

 

4.24  Pregătirea vopselelor

 

4.24.1. Aceasta se va executa în staţii de preparat vopsele sau în încăperi separate, bine ventilate şi cu acces spre exterior.

4.24.2. Deschiderea capacelor metalice ale recipienţilor se va face cu scule ce nu produc scântei.

4.24.3.  Se interzice depozitarea, prepararea sau manipularea altor substanţe, în afara celor strict necesare în ziua respectivă.

4.24.4. Agitatoarele pentru preparare şi pompele pentru transport vopsea vor fi acţionate pneumatic; se interzice transportul vopselelor şi solvenţilor prin conducte cu ajutorul aerului comprimat.

4.24.5. Intrarea electrocarelor, electrostivuitoarelor neprotejate corespunzător în spaţiile de pregătire, preparare a vopselelor este strict interzisă.

4.24.6. Se interzice accesul cu chibrituri, brichete sau orice alte surse de foc sau scântei în acest spaţiu.

 

4.25. Vopsirea cu pensula, prin imersiune, pulverizare etc.

 

4.25.1. Se va face în locuri special amenajate sau în secţii cu alt specific (mecanic, montaj etc.) cu condiţia ca în zonă să nu existe surse de aprindere a solvenţilor, iar ventilaţia generală să fie suficientă pentru a menţine concentraţia de solvent în limita admisă.

4.25.2. Vopsirea prin imersie se face în băi metalice, prevăzute cu sistem de ventilaţie. Băile vor avea capac sau un sistem de golire rapidă în cazul băilor cu sistem mai mare de 2 m3. Ele vor fi prevăzute cu indicatoare de nivel, umplerea făcându-se ţinând cont şi de volumul pieselor ce urmează a se introduce în baie.

4.25.3. Încăperile şi instalaţiile în care se execută operaţiile de pulverizare se vor prevedea cu sisteme de ventilaţie corespunzătoare, care se pun în funcţiune înainte cu 5 minute de începerea lucrului şi se opresc după 5 minute de la terminarea lucrului.

4.25.4. Vopsirea prin pulverizare în afara instalaţiei este permisă când se execută ocazional cu un consum sub 10 l pe schimb şi 20 grame pe oră şi metru cub încăpere, asigurând în timpul vopsirii o ventilaţie corespunzătoare.

4.25.5. Pulverizarea vopselei se face cu aer comprimat, azot sau dioxid de carbon sau prin presiune hidraulică, fiind interzisă folosirea gazelor combustibile.

4.25.6. Instalaţia fixă de pulverizat va fi legată la pământ.

4.25.7. Încăperile pentru pulverizarea lacurilor pe bază de nitroceluloză vor fi separate faţă de cele pentru pulverizarea locurilor poliesterice.

4.25.8. În cazul schimbării materialelor de lăcuire toate instalaţiile se vor curăţa de depunerile anterioare.

4.25.9. Camerele în care se execută operaţia de lăcuire trebuie prevăzute cu filtre umede sau alte sisteme de filtrare.

4.25.10. Materialul care urmează să fie lăcuit va fi stivuit în mod ordonat pe cărucioare, palete, platforme etc..

4.25.11. În cazul vopsirii în câmp electrostatic se vor respecta cu stricteţe parametrii tehnologici stabiliţi pentru instalaţie.

4.25.12. Săptămânal se va face o curăţenie generală completă a atelierului, cu care ocazie se vor îndepărta toate depunerile, impurităţile, praful etc. din atelier.

 

4.26. Uscarea suprafeţelor vopsite

 

4.26.1. Uscarea naturală a pieselor vopsite în atmosfera atelierului se poate face numai pe platforme ventilate care asigură menţinerea concentraţiei de vapori de solvenţi sub limita inferioară de explozie.

      Se admite uscarea naturală fără măsuri speciale când:

û       cantitatea de solvent din componenţa vopselelor nu depăşeşte 10 l/schimb şi 20 g/m3/h;

û       în  jurul pieselor pe o rază de 6 m nu există surse de scântei sau flacără deschisă;

û       în zonă nu există materiale inflamabile.

4.26.2. Uscarea artificială se face în instalaţii prevăzute cu sisteme de evacuare a solvenţilor în timpul uscării. Instalaţiile vor avea sisteme de control şi reglare automată a temperaturii.

4.26.3. Instalaţiile de uscare cu gaze vor fi echipate cu sisteme automate de supravegherea arderii şi controlul arderii.

4.26.4. În cazul schimbării materialului de vopsire pe lângă spălare şi curăţare, se va verifica instalaţia de către o persoană autorizată care va certifica în scris că instalaţia corespunde din punct de vedere al prevenirii şi stingerii pentru noul material folosit.

4.26.5. în exploatare se va urmări respectarea proceselor tehnologice pentru produsul sau piesa ce se usucă:

û       temperatura maximă de uscare;

û       timpul de uscare:

û       încărcarea instalaţiei (kg solvent/h);

û       natura solventului.

4.26.6. În cazul folosirii radiaţilor infraroşii, concentraţia de solvenţi trebuie menţinută sub limita de aprindere cu cel puţin 50%, în funcţie de temperatura de uscare.

4.26.7. În cazul folosirii aburului sau apei supraîncălzite pentru înlăturarea pericolului de explozie, concentraţia de solvenţi va fi menţinută sub limita de aprindere cu cel puţin 20%, în funcţie de temperatura de uscare.

4.26.8. Părţile interioare ale instalaţiei de uscare şi conductele de evacuare a aerului vor fi în perfectă stare de curăţenie.

4.26.9. Semestrial se vor verifica depunerile de solvent în interiorul panourilor izolante, în vederea depistării posibilităţii de impregnare cu condens de solvent a materialului poros izolant, care poate duce la fenomene de autoaprindere.

4.26.10. Se va urmări permanent funcţionarea corectă a filtrelor de aer proaspăt şi vor fi curăţate şi verificate.

4.26.11. Dispozitivele, aparatele de siguranţă, reglaj, măsură şi control vor fi controlate periodic, orice defect fiind reglat imediat.

4.26.12. Pentru stingerea eventualelor incendii la instalaţia de uscare, aceasta se va dota cu stingătoare manuale sau portabile şi alte mijloace adecvate de intervenţie.

 

4.27 Ateliere de fabricarea sticlei şi a ornamentelor

 

4.27.1. În secţiile în care pentru prelucrarea sticlei se utilizează substanţe inflamabile se vor respecta următoarele:

a.       cantităţile de materii prime care se păstrează în secţie nu vor fi mai  mari decât cele strict necesare în fluxul tehnologic pentru un schimb;

b.      substanţele se vor păstra în ambalaje închise ermetic, ferite de sursă de căldură;

c.       încăperile vor avea o bună ventilaţie mecanică sau naturală;

d.      instalaţiile electrice de lumină şi forţă din aceste încăperi cu pericol de explozie vor fi executate conform normelor în vigoare pentru încăperi antiex.

4.27.2. La cuptoarele de topit sticlă, operaţia de schimbare a focului pe partea opusă se va face cu ajutorul unei torţe fixate pe baza metalică respectându-se principiul “GAZ PE FLACARÔ.

4.27.3. În cazul întreruperii gazului de ardere pe o perioadă de timp, dacă temperatura scade sub 1000 0C, se va trece imediat la stingerea ancorajelor bolţii.

4.27.4. În cazul în care se observă scurgerea sticlei din cuptor, locul va fi îngrădit.  Sticla scursă va fi evacuată din atelier.

Concomitent cu acesta se vor aplica după situaţie şi alte măsuri care să limiteze scurgerea şi anume:

û       răcirea locală cu aer;

û       astuparea orificiului de scurgere cu pene de lemn sau de metal;

û       răcirea locală cu apă;

û       reducerea temperaturii prin reducerea combustiei.

4.27.5. În cazul scurgerii totale a sticlei din cuptor în vederea reparaţiei se va stabili locul de scurgere şi depozitare a sticlei incandescente. Se vor înlătura materialele combustibile sau inflamabile sau se vor izola cu plăci de azbest, vată de sticlă sau pânze de apă.

Canalele de scurgere a sticlei incandescente de la cuptor la locul de depozitare vor fi izolate cu plăci de metal peste care se va pune nisip sau plăci de azbest.

4.27.6. Marginea platformei de lucru la cuptoare se va izola de peretele cuptorului, respectiv bazinul de lucru cu tablă căptuşită cu vată de sticlă.

De asemenea este strict interzisă păstrarea sau depozitarea materialelor inflamabile sub platforme de lucru sau sub cuptoare.

4.27.7. Se interzice aruncarea sticlei incandescente sau fierbinţi în găleţi cu ulei.

4.27.8. Aprinderea arzătoarelor se va face cu ajutorul unei torţe fixate pe o bază metalică, respectând principiul “GAZ PE FLACĂRÔ, iar înainte de aprindere se vor verifica registrele de la canalul de tiraj pentru respectarea diagramei de temperare.

4.27.9.  Aprinderea focului la cuptor în momentul  intrării lui în temperare se va face numai de personal special instruit.

4.27.10. În cazul întreruperii gazului metan în timpul arderii, se vor închide robinetele centrale şi apoi se vor deschide robinetele de la fiecare focar.

La reaprinderea focului deschiderea robinetelor se va face treptat cu reglare foarte fixă pentru ca debitul de gaze, scurse pe arzător să fie în cantitate redusă.

4.27.11. Pentru a nu se produce explozii după inversarea focului, se va verifica dacă poziţia clapetei inversorului de aer este sincronizată cu poziţia robinetului principal de gaz. În caz că se produc  schimbări greşite ale focului se vor închide ambele ventile de gaz şi se va anunţa şeful de schimb.

4.27.12. Lângă cuptor se va trage conducta principală de  apă pentru incendii, care va fi verificată la începerea lucrului.

4.27.13. Lângă gura de apă trebuie să se afle furtunul cu o astfel de lungime încât să ajungă în orice loc al cuptorului.

4.27.14. Este interzis a se arunca pe pardoseală, în atelier probe de topitură de sticlă scoasă din cuptor. Acestea se vor evacua din atelier şi depozita în loc special amenajat.

4.27.15. Sculele cu care s-au luat probe de topitură, precum şi cele folosite pentru împingerea amestecului, după folosire se vor aşeza la locul lor de depozitare. De asemenea se interzice depozitarea sculelor de lucru în stare fierbinte direct în dulăpioarele de păstrare.

4.27.16. La toate maşinile de ars şi tăiat se va verifica etanşeitatea robinetelor  atât la încetarea lucrului, cât şi la reluare, pentru a se evita scăpări de gaze.

4.27.17. În secţiile decor, ornamente şi preparate colorate se interzice depozitarea unor cantităţi mai mari decât consumul de substanţe inflamabile pentru un schimb. Păstrarea acestora se va face în locuri ferite de surse de încălzire şi se interzice cu desăvârşire focul deschis.

4.27.18. Depozitarea materialelor de ambalaj (paie, talaş, hârtie etc.) se va face cu respectarea normelor de prevenire şi stingere a incendiilor.

 

4.28. Ateliere foto

 

4.28.1. La atelierele şi laboratoarele foto, care folosesc arc voltaic ca sursă de lumină şi diverse substanţe combustibile, în procesul de producţie se impun următoarele măsuri:

û             montarea de cutii sau tăvi metalice sub lămpile cu arc voltaic pentru captarea resturilor de cărbuni incandescenţi;

û             în atelierele foto unde se lucrează cu colodiu pentru prepararea plăcilor pe timpul operaţiunilor se va înlătura orice sursă de foc deschis sau scântei;

û             instalaţia electrică la mesele de lucru executate din lemn şi iluminate pe dedesubt va fi executată pe plăci izolatoare;

û             toţi transformatorii electrici 220/24V vor fi acoperiţi cu capace de metal cu orificii de aerisire;

û             abajururile lămpilor tip pentru camerele obscure  vor fi confecţionate din materiale incombustibile;

û             asigurarea funcţionării în bune condiţii a instalaţiei de aerisire pe timpul lucrului;

û             se interzice aşezarea substanţelor combustibile şi a lichidelor combustibile în apropierea  proiectoarelor şi reflectoarelor.

4.28.2. La operaţiile de copiat şi retuş, pe lângă măsurile de mai sus, în timpul manipulării filmelor şi a montajelor acestea se vor proteja de eventualele particule de cărbuni aprinşi ce pot cădea de la lămpile cu arc voltaic folosite  la iluminarea ramelor de copiat.

 

4.29 Ateliere de pictură, reclame comerciale, firme luminoase

 

4.29.1. În aceste ateliere, instalaţiile electrice vor fi executate în conformitate cu normativele în vigoare.

4.29.2. Atelierele vor fi prevăzute cu sisteme de ventilaţie, ventilatoarele vor fi de tip contra exploziilor.

4.29.3. Depozitarea materialelor folosite pentru vopsire se va face în magazii speciale, independente, amenajate cu respectarea normativelor de prevenire a incendiilor.

4.29.4. Cantitatea totală de materiale pentru vopsire ce se poate găsi la un moment dat în atelier, nu va depăşi necesarul pentru un schimb de lucru. (8 ore).

4.29.5. Materialele de vopsire vor fi ferite de acţiunea razelor solare.

4.29.6. Substanţele pentru vopsire se transportă numai în vase închise şi după golire, acestea se evacuează din atelier în locul destinat pentru spălare.

4.29.7. Materialul lemnos pentru vopsire va fi stivuit  în mod ordonat, lăsând libere spaţiile de circulaţie, evitând blocarea căilor de acces.

4.29.8. Deşeurile combustibile, cârpele de şters îmbibate cu materiale inflamabile vor fi evacuate în cutii metalice şi distruse prin ardere în locuri fără pericol de incendii.

4.29.9. Se interzice depozitarea, transvazarea şi manipularea altor lichide combustibile în afara celor necesare în încăperea respectivă.

4.29.10. Se interzice folosirea oricărei surse de foc precum şi a fumatului în aceste ateliere.

4.29.11. Încălzirea atelierelor se va face cu instalaţii de încălzire centrală, respectându-se normele de prevenire a incendiilor privind execuţia şi aşezarea materialelor combustibile faţă de elementele instalaţiei de încălzire.

Atunci când acest lucru nu este posibil, se pot utiliza sobe obişnuite cu acumulare de căldură, executate cu uşiţele de alimentare amplasate în exterior.

Nu este admisă utilizarea sobelor metalice şi a radiatoarelor electrice sau a radianţilor indiferent de tipul lor.

Este interzisă aşezarea şi uscarea materialelor combustibile pe sobe sau corpuri de încălzire.

4.29.12. Proiectarea şi execuţia firmelor luminoase se va face cu respectarea prescripţiilor legale privind instalaţiile electrice în vigoare.

4.29.13. La montarea firmelor luminoase şi a reclamelor se vor respecta următoarele:

a.    nu se vor monta prize cu siguranţe sau siguranţe la reclamele ilustrate în interiorul vitrinelor;

b.      se va prevedea posibilitatea întreruperii circuitului de alimentare al reclamelor din vitrine atât din interiorul magazinului, cât şi din exterior;

c.       cablurile de alimentare la trecerea prin orificii sau peste muchii ascuţite se vor prevedea cu manşoane de protecţie din PVC, cauciuc sau metal. Conductoarele se vor monta pe izolatoare, iar în locurile unde pot apărea lovituri mecanice se vor proteja cu manşoane metalice;

d.      indiferent de condiţiile în care se lucrează sau de calitatea izolaţiei, de sculele cu care se lucrează la instalaţiile de înaltă tensiune, se vor scoate siguranţele fuzibile.

4.29.14. Transformatoarele trebuie construite şi dotate cu dispozitive speciale, astfel încât, la deschiderea transformatorului, circuitul de alimentare să se întrerupă.

4.29.15. Bornele transformatorului vor fi izolate şi protejate contra atingerii întâmplătoare.

4.29.16. Contactul la borne se face numai prin intermediul papucilor bine solidarizaţi cu capetele conductoarelor.

4.29.17. La tablourile de distribuţie se vor monta siguranţe (fuzibile) pe circuitul de alimentare al transformatoarelor în cazul în care, prin construcţie, transformatoarele nu au prevăzute siguranţe încorporate.

4.29.18. Transformatoarele se amplasează în imediata vecinătate a tuburilor sau în firide speciale vor fi monofazate pentru tensiunea maximă în primar de 250V.

4.29.19. Se interzice montarea transformatoarelor sau a altor părţi ale instalaţiei reclamelor luminoase în locuri sau în apropierea unor materiale, care s-ar putea aprinde datorită încălzirii normale a elementelor instalaţiei reclamelor sau transformatoarelor.

4.29.20. Se interzice legarea în serie a desfăşurărilor secundare a două sau mai multe transformatoare, fiecare circuit de înaltă tensiune va fi alimentat de la un singur transformator.

4.29.21. Legăturile electrice ale conductelor de înaltă tensiune se vor face astfel încât să se evite  posibilitatea unui contact între elementele a două circuite de tensiuni diferite.

4.29.22. Se interzice ca prin execuţie să se realizeze vreo legătură electrică directă între partea de joasă şi cea de înaltă tensiune a transformatoarelor, cu excepţia părţilor legate la pământ.

4.29.23. La fiecare instalaţie de tuburi luminoase se va prevedea un întrerupător montat pe partea tensiunii  primare, marcat vizibil în instalaţie, precum şi poziţiile închis şi deschis.

4.29.24. Diluanţii şi toate substanţele folosite la prepararea vopselelor şi care sunt inflamabile se vor păstra sub cheie şi se vor manipula numai în cantităţile necesare unei zile de lucru.

4.29.25. Lucrările de vopsitorie a părţilor metalice ale firmelor sau reclamelor  se vor executa în camere speciale, prevăzute cu instalaţii de ventilaţie, fiind interzis fumatul sau orice sursă de foc deschis în aceste spaţii.

 

4.30. Filaturi de bumbac, lână, vigonie

 

4.30.1. Înainte de introducerea în maşini pentru prelucrare, materialul (fibre, deşeuri, zdrenţe etc.) va fi controlat şi sortat cu grijă înlăturându-se eventualele corpuri producătoare de scântei (nituri, şuruburi, pietre, sârme, nasturi etc.).

4.30.2. Se va verifica săptămânal, iar în secţiile de desfacere şi pregătire zilnic, starea tehnică a maşinilor în vederea eliminării lovirii între piese, corpuri metalice, înfăşurări de fibre pe lagăre etc., care ar putea provoca începuturi de incendii.

4.30.3. În permanenţă se va îndepărta orice depunere de praf sau scamă de pe electromotoare, corpuri de iluminat, tubulatură, conducte, tablouri de distribuţie şi automate electrice etc.. De asemenea se va îndepărta praful, scamele şi fibrele scurte de sub maşină.

4.30.4. La instalaţiile de absorbire a prafului unde evacuarea se face în atmosferă  se vor lua măsuri ca fibrele şi scamele să nu fie luate de curenţii de aer şi propagate sau depozitate în locuri care prezintă pericol de incendiu.

4.30.5. În cazul declanşării unui eventual incendiu la destrămare se va îndepărta imediat materia primă pentru alimentare, iar maşina se va lăsa în mers pentru scoaterea materialului dintre cilindrii. Instalaţia de desprăfuire şi transport pneumatic se va opri, se va întrerupe curentul electric trecând la intervenţia pentru stingere a incendiului cu mijloacele iniţiale din dotare.

4.30.6. Fibrele, firele, deşeurile din jurul şi de sub maşini vor fi manipulate numai cu unelte de lemn sau materiale neferoase.

4.30.7. Lubrifianţii utilizaţi la ungerea utilajului şi în procesul tehnologic vor fi depozitaţi în cantităţile necesare unei zile de lucru în spaţii amenajate special.

4.30.8. Ascuţirea organelor de tăiere de la maşini se va executa în locuri special amenajate, iar când acest lucru nu este posibil se admite ascuţirea pe loc luând următoarele măsuri:

û       îndepărtarea materialelor inflamabile din jurul maşinii;

û       asigurarea cu mijloace iniţiale de stingere;

û       obţinerea aprobării conducătorului formaţiei şi supravegherea lucrului.

4.30.9. Repararea garniturilor elastice de la carde, darace, se va face în încăperi separate, amenajate.

4.30.10. Repararea garniturilor rigide la carde, darace se va face în încăperi speciale, dotate cu ventilaţie naturală sau  mecanică, iar instalaţia electrică va fi de tip antiex.

4.30.11. La preluarea schimbului se va îndepărta de pe maşini praful şi scama.

 

4.31. Ţesături şi tricotaje

 

4.31.1. Se va asigura în permanenţă curăţirea de praf şi scame a utilajelor.

4.31.2. Instalaţiile electrice vor fi   menţinute în perfectă stare de funcţionare şi etanşeitate.

4.31.3. Este interzisă montarea pe maşini a ştarterelor pentru pornire şi oprire. Acestea se vor monta pe stelaj metalic la cel puţin 20 cm distanţă de maşină.

4.32. Confecţii şi tricotaje

 

4.32.1. La maşinile de tăiat şi croit se vor respecta următoarele:

û       ascuţirea cuţitelor se va face în locuri special amenajate;

û       la maşinile de croit fixe, ascuţirea se va face după îndepărtarea de pe masa maşinii a materialului de prelucrat şi numai cu instalaţia de absorbire locală oprită;

û       pietrele de polizor cu care se face ascuţirea vor fi protejate în carcase pentru restrângerea acţiunii scânteilor rezultate din polizare.

4.32.2. Se va verifica zilnic starea tehnică a fiarelor de călcat precum şi a cordoanelor şi fişelor. Aşezarea lor în timpul întreruperii călcatului se va face numai pe suporturi speciale incombustibile; la terminarea lucrului, acestea se vor scoate din prizele de alimentare.

4.32.3. Instalaţiile de forţă, montate sub sau pe pardoseală vor fi protejate împotriva loviturilor mecanice. Utilajele vor fi dotate cu legătura de descărcare la pământ.

4.32.4. La maşinile, instalaţiile şi aparatele specifice folosite se vor respecta următoarele:

û       nu se va lucra cu maşini care prezintă defecţiuni electrice sau mecanice;

û       curăţarea scamelor din interiorul utilajelor precum şi ungerea se va efectua conform graficului întocmit;

û       la terminarea lucrului, utilajele şi instalaţiile vor fi scoase de sub tensiune;

û       tubulatura de evacuare a scamei se va curăţa cel puţin o dată pe lună;

û       instalaţiile electrice de iluminat şi forţă  montate aparent vor fi curăţate săptămânal de scame şi praf.

 

4.33.  Blănărie, pielărie

 

4.33.1. Substanţele inflamabile şi explozive (degresanţi, adezivi, solvenţi etc.), utilizate în procesul tehnologic se vor ridica şi păstra  în cantităţi necesare unui schimb de lucru, prepararea şi păstrarea lor se va face în vase metalice în încăperi special amenajate prevăzute cu instalaţie de ventilaţie şi iluminat conform normelor.

4.33.2. În toate secţiile productive unde se lucrează cu substanţe combustibile şi inflamabile şi în depozitul de materii prime şi materiale se interzice folosirea focului deschis.

4.33.3. În secţiile de fabricaţie unde curăţarea pardoselilor şi a utilajelor se face cu jet de apă vor fi luate măsuri pentru protejarea instalaţiilor şi a aparaturii electrice.

4.33.4. La instalaţiile de uscat  piei pe plăci de sticlă, precum şi la uscarea pentru talpă şi blănuri, se va urmări ca temperatura de uscare să nu depăşească limitele  admise în procesul tehnologic.

4.33.5. Locurile de muncă unde se degajă vapori inflamabili vor fi prevăzute cu hote de aspiraţie racordate la sistemul de ventilaţie.

4.33.6. În încăperile în  care se produc degajări de vapori se interzice purtarea încălţămintei cu blacheuri, potcoave, ţinte etc..

4.33.7. Se interzice spălarea cu benzină a îmbrăcămintei în secţiile de producţie sau depozitare.

4.33.8. Curăţarea prin ardere a plaselor de sârmă provenite de la maşinile şi cabinele de şpriţat se vor executa sub strictă supraveghere.

 

4.34. Încălţăminte

 

4.34.1. Se interzice folosirea focului deschis în secţiile productive unde se lucrează cu substanţe combustibile precum şi în depozite de materii prime şi materiale.

4.34.2. În mod cu totul excepţional se admit arzătoare cu flacără deschisă pentru curăţarea prin ardere a aţelor la finisarea încălţămintei.

4.34.3. Materialele cu proprietăţi de autoaprindere ca: praf de lemn îmbibat cu ulei, praf de cauciuc, praf de piele etc., se vor curăţa şi evacua din ateliere în locurile special amenajate.

De asemenea, instalaţiile de ventilaţie de la locurile de muncă vor fi  curăţate zilnic.

4.34.4. Maşinile  pentru confecţionarea încălţămintei prevăzute cu corpuri de încălzire electrice vor fi puse în funcţiune numai după ce se vor îndepărta substanţele combustibile din jur.

4.34.5. Se interzice depozitarea în atelierul de ştanţă a pânzei impregnate pentru bombeu în cantităţi care depăşesc necesarul pentru 8 ore de lucru.

Bombeurile ştanţate vor fi depuse în cutii şi nu vor fi  depozitate în apropierea motoarelor electrice sau aparatelor ce ar putea provoca scântei.

4.34.6. Furdalele de pânză Kapensteif ca şi furdalele de talpă rezultate din procesul ştanţării vor fi evacuate zilnic din atelier în locuri special amenajate.

4.34.7. La maşinile de subţiat marginea feţelor, nu este permisă ascuţirea simultan cu operaţia de subţiere. Ascuţirea se va efectua numai după evacuarea  deşeurilor din maşină.

4.34.8. Ştanţarea bombeurilor din nitroceluloză va fi executată la o singură maşină care se verifică zilnic din punct de vedere mecanic şi electric.

4.34.9. La maşina de şlefuit bombeuri de nitroceluloză va lucra numai o instalaţie specială de desprăfuire cu perdea de apă, filtrele curăţindu-se din oră în oră.

4.34.10. Reşourile electrice prevăzute cu plită de protecţie folosite pentru topirea parafinei vor fi bine protejate, iar în caz de nefolosire, deconectate. Măsura este obligatorie şi pentru reşourile folosite la topirea cerii pentru şnit.

4.34.11. La secţiile de rihtuit, uns, branţ şi tălpi, marochinărie etc., se vor utiliza cantităţi mici de abraziv şi solvenţi, care se vor păstra în vase prevăzute cu capac şi deschidere pentru introdus pensula.

4.34.12. Deşeurile  de soluţie de cauciuc Ago, precum şi alte deşeuri impregnate cu soluţii de lipit se vor colecta în cutii  metalice cu capac şi se vor evacua după fiecare schimb în locuri destinate pentru ardere.

4.34.13. Arzătoarele cu flacără deschisă folosite la curăţarea prin ardere a aţelor de la finisat vor fi montate pe mese de material incombustibil şi prevăzute cu apărători spre banda rulantă.

4.34.14. Se interzice spălarea cu benzină a încălţămintei în secţiile de producţie sau depozite.

 

4.35. Ateliere prelucrare mase plastice, cauciuc şi vulcanizare (reguli generale)

 

4.35.1. În procesul tehnologic de prelucrare a maselor plastice se folosesc diverse materiale care prezintă pericol de incendiu, pentru care este necesar a se lua următoarele măsuri la manipulare şi prelucrare:

a.       depozitarea materialelor se va face în saci şi pe sortimente. Sacii cu negru de fum vor fi depozitaţi în loc ferit de umiditate pentru evitarea autoaprinderii;

b.      transportul sacilor cu negru de fum se va face pe cărucioare cu roţi din cauciuc;

c.       instalaţiile electrice vor fi verificate şi întreţinute curat şi fără defecţiuni de către personalul de specialitate.

4.35.2. La prelucrarea maselor plastice şi a celor care prezintă pericol de incendiu cum sunt, maşini de injecţie şi suflat, maşini de extrudare la fabricarea granulelor, se vor lua următoarele măsuri:

a.       punerea în funcţiune a maşinilor se va face după ce în prealabil, au fost verificate şi reglate de către specialişti; sistemul automat de conducere a procesului tehnologic; sistemul de încălzire a maşinilor; sistemul de răcire; sistemul de ventilaţie locală şi alte măsuri care să ducă la menţinerea parametrilor tehnologici stabiliţi prin reţetele de fabricaţie;

b.      malaxoarele în care se prelucrează nitrolac vor fi prevăzute cu capace închise etanş;

c.       izolările termice ale conductorilor şi ale rezistenţelor electrice, conductelor de încălzire a utilajelor, vor fi în bună stare şi cu legăturile corect executate;

d. se va asigura în mod continuu ventilaţia locală pentru a putea evacua gazele inflamabile;

e.  se vor lega utilajele la reţeaua de scurgere a electricităţii statice. La maşinile de produs folii pentru îndepărtarea electricităţii statice de pe folii se vor executa dispozitive de colectare;

f.  maşinile vor fi curăţate în interior, de materialul lipit în timpul funcţionării, de corpurile lor pentru a se evita autoaprinderea amestecului, în special la maşinile care lucrează la cald;

g. sacii cu granule de mase plastice şi ambalajele nu vor fi depozitaţi lângă maşinile care sunt încălzite cu rezistenţe electrice sau lângă corpuri electrice;

h. este interzisă păstrarea în încăperile de fabricaţie a lubrifianţilor în cantităţi mai mari decât necesarul pentru o zi. Aceştia se păstrează în spaţii speciale şi în vase închise;

i. în compartimentele de fabricaţie  se va menţine în permanenţă curăţenia, îndepărtând de pe pereţi, pardoseală şi maşini praful depus, iar cârpele îmbibate cu praf şi unsoare se vor păstra în cutii cu capac închis;

j. în halele cu maşini se vor păstra materiile prime numai în cantităţile necesare fabricaţiei pentru o zi, în scopul micşorării pericolului de incendiu fără să se  blocheze căile de circulaţie din interior, precum şi ieşirile din încăperile de fabricaţie. Eventualele scurgeri de lichide combustibile pe pardoseli se vor îndepărta imediat;

k. sunt interzise instalaţii electrice improvizate.

4.35.3.  Prepararea cernelurilor prin diluare cu solvenţi, necesare la imprimare se va face în încăpere separată de hala de maşini cu măsuri de prevenire a incendiilor corespunzătoare mediului din categoria de pericol de incendiu a încăperii respective.

4.35.4. Cerneala preparată va fi adusă în hala maşinilor de imprimat, închisă, în cantitatea necesară pentru un schimb de lucru.

4.35.5. La operaţia de pretratare a obiectelor  din mase plastice care apoi se imprimă cu cerneală acolo unde se foloseşte  flacără deschisă prin arderea gazului metan se va respecta regula aprinderii arzătorului.

4.35.6. La terminarea lucrului se va închide bine ventilul de gaz.

Colofoniul, uleiul, aralitul, silicatul de sodiu, soda caustică bicarbonatul de sodiu, acizii, se depozitează separat în magazii speciale, rezistente la foc, cu plafonul şi pardoseala cimentată.

4.35.7. Colofoniul  se va feri de surse de temperatură ridicate sau de foc deschis.

4.35.8. Coloranţii se vor feri de contactul cu uleiuri sau reziduri ale acestora. spre a se evita pericolul de autoaprindere.

4.35.9. Lacurile, acetona şi alcoolul se vor depozita în magazii întunecoase şi reci, ferite de contactul cu lumina solară.

4.35.10. Magaziile de solvenţi organici sau alte produse volatile, inflamabile ca: lacuri, acetonă, alcool, negru de fum etc., se vor ilumina indirect prin geam fiind interzisă montarea instalaţiei electrice în aceste magazii.

4.35.11. Amidonul va fi ferit de umezeală şi se va depozita în magazii ventilate adecvat în straturi de minim 1 metru înălţime pentru a preveni încingerea şi autoaprinderea acestuia.

4.35.12. Motoarele electrice ale maşinilor de sfărâmat smoală, colofon etc. precum şi cele de raşchetat stearină sau parafină vor fi capsulate.

4.35.13. În cazul izbucnirii unui incendiu în secţiile de prelucrare mase plastice se vor lua următoarele măsuri:

a)      evitarea pericolului de explozie;

b)      evacuarea materialelor neincendiate;

c)      organizarea punctelor de prim ajutor;

d)      folosirea la maxim a instalaţiilor de stingere existente.

 

Pentru localizarea şi lichidarea incendiilor se vor folosi ca agenţi stingători:

- la magaziile de plastifianţi – materii prime, gaze inerte;

- clorura de vinil se va stinge de asemenea cu gaze inerte;

- la PVC praf se va acţiona la stingere cu apă pulverizată sau cu spumă;

- polietilena şi galiamidele se sting cu apă sau cu spumă.

 

4.36.  Ateliere prelucrare cauciuc

 

4.36.1. La atelierele de preparat lacuri, plastifianţi toate cazanele, malaxoarele şi rezervoarele fixe vor fi prevăzute cu braţe de absorbţie a gazelor şi capace cu închidere etanşă.

4.36.2. Instalaţia electrică de iluminat şi forţă din ateliere de preparat lacuri, plastifianţi va fi de tip antigrizutos.

4.36.3. În vederea evitării producerii scânteilor personalul muncitor din aceste ateliere nu va purta încălţăminte prevăzută cu părţi metalice şi vor folosi scule din materiale neferoase.

4.36.4. În atelierele de preparat lacuri şi plastifianţi se va asigura o ventilaţie eficientă, luând măsuri suplimentare, specifice pentru respectarea prevederilor prezentelor norme.

4.36.5. În secţiile de gumaj se vor respecta următoarele reguli:

a.       Se interzice depozitarea în secţii a unei cantităţi de materie primă mai mare decât necesarul unui schimb de lucru;

b.      Se interzice depozitarea soluţiilor de cauciuc, benzină sau a ţesăturilor lângă maşina de gumaj;

c.       Vasul cu soluţia de gumaj va fi permanent acoperit iar pereţii exteriori se vor curăţa de soluţia care se scurge;

d.      Pornirea maşinii fără legătura cu pământul este strict interzisă şi se va prevedea cu dispozitiv pentru captarea electricităţii statice;

e.      Orice reparaţie la maşina de gumaj se va face numai cu maşina în stare de repaus şi după completa aerisire a încăperii;

f.        Instalaţia de inundare cu abur trebuie să fie verificată permanent şi ţinută în stare de funcţiune.

4.36.6. La maşina de gumaj se va respecta cu stricteţe viteza prescrisă pentru gumare iar sculele cu care se lucrează vor fi confecţionate numai din cupru (metale neferoase).

4.36.7. Regimul de vulcanizare va fi urmărit pe baza tratamentelor înregistrate în special în dulapurile de vulcanizare şi autoclave.

4.36.8. Se interzice introducerea în autoclavele de vulcanizare a cărucioarelor cu încălţăminte de cauciuc venite direct de la banda de lăcuire aceasta va staţiona pe cărucioare până la evaporarea completă a solvenţilor.

4.36.9. Deschiderea autoclavelor se va face numai după scăderea presiunii interioare la presiune atmosferică.

4.36.10. În cazul când se constată o creştere rapidă a temperaturii în autoclavele de vulcanizare se vor opri ventilatoarele după care se va face evacuarea aerului. Deschiderea acestora se va face treptat pentru a evita transformarea arderii mocnite din interior în ardere cu flăcări. Cărucioarele vor fi scoase pe o platformă unde se va proceda la stingerea lor cu spumă chimică.

4.36.11. Rezervoarele cu solvenţi se vor amplasa în afara clădirii în care sunt montate maşinile de impregnat, gumat şi malaxoarele.

4.36.12.  În încăperea malaxoarelor nu se vor păstra cantităţi de solvenţi mai mari decât cele necesare unui schimb.

4.36.13. Toate vasele cu soluţii de elastomeri şi răşini se vor amplasa la cel puţin 2 m de maşinile de impregnat, gumat şi vor fi prevăzute capace care se închid etanş.

4.36.14. Pentru reducerea pericolului de incendii la maşinile de impregnat-gumat se vor lua următoarele măsuri:

a.  legarea maşinii şi separat a cilindrului cauciucat la priza de pământ;

b. montarea ecranelor colectoare a curenţilor statici între cilindrul cauciucat şi masă, la intrarea prizei de impregnat gumat pe plăcile încălzite ale maşinii.

4.36.15. Pentru limitarea unor eventuale incendii maşinile de impregnat gumat vor fi înzestrate cu conducte perforate de abur, montate pe lungimea mesei la ambele părţi în aşa fel ca suflarea aburului să se facă pe centru.

4.36.16. Încălzirea capului şi a şaibei de profil cu flacără la maşinile de extrudare se admite în sălile de lucru, în care nu se prelucrează amestecul de cauciuc şi alte materiale inflamabile.

 

4.37. Ateliere de vulcanizare

 

4.37.1. Încăperile atelierelor de vulcanizare trebuie să fie prevăzute cu instalaţii de ventilaţie corespunzătoare.

4.37.2. În atelierele de vulcanizare unde se degajă praf, instalaţiile electrice de iluminat şi forţă trebuie să fie prin construcţie, etanşe la praf, iar în atelierele unde se produc lucrări care degajă vapori inflamabili, instalaţia electrică de iluminat trebuie să fie de tip antiex.

Tablourile de distribuţie a curentului electric trebuie să fie amplasate în exteriorul atelierului de vulcanizare.

4.37.3. Încălzirea încăperilor, atelierelor se va face cu apă caldă sau abur de joasă presiune, radiatoare de încălzire şi conductele fiind în mod permanent curăţate de praf, iar la distanţa de 50 de metri de acestea să nu fie nici un fel de material combustibil.

Încălzirea cu sobe cu acumulare de căldură se admite numai la atelierele mici de vulcanizare  şi numai cu condiţia ca acestea să aibă uşiţele de alimentare situate în exteriorul atelierului.

4.37.4. În atelierele de vulcanizare sunt interzise:

a.       fumatul şi aprinderea chibriturilor;

b.      a se umbla cu corpuri incandescente;

c.       a se umbla cu flacără deschisă;

d.      a se depozita materiale inflamabile deoarece în atelierele de vulcanizare, acestea se aprind cu uşurinţă.

4.37.5. Tăierea şi polizarea cauciucurilor se va face în încăperi separate de încăperile destinate pentru tratament termic.

4.37.6. Autoclavele de vulcanizare fiind recipiente sub presiune trebuie verificate la anumite intervale de către organele metrologice de stat.

4.37.7. Autoclavele vor fi echipate cu ventile de siguranţă şi cu manometre pentru presiunile interioare şi separat pentru presiunile din conductele de legătură care se află sub presiune.

4.37.8. Este interzis la autoclave să se ridice presiunea peste valoarea maximă admisă specificată pe plăcuţa de pe aparatele de măsură şi control.

 

4.38. Ateliere reparaţii Radio-TV

 

În atelierele de întreţinere şi depanare aparate de radio, televizoare, obiecte electro-casnice se vor respecta obligatoriu următoarele:

4.38.1. Organizarea obligatorie pe locurile de locurile de muncă a prevenirii şi stingerii incendiilor care constă în:

a. extragerea, adaptarea şi concretizarea la condiţiile specifice locului de muncă a normelor de prevenire şi stingere a incendiilor şi a celor de dotare cu mijloace tehnice de prevenire şi stingere, afişarea acestora;

b.organizarea nominală a echipelor de stingere a incendiilor pe schimburi şi instruirea acestora;

c. organizarea evacuării persoanelor şi a bunurilor materiale;

d.utilizarea mijloacelor tehnice de stingere a incendiilor - hidranţi, stingătoare şi alte mijloace;

e.luarea altor măsuri de protecţie ca întreruperea alimentării cu energie, materii prime, golirea rapidă a unor rezervoare, recipiente etc..

4.38.2. Organizarea instruirii de prevenire şi stingere a incendiilor a personalului, fiind interzisă admiterea în lucru a celor ce nu li s-a făcut instructaj.

4.38.3. Încercările aparatelor şi probele pentru medie şi joasă tensiune se vor efectua numai în locuri special destinate.

În zona destinată probelor şi încercărilor nu se va afla decât personalul care execută încercarea.

4.38.4. Se interzic montajele provizorii, dacă este cazul acestea se vor executa conform condiţiilor ca şi la instalaţiile electrice definitive.

4.38.5. În cazul executării montajelor pentru probe sau încercări nu se vor posta cable de legătură, indiferent de tensiune în apropierea conductelor din materiale inflamabile sau sub acestea.

4.38.6. Cablele mobile de legătură se controlează înainte de punerea sub tensiune, verificându-se izolaţia, legătura la pământ, existenţa materialelor de conexiune, ştechere, papuci, cleme etc..

4.38.7. Toate instalaţiile de distribuţie şi protecţie vor fi păstrate în perfectă stare de curăţenie, elementele de protecţie, siguranţe, întrerupătoare, conductoare, relee etc., se vor verifica periodic.

4.38.8. Toate montajele pentru probe sau încercări vor fi executate cu elemente corespunzătoare, comutatoare, aparate de măsură, cablaje, aparate de protecţie etc., astfel încât să fie exclus orice pericol de scurt circuit sau supraîncălzire accidentală.

4.38.9. Existenţa obligatorie la standul de probă a tăbliţelor avertizoare de tipul “NU SE STINGE CU APÔ.

4.38.10. Se interzic improvizaţiile, grupuri de iluminat montate provizoriu, fără respectarea normelor, lângă elemente combustibile, în ateliere de reparaţii Radio-TV.

 

 

4.39. Ateliere bijuterii

 

4.39.1. Se vor respecta prevederile normelor referitoare la organizarea intervenţiei pe locul de muncă, afişarea sarcinilor specifice şi generale a planului de evacuare, a instruirii personalului, existenţa şi cunoaşterea modului de utilizare a mijloacelor de stingere.

4.39.2. Utilizarea lămpilor cu gaz folosite în procesul de prelucrare se va face cu respectarea normelor specifice utilizării gazelor.

4.39.3. Se va verifica periodic starea instalaţiei de gaz, starea furtunelor de racord a lămpilor, existenţa colierelor de fixare a furtunelor.

4.39.4. Se vor respecta condiţiile de păstrare a buteliilor pentru oxigen, asigurate în rastele, cu capacele montate, precum şi cele referitoare la manipularea acestora.

 

 

4.40. Ateliere tipografice, copiatoare, multiplicatoare

 

4.40.1. În ateliere de gravat unde se lucrează într-o atmosferă nocivă de acid azotic, se vor lua următoarele măsuri:

ü      operaţia de lucru se va desfăşura numai cu ventilaţia în funcţiune;

ü      pentru curăţarea plăcilor de zinc cu petrol între diferite  faze ale corodării se va scoate din magazie numai cantitatea de petrol necesară pentru o zi de lucru;

ü      rumeguşul necesar procesului de producţie se va introduce în atelier în cantităţi necesare unei zile de lucru, iar la terminarea programului va fi evacuat din secţie;

ü      se interzice depozitarea acidului  azotic lângă instalaţiile electrice la nivelul solului, pentru evitarea corodării acestora;

ü      vasele în care se ţine asfaltul sau şerlacul necesar tratării înainte de ardere a plăcilor de zinc se vor păstra cât mai departe de sursa de foc.

4.40.2. Aparatele de gravare electrică vor fi folosite numai cu carcasele închise şi la sarcinile indicate de fabrica constructoare.

4.40.3. Toluenul şi benzina folosite la curăţarea plăcilor se vor păstra în bidoane metalice închise, ferite de sursă de căldură.

4.40.4. În atelierele tipar probă, unde se lucrează cu benzină la ştersul formelor şi la spălatul valţurilor se interzice fumatul sau pătrunderea în încăperi cu sursă de foc deschis.

4.40.5. La atelierele monoturnat se interzice:

û       executarea de instalaţii electrice pe pereţii izolaţiei fonice. Trecerea conductorilor electrici prin astfel de pereţi se face numai cu tub I.P.E. metalic;

û       introducerea în cazanele de topit aliaj a materialelor combustibile (hârtie, cârpe etc.);

û       funcţionarea maşinii de turnat şi arderea gazului în timpul spălării maşinilor.

4.40.6. La atelierele monofoto, textoprint  se vor folosi numai lămpi de perete tip cameră obscură cu carcase metalice iar filmele se vor păstra în dulapuri metalice.

4.40.7. În atelierele de închis forme şi matriţe, spălarea formelor cu benzină  se va face numai pe materiale incombustibile.

Uleiul pentru presele de matriţat va fi adus în ateliere numai în ziua când se schimbă cel din maşină.

Se interzice cu desăvârşire depozitarea substanţelor combustibile pe piesele de matriţat sau pe mesele  auxiliare ale acestora, care sunt încălzite electric.

4.40.8. La atelierele de maşini plane şi rotative cărţi, retuşările cu eter sau alte substanţe volatile se vor face numai sub directa supraveghere a maiştrilor care au obligaţia să amenajeze locuri de muncă speciale situate cât mai departe de maşinile de producţie, lângă ferestre deschise. Se interzice înlocuirea benzinei cu alţi solvenţi.

4.40.9. În atelierele de stereotipie cărţi, aprinderea focului la maşinile care se încălzesc prin gaze naturale va fi făcută numai de lucrătorul destinat şi instruit în acest scop.

Curăţarea aliajului de impurităţi prin foc deschis sau cu ajutorul sondei se va face numai în prezenţa maistrului sau şefului de formaţie care sunt obligaţi să respecte normele în vigoare.

4.40.10. În atelierele rotative cărţi, spălarea cu benzină a pieselor de la cilindrii maşinilor se va face numai în lăzi metalice cu capace, în locuri ferite de influenţa surselor de căldură, foc, instalaţiilor electrice etc..

4.40.11. În încăperile pentru depozitarea şi turnarea valţurilor unde se află cazanele pentru topit clei de valţuri, vor fi introduse numai  materialele folosite în procesul tehnologic şi în cantităţile unei zile de lucru.

4.40.12. Materialele de lipit clişee preparate cu solvenţi volatili, folosite în atelierele de montat clişee pe suport metalic se vor scoate din magazie în cantităţile necesare unei zile de lucru şi se vor păstra în dulapuri metalice, iar diluarea lor se va face în afara atelierelor, în spaţii special amenajate.

4.40.13. Aparatele de pulverizat din atelierele de imprimare vor fi prevăzute cu condensatori autoparaziţi, pentru anularea scânteilor, iar în cazul  retuşărilor cu eter sau cu alte substanţe volatile se vor respecta prevederile normelor în vigoare.

4.40.14. În atelierele de copiat şi în atelierele pentru  prepararea plăcilor şi tiparelor de probă, montajele de filme, vor fi protejate de sursele de lumină sau căldură, iar după terminarea lucrului montajele din spaţiul atelierelor vor fi predate arhivei pentru depozitarea în dulapuri metalice.

4.40.15. În atelierele de aclimatizat a hârtiei unde încălzirea aerului se realizează cu ajutorul bateriilor de rezistenţe electrice, iar refularea aerului se realizează cu ventilatoare cuplate la bateriile de încălzire, se vor respecta următoarele măsuri:

û       nu se vor depozita lichide combustibile pe gura de vizitare a rezistenţelor electrice sau în tubulatura de evacuare a aerului cald;

û       capacul de vizitare a rezistenţelor va fi deschis numai de electricienii de întreţinere pentru  efectuarea controalelor şi reviziilor periodice după care capacul se va închide;

û       rezistenţele electrice se vor folosi numai cu ventilaţia în funcţiune;

û       se va controla zilnic temperatura din atelierul de aclimatizare pentru a nu depăşi limita de încălzire permisă echipamentului şi instalaţiilor electrice.

4.40.16. Folosirea acizilor pentru forme în atelierele de imprimare se va face numai în prezenţa maistrului.

4.40.17. Este interzisă vărsarea în canal a lichidelor inflamabile recuperate provenite de la operaţiile efectuate în atelierele de cromare.

4.40.18. În atelierele de imprimare, bidoanele cu toluen şi cerneluri vor fi ermetic închise pentru a împiedica degajările de gaze. În cursul transvazării cernelii se va avea grijă ca aceasta să nu se răspândească pe pardoseală.

Pentru evitarea degajării vaporilor de toluen în spaţiul atelierelor, gurile de absorbţie vor fi montate în imediata apropiere a jgheaburilor de cerneală ale maşinilor de tipar.

4.40.19. În atelierul de  fălţuit, pregătirea colilor, broşat, scoarţe şi Kristenzen se impun următoarele restricţii:

ț      depozitarea semifabricatelor se va face la o distanţă de cel puţin 1 m de maşini;

ț      eliminarea ştreifurilor de la maşinile de tăiat şi transportul lor în locurile de balotare se va face îndată ce acestea se produc;

ț      nu este admisă aşezarea materialelor (hârtii, cartoane, soluţii etc.) în spaţiile de siguranţă, lângă reşouri, rezistenţe de încălzire,  reostate, cazane de încălzit, clei etc.;

ț      evitarea supraîncălzirii motoarelor de la maşinile de ascuţit cuţitele deoarece se pot aprinde bobinajele motoarelor;

ț      respectarea cu stricteţe a instrucţiunilor de folosire şi deservire a generatoarelor de înaltă  frecvenţă şi a maşinilor de uscat bloc-carte;

ț      se interzice introducerea în maşinile de uscat cărţi a altor materiale bune conducătoare de electricitate care pot provoca scântei electrice şi scurtcircuite;

ț      curăţarea zilnică de impurităţi a benzilor transportoare ale maşinilor de uscat blocuri, a prafului pe electrozii maşinilor de uscat şi pe filtrul de aer al generatorului;

ț      reşourile electrice folosite la încălzirea cleiului şi a maşinilor de călcat vor fi instalate pe suporţi incombustibili iar acolo unde cleiul de lipit se prepară la flacără această operaţie se va face în afara secţiilor de legătorii şi cartonaje, în încăperi special amenajate.

4.40.20. La atelierele de lăcuit-celofanat, materialele folosite la lăcuire vor fi păstrate în afara atelierelor, în locuri special amenajate.

Acolo unde uscarea coperţilor în maşinile de lăcuit se face cu radiatoare infraroşii, se interzice oprirea benzilor transportoare în timpul funcţionării radiatoarelor.

Operaţia de lăcuire se va face numai cu instalaţia de ventilaţie în funcţiune pentru eliminarea vaporilor şi a gazelor ce se produc.

4.40.21. În încăperile în care se lucrează într-o atmosferă nocivă de gaze emanate din substanţele şi soluţiile folosite, lucrul se va desfăşura numai cu sistemul de ventilaţie în funcţiune pentru evacuarea din încăpere a gazelor ce ar putea genera incendii.

4.40.22. Curăţarea maşinilor cu lichide combustibile este permisă numai după ce acestea au fost deconectate de la reţeaua electrică şi s-au răcit, respectându-se regulile privind interzicerea fumatului sau folosirea mijloacelor de iluminat cu flacără deschisă.

4.40.23. În atelierele de tipărire-multiplicare se interzice cu desăvârşire executarea de instalaţii electrice cu caracter de improvizaţie, folosirea ştecherelor, prizelor, întrerupătoarelor, automatelor, cordoanelor electrice, prelungitoarelor în stare defectă.

4.40.24. În locurile de muncă unde se folosesc substanţe inflamabile, care în amestec cu aerul pot forma amestecuri explozive, instalaţia electrică va fi antiex.

4.40.25. Este interzis fumatul în locurile de muncă unde există pericol de incendiu sau explozii. În aceste locuri de muncă se vor afişa în locuri vizibile inscripţii care să atenţioneze pericolul de incendiu sau explozie: “FUMATUL INTERZIS”, “ATENŢIE ! PERICOL DE INCENDIU”, “ATENŢIE! PERICOL DE EXPLOZIE”.

4.40.26. Fumatul este permis numai în locuri special amenajate prevăzute cu inscripţia “ LOC PENTRU FUMAT”.

 

4.41. Staţii şi oficii de calcul

 

4.41.1. Proiectarea, executarea şi amenajarea încăperilor care adăpostesc calculatoare electronice precum şi echipamentele de calcul aferente se vor executa conform normelor în vigoare.

În afară de prezentele norme, conducătorii staţiilor, oficiilor vor întocmi detaliat norme şi instrucţiuni de prevenire şi stingere a incendiilor specifice la care se va ţine seama şi de normele Institutului Central de Informatică ale Întreprinderii de Instalat şi Reparat Utilaj de Calcul.

4.41.2. Pereţii care delimitează sala calculatoarelor de magnetotecă trebuie să întrerupă continuitatea spaţiilor din spatele tavanelor suspendate  şi de sub pardoselile tip estradă.

4.41.3. Elementele de protecţie a golurilor vor fi  menţinute cu gradul de rezistenţă la foc prevăzute în actele normative cu sistemele lor de închidere în bună stare.

4.41.4. Se interzice depăşirea densităţii sarcinii tehnice de 420/MJ/m2 în spaţiile de sub sălile de calculatoare sau efectuarea unor modificări cu înrăutăţirea situaţiei la elementele prevăzute pentru împiedicarea transmiterii incendiilor prin golurile din faţade. De asemenea se interzice depozitarea de materiale cu pericol de explozie sub sălile de calculatoare sau în spaţiile laterale vecine.

4.41.5. La trecerea prin perete a canalelor de ventilaţie, conductelor şi cablurile electrice, golurile dintre zidărie şi acestea se etanşează cu materiale incombustibile, asigurându-se limita de rezistenţă la foc egală cu cea a peretelui. Canalele de ventilaţie se prevăd în dreptul trecerilor prin pereţii rezistenţi la foc cu sisteme de obturare, cu închidere automată în caz de incendiu, având asigurată funcţionarea indiferent de compartimentul în care s-a produs incendiul.

4.41.6. Folosirea finisajelor în elementele decorative executate din materiale combustibile în sala calculatoarelor, laboratoarelor, încăperilor pentru păstrarea programelor este interzisă.

4.41.7. Încăperile pentru lucrări de conservare, reparare se vor amenaja în afara compartimentului de incendiu al sălii calculatoarelor şi vor fi separate de încăperile vecine prin pereţi şi uşi cu o limită de rezistenţă la foc de 0,5 ore. De asemenea se interzice amenajarea în aceste compartimente a laboratoarelor de echipament de calcul.

4.41.8. Se admite amenajarea în sălile calculatoarelor, a locurilor de muncă pentru supravegherea şi comanda echipamentului electronic cu condiţia ca elementele de separare şi mobilierul utilizat să fie incombustibil, iar materialele combustibile necesare pentru desfăşurarea activităţii să fie strict limitate la  minimum necesar.

4.41.9. Mobilierul utilizat în sălile de calculatoare şi încăperile pentru păstrarea programelor şi înregistrările de date, va fi  din materiale incombustibile.

4.41.10. Sala calculatoarelor şi încăperilor pentru păstrarea înregistrărilor de date, mecanografie, depozitare hârtie nu vor fi traversate de fluxurile de cablu ce nu deservesc echipamente  sau consumatori din încăperile respective.

4.41.11. Toate elementele folosite pentru fixarea  cablurilor vor fi din materiale incombustibile.

4.41.12. Sub pardoseala falsă nu se vor folosi prize, doze de derivaţie şi nu se vor executa îmbinări de cabluri. Atunci când sunt absolut necesare dozele de derivaţie vor fi etanşe, cu grad de protecţie  I.P. 54, legate la pământ şi fixate pe pardoseală.

4.41.13. În pardoselile înalte de tip estradă se prevăd panouri uşor demontabile amplasate în zone cu aglomerări mari de cabluri şi în apropierea echipamentului, astfel încât spaţiul de sub ele să fie uşor accesibil pentru intervenţie în caz de incendiu. Aceste panouri vor fi marcate vizibil.

4.41.14. Cantităţile de hârtie necesare funcţionării calculatoarelor vor fi reduse la maximum necesar şi repartizate pe echipamente.

4.41.15. În sălile calculatoarelor se por păstra în mod trecător înregistrările de date, în cantităţi minime, strict necesare activităţii de producţie.

4.41.16. Deşeurile de hârtie ce rezultă din operaţiunile de lucru în sala calculatorului vor fi colectate în coşuri metalice cu capac şi evacuate ritmic din încăperi.

În sala calculatoarelor este interzis:

û       fumatul şi folosirea focului deschis;

û       introducerea unor maşini şi echipamente ce nu condiţionează direct funcţionarea calculatoarelor, executarea lucrărilor de reparaţii cu excepţia celor legate direct de echipamentele care nu pot fi deplasate din camera calculatorului;

û       introducerea oricărui material sau mobilier combustibil ori operaţiuni care pot fi scoase sau efecutate în afara încăperii;

û       acumularea deşeurilor de hârtie, alte materiale sau substanţe combustibile sub pardoseala falsă;

û       folosirea altor sisteme de încălzire în afara celor prevăzute prin documentaţia de execuţie;

û       executarea lucrărilor de sudură şi de lipire a metalelor cu surse termice făr㠓permis de lucru cu foc”;

û       introducerea sau manipularea lichidelor inflamabile cu excepţia celor pentru executarea operaţiunilor de conservare zilnică şi care vor fi în cantităţi minime strict necesare, fără a depăşi cantitatea de 250 gr. Aceste cantităţi vor fi introduse în ambalaje metalice cu capac şi vor fi evacuate imediat după terminarea operaţiunii.

4.41.17. Se interzic următoarele:

û       efectuarea operaţiilor de întreţinere periodică utilizând solvenţi combustibili în timpul procesului de prelucrare sau pe timpul efectuării unor lucrări cu foc deschis sau cu degajare de căldură;

û       continuarea procesului de prelucrare pe timpul efectuării operaţiunilor de întreţinere profilactică a instalaţiei de climatizare sau a executării unor lucrări de reparaţii cu foc deschis la aceste instalaţii;

û       fumatul şi focul deschis în încăperi pentru magnetoteci, mecanografii, depozite de cartele şi alte încăperi de lucru ce condiţionează funcţionarea calculatorului;

û       manipularea lichidelor inflamabile, folosirea sistemelor de încălzire, acumularea deşeurilor de hârtie precum şi orice alte operaţiuni întâmplătoare în încăperile pentru magnetotecă, mecanografie, imprimante şi depozite pentru cartele.

4.41.18. La declanşarea unui incendiu în sălile calculatoarelor, magnetotecă, laboratoare sau în încăperi învecinate acestora se va acţiona concomitent după cum urmează:

ü      se opreşte instalaţia de climatizare;

ü      se alarmează personalul muncitor din cadrul unităţii, se anunţă unitatea de pompieri militari şi conducerea unităţii;

ü      se scot de sub tensiune unităţile periferice, unitatea centrală, se opreşte alimentarea cu energie electrică de la panoul de alimentare din sala calculatorului;

ü      se acţionează asupra focului cu stingătoare cu CO2 când acestea se produc la calculatorul electronic, la unităţile de discuri sau benzi magnetice, la cititoarele de cartele, imprimante, console, alte echipamente de calcul precum şi pardoseala sălii calculatorului sau în magnetotecă;

ü      în cazul dotării cu instalaţii fixe de stins incendii după evacuarea persoanelor se declanşează instalaţia, funcţie de spaţiul prevăzut a fi inundat cu CO2;

ü      asupra hârtiei şi materialului lemnos se poate acţiona şi cu apă pulverizată sau spumă chimică atunci când aceste materiale sunt în spaţii nedotate cu aparatură electronică de calcul;

ü      echipamentele alăturate celor la care s-a declanşat incendiul vor fi acoperite cu pături antifoc sau ignifugate.

4.41.19. Este interzisă intrarea personalului în încăperile inundate cu CO2 fără echipamentele de protecţie (măşti sau aparate autonome cu aer comprimat sau O2).

4.41.20. La calculatoarele electronice cât şi în apropierea acestora sau în încăperi unde se păstrează echipamentele de calcul sau alte materiale asemănătoare se interzice folosirea stingătoarelor cu spumă chimică sau pulberi de stingere a incendiilor.

4.41.21. După terminare operaţiilor de stingere se vor lua măsuri de eliminare imediată a agenţilor corozivi, rezultaţi în urma arderii şi a procesului de stingere, precum şi pentru conservarea echipamentelor de calcul.

          

4.42. Staţii de preparare a mixturilor asfaltice

   4.42.1 (1)

a)   staţiile de prepararea mixturilor asfaltice la cald vor fi prevăzute cu materiale şi mijloace necesare primei intervenţii pentru stingerea incendiilor, conform normelor de dotare specifice;

b)   este interzis folosire utilajelor şi instalaţiilor acţionate cu motoare electrice (malaxoare, uscătoare, predozatoare, buncăre etc.) fără a fi protejate împotriva incendiilor; este interzisă pornirea staţiilor de preparat mixturi asfaltice înaintea începerii campaniei de lucrări de către comisia de specialişti numită prin decizie.

(2) In cazul lucrărilor cu lianţi bituminoşi, regulile de protecţie împotriva incendiilor prevăd următoarele dispoziţii:

a)          rezervoarele de combustibil lichid se vor fixa şi izola corespunzător, pentru evitarea scurgerii sau aprinderii;

b)    este strict interzis să se alimenteze rezervoarele de combustibil ale staţiilor şi topitoarelor de bitum  cu vase deschise. Transportul motorinei se va face cu  ajutorul pompelor prin conducte;

c)   în jurul topitoarelor, batalurilor şi habelor de bitum, se va păstra ordinea şi curăţenia şi se va interzice accesul persoanelor străine neautorizate sau al muncitorilor care nu sunt repartizaţi să lucreze la aceste utilaje;

d)    descărcarea butoaielor în topitoare se va face cu mare atenţie, astfel încât bitumul să nu scape brusc în masa topită, provocând împrăştierea ei, pentru a nu se produce incendiu;

e)         este interzisă încălzirea cu flacără a conductei de scurgere a bitumului de la cisternele CFR şi cisternele auto, precum şi a pompei de extras bitum din batal. Această încălzire se va face numai cu abur sau apă caldă;

f)             aprinderea arzătoarelor se va face numai cu ajutorul unor bucăţi de bumbac îmbibate cu motorină şi fixate la capătul unei vergele metalice de cel puţin 1  m lungime. Manipularea acestui dispozitiv de aprindere se va face cu atenţia şi numai în poziţie laterală faţă de direcţia flăcării şi a gazelor arse;

g) se interzice turnare în focar sau peste arzătoare a motorinei, petrolului sau benzinei pentru aprinderea sau activitatea focului;

h) la batalurile unde încălzirea bitumului se face cu picurătorul se vor respecta următoarele reguli:

1.  pentru evitarea stingerii picurătorului în timpul funcţionării, rezervoarele vor fi prevăzute cu site prin care se va trece motorina;

2.              în cazul când picurătoarele se sting singure, reaprinderea lor nu se va face mai devreme de Vi oră şi după ce, în prealabil, s-a făcut evacuarea gazelor eventual formate;

3.              pentru prevenirea incendiilor se va evita scurgerea motorinei în batal sau în camera de topire;

4.              aprinderea   şi   stingerea   picurătoarelor   se   va   face   conform   instrucţiunilor   privind funcţionarea acestora;

5.              este   interzisă   montarea   rezervoarelor   de   motorină   direct   deasupra   picurătoarelor; montarea lor se va face numai lateral şi pentru evitarea autoaprinderii bitumului, este interzisă funcţionarea  picurătoarelor când  nivelul bitumului din batal nu  este cu  cel  puţin 20 cm deasupra ţevilor orizontale ale picurătorului;

6.              pentru evitarea autoaprinderii bitumului, este interzisă funcţionarea picurătoarelor când nivelul   bitumului  din   batal  nu   este  cu   cel   puţin  20   cm   deasupra   ţevilor  orizontale   ale picurătorului;

7.              în scopul îndepărtării depunerilor provenite din arderea motorinei, se vor efectua la rece revizii dese de întreţinere a picurătoarelor;

8.    la  intervale  regulate  de timp  se va  controla  temperatura  bitumului  din  camera  de preîncălzire, pentru a nu depăşi temperatura prevăzută în STAS 17473;

i) instalaţiile pentru încălzit bitum şi tancurile de bitum, se vor îngrădi cu o plasă de sârmă; se vor monta indicatoarele .de interzicere a accesului persoanelor străine sau al muncitorilor neavizaţi să lucreze în aceste locuri;

j) este interzisă efectuarea oricărui lucrări de sudură sau un foc deschis la instalaţiile pentru încălzit bitum, fără a se întocmi permis de lucru cu foc şi fără a se lua toate măsurile pentru stingerea unei eventual început de incendiu;.

k) conductele de combustibil şi bitum se vor verifica zilnic, înainte de începerea lucrului, pentru a fi în perfectă stare de funcţionare (fără scurgeri) şi se vor opri imediat funcţionarea autogudronatorului, când se constată pierderea de benzină sau bitum până la remedierea defecţiunii.

 

4.42.2.  La amestecarea bitumului cald cu diferiţi solvenţi organici se vor respecta următoarele:

û       nu este permisă amplasarea cazanului într-un loc în care   vântul poate aduce vapori de substanţe inflamabile, de la un depozit apropiat;

û       în apropierea cazanului în care se execută această operaţie sunt strict interzise accesul şi staţionarea în zonă a muncitorilor care nu participă la acest proces tehnologic;

û       este interzis cu desăvârşire fumatul sau focul deschis  pe o rază de 40 m faţă de locul amestecului, în vederea prevenirii incendiilor sau exploziilor;

û       este interzisă folosirea benzinei pentru diluare.

4.42.3.  Scurgerea bitumului din topitor se va face prin deschiderea treptată a vanei, pentru a se evita împroşcarea surselor de încălzire a acestuia.

4.42.4.  Nu  este  permisă  alimentarea  cu  carburanţi şi  lubrifianţi,  sau  executarea lucrărilor  de  întreţinere  şi   reparaţii,  în  timpul  funcţionării   motoarelor  sau   injectorului autogudronatorului.

4.42.5.Conductele de combustibil şi bitum se vor verifica zilnic, înainte de începerea lucrului, pentru a fi în perfectă stare de funcţionare (fără scurgeri) şi se va opri imediat funcţionarea autogudronatorului când se constată pierderea de benzină sau bitum, până la remedierea defecţiunii.

4.42.6.   La   umplerea   cisternei   cu   bitum   trebuie   ca   flăcările      fie   stinse,   iar autovehiculul frânat. In cazul umplerii prin gura de sus a cisternei jgheaburile sau ţevile de umplere trebuie bine fixate.

4.42.7.  In cazul aprinderii injectoarelor (arzătoarelor) de la autogudronator, pentru menţinerea bitumului cald se vor lua următoarele măsuri:

ț      pentru funcţionarea injectoarelor (atât fixe cât si mobile) se va folosi petrol lampant. Este interzis folosirea benzinei sau white -spirtului;

ț      se interzice supraîncălzirea bitumului pentru evitarea autoaprinderii;

ț      se interzice folosirea injectoarelor în apropierea materialelor combustibile;

ț      se interzice folosirea arzătorului mobil când are defecţiuni la furtun sau în cazul legării necorespunzătoare a acestuia;

ț      se va urmări permanent dacă manometrele şi supapa de siguranţă funcţionează normal, iar în caz de defecţiuni se vor lua imediat măsuri de remediere;

ț      se interzice lăsarea fără supraveghere a injectoarelor în funcţiune şi încălzirea bitumului din cisternă în timpul transportului.

4.42.8.  In timpul răspândirii bitumului, se va asigura în permanenţă semnalizarea între conducătorul auto şi mecanicul care manevrează manetele mecanismelor de stropire.

4.42.9.       La încălzirea pompei de bitum şi a conductelor pentru trecerea bitumului, manevrarea  injectorului mobil va  fi făcută  numai  de  către şoferul  maşinii sau  de  către mecanicul ajutor, care vor fi instruiţi în prealabil, pentru evitarea producerii incendiilor.

4.42.10.  La cisternele termoizolate pentru transportul bitumului, periodic se va verifica izolaţia termică, pentru menţinerea în stare fluidă a bitumului ce se transportă de la rafinării la staţiile de preparat mixturi asfaltice şi pentru evitarea autoaprinderii bitumului sau incendierii autovehiculului.

4.42.11. Este interzis a se face foc lângă sau sub cisternă sau a se apropia cu flacără de aceasta.

4.42.12. Înainte de efectuarea transportului se va verifica închiderea etanşă a vanei şi a capacului de la gura de umplere a bitumului.

4.42.13.Orice intervenţie legată de întreţinere, reparare la cisternă, se va face numai după ce bitumul a fost golit şi numai de către persoane competente.

4.42.14.Pentru toate categoriile de lucrări cu lianţi bituminoşi se vor respecta întocmai şi prevederile referitoare la prevenirea şi stingerea incendiilor înscrise în Normele de P.S.I. specifice activităţii din sectorul drumurilor naţionale.

Executarea lucrărilor de construcţii şi instalaţii

4.43. Lucrări de organizare de şantier

             

                4.43.1   Prezentul   capitol   cuprinde   normele   ce   trebuie   respectate   la   lucrările   de
organizare de şantier, în scopul îndeplinirii măsurilor specifice de prevenire şi stingere a
incendiilor şi de folosire a dotărilor.

4.43.1.      Lucrările   de   organizare   de   şantier   se   realizează   conform   proiectului   de organizare de şantier, parte componentă şi obligatorie a documentaţiei economice pentru orice categorie de lucrări de construcţii montaj, indiferent de forma de proprietate a unităţii care executa lucrările respective.

4.43.3. în organizarea şantierului se pot folosi construcţii sau obiecte:

*         definitive;

*         provizorii (fixe, demontabile sau mobile)

*         obiecte tipizate;

4.43.4. Folosirea   provizorie   pentru   organizarea   de   şantier   a   încăperilor   din construcţiile sau clădirile cu caracter permanent în curs de execuţie precum şi modificarea sau schimbarea destinaţiei celor existente se face numai cu respectarea prevederilor din prezentul normativ.

   4.43.5. Pentru modificările sau schimbările de destinaţie care nu duc la înrăutăţirea situaţiei   existente   din   punct   de  vedere   al   prevenirii   şi   stingerii   incendiilor,   dispoziţiile prezentului normativ  nu  sunt  obligatorii, urmând  a se lua de la caz la caz, măsurile posibile de îmbunătăţire a protecţiei în funcţie de importanţa, valoarea şi vulnerabilitatea obiectului de organizare de şantier.

4.43.6.   Obiectele ce se prevăd pentru lucrările de organizare de şantier pot fi tipizate sau netipizate.

Dintre obiectele tipizate existente, se pot folosi:

ț      module de clădiri spaţiale (demontabile şi provizorii);

ț      lucrări de plan general;

ț      împrejmuiri;

ț      obiecte social-administrative spaţiale (demontabile şi provizorii);

ț      depozite pentru materiale de construcţii;

ț      unităţi demontabile de prelucrat agregate pentru betoane;

ț      unităţi de preparare a betoanelor;

ț      ateliere de producţie secundară;

ț      ateliere de întreţinere şi reparaţii a mijloacelor;

ț      obiecte demontabile pentru utilizări diverse. 

 

  4.43.7  Amplasarea   obiectelor   de   organizare   de   şantier,   fie   ele   tip   sau   nu   şi determinarea ariei construite, maxim admisă a compartimentelor de incendii, se stabilesc în funcţie de gradul de rezistenţă la foc, numărul de niveluri şi de pericol de incendiu sau destinaţie astfel încât, în cazul izbucnirii unui incendiu posibilitatea de extindere a acestuia, să fie limitată.       

 4.43.8 Pentru stabilirea distantelor de siguranţă dintre construcţiile provizorii de organizare de şantier şi construcţiile de bază în curs de execuţie (care la sfârşitul lucrărilor vor avea gradul I - II de rezistenţă la foc), acestea din urmă se vor asimila cu construcţiile de gradul III.

La amplasarea obiectelor din organizarea de şantier, se are în vedere comasarea sau alipirea lor în cadrul unor compartimente de incendiu normate (fără a lua în considerare distanţele funcţionale dintre acestea) şi dispunerea unor astfel de grupări (comasări, alipiri) la distanţe normale faţă de alte obiecte..

Pentru categoria A si B (ateliere, depozite) sunt admise numai construcţii realizate din materiale incombustibile şi amplasate la distanţe (compartimente) de celelalte obiecte învecinate;

4.43.9.La adaptarea la teren a obiectelor de organizare de şantier, se va avea în vedere amplasarea acestora în afara (independente) sau în incinta unui obiectiv aflat în exploatare. In acest ultim caz măsurile de protecţie contra incendiilor prevăzute în proiect se vor completa cu măsuri specifice de exploatare a obiectivului comunicând beneficiarului obiectivului aflat în exploatare, masurile de prevenire si stingere a incendiilor, adaptate.

4.43.10.    În cazul în care pe un şantier sunt mai multe unităţi de execuţie, proiectantul de   organizare   al   antreprenorului   general  va   coordona,  în   mod   obligatoriu,   măsurile   de prevenire contra incendiilor comune tuturor obiectivelor, urmărind:

û       reducerea distanţelor dintre diferitele obiecte de organizare;

û       amplasarea diferitelor obiecte de organizare astfel încât să se reducă reţelele de apă, canal, energie termică, electrică, aer comprimat, etc;

û       utilizarea pentru nevoile de organizare, a unor obiecte definitive, executate cu
prioritate.

4.43.11 Ariile construite şi numărul de niveluri maxim admise pentru ateliere, puncte de   întreţinere,   clădiri   cu   caracter   social-cultural,   de   cazare   şi   administrative,   necesare organizării de şantier se vor stabili, în funcţie de gradul lor de rezistenta la foc.

4.43.11.        La amplasarea obiectelor de organizare de şantier faţă de clădiri civile sau industriale învecinate, se vor respecta distantele normate

4.43.12.        In cazul unor obiective vecine aflate în construcţie se va analiza posibilitatea luării unor măsuri comune de prevenire şi stingere a incendiilor.

4.43.13.        Drumurile şi platformele utilizate pentru transportul pe şantier pe durata execuţiei lucrărilor de construcţii montaj vor fi realizate, pe cât posibil, cu prioritate în soluţie definitivă, (inclusiv lucrările de canalizare şi evacuare a apelor pluviale).

             4.43.14 Drumurile interioare vor fi prevăzute cu iluminat corespunzător pe timp de
noapte.

4.43.15 Drumurile de circulaţie vor avea podeţe de trecere peste şanţuri, sau se asigură căi de ocolire a şanţurilor. La intersecţia liniilor de cale ferată cu drumuri, nivelul carosabil se va executa la aceeaşi cotă a şinelor.

4.43.16. Căile rutiere, trebuie întreţinute corespunzător şi fără obstacole astfel încât intervenţia în caz de incendiu să se efectueze normal fiind interzisă depozitarea materialelor şi a utilajelor pe acestea.

4.43.17. În   cadrul   organizării   de   şantier   trebuie      fie   asigurat   corespunzător
iluminatul pe timp de noapte. Instalaţiile improvizate sunt interzise.
    

 4.43.18 Se va asigura funcţionarea corectă şi permanentă a iluminatului de siguranţă, evacuare, continuarea lucrului, circulaţie, veghe şi pază       

4.43.19 Corpurile de iluminat nu se suspendă de conductoarele care le alimentează, ele
fiind fixate de plafon cu cârlige sau de perete prin console, în afara celor construite special.

4.43.20.   întreruperea sau restabilirea circuitului electric trebuie executate numai prin intermediul întreruptoarelor sau prizelor neadmiţându-se contactul capetelor de conductoare neizolate (fără ştechere).

4.43.21.   încălzirea obiectelor de organizare de şantier se poate asigura local (cu sobe, radiatoare electrice, aeroterme, etc.) sau cu instalaţie de încălzire centrala. Sistemul de încălzire se va alege în funcţie de categoria pericolului de incendiu a încăperilor sau a construcţiilor respective.

4.43.22.   Încălzirea locală (cu sobe cu sau fără acumulare de căldură) se admite în încăperi:

û       social-administrative;

û       de categoriile de incendiu D şi E;

û       de garare pentru maximum 10 maşini, dacă alimentarea sobelor se face din exterior sau din încăperi alăturate fără pericol de incendiu;

            4.43.23 Nu se admite instalarea sobelor fără acumulare de căldură (metalice) în încăperi de categoria C pericol de incendiu, în magazii de materiale combustibile sau de mare valoare şi în clădiri cu amplasament necorespunzător.

4.43.24 La executarea sobelor şi a coşurilor de fum se vor respecta prescripţiile de amplasare şi izolare a acestora faţă de materialele combustibile din apropiere (STAS 3607).

4.43.25.   Asigurarea   alimentarii   cu   apă   pentru   stingerea   incendiilor   în   faza   de organizare de şantier trebuie sa se facă, de regulă, prin executarea instalaţiilor definitive de alimentare cu apă, înaintea începerii execuţiei principalelor lucrări de construcţii.

4.43.26   Atunci când aceasta nu este posibil, se va asigura un sistem provizoriu de
alimentare cu apă pentru stingerea incendiilor în faza de organizare de şantier.

4.43.27   Alimentarea provizorie cu apă se poate asigura, prin reţele de conducte cu hidranţi de incendiu, sau din bazine ori rezervoare din care apa să fie utilizată în caz de incendiu cu ajutorul pompelor mobile.

4.43.28.    Organizările de şantier care au reţele de joasă presiune sau bazine cu apă trebuie să fie dotate cu autopompe sau cu pompe manuale de incendiu. In raport cu mărimea şi vulnerabilitate lor la incendiu, conform normelor de dotare.

4.43.29.    In cazul alimentarii cu apă din bazine sau rezervoare, numărul şi capacitate acestora se vor stabili în funcţie de mărimea şi vulnerabilitatea organizării de şantier, conform STAS 1478.

4.43.30.    Rezervoarele, bazinele sau alt surse de alimentare cu apă rece, situate la distanţe mai mici de 1000 m faţă de organizarea de şantier şi luate în consideraţie pentru stingere, vor avea asigurate posibilităţi de alimentare a pompelor de incendiu mobile direct din acestea.   Punctele  de  staţionare  şi  alimentare  a  pompelor  mobile  de  incendiu  la  bazine, rezervoare sau alte surse de apă, se vor stabili astfel încât radiaţia termică sau alte efecte ale incendiului la obiectele învecinate să nu împiedice desfăşurarea acţiunii de intervenţie.

4.43.31. Vor fi amenajate platforme de alimentare a pompelor mobile, astfel încât înălţimea de aspiraţie a pompelor sa nu depăşească 6 m, iar în dreptul sorbului sa se asigure o adâncime a apei de minimum 1 m.

   4.43.32. Acolo unde există surse naturale de apă (râuri, iazuri, lacuri, fântâni cu debit suficient şi adâncime corespunzătoare) vor fi amenajate pentru utilizare la alimentarea cu apă în caz de incendiu.

4.43.33.  Instalaţiile cu apă pentru stingerea incendiilor se execută astfel încât să fie ferite de îngheţ şi să poată funcţiona pe durata normată de intervenţie în caz de incendiu.

4.43.34.  Obiectele cu caracter social administrativ din organizarea de şantier, de regulă nu vor fi comasate cu cele productive, cu excepţia birourilor, vestiarelor etc. aferente.      

 4.43.35 La amplasarea paturilor în dormitoare comune se vor asigura culoare de circulaţie şi evacuare corespunzătoare numărului de persoane din acestea.

 4.3.36 Coridoarele de evacuare din clădirile provizorii destinate cazării sau pentru
administraţie, vor avea lăţimea de minimum 1,25 m.

4.43.37   Corpurile electrice de iluminat incandescente din încăperile de cazare comună
vor fi prevăzute cu globuri de protecţie.

4.43.38.  Obiectele cu caracter special se dispun izolat, iar în încăperile de cazare comună (dormitoare) se interzice:

ț      utilizarea reşourilor şi radiatoarelor electrice, precum şi a altor aparate şi mijloace electrice de încălzit şi iluminat defecte, improvizate ori nesupravegheate;

ț      lăsarea nesupravegheată a focului în sobe.

4.43.39. La distanţă mai mica de 10 m faţă de vagoanele dormitor şi barăcile combustibile se interzice folosirea focului deschis.

4.43.40      Prepararea hranei, servitul mesei, spălarea, uscarea şi călcarea lenjeriei şi îmbrăcămintei se vor face în încăperi special destinate acestor scopuri cu echipamente şi aparate în perfectă stare de folosinţă şi funcţionare.

4.43.41.   Amplasarea meselor şi scaunelor în sălile de mese (cantină) se va face astfel încât să se asigure circulaţia funcţională şi evacuarea persoanelor în caz de incendiu.

4.43.42.   La cantinele şi cluburile care nu se încadrează în categoria sălilor aglomerate (sub 200 de persoane) situate la parter, pot avea o singură cale de evacuare cu lăţimea de 1,20 m. Pentru cele care se încadrează în categoria sălilor aglomerate, se asigură minimum două căi de evacuare, distincte şi independente, dimensionate corespunzător.

4.43.43.   Patronul, respectiv   Consiliul    de    administraţie, împreună    cu    comisia de apărare împotriva incendiilor, stabileşte necesitatea şi optează asupra procurării unor soluţii mai sigure faţă de cele existente în scopul reducerii riscului de izbucnire şi întreţinere a incendiilor cum sunt:

ț      utilizarea sobelor cu acumulare de căldură, pentru încălzirea încăperilor de organizare de şantier;

ț      folosirea de obiecte de organizare de şantier rezistente la foc şi omologate, demontabile sau nedemontabile (producţie, cazare, cantine, administraţie etc).

             4.43.44 In caz de incendiu în spatiile de cazare comună, se evacuează în primul rând
persoanele şi apoi bunurile materiale, iar stingerea incendiului se face cu apă şi spumă.

4.43.45.   Depozitele de materiale combustibile solide (material lemnos, carton asfaltat, pânza  bitumată,  polistiren  etc.  precum  şi  depozitele  de  lichide  combustibile  cu  excepţia carburanţilor) amenajate pe platforme deschise, se vor amplasa la o distanţă de minimum 16 m faţă de construcţiile de organizare de şantier de gradul I şi II rezistenţă la foc;

-    20 m fata de construcţiile de organizare de şantier de gradul III, IV şi V şi de cele existente sau în curs de execuţie, indiferent de gradul lor de rezistenta la foc.

4.43.46.  Materiale combustibile necesare procesului de execuţie a lucrărilor de bază, construcţii şi instalaţii, în cantităţile minime necesare fluxului tehnologic, pot fi depozitate temporar, în:

ü      exteriorul construcţiilor în curs execuţie;

ü      interiorul construcţiei în curs de execuţie fără a împiedica accesul pe căile de acces şi evacuare si de intervenţie. In ambele situaţii şi de la caz la caz, se asigură măsurile necesare pentru prevenirea si stingerea incendiilor. 

 4.43.47 Depozitarea lichidelor combustibile în subsolul construcţiilor de organizare de şantier, sau în construcţiile în curs de execuţie este interzisă.

4.43.48.   La depozitele de lichide combustibile din clasele I şi II. se vor prevedea măsuri de protecţie contra radiaţiilor termice. Nu este permisă depozitarea lichidelor combustibile în vase deschise.

4.43.49.   Depozitarea carburanţilor şi lubrifianţilor se poate face în depozite îngropate, semiîngropate sau supraterane (închise sau deschise). Depozitele vor fi împrejmuite şi amplasate la o distanţă de minimum 16 m faţă de construcţiile de gradul 1 şi II rezistente la foc şi 20 m faţă de cele de gradul III, IV şi V rezistenţă la foc (inclusiv cele definitive sau în curs de execuţie) indiferent de gradul lor de rezistenta la foc.

            4.43.50 Se interzice delimitarea spaţiilor de depozitare prin elemente de separare
combustibile.

4.43.51.   Depozitarea în ambalaje (recipiente, rezervoare etc.) a maximum 2 mc de lichide combustibile cu temperatura de inflamabilitate a vaporilor sub 28 °C sau 10 mc de lichide combustibile cu temperatura de inflamabilitate a vaporilor peste 28 °C, se poate face în:

ü      construcţiile supraterane realizate din materiale incombustibile; fără a se norma limita lor de rezistenta la foc, amplasate la distanţa de 20 m faţă de alte obiecte;

ü      construcţii subterane (bordeie) acoperite cu un strat de pământ de minimum 0,40 m. grosime.

4.43.52. Depozitarea vopselelor în ulei, a uleiurilor şi a produselor lubrifiante, se poate face în:

ü      magazii proprii pentru lichide combustibile;

ü      încăperi separate ale magaziei generale a şantierului, separarea realizându-se prin
pereţi cu rezistenţa la foc minimum 2 ore şi acces din exterior; .

ü      se admite depozitarea în magazia generală de materiale a şantierului a unei cantităţi de maximum 200 kg a acestor produse, în ambalajele originale.

4.43.53 Este admisă depozitarea unei cantităţi de maximum  150 kg de carbid, în magazia generală de materiale în ambalajul original al producătorului, ferite de umezeală şi să se prevadă la intrarea în magazie, indicatoare de pericol conform STAS 297/1,2.

4.43.54.  Depozitarea a maximum 20 de recipiente cu gaze sub presiune se poate face numai în clădiri independente executate din materiale incombustibile. Este interzisă depozitarea recipientelor de gaze,  butelii de oxigen, argon, etc.  pe coridoare,  ganguri, în încăperi cu circulaţie de persoane, în aer liber, neprotejate.

4.43.55.  Depozitele de materiale incombustibile pot fi amplasate la orice distanţă de construcţiile pentru organizarea de şantier sau de cele existente ori în curs de execuţie, cu condiţia sa nu blocheze căile de acces la construcţii, la sursele de apă, pichetele PSI şi căile de evacuare din construcţie.

4.43.56.  Depozitarea materialelor combustibile bituminoase (suluri de carton asfaltat, pânza gudronată, bitum etc.) se face în depozite acoperite (şoproane) protejate de razele solare şi pe timp călduros se stropesc periodic cu apă. Sulurile de carton asfaltat se aşează pe un singur rând în poziţie verticală), iar sulurile de pânză gudronată se vor aşeza în stive orizontale, despărţite de un strat de filer de calcar sau nisip fin.

În cadrul gospodăriei de bitum şi la aceasta până la mijlocul de transport pe verticala, precum şi la punctele de lucru (acoperişuri), se vor păstra în permanenţa căile de acces şi de circulaţie libere, astfel încât să fie posibilă intervenţia imediată în caz de incendiu.

Butoaiele sau blocurile de bitum, se vor depozita astfel încât sa poată fi evacuate sau izolate cu uşurinţă în caz de incendiu.               

4.43.57     Varul nestins se depozitează în clădiri acoperite, având nivelul pardoselii cu minimum 20 cm deasupra terenului înconjurător. Depozitul pentru var nestins să fie uscat şi bine aerisit.

4.43.58.                Platformele betonate pe care se depozitează cărbunii trebuie să nu permită infiltrarea apei în masa cărbunilor şi să aibă pante spre exterior de minim 1 %. Platformele nu trebuie executate din lemn sau asfalt.

4.43.59.                Nu este permisa depozitarea lichidelor combustibile în vase deschise.

4.43.60.                Pentru stingerea incendiilor la depozitele pentru materiale combustibile de construcţii se va utiliza:

ț     apa sau spuma pentru materialele din lemn, produse de cauciuc, policlorura de vinil,

ț     spuma, abur, gaze inerte, nisip, pentru prenadez si alţi adezivi sau solvenţi inflamabili si lichide combustibile;

ț     apa sub formă de jeturi puternice pentru materiale solide;

ț     pulberi stingătoare, gaze inerte, nisip şi spumă pentru bitum;

ț     apa pulverizată, spuma şi pulberi stingătoare pentru produse din plută;

ț     nisip uscat pentru pulberea de aluminiu, într-un raport de cel puţin 2 kg nisip la 1 kg pulbere de aluminiu;

ț     apa pulverizată, spume şi gaze inerte pentru spumele din mase plastice (polistiren, poliuretan, etc.)

Personalul de intervenţie în caz de incendiu va fi echipat cu mijloace de protecţie a căilor respiratorii şi după caz împotriva temperaturii.

4.43.61.  La  depozitele închise pentru  materiale  sau  substanţe  combustibile  (mase plastice, bitum, produse petroliere etc.) se va asigura evacuarea fumului şi a gazelor fierbinţi produse în caz de incendiu).

 

Înapoi