ROMÂNIA

JUDEŢUL MUREŞ

CONSILIUL JUDEŢEAN

Nr.9638/22.08.2005

Dosar IV.C. 1

P R O C E S –V E R B A L

al şedinţei ordinare a Consiliului Judeţean Mureş

din data de 4 august 2005

Lucrările şedinţei s-au desfăşurat în Sala Mare de şedinţe din Palatul Administrativ, începând cu orele 12,00 şi au fost deschise şi conduse de către d-na preşedinte Lokodi Edita Emöke.

Ordinea de zi a şedinţei a fost publicată în cotidienele locale „Cuvântul liber” şi „Nepujság” din data de 30 iulie 2005, prin Dispoziţia preşedintelui Consiliului Judeţean nr. 252/28.07.2005.

Au fost prezenţi în sală 32 consilieri, doamna Kardos Mihaela, domnul Radu Mircea şi domnul Sămărghiţan Gheorghe au fost absenţi.

Au participat ca invitaţi d-l Burkhardt Arpad, subprefectul judeţului Mureş, d-l Ovidiu Dan, preşedintele Asociaţiei „Filantropia Ortodoxă Sighişoara”, d-na Stela Hanusz, preşedinta Asociaţiei Române de Cancer, Grupul „Destine Comune” Tîrgu Mureş, d-na dr.Pethö Mária, preşedinta Fundaţiei „Mâini Dibace” Tîrgu Mureş, d-l Liviu Pancu, preşedintele Fundaţiei culturale „SCENA” Tîrgu Mureş, d-l Ioan Ceauşescu, d-na Corina Ruja, d-na Sonia Melian, directorul Şcolii Speciale nr.1 Tîrgu Mureş, d-na Anişoara Crahmaliuc, contabil-şef al Şcolii Speciale nr.1 Tîrgu Mureş, d-na Corina Teodor, directorul Bibliotecii Judeţene Mureş, d-na Viorica Stângaciu, contabil-şef Biblioteca Judeţeană Mureş, d-l Domby Carol, directorul general al Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Mureş, Mezei Vasile, directorul economic al Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Mureş, d-l col. Ioan Cârdan, comandantul Centrului Militar Judeţean Mureş, d-l mr. Kovacs Endre - Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Horea” al judeţului Mureş, d-l Virgil Alexandru Blaj, directorul S.C. „SERVICII DE UTILITĂŢI RURALE MUREŞ” S.A. d-l Marius Bereholschi, contabil-şef al S.C.”SURM” S.A, d-l col.(r) Ioan Stan, şeful Corpului Gardienilor Publici Mureş, propus pentru funcţia de director interimar al Direcţiei Judeţene de Pază Mureş, d-l Dumitru Gheorghişor, contabil-şef al Corpului Gardienilor publici Mureş, d-l Constantin Cotârlan, directorul Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Mureş, d-l Emil Groza, vicepreşedintele Consiliului Judeţean, propus pentru funcţia de preşedinte al comisiei, d-l Bartha Iosif, director economic al Consiliului Judeţean, d-na Ioana Tcaciuc – Şef Serviciu Buget Venituri, d-na Simona Turcu, reprezentant al Asociaţiei Oraşelor din România, d-na ec. Donath Adela, contabil-şef al Inspectoratului Şcolar Judeţean Mureş, d-l prof. Kalman Francisc, director Grup Şcolar „Electromureş” Târgu Mureş, d-na Lucreţia Murar, contabil-şef la Grupul Şcolar „Gh.Marinescu” Târgu Mureş, d-na Elvira Roman, contabil-şef la Gimnaziul „A.Maior” Reghin, d-l prof. Cornel Crucean, reprezentantul Sindicatului Liber din Învăţământul Preuniversitar Mureş, d-na Gabriela Vaida, consilier în cadrul Serviciului Buget Venituri, d-l Begidzsan Laszlo, propus pentru funcţia de şef serviciu al Serviciului public judeţean SALVAMONT, d-l Valer Pop, directorul Muzeului Judeţean Mureş, d-na Johana Boniş, propusă pentru funcţia de director interimar la Muzeul Judeţean Mureş, d-l comisar-şef Eugen Dan – Inspectoratului Judeţean de Poliţie Mureş, dl Makai Bella, director SC „Bewami Pan Expert” S.R.L Dumbrăvioara, dl Emil Todoran, director SC „Industrializarea laptelui Mureş „ S.A., directori, directori adjuncţi, şefi servicii şi specialişti din aparatul propriu care au contribuit la elaborarea materialelor, reprezentanţi mass-media din judeţ.

D-na preşedinte Lokodi: Bună ziua doamnelor şi domnilor consilieri. Înainte de a intra în ordinea de zi daţi-mi voie să îl felicit cu ocazia zilei de naştere pe domnul Lazăr Ioan Nicolae, care azi împlineşte frumoasa vârstă de 40 de ani. „La mulţi ani!” vă doresc o colaborare fructuoasă cu noi şi succese în muncă.

Domnilor, ordinea de zi v-a fost comunicată şi din nou vom avea 3 puncte în regim de urgenţă. Există cineva care nu a primit materialele în regim de urgenţă, în afară de presă? Deci domnul Tatar, domnul Venczi, haideţi vă rog şi luaţi materialele.

Pe ordinea de zi avem 3 puncte în regim de urgenţă, una este „Convenţie de parteneriat cu Asociaţia Judeţeană pentru Dezvoltare Montană Mureş”, cealaltă este o hotărâre privind aprobarea Contractului de finanţare pentru servicii, încheiat între Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Organizaţia Salvaţi Copiii precum şi Consiliul Judeţean Mureş prin Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Mureş, iar a treia este o hotărâre privind clasarea ca drum comunal a unui drum de interes local de pe teritoriul administrativ al comunei Stînceni. În continuare ordinea de zi are 18 puncte. Supun la vot ordinea de zi.

Vot: Ordinea de zi se aprobă în unanimitate.

În regim de urgenţă:

1.Proiect de hotărâre privind aprobarea Convenţiei de parteneriat cu Asociaţia Judeţeană pentru Dezvoltare Montană Mureş

D-na preşedinte Lokodi: O să o rog pe domnişoara Cecile, reprezentanta

Asociaţiei Lider Plus, din România, domnişoara este din Franţa, dar vorbeşte perfect româneşte, este consiliera care ajută Asociaţia Zonelor Montane în dezvoltarea proiectului Lider Plus. Proiectul Lider Plus, este un proiect care poate fi accesat doar de către ţările aderate la U.E., dar noi, judeţul Mureş, vom avea şansa să devenim un proiect pilot. Este o prezentare scurtă cu multe poze, o să rog pe domnişoara să prezinte ca să ştim în mod exact despre ce vorbim şi după aceea o să vă consult la vot. La buget, în şedinţa trecută, am dat 600 milioane pentru Zona Montană şi nu s-a înţeles pentru ce şi acum am rugat-o pe domnişoara Cecile să ne explice exact pentru ce este acest proiect.

D-ra Cecile Capule, reprezentant Lider Plus: Scopul nostru este de a aduce valoarea adăugată la produsele, la materiile prime, prin partea de comercializare şi prelucrare, în două cuvinte. Vorbind despre proiectul „Lider Plus Cooperare” este numit „Covalprim”, s-a cerut aşa de către spanioli să aibă un nume mai scurt. Şi atunci „Covalprim” înseamnă cooperare pentru valorificarea locală a produselor româneşti şi maghiare. Acest proiect cuprinde 3 ţări şi 4 regiuni: Murcia, Majorca, o microregiune din Ungaria, lângă Tokay şi Zona Montană a judeţului Mureş prin Asociaţia Judeţeană pentru Dezvoltare Montană Mureş. Cele 4 au colaborat deja de un an de zile, spaniolii au venit aici la dvs, au fost la o stână, au văzut ce potenţial este şi punctele asemănătoare între Spania şi România şi şi-au dat seama că aceste puncte asemănătoare sunt filiera micilor rumegătoare şi filiera porcului tradiţional. În Ungaria ne-am dat seama că există o microregiune foarte dinamică dar foarte săracă, este microregiunea Tokay, care au avut capre şi porc tradiţional şi vor să dezvolte aceste filiere. În decembrie s-a făcut o şedinţa cu toţi partenerii în Ungaria şi s-au hotărât să lucreze împreună la un Proiect „Lider Plus” care este un program european pentru dezvoltare rurală. Trebuie să ştiţi ca în România, după integrare, 6% din bugetul total al Ministerului Agriculturii va merge spre programul lider Plus şi atunci zonele care vor fi pregătite înainte şi vor putea intra în acest program imediat după integrare, fiind pregătite pentru o muncă eficientă, pe teren, în cadrul programului respectiv. Ce am prevăzut în cadrul proiectului „Covalprim”? în primul rând caracterizarea patrimoniilor pentru că avem 4 regiuni care nu prea se cunosc, nu se cunoaşte patrimoniul fiecărei regiuni, ce are fiecare ca produs, ce capre, efectivele, calitatea laptelui , zonele unde se va lucra, oamenii care vor fi lideri de grup. Se va face un schimb de experienţă între toţi partenerii. Românii şi maghiarii se vor duce în Spania, vor vedea ce se face acolo în agricultură, cum sunt ei organizaţi, se va face şi un seminar pentru un transfer de know- how între toţi partenerii în ceea ce priveşte Programul lider. Cum am zis şi mai înainte acest program va fi cel mai important pentru dezvoltarea rurală din România. Spaniolii care participă la acest proiect au 12 ani de experienţă şi ei ştiu despre ce e vorba, au mai şi greşit, dar au făcut foarte multe şi vor să transfere ceea ce au învăţat şi în România şi Ungaria. Vor fi şi misiuni tehnice prevăzute, experţi francezi vor veni aici pe teren vor lucra la stână să vadă prelucrarea laptelui, să vadă care este tradiţia, scopul nostru este de a păstra tradiţia, nu vrem s distrugem, pentru că acesta este patrimoniul vostru. Porcul Bazna este al vostru. Problema este că dacă vrem să găsim acum de exemplu mezeluri un salam de calitate cu preţ mare, nu găsim pe piaţă. Experţii tehnici vor veni aici pentru partea de genetică, cum am zis, se va lucra pentru oaia Ţurcană, pentru porcul Bazna se va lucra şi pentru partea de prelucrare, se va merge la oameni acasă să vadă cum lucrează, să vadă care sunt condiţiile care trebuie îmbunătăţite în partea de prelucrare şi cum pot fi oamenii organizaţi ca să reuşească să câştige bani din munca lor. După partea de diagnostic al filierelor, vor fi misiunile tehnice şi tot timpul vom lucra într-un mod foarte transparent între toţi partenerii nu e vorba că românii nu ştiu să facă, poate ştiu să o facă mai bine decât spaniolii. Problema este că aici nu este nimic pus în valoare. Când aducem aici francezi şi îi ducem la stână, ei sunt extraordinar de mulţumiţi pentru că aici ştiţi cum se prelucrează brânza. Aici găsim noi ceea ce am pierdut în Franţa acum 50 de ani şi asta trebuie păstrat şi pus în evidenţă dacă vrem să dezvoltăm agroturismul şi toate se leagă, partea de agricultură, partea de industrie agroalimentară şi partea de turism. Nu putem să le luăm separat.

Care sunt rezultatele aşteptate? De fapt acest proiect este un studiu. Nu veţi vedea nimic concret pe teren, stâna nu se va schimba după ce proiectul se va termina, dar veţi avea o viziune globală despre cum trebuie făcut şi atunci va fi un transfer de know-how între Spania, Ungaria şi România se va realiza un plan de structurare pentru filiera micilor rumegătoare (oaie şi capră) ca şi pentru porcul autohton şi valorificarea patrimoniului local va fi pusă în evidenţă şi asta are legătură cu agroturismul. Pe termen lung, scopul este de a aduce o remunerare suficientă la producătorul agricol, să îi organizăm, pentru că informaţia nu ajunge până la ei şi atunci Proiectul Lider lucrează de jos în sus. Ideea acestui proiect este de a lucra cu producătorii şi apoi, eventual să mergem la Bucureşti să arătăm ce am făcut. Ideea este de a optimiza slujbele în zonele defavorizate, aşa cum este zona montană, pentru asta există de fapt subvenţii, pentru că zona montană este o zonă agricolă mai greu de lucrat în agricultură, dar totuşi merită să fie pusă în evidenţă ideea este şi de a întreţine pământul prin prezervarea mediului înconjurător, prin valorificarea peisajelor pentru turism, valorizarea potenţialului de sinergie a agriculturii, a industriei agroalimentare şi a turismului.

În final vorbim despre bani , bugetul este de 271.000 euro, iar pentru România s-au dat 80.000 euro şi proiectul a fost astfel făcut încât ţările cele mai sărace pun banii cei mai puţini. Atunci Spania participă cu 70.000 euro. România va consuma aproape 80.000 euro, iar contribuţia proprie este de 50.000 euro.

Dacă mai aveţi dvs alte întrebări?

D-na preşedinte Lokodi: O să dau citire acelei scrisori de intenţie, pe care cu votul dvs şi cu împuternicirea dvs o să semnez ca noi, judeţul Mureş să asigurăm suma de 50.000 euro pentru a participa la acest proiect.

Dl consilier Szabo: Eu am avut ocazia să particip la o expunere prezentată acum vreo 3 săptămâni cu ocazia unei întruniri la Răstoliţa, despre zona montană, unde domnul Ştef ne-a expus foarte multe probleme care privesc dezvoltarea acestei zone. Între timp am avut plăcerea să o întâlnesc şi pe domnişoara Cecile, a fost la noi la oficiu şi am discutat despre programul lider. Să ştiţi că în viziunea U.E. dezvoltarea agriculturii a ajuns la o altă fază, iar când vorbesc de dezvoltarea agriculturii, vorbesc de dezvoltarea rurală. Deci asta înseamnă numai lucrările agricole, producerea cerealelor şi zootehnie. Ei privesc, şi aşa trebuie să privim şi noi zona rurală, ca un ansamblu complex cu toate problemele lui. S-a trecut la o altă etapă, adică să nu forţăm peste tot producţia industrială să trecem la un fel de producţie performantă şi să tratăm problema rurală în ansamblul ei şi să folosim, aici e accentul, resursele locale, să păstrăm peisajul natural, să dăm oamenilor de lucru acolo unde trăiesc pentru că nu avem unde îi aduce în oraş. Iar acest program face exact acest lucru că vrea să folosească toate resursele umane şi materiale şi peisagistice din zonă ca să valorificăm. Noi avem foarte multe, avem caşul, urda, avem porcul autohton Bazna, dar nu putem vinde. La expunerea de la Răstoliţa am aflat un lucru foarte interesant : singurul produs din judeţul Mureş care e omologat, sunt măceşele, dar noi nu avem altceva? Nu avem caşul, meşteşuguri tradiţionale, avem agroturismul, dar de aici începe: caşul vândut la turiştii care vin şi să asigurăm oamenilor locuri de cazare, noi nu putem concura cu cei care au producţii de 7 – 8 tone de grâu, capre avem, oi avem am putea avea un venit extraordinar, parca zicea 2 euro/litru, vă daţi seama? Noi acum pe litrul de lapte de vacă primim 5.000-6.000 lei . De aceea la discuţia la care am participat am cerut ca judeţul nostru să fie implicat în acest proiect pilot pentru ca după aderare noi vom putea fi printre primii care vom putea accesa banii de la U.E şi nu e totuna dacă până atunci cu acest program putem omologa nişte produse pentru că după aceea putem accesa foarte mulţi bani pentru dezvoltarea rurală.

D-na preşedinte Lokodi: Scrisoarea de angajament a fost xeroxată, este în material, dar eu totuşi citesc :”Consiliul Judeţean Mureş reprezentat prin preşedinte Lokodi Edita declară că instituţia pe care o reprezintă încuviinţează şi se angajează să participe la realizarea proiectului „Covalprim” pentru valorificarea locală a produselor româneşti, iberice şi maghiare prezentate în cadrul iniţiativei comunitare „Lider Plus Cooperare”. Se angajează să efectueze o contribuţie financiară pentru realizarea proiectului de 50.000 euro, în conformitate cu planul financiar al formularului de candidatură.

Confirmă îndeplinirea condiţiilor de eligibilitate şi a celor cu privire la legislaţia comunitară a proiectului alăturat.”

Dl consilier Şopterean: La modul general, domnişoara ne-a prezentat foarte frumos în ceea ce o privea pe dânsa acest proiect. Eu însă nu cunosc reprezentanţii care au solicitat acest parteneriat, reprezentanţii Asociaţiei Judeţene pentru Dezvoltare Montană, respectiv domnul Ştef, este aici cumva? Atât v-aş ruga dacă este posibil să ni se spună concret unde se va derula acest proiect: aţi spus stână, care stână? Aţi spus zona montană, care zonă? Valea Gurghiului, Valea Mureşului, Râciu?

D-na preşedinte Lokodi: Domnul Şopterean, zona montană este definită prin hotărâre de guvern, am discutat acum două şedinţe despre aceste probleme prin care domnul Naznan chiar a cerut la un moment dat modificarea hotărârii de guvern, ca anumite localităţi, până la Reghin, au rămas în afara acestei zone montane şi noi am făcut modificare de guvern ca inclusiv până la Reghin, toată zona montană, pe Valea Nirajului în sus până la Măgherani, să fie cuprinsă în zona montană. Deci zona montană este definită în judeţul Mureş prin hotărâre de guvern. Acolo nu avem ce comenta. Asociaţia Montană este o asociaţie neguvernamentală non-profit care a fost înregistrată la Judecătoria Tîrgu Mureş, care are sediul la Reghin şi care are mai mulţi parteneri. Printre parteneri sunt: Direcţia Judeţeană pentru Agricultură, Consultanţa Agricolă, Consiliul Judeţean Mureş, Asociaţia Ovinelor, sunt persoane fizice care lucrează în domeniul agriculturii, sunt din diferite părţi ale judeţului din această zonă montană, iar domnişoara de care vorbiţi este directorul acestei asociaţii. Deci nu ea este partener în acest proiect. În acest proiect va fi partener Consiliul Judeţean Mureş iar în tot teritoriul judeţului Mureş se va derula pentru că avem o natură foarte frumoasă, nu trebuie să întrebăm care este stâna, se va desfăşura la toate stânele.

Dl consilier Şopterean: Exact aşa mi-aţi răspuns şi dvs la modul general, însă eu tot nu ştiu nimic.

D-na preşedinte Lokodi: Programul „Lider Plus” este know-how, adică pe româneşte învaţă oamenii cum să producă, cum să valorifice, este un program de învăţare nu de valorificare în mod concret a produselor. Asta înseamnă că vom învăţa oamenii în ce mod să folosească aceste rezerve importante ale judeţului, atunci eu pot să vă întreb în ce zonă vor paşte oile? Pentru că aşa începem proiectul, să dăm de mâncare la animale, apoi să înceapă să producă carne şi lapte, după aceea să ne gândim unde vom prelucra, deci tot judeţul să fie o asociere, pentru că numai prin asociere se poate valorifica. Deci această asociaţie este în formare, a început activitatea, mai bine nu pot să vă explic.

D-ra Cecile: Este vorba de o strategie, este vorba de un proiect pe termen lung, nu vom face acum investiţii, pentru că dacă se va face acum, se va face ca şi o grămadă de proiecte PHARE care s-au făcut cu 2 ani în urmă şi acum nu mai este nimic. Noi vrem să lucrăm pe termen lung.

Dl consilier Şopterean: Eu aici, la obligaţiile părţilor, la articolul 3 observ suma de 50.000 euro care se va aloca în 3 tranşe, prima în august 2005.

D-na preşedinte Lokodi: Am dat 600 milioane lei acum două şedinţe. Domnilor, am dorit să ştiţi exact, pe cuvânt, 4 ani de zile aţi putea folosi acest proiect să vă faceţi o imagine pozitivă, mergând în teritoriu şi lucrând împreună cu aceşti experţi, mergând cu ei la diferite ocazii în care iarna, primăvara, vara, toamna, aţi vorbi cu oamenii şi aţi deveni unii dintre susţinătorii proiectului Lider. Deci domnişoara a spus proiectul Lider înseamnă că oamenii încep de jos să lucreze, nu vine de sus, omul de jos se gândeşte cum să facă să poată să trăiască şi pentru asta administraţia locală, în principal consilierii judeţeni ar putea să împartă între ei zona montană şi ar putea în mod direct să se implementeze, v-aţi face pe undeva, un succes politic dacă v-aţi ocupa de acest proiect pentru că este de viitor. În toată Europa, în toate ţările care au aderat lucrează cu programul Lider Plus care este unul din proiectele cele mai importante şi mai benefice pentru că într-adevăr vine banul de la UE, dar după aceea trebuie să trăieşti.

Dl consilier Şopterean: Totuşi eu insist ca doamna Ruţă să ne prezinte concret câteva puncte.

D-ra Ruţă: Sunt directorul executiv al Asociaţiei Judeţene pentru Dezvoltare Montană Mureş. Această asociaţie s-a înfiinţat în anul 2003 având ca obiectiv principal sprijinirea locuitorilor din zona montană a judeţului Mureş, precum şi promovarea produselor montane de calitate în perspectiva integrării în U.E. În acest sens asociaţia noastră a realizat contacte şi colaborări interne şi externe cu organisme similare privind politicile pentru zona montană. Una din asociaţiile cu care colaborăm foarte strâns este asociaţia Mirvalt din Franţa. În perioada 10 – 12 decembrie 2004, asociaţia noastră, împreună cu o delegaţie de la Mirvalt şi doi reprezentanţi ai grupurilor de acţiune locală din Spania, respectiv Majorca şi Murcia au participat la o întâlnire de lucru pentru a pune bazele acestui proiect de cooperare Lider Plus. Este un proiect pilot de cooperare atât prin interesul temelor abordate cât şi prin diversitatea şi complexitatea temelor abordate. Acest proiect se va derula începând cu luna septembrie 2005 şi până în luna august 2007. Teritoriile care vor participa la acest proiect au fost prezentate de domnişoara Cecilia înaintea mea, precum şi obiectivele şi bugetul proiectului.

Dl consilier Suciu: Vreau să mulţumesc domnişoarei pentru expunerea pe care ne-a făcut-o pentru că acum suntem în măsură să ştim mult mai multe despre această acţiune. Pentru viitor cred că aşa ceva trebuia să aibă loc atunci când noi am supus în discuţie această problemă pentru prima dată în comisia de buget. Atunci când am aprobat cele 600 milioane. Pentru că atunci s-au născut două semne de întrebare în legătură cu partea turistică a proiectului pentru că noi am început discuţia fără să avem un act la bază, în timpul şedinţei am primit un dosar cu proiectul respectiv cu care ne-am edificat puţin, dar pe viitor ar fi bine ca aceste expuneri să se facă înainte de a aproba banii, noi am aprobat banii şi abia acum ne punem în temă despre ce este vorba. Consider şi eu că ar trebui să meargă acolo cineva, deşi aveam unele îndoieli, 10 zile, nu ştiu câte persoane, aşa cum aţi zis. A doua întrebare s-a pus problema adaptării caprelor din Insulele Baleare în Carpaţii României, pentru că s-a făcut o remarcă atunci, cum că şi domnul ministru Agaton a plantat palmieri dar nu prea le-a mers bine, eu vreau să aflu caprele respective cum se pot adapta? Atâta doresc să ştiu.

D-ra Cecile: De fapt nu am spus că capra din zona Murcia va veni aici în Carpaţi, nu am spus acest lucru, dar se poate amesteca, se poate încrucişa cu capra respectivă pentru a creşte cantitatea de lapte, asta e ideea. Am spus despre rasele autohtone că le vom păstra, ţurcana la oi, Bazna la porc, pentru că nu putem aduce porcul din Majorca aici, el nu va rezista.

Dl consilier Szabo: Cred că sunt dator colegului meu cu o explicaţie, o dată cu delimitarea geografică a zonei, în anul 2003, printr-o hotărâre de guvern s-a delimitat exact care sunt unităţile administrative care aparţin de zona montană. Deci în judeţul Mureş sunt 12 comune cu localităţile bine stabilite, sunt şi comune parţial zonă montană sunt sate cum ar fi Măgherani, Sovata cu Câmpul Cetăţii şi Săcădatul şi cam aici se termină zona montană, noi nu am fost mulţumiţi, am cerut corectarea, dar încă nu a venit. Cealaltă treabă că ce anume urmărim, cred că nu aţi fost atent când am spus posibilitatea valorificării resurselor din mediul rural, deci de a da posibilitatea ţăranilor noştri să valorifice pe piaţă la o valoare şi unde anume, la care stână? Asta trebuie să stabilim, puţin câte puţin …nu pot zice acum stâna din Răstoliţa…asta vor zice dânşii.

D-na preşedinte Lokodi: Dacă cu 21 de puncte pe ordinea de zi ne apucăm să detaliem stânele din judeţ…

Dl consilier Szabo: Dar eu vreau să înţeleagă colegii că acum când vrem să intrăm în europa noi trebuie să dăm de lucru la ţăranii noştri care trăiesc cum trăiesc la ţară, nu ştiu dacă ştiţi, dar ne cramponăm de nişte sume pe care trebuie să le dăm să punem în valoare tot ce avem ca să nu tot întindem mâna să ne dea cineva ceva. Adică să ne ducem cu produsele noastre să valorificăm şi să valorificăm la valoarea lor reală.

D-na preşedinte Lokodi: Daţi-mi voie domnilor, înainte să dau cuvântul celorlalţi consilieri înscrişi, să salut pe domnul Burkhardt, subprefectul judeţului.

Dl consilier Mora: Trebuie neapărat să nu se înţeleagă că nu este cineva împotriva acestui proiect. Însă trebuie să le discutăm, ştim că ordinea de zi este lungă, ne grăbim cu toţii, dar eu cred că în esenţă, dacă e să explicăm acest proiect, eu cred că ar trebui să facem următorul lucru: în loc să facem dezvoltare în zonele rurale punctuale şi întâmplătoare care în final nu sunt coagulate într-o strategie completă, în acest sens putem să ne facem o strategie clară de dezvoltare pe zona montană, cu alte cuvinte noi trebuie să dăm girul unui asemenea proiect, eu am fost întotdeauna un susţinător al acestei gândiri, mai ales că în multe zone ale judeţului, când facem dezvoltare de infrastructură, nu le legăm una de alta şi în acest sens patronul acestei idei trebuie să fie Consiliul Judeţean, pentru că degeaba o comună îşi rezolvă problemele dacă nu este legată de următoarea şi nu este un flux continuu. Noi avem o ofertă deosebit de bună, vin străinii din alte ţări şi se minunează la ce valori avem noi, la ce produse avem noi, dar nu reuşim să le vindem. Avem nevoie de ajutorul lor să ne înveţe să le punem în valoare şi să le putem vinde. Ar fi bine ca în viitor, dacă nu domnişoara Cecile, dar cineva să vină periodic să ne facă o prezentare referitor la stadiul în care este proiectul ca să simtă lumea că banii pe care îi dăm se face ceva cu ei în acest sens.

Dl consilier Szalkay: Eu am o singură întrebare. Noi am aprobat o sumă de 600 milioane şi aici e vorba de 50.000 euro, întrebarea este când se vor trage aceste sume, când se vor folosi şi dacă avem de unde le vom acoperi.

Domnişoara Cecile: Proiectul durează doi ani de zile, începutul va fi de la 1 septembrie 2005 – 1 august 2007, iar suma de 50.000 euro a fost încă de la început. Ideea era să reducem suma totală, împărţind în 3 ani de zile ca să fie mai uşor.

D-na preşedinte Lokodi: Şi banii, aşa cum am citit, ne angajăm să efectuăm această contribuţie, noi, Consiliul Judeţean, fiind vorba de 50.000 euro, solicit votul dvs. dacă pot semna această scrisoare de angajament şi noi din bugetul Consiliului Judeţean, putem asigura această sumă.

Vot: Se aprobă cu 29 voturi „pentru”, 3 nu au votat (Ţintoşan, Venczi, Benedek) şi 3 absenţi (Radu, Sămărgiţan, Kardos).

D-na preşedinte Lokodi: Voi semna acum această scrisoare ca să nu trebuiască să vă mai întoarceţi.

2.Proiect de hotărâre privind aprobarea Contractului de finanţare pentru servicii încheiat între Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Organizaţia Salvaţi Copiii precum şi Consiliul Judeţean Mureş prin Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Mureş

D-na preşedinte Lokodi: Permiteţi-mi să dau cuvântul domnului Domby să ne prezinte pe scurt acest material.

Dl director Domby: Este un program de interes naţional, care a fost elaborat şi aplicat în mai multe judeţe ale ţării, începând ca din luna septembrie să fie aplicat şi în judeţul Mureş. Este vorba despre prevenirea exploatării muncii copiilor, acest program va avea unele sub-proiecte privind prevenirea cerşitului a vagabondatului, prevenirea abandonului şcolar şi prevenirea consumului de droguri. Este un program de interes naţional care a fost câştigat prin licitaţie de Fundaţia Salvaţi Copiii care activează în judeţul Mureş.

Art.1 Se aprobă cu 32 voturi „pentru”, 3 absenţi (Radu, Sămărghiţan, Kardos).

Art.2 Se aprobă cu 32 voturi „pentru”, 3 absenţi (Radu, Sămărghiţan, Kardos).

Art.3 Se aprobă cu 32 voturi „pentru”, 3 absenţi (Radu, Sămărghiţan, Kardos).

Art.4 Se aprobă cu 32 voturi „pentru”, 3 absenţi (Radu, Sămărghiţan, Kardos).

În întregime hotărârea se aprobă cu 32 voturi „pentru”, 3 absenţi (Radu, Sămărghiţan, Kardos).

3.Proiect de hotărâre privind clasarea ca drum comunal a unui drum de interes local de pe teritoriul administrativ al comunei Stînceni

D-na preşedinte Lokodi: Este drumul spre Meştera care a fost grav

inundat, trebuie reparat, hotărârea de guvern prevede drumuri judeţene, comunale, poduri şi podeţe, avem nevoie de clasificarea acestui drum ca să îl putem repara.

Art.1 Se aprobă cu 30 voturi „pentru”, 2 nu au votat (Tatar, Ţintoşan), 3 absenţi (Radu, Sămărghiţan, Kardos).

Art.2 Se aprobă cu 30 voturi „pentru”, 2 nu au votat (Tatar, Ţintoşan), 3 absenţi (Radu, Sămărghiţan, Kardos).

În întregime hotărârea se aprobă cu 30 voturi „pentru”, 2 nu au votat (Tatar, Ţintoşan), 3 absenţi (Radu, Sămărghiţan, Kardos).

1.Proiect de hotărâre privind modificarea art.85 din Regulamentul de organizare şi funcţionare al Consiliului Judeţean Mureş

D-na preşedinte Lokodi: Acest articol se referă la organizarea activităţii în

şedinţe ordinare ale Consiliului Judeţean, a fost avizat de toate comisiile.

Art.1 Se aprobă cu 30 voturi „pentru”, 2 nu au votat (Tatar, Ţintoşan), 3 absenţi (Radu, Sămărghiţan, Kardos).

Art.2 Se aprobă cu 30 voturi „pentru”, 2 nu au votat (Tatar, Ţintoşan), 3 absenţi (Radu, Sămărghiţan, Kardos).

În întregime hotărârea se aprobă cu 30 voturi „pentru”, 2 nu au votat (Tatar, Ţintoşan), 3 absenţi (Radu, Sămărghiţan, Kardos).

2. Proiect de hotărâre privind aprobarea Protocolului de parteneriat pentru continuarea activităţii „Centrului creştin social-medical de zi” Sighişoara

D-na preşedinte Lokodi: Proiectul a fost avizat de comisia juridică, comisia

economico – financiară, servicii, dar dacă doriţi domnul director Domby să prezentaţi…

Dl director Domby: Este o activitate laborioasă pentru că se adresează vârstnicilor din Sighişoara, programul a fost obţinut prin fonduri PHARE şi răspunde obiectivului pentru care a fost obţinut, la program participă şi Biserica Ortodoxă.

Dl consilier Lădariu: Cunosc destul de bine realitatea, rolul mare al bisericii şi-a spus cuvântul, dovadă că unde se poate trece peste prejudecăţi, rezultatele pot fi pe măsură. Se confirmă că acolo unde oamenii sunt preocupaţi de semenii lor aflaţi în suferinţă, rezultatele sunt pe măsură. Trebuie văzut într-adevăr ce se întâmplă pentru a ne da seama, dar este într-adevăr un exemplu.

Dl Ovidiu Dan, Filantropia Sighişoara : În primul rând vreau să vă mulţumesc din suflet pentru disponibilitatea pe care aţi avut-o de a încheia acest contract de parteneriat, va avea un impact deosebit de puternic în Sighişoara şi care ne face o cinste deosebită şi nouă dar şi dvs. cei de la PHARE au venit, au văzut şi au spus că este o realizare de excepţie şi vă invit să veniţi să vedeţi ce se face acolo. Activitatea a fost prevăzută pentru 40 de persoane, dar având în vedere contextul economico-social dificil s-a lucrat pentru 90 de persoane zilnic. Le asigurăm masă cazare, asistenţă medicală, igienizare, vin medici de suflet, vin din Tîrgu Mureş, din Sighişoara, voluntar, cu maşina personală şi fac o treabă deosebită. S-a anunţat pentru luna septembrie şi domnul Jonathan Sheely, care vrea să vină să vadă şi în acest context îmi repet invitaţia de a fi împreună să vedeţi ce se face acolo, vă mulţumesc pentru încrederea acordată şi vă asigur că şi pe viitor veţi fi mândri că aţi pus şi dvs umărul. Sunt 90 de persoane din care 40% sunt maghiari, 50% sunt români, iar 10% sunt de alte etnii, de toate confesiunile, chiar dacă sunt preot şi protopop ortodox, biserica este deschisă pentru toţi. Vă mulţumesc frumos.

D-na preşedinte Lokodi: În primul rând vă mulţumim pentru această muncă ce aţi depus-o mi se pare prima dată la Saschiz am amintit de acest proiect şi în momentul în care a apărut pe ordinea de zi, am zis să încheiem acest parteneriat pentru a vă putea ajuta să sperăm că şi în viitor vom avea o colaborare bună.

Dl consilier Pokorny: Ca şi în alte ocazii de acest gen, în care era vorba de parteneriate, de diferite tipuri între Consiliul Judeţean şi fundaţii sau asociaţii neguvernamentale, iată încă o dovadă elocventă a unei activităţi eficiente, creştineşti, a unei activităţi care merită sprijinul nostru, al Consiliului Judeţean şi eu personal ţin să felicit această fundaţie şi conducerea ei, pentru că au reuşit să adune în jurul lor sponsori şi e de admirat cum reuşesc să aducă şi să pregătească hrana, pentru că ştim foarte bine câte greutăţi întâmpinăm zilnic, deci ei asigură această hrană cu o sumă de bani foarte mică. Felicitări!

Art.1 Se aprobă cu 31 voturi „pentru”, 1 nu au votat (Tatar) absenţi (Radu, Sămărghiţan, Kardos).

Art.2 Se aprobă cu 31 voturi „pentru”, 1 nu au votat (Tatar), 3 absenţi (Radu, Sămărghiţan, Kardos).

Art.3 Se aprobă cu 31 voturi „pentru”, 1 nu au votat (Tatar), 3 absenţi (Radu, Sămărghiţan, Kardos).

În întregime hotărârea se aprobă cu 31 voturi „pentru”, 1 nu au votat (Tatar, Ţintoşan), 3 absenţi (Radu, Sămărghiţan, Kardos).

3.Proiect de hotărâre privind aprobarea Convenţiei de colaborare între Consiliul Judeţean Mureş şi Asociaţia Română de Cancer – Grupul „Destine Comune” Tîrgu Mureş

D-na preşedinte Lokodi: Pentru a participa la activitatea acestei asociaţii,

încheiem azi un protocol de colaborare. Este prezentă în sală doamna Stela Hanus, este preşedinta asociaţiei „Destine Comune”, o rugăm să ne prezinte foarte pe scurt activitatea.

D-na Hanus: Bună ziua. Am să încep prin a vă spune că eu sufăr de această boală, cancerul, am trecut peste această boală de două ori, deci am fost recidivistă în probleme de cancer şi acum 9 ani când mi s-a spus că nu mai există nici o şansă, am început să am această activitatea tocmai pentru a mă putea informa şi pentru a şti de ce trebuie să las în urmă doi copii mici, un băiat de patru ani şi o fetiţă de 11, motiv pentru care, domnul doctor Moldovan, alergologul Tîrgu Mureşului a spus că dacă tot fac o asemenea muncă, ce ar fi să pornesc o activitate de terapie de grup. Acest grup s-a dezvoltat foarte mult, din păcate, pentru că sunt foarte mulţi oameni care trec prin această experienţă de viaţă numită cancer şi a fost şi un lucru pozitiv pentru că noi ne-am dezvoltat şi ne-am axat mai mult pe informare şi pe educarea noastră şi pe schimbarea mentalităţii, în primul rând, fiind primul pas spre vindecare. Trebuie să te schimbi, trebuie să ai o atitudine care să te sprijine în a-ţi ridica sistemul imunitar. Noi reuşim acest lucru, ne-ar face o deosebită plăcere să ne vizitaţi şi să vedeţi că se poate, sunt lucruri pe care oamenii care nu au avut de suferit şocuri puternice, le este mai greu să înţeleagă şi avem foarte mare nevoie de aceşti bani, 1.500.000 lei, mie mi s-a părut foarte greu să îi cer, asta este o dovadă în plus ca să vedeţi că munca noastră începe din suflet şi o facem cu toată tăria. Avem nevoie de aceşti bani pentru a plăti sala de sport şi pentru a sprijini persoanele care ies din operaţie pentru câteva zile să le facem cumpărăturile, una alta, deci nu putem noi să facem acest lucru nu avem voie să cărăm bagaje un timp după operaţie, mă refer la femeile cu cancer de sân. Sperăm în dezvoltarea noastră, sperăm că se va realiza şi atunci la anul vom încerca să facem mai mult pentru toată lumea.

D-na preşedinte Lokodi: D-na director, înainte mi-aţi mai solicitat ajutorul într-o problemă, vă rog să reveniţi peste două săptămâni să discutăm şi să încercăm să rezolvăm şi acea problemă, iar în viitor vă rog să mai depuneţi astfel de proiecte ca să vă putem ajuta.

Dl consilier Lădariu: Este destul să citim doar denumirea asociaţiei: „Asociaţia Română de Cancer – Grupul Destine Comune”, sunt momente în care sintagmele de acest fel nu mai cer nici o completare, nu mai cer nici o exemplificare şi aproape nici o justificare. Iată că avem aici şi denumirea „Destine comune” care spune mai mult decât 1000 de cuvinte. Suma mi se pare nesemnificativă în comparaţie cu marea durere şi marea traumă a acestor oameni. Prin meseria mea se întâmplă să cunosc o parte dintre membri acestei asociaţii şi poate ar trebui, de la noi, să punem ceva mai mult, pentru oamenii aceştia aflaţi în suferinţă. Să ne gândim întotdeauna, noi cei sănătoşi, la cei aflaţi în suferinţă. Deci să ne gândim să mai punem ceva de la noi, o sumă substanţială pentru că această idee într-adevăr nobilă, merită mai mult din partea noastră.

D-na preşedinte Lokodi: Dacă doriţi să faceţi o propunere, noi putem acum … doamna nu a îndrăznit să ceară mai mult a solicitat doar chiria pentru sala de sport şi ne-a solicitat ceva materiale să i le xeroxăm şi de hârtie. Azi a mai zis că s-ar putea ca uneori să aibă nevoie de un mijloc de transport atunci când vor merge grupurile din Tîrgu Mureş să se întâlnească cu Harghita şi Covasna, cu ocazia şedinţelor comune. Domnilor faceţi-mi o propunere şi putem modifica. Eventual să facem la anul un parteneriat, pe un buget pe un an, anul acesta să mergem aşa, mai ajutăm această asociaţie cum putem şi după aceea vom reveni cu un proiect de hotărâre.

Dl consilier Lădariu: Eu aş vrea să propun 50 de milioane, dar 50 de milioane e puţin.

Dl consilier Pokorny: M-am consultat cu domnul preşedinte din comisie de buget şi suntem de acord cu această sumă, eu din păcate o cunosc pe doamna director, zic din păcate, pentru că cunosc situaţia din familie, pot să vă spun că este o sumă mică, merită deocamdată să sprijinim această activitate.

Dl consilier Giurgea: Noi am discutat şi în comisia de buget şi am zis că totuşi dacă atât a cerut poate doar de atât are nevoie. Nu este aşa. Suma pe care au propus-o este corectă, dar mai mult decât atât, şi eu mă ofer, ca atunci când au nevoie de transport să îi ajut.

Art.1- modificat la 50 milioane lei Se aprobă cu 31 voturi „pentru”, 1 nu au votat (Tatar), 3 absenţi (Radu, Sămărghiţan, Kardos).

Art. 2 Se aprobă cu 31 voturi „pentru”, 1 nu au votat (Tatar), 3 absenţi (Radu, Sămărghiţan, Kardos).

Art.3 Se aprobă cu 31 voturi „pentru”, 1 nu au votat (Tatar), 3 absenţi (Radu, Sămărghiţan, Kardos).

În întregime hotărârea se aprobă cu 31 voturi „pentru”, 1 nu au votat (Tatar), 3 absenţi (Radu, Sămărghiţan, Kardos).

4. Proiect de hotărâre privind aprobarea Convenţiei de colaborare cu Fundaţia „Mâini Dibace”

D-na preşedinte Lokodi: Este un alt parteneriat pentru copiii care suferă

de handicap mentale, locomotorii sau multiple, cu vârste între 18 – 43 ani de asemenea această asociaţie a venit să ne solicite să sprijinim activitatea lor, avem o convenţie de colaborare de 50 milioane lei.

Dl. consilier Giurgea: Sigur că fiecare dintre noi, dacă nu are o suferinţă fizică, poate are una sufletească, sau, de ce nu, una materială. Vedeţi aceşti copii pe care de multe ori noi îi aducem de la 0 la o educaţie cât de cât civilizată, de la 18 ani legiuitorul nu mai prevede nici o protecţie a lor. Mulţi din aceşti copii din nefericire ajung pe drumuri, şi comit fapte reprobabile care îi costă libertatea iar câteodată chiar viaţa. Vedeţi, eu cunosc această fundaţie, este o fundaţie de aceşti oameni şi de suferinţele lor. Eu cred că trebuie ajutaţi cu suma de 50 de milioane, chiar dacă, din păcate, au mai fost colegi care au spus dar ce domnule, noi suntem Consiliul Judeţean sau o societate de binefacere? Noi suntem aleşi şi responsabili şi pentru cei aflaţi în suferinţă la fel cum suntem răspunzători şi pentru cei în necazuri materiale şi calamităţi. Susţin această propunere şi închei prin a vă spune că trebuie să ne apropiem de aceşti oameni pentru că să ştiţi, e vai şi amar în familiile acestor oameni.

Art.1 Se aprobă cu 30 voturi „pentru”, 2 nu au votat (Tatar, Lazăr), 3 absenţi (Radu, Sămărghiţan, Kardos).

Art.2 Se aprobă cu 29 voturi „pentru”, 3 nu au votat (Tatar, Lazăr, Kakasi), 3 absenţi (Radu, Sămărghiţan, Kardos).

Art.3 Se aprobă cu 28 voturi „pentru”, 4 nu au votat (Tatar, Lazăr, Kakasi, Ţintoşan), 3 absenţi (Radu, Sămărghiţan, Kardos).

Art.4 Se aprobă cu 28 voturi „pentru”, nu au votat (Tatar, Lazăr, Kakasi, Ţintoşan), 3 absenţi (Radu, Sămărghiţan, Kardos).

În întregime Se aprobă cu 28 voturi „pentru”, 4 nu au votat (Tatar, Lazăr, Kakasi, Ţintoşan), 3 absenţi (Radu, Sămărghiţan, Kardos).

5. Proiect de hotărâre privind aprobarea Convenţiei de colaborare între Consiliul Judeţean şi Fundaţia culturală „SCENA” pentru organizarea Festivalului Televiziunilor Locale şi producătorilor independenţi – SIMFEST 2005

D-na preşedinte Lokodi: Această fundaţie, în primăvară, din fondurile alocate pentru cultură a câştigat un proiect , e adevărat cu o sumă modică de 40 milioane, s-a venit la noi pentru suplimentare, pentru că aceste cheltuieli sunt mari, fiind un festival al televiziunilor locale şi producătorilor independenţi, noi, Consiliul Judeţean am considerat că putem merge până la suma de 100 milioane, deci am completat cu 60 milioane.

Acest proiect a trecut prin comisii, comisia de buget a propus acordarea unei sume de 210 milioane lei, deci in total 250 milioane lei.

Dl consilier Giurgea: Sigur că este o sumă importantă, este o cheltuială, dar chiar nu puteam trece am considerat noi în comisia de buget, deşi vă rog să ştiţi, că au fost dezbateri în două reprize, foarte în profunzime despre a acorda sau nu aceste 210 milioane, de unde? Se creează un precedent etc, etc. De ce trebuie să facem acest lucru? Pentru că eu nu mai suport să fiu confundat tot timpul cu Primăria Tîrgu Mureş şi Consiliul Local şi mai ales cu primarul. Din nefericire Consiliul Judeţean nu este cunoscut la nivelul implicării lui chiar ştim precis noi că importanţa consiliului judeţean şi realizările sunt în atâtea domenii încât e greu să le enumăr, dar nu suntem cunoscuţi, de ce să nu profităm de acest lucru, de a fi cunoscuţi pe plan judeţean, dar de ce nu, pe plan naţional? Aceste televiziuni, aceşti operatori, vin din toată ţara, filmează peste tot nu numai în Tîrgu Mureş, în tot judeţul filmează şi realizările judeţului le poartă nu numai o zi, două după ce pleacă ci luni de zile şi în toată ţara. Este o ocazie de a ne face cunoscuţi atât pe plan judeţean, acest festival derulându-se pe o perioadă de 7 zile, cât şi pe plan naţional. Pe de altă parte, întâlnirea Consiliului Judeţean şi de ce nu, a consilierilor judeţeni cu foarte mulţi reporteri, redactori, este binevenită. Schimbul de păreri, schimbul de informaţii şi raţionamentul pentru care să aprobăm aceşti bani este mândria de a puncta că existăm ca aleşi ai acestui judeţ şi ca cetăţeni ai acestui judeţ.

Dl consilier Lădariu: Mă bucur sincer că încetul cu încetul cultura începe să îşi ocupe locul binemeritat în această ţară. Prea fost cultura a cincea roată la căruţă. Mă bucur că acest proiect este cu Fundaţia culturală Scena. Am reţinut din expunerea de motive, ceea ce vedem aici scris negru pe alb „Festivalul televiziunilor locale şi al producătorilor independenţi este conceput ca o şansă de afirmare oferită realizatorilor de televiziune, reporterilor, cameramanilor şi producătorilor din televiziunile locale….” Şi am reţinut sintagma „şansă de afirmare”, adepţi fiind a ceea ce ne uneşte, consider acest proiect un proiect încurajator, unul care promite, felicitări iniţiatorilor.

Dl consilier Suciu: Vreau să revin la problema întocmirii comisiilor la începutul anului. Ştiţi că am susţinut ca la comisia economico – financiară să fie reprezentate toate forţele politice din consiliu şi să fim ceva mai numeroşi pentru că şi activitatea în comisia respectivă e foarte mare. Şi azi din 21 de puncte, 18 au fost analizate în comisia noastră. Noi am avut un „legământ” ca ceea ce votăm în comisie să votăm şi în plen şi numai în situaţiile în care apar elemente noi pe care nu le cunoaştem, atunci să schimbăm votul. Noi comisia, nu facem compromisuri şi dacă plafonul maxim este de 100 de milioane, noi la cultură am dat 50 şi dânşilor 40, aşa a fost analiza atunci, am zis să completăm până la 100 şi încheiem un fond, urmând ca diferenţa care a remarcat-o domnul Giurgea să se dea din alte fonduri. Erau cele 3 miliarde la dispoziţia Consiliului Judeţean, pentru a ne face cunoscuţi în ţară, din care 2 miliarde sunt contractate, mai este un miliard şi de acolo s-ar putea da. Domnul director Bartha a obiectat că e nevoie de licitaţie, noi am spus că din fondul de rezervă şi am spus la vot suma care este în aviz şi cu majoritate de voturi s-a aprobat. Eu aş face apel şi comisiei să îl menţinem acest vot.

Dl consilier Pokorny: Eu în comisie am votat pentru această sumă despre care este vorba în aviz, dar am avut o menţiune care s-a uitat să se scrie, probabil, ca având în vedere suma importantă prin care just se promovează imaginea Consiliului Judeţean, pentru că este într-adevăr stânjenitor că ne tot confundă oamenii cu consilierii locali şi ne trag la răspundere. Eu am propus să mă reîntorc ca un ataşat de presă din cadrul consiliului având în vedere suma importantă şi parteneriatul nostru, să răspundă concret de promovarea imaginii Consiliului Judeţean, punct cu punct după un program bine stabilit, s-a acceptat în comisie şi rog să se ţină cont.

Dl consilier Kakasi: Am ascultat cu mare atenţie părerea colegilor de la comisia economică şi din acest motiv îmi pare foarte rău că acest proiect nu a fost discutat în comisia de cultură, mai ales că membri comisiei au lucrat la proiectele culturale finanţate, unde Fundaţia Scena a primit o sumă frumoasă. Poate că această sumă nu este suficientă, dar la care fundaţie a fost? Vă rog frumos să reţineţi că la organizator în expunerea de motive apare o organizaţie neguvernamentală, după mine trebuie analizat cine este această organizaţie, bănuiesc că nu este din judeţul nostru care apare ca organizator principal, dar a făcut doar un parteneriat cu Fundaţia Culturală Scena. Nu vreau să mai lungesc discuţia, dar nu sunt de acord şi consider că deşi este foarte aproape evenimentul, trebuie discutat în comisia de cultură şi nicidecum nu sunt de acord cu o astfel de sumă, care este foarte mare pentru SIMFEST.

Dl consilier Benedek: Are dreptate domnul Kakasi că nu a fost bine organizat, dar nu este nici primul nici ultimul. Sunt cel care de fiecare dată atrag atenţia asupra faptului că ar trebui mai mult discutate proiectele şi aduse la cunoştinţa noastră. De exemplu acest proiect pe care l-aţi aprobat în unanimitate şi eu am susţinut că nu am înţeles nimic, probabil că va fi ceva bun, privind zona montană, privind Ungaria, privind altele şi altele. Eu v-aş ruga frumos să nu discutăm această problemă, prima dată am participat la o şedinţă de buget, fiind nou ales şi voi încerca să îmi aduc aportul. Deocamdată nu ştim din ce sumă şi acordăm, sunt multe chestii lacunare, dar care din lipsa de experienţă vin. Nu cred că vom face o ilegalitate acordând această sumă, dar această manifestare a televiziunilor locale va avea loc curând, nu mai avem timp de discuţii. Deci dacă vrem să ajutăm acum, acum e momentul, nu mai încolo căci va fi fără folos. Eu vă rog să susţineţi, a fost o discuţie care a durat vreo oră şi la vot a trecut cu majoritate zdrobitoare. Vă rog să aveţi încredere în comisia de buget, pentru că într-adevăr acum este nevoie de aceşti bani, acolo. Avem specialişti care să verifice restul problemelor.

Dl vicepreşedinte Groza: Eu mă aliez celorlalţi consilieri judeţeni şi susţin cu căldură acest proiect de hotărâre. Eu consider că este unul din cele mai importante evenimente media care vor avea loc în Tîrgu Mureş. Trebuie să realizăm faptul că acest eveniment va deveni un eveniment de talie internaţională şi dacă nu suntem în stare să alocăm acum o sumă de bani relativ mică, pentru că suma globală este de 4 – 5 ori mai mare, ce vom face atunci când va trebui să venim cu o suma mare. Pe de altă parte s-a pus problema de ce „Ion Production S.R.L”. Noi nu putem să dăm, prin lege, bani SRL-urilor şi trebuia să găsim o formulă prin asociaţii sau fundaţii, pentru că doar acestora putem noi să le dăm bani. În că o dată noi nu putem să încadrăm în „Patul lui Procust” că noi am stabilit, cândva, o sumă de 100 milioane, evident proiectele trebuie individualizate, iar acesta este un proiect de anvergură. Va deveni un proiect de talie internaţională, să ne gândim foarte bine, pentru că vom putea deveni cunoscuţi şi pe plan internaţional, încă o dată susţin puternic acest proiect şi sper să îl aprobăm.

Dl consilier Lădariu: Mă simt obligat să revin pe aceeaşi temă, în primul rând, festivalul va avea loc între 22 – 28 august, când vom avea timp să ne mai adunăm în comisia de cultură şi când vom mai putea vota în plen. Ar fi, cum spune ardeleanul „după ploaie, chepeneag”. Într-adevăr nu s-a discutat în comisia de cultură, dar după ceea ce s-a discutat aici eu sunt edificat pentru că ştiu că e mai uşor să pui beţe în roate, pentru mici probleme, dar eu nu am să o fac, pentru că este un proiect cultural, apoi s-a argumentat că va fi cu un S.R.L. Eu citesc clar că este vorba de un proiect de colaborare cu Fundaţia culturală „SCENA”, atât am reţinut. Banii sunt cei care sunt, trebuie bine drămuiţi, trebuie să avem grijă de ei, dar repet proiectul este generos să îl susţinem aşadar.

Dl consilier Socotar: S-a atins punctul principal al acestui proiect, în sensul că într-adevăr, pe la începutul anului a fost o solicitare pentru a finanţa acest proiect şi, cu tot respectul, nu vreau să ac un reproş colegilor de la cultură, pentru că nici eu, la rândul meu nu am ştiut în acel moment de amploarea acestui proiect. Ulterior la comisia de buget finanţe, au venit reprezentanţii producătorilor şi ne-au explicat concret despre ce este vorba. Sigur, este cel mai important eveniment media din acest an, din judeţul Mureş, iar fără să desconsider suma de 40 de milioane, la acest nivel era o sumă ridicolă. Era exact opţiunea care a zis-o domnul Giurgea: ori ne implicăm pentru a acoperii deficitul de imagine, sau stăm de o parte. Într-adevăr era regula celor 100 de milioane, pe care noi nu am vrut să o încălcăm şi de aceea, noi, la comisie, am încercat să găsim o soluţie alternativă, deci ca proiect cultural să fie finanţat la 100 milioane, diferenţa să se dea din alte surse. În acel moment ni s-a spus de către aparatul tehnic de către directorul de buget că nu este posibil şi atunci am încălcat regula şi am propus 250 milioane per total. Am vrut doar să subliniez că în acest context s-a născut această finanţare mai importantă, dar ne referim la un eveniment unic în felul lui şi nu se poate compara cu alte proiecte culturale media. De aceea noi am susţinut puternic şi fac apel la colegii mei să aprobe acest proiect la un nivel care este oricum sub nivelul festivalului şi le dorim succes în a atrage resurse financiare destule pentru a face festivalul la un nivel pe care ni-l dorim noi.

D-na preşedinte Lokodi: Am şi eu de spus câteva cuvinte. Da, domnule Giurgea, aţi discutat cu mine şi am ridicat atunci problema să încheiem un parteneriat pentru 60 milioane lei pentru a respecta acea hotărâre de a merge până la nivelul sumei de 100 milioane. Aceasta a fost discuţia cu mine, asta susţin şi pentru asta confirm discuţia. Într-o altă ordine de idei, Consiliul Judeţean, tocmai pentru a reuşi să schimbe imaginea faţă de activitatea sa şi de a promova realitatea, a încheiat mai multe contracte de parteneriat cu absolut toţi reprezentanţii mass-mediei şi dorim să achităm acele articole care vorbesc despre Consiliul Judeţean, nu însă acele articole care deformează şi dezinformează realitatea şi publicul. D-na Ruja, în calitate de persoană care vă ocupaţi de acest proiect, vă rugăm informaţi-ne Consiliul local cu ce sumă contribuie.

D-na Corina Ruja: Am să vă dau aceste date, dar am şi eu o rugăminte să îl ascultaţi pe colegul meu, Ioan Ceauşescu. De ce pe el şi nu pe mine? Pentru că în urmă cu 3 ani lui i-a aparţinut această idee, el a gândit-o şi a crescut de la an la an şi pentru că, practic, având această idee în urmă cu 3 ani este meritul lui şi el trebuie să vorbească.

Dl. Ceauşescu: Festivalul este marcă înregistrată, a mea, personală, şi a acelei S.C. „Ion Production” S.R.L. care este firma mea, care funcţionează de aproximativ un an în judeţul Mureş. Este extraordinar ceea ce se întâmplă la Tîrgu Mureş chiar şi numai prin faptul că a fost luat în discuţie la nivelul Consiliului Judeţean, vă mărturisesc că acolo unde s-au desfăşurat primele două ediţii şi anume în judeţul Hunedoara, nu s-a putut ajunge la un asemenea nivel. Ca să vă răspund la întrebare, primăria ne-a pus la dispoziţie casa de oaspeţi pentru o săptămână, cu cazare şi masă, ei asigură masa festivă, toate locaţiile pentru desfăşurare, anume cetatea, şi spaţiile de afişaj şi au mai alocat 15 milioane, deci se ridică la 150 milioane dacă e să calculăm serviciile.

D-na preşedinte Lokodi: Noi din buget nu putem ajuta societăţile comerciale, practic din buget există un singur sprijin acela de sponsorizare, iar noi nu facem sponsorizări. Noi putem participa la organizarea anumitor evenimente social culturale organizate de asociaţii non profit. Tocmai de aceea am trimis acum să mi se aducă dosarul prin care dvs aţi primit cele 40 de milioane, tocmai pentru a vedea dacă totul este în regulă. Acest contract de parteneriat priveşte o fundaţie, doresc să văd dacă actele sunt în regulă, indiferent, conform proiectului care este în faţa noastră, dacă putem să trecem la vot, prima dată trebuie să supun la vot propunerea comisiei şi dacă trece bine, dacă nu propunerea din material. Deci trecem la vot, dar art.1, prima dată trebuie în anexă să fie 210 milioane. Deci cine este pentru forma art.1 cu 210 milioane? Votaţi.

Art.1 Se respinge cu 21 voturi „pentru”, 6 „împotriva” (Lokodi, Ban, Bozodi, Kakasi, Magyarasi, Venczi), 4 abţineri (Amza, Simon, Szalkay, Veress), 1 nu a votat (Şopterean), 3 absenţi (Radu, Sămărghiţan, Kardos).

Cine este pentru art.1 cu 60 milioane lei.

Art.1 Se respinge cu 14 voturi „pentru”, 10 „împotriva” (Tosa, Boloş, Brassai, Giurgea, Lazăr, Mora, Pokorny, Popa, Socotar), 5 abţineri (Amza, Balogh, Szabo, Szalkay, Tatar), 3 nu au votat (Groza, Şopterean, Ţintoşan), 3 absenţi (Radu, Sămărghiţan, Kardos).

Nu a trecut: nu a trecut nici aşa, ne trebuie 2/3.

Dl consilier Giurgea: Mulţumesc domnului Benedek, mulţumesc domnului Pokorny, pentru că ştiu că au votat „pentru”. Deci stimaţi colegi este vorba despre imaginea noastră, nu e vorba de imaginea lui Giurgea sau a doamnei Lokodi Edita, este vorba de imaginea noastră, a Consiliului Judeţean. Trebuie să înţelegem că aşa cum am dat de atâtea ori bani în toate direcţiile e bine să facem şi acum acest lucru, să dăm această sumă. De ce? Cred că nu mai e cazul să reluăm discuţia. Rugămintea mea personală este, fără să am nici un câştig de aici, să mai supunem încă o dată la vot pentru că vedeţi că nu a trecut nici o variantă. Sincer vă rog, să avem un dram de înţelepciune şi vă mulţumesc.

D-na preşedinte Lokodi: Domnilor, aţi votat ambele variante, dacă nici la 60 de milioane nu a trecut, ce să vă spun? Nouă ne trebuie 28 de voturi în mod normal. Lipsesc 3 persoane, atunci trebuie 24.

Dl dir. Iosib: Numai puţin, dacă îmi daţi voie. Cvorumul este de 24 pentru că este 2/3 din numărul consilierilor în funcţie, deci nu se schimbă. Dar cred că nu s-a votat bine. Deci dacă au votat pentru 210 milioane, nu puteau vota pentru 60 şi invers. Deci cred că a fost o confuzie…

D-na preşedinte Lokodi: Dar dacă aşa au considerat domnii consilieri? Nu cred că suntem la prima şedinţă, nu suntem la primul vot, eu am pus excepţia apoi convenţia şi îmi pare rău că domnii consilieri au votat în acest fel şi au compromis proiectul.

Dl dir. Iosib: Doamna preşedinte, este de neînţeles ca cel care a votat pentru 210, să nu mai voteze pentru 60 de milioane.

D-na preşedinte Lokodi: Deci cred că am fost foarte clară. Mai clară de atât nu se poate, domnilor.

Dl consilier Benedek: Eu cred că dacă juriştii noştri interpretează pot interpreta că a apărut o situaţie care trebuie discutată. Şi au luat cuvântul liderii unor formaţiuni care alcătuiesc Consiliul Judeţean. Şi dacă au luat cuvântul liderii şi a apărut această situaţie, eu aş propune doamna preşedinte, să luăm o pauză de 5 minute după care să ne revedem.

D-na preşedinte Lokodi: Domnilor, înainte de a da o pauză, doar ca să ştiţi despre ce este vorba, deci proiectul pentru acest festival a fost promovat şi câştigat de „Asociaţia pentru Promovarea Drepturilor Omului Liber.” Deci toate actele au fost depuse în faţa dvs, care aţi apreciat sprijinirea acestei activităţi pe o asociaţie care este altceva decât cea pentru care dorim azi să obţinem fonduri. Astăzi se vine cu Fundaţia „SCENA” pentru care nu avem nici un act de constituire. Nu am statut, nu am hotărâre judecătorească, nu am nimic. Domnilor şi aşa va trebui semnat actul de parteneriat şi nu îl voi semna decât dacă toate actele sunt în regulă. Nu doresc să fie prima hotărâre pe care dvs o veţi vota iar eu să fiu nevoită să nu semnez. Eu doresc ca atunci când obţin un vot din partea dvs, cu ochii închişi să pot să semnez nişte acte. Deci actele nu sunt în regulă, domnilor. Vă rog frumos, să nu mai pierdem timpul. Va mai fi o şedinţă extraordinară, pentru inundaţii şi va fi până la sfârşitul lunii şi atunci cu actele în regulă din partea organizatorilor, pentru că azi nu există în faţa mea statutul fundaţiei, eu vreau actele, înregistrare , statut, act constitutiv, bilanţul de anul trecut….

Dl consilier Giurgea: Doamna preşedinte, eu sunt mai categoric decât ce aţi spus dvs acum, eu nu cred, dar dacă această fundaţie îşi permite să vină în faţa Consiliului Judeţean fără act înregistrat, repet, nu cred; că nu le are aici asta e altceva, le aduce, dar dacă nu există înregistrate legală, eu propun să nu le dăm nici un leu şi mai mult chiar, să îi dăm şi în judecată. Dar dacă această fundaţie are totuşi actele, dar nu le-a adus azi aici, aveţi perfectă dreptate dvs. şi ei ar trebui să vină să le aducă. Şi dvs. stimaţi colegi de la fundaţie, nu pot să cred că cineva ar solicita bani de la Consiliul Judeţean fără să aibă actele dumnezeieşte puse la punct. Dar dvs. ca executiv de ce nu aţi cerut actele? După ce s-a hotărât că intre pe ordinea de zi să se fi cerut actele, avem atâţia jurişti care trebuiai să fi cerut actele, pentru ca noi să nu mai punem acum întrebarea dacă au sau nu au acte.

D-na preşedinte Lokodi: Eu, când am discutat cu dvs. am spus că majorăm suma pe baza proiectului de la 40 de milioane până la 100 şi asta este ok, este asociaţia de apărare a drepturilor omului, între timp s-a schimbat, din partener asociaţia lider, într-o fundaţie. Astăzi, actele acelei fundaţii nu sunt depuse. Actele de parteneriat s-au adus pe un S.R.L, legea îmi interzice să semnez orice act de parteneriat cu un S.R.L.

Dl consilier Lădariu: Voi reveni cu o chestiune de principiu. Nu cred că în faţa Consiliului judeţean îndrăzneşte cineva să vină în ilegalitate şi cred că dacă este un scurtcircuit să îndreptăm lucrurile şi să îi ajutăm. Eu cred că ne-am grăbit să dăm o sumă de bani pentru festivalul peninsula, iar acum, când este vorba într-adevăr de un act de cultură, ne codim amarnic. Este vorba de o diferenţă de receptare iar din acest moment imaginea Mureşului va fi umbrită, pentru că acest festival trebuia să aibă loc aici, aici îi era locul. S-a propus să se facă o pauză ca noi să nu ieşim de aici fără un rezultat, ar fi păcat.

D-na preşedinte Lokodi: Domnilor, sunt de acord cu pauza, vă rog luaţi actele, sunt aici în faţa mea, studiaţi-le, nu veniţi cu presiuni, nu e frumos domnule Lădariu, eu am fost de acord să majorăm suma, de la 40 la 100, dar pentru Asociaţia Lider; am verificat actele, nu ştiu când s-a schimbat în proiectul de hotărâre într-o fundaţie şi de ce nu s-au depus actele. Nu mă priveşte, era în faţa dvs, a comisiei de buget, comisia ştie foarte bine la cine putem acorda banii, la fel de bine trebuiau solicitate actele de constituire, eu azi constat că am în faţa mea un contract de parteneriat nici măcar pe fundaţie ci pe S.R.L, după aceea a revenit la fundaţie, a schimbat proiectul de pe o zi pe alta, iar în momentul de faţă nu avem actele. Deci v-am propus, vom avea o şedinţă extraordinară în luna august, vom relua discuţia. Azi eu zic că materialul nu este complet şi nu din vina executivului şi nu din vina altora ci din cauza acelora care cer banii şi care cunosc modalitatea în care se pot acorda aceşti bani. Altceva eu nu mai am de spus.

Dl consilier Socotar: Observ că această discuţie începe să aibă un ton tendenţios care sugerează că vrem să facem o fraudă sau aşa ceva. Mie mi se pare foarte logic modul în care s-a desfăşurat totul, iar acest „Ion Production” S.R.L., este la al treilea an în care organizează un astfel de festival şi sigur că ei o fac în diverse parteneriate. Iniţial au venit în ianuarie-februarie cu un parteneriat şi cred că aflând de suma maximă au mai venit şi cu un al doilea parteneriat, cu o altă fundaţie. Fundaţia „SCENA” nu are documentele depuse aici, aveţi dreptate doamna preşedinte, dar aici nu este vorba de o fundaţie obscură ci de Fundaţia „SCENA” care face în fiecare an toate evenimentele din cetate. E dincolo de orice bănuială pentru cineva care locuieşte în Tîrgu Mureş. Dacă ar fi fost o fundaţie de care am auzit acum pentru prima dată, toată lumea ar fi fost îndreptăţită să se îndoiască, dar vorbim de Fundaţia „SCENA” care face anual evenimente culturale de mare amploare, deja cu o anumită periodicitate, inclusiv anul acesta cu spectacole foarte frumoase, transmise pe Internet, în cetatea medievală. Sigur nu are actele depuse aici, este o greşeală regretabilă şi o să le aducă, dar nu poate fi acuzată că ar fi o fundaţie care nu există sau care nu are activitate dovedită public. Deci să nu încercăm să fim tendenţioşi.

Dl consilier Benedek: Cer să dispuneţi o pauză şi să discutaţi cu liderii formaţiunilor politice pentru că aici sunt clar mai multe opinii, deci eu vă sfătuiesc să aveţi înţelepciunea de a dispune o pauză pentru a putea discuta şi atunci o să vedeţi dacă ceea ce spuneţi stă în picioare, dacă stă, atunci din păcate nu am nici o siguranţă că discutăm proiecte bine pregătite, legale sau nu şi atunci degeaba discutăm. Şi dacă nu dispuneţi pauză, eu cer să se constate cine a acceptat documentaţia fără ca această să corespundă formelor legale în vigoare. Pentru că sunt foarte ofensat, pentru că susţinem ceva, discutăm şi până la urmă ne dăm seama că nu există forme legale. Deci vă rog dispuneţi pauză.

Dl consilier Szalkay: Trebuie să spun că la comisia de buget au fost discuţii aprinse, eu m-am abţinut în cadrul comisiei, dar până la urmă mi-am însuşit opinia comisiei că într-adevăr ne putem crea o imagine favorabilă prin mediatizare şi chiar am cerut noi, comisia, ca să fim prin sumele alocate şi să ne creem o imagine prin benere, reclame ale Consiliului Judeţean. Însă cred că s-au creat unele confuzii, subscriu la părerea dlui Benedek să ne mai consultăm, vă rog să mai daţi 2 minute de pauză, mai ales pentru că la următorul punct noi trebuie să rectificăm bugetul şi depinde de această sumă. Pentru că noi această sumă o asigurăm din fondul de rezervă, noi o să aprobăm 144.100, iar această sumă va trebui corectată, deci e foarte important, de aceea e binevenită pauza.

D-na preşedinte Lokodi: Domnule Ceauşescu, de ce nu aţi dorit să continuaţi proiectul mai departe cu Lider?

Dl. Ioan Ceauşescu: Eu cred că toată această discuţie s-a iscat în urma unei confuzii. Această confuzie între S.R.L şi societate, deci nu are legătură, pentru că nu S.R.L-ul a solicitat fonduri de la dvs. acest festival are foarte mulţi parteneri, unul este Lider, care are anumite atribuţii, el îşi face treaba, altul este Fundaţia „SCENA”, care are alte atribuţii, toate activităţile se desfăşoară în sediul Fundaţiei „SCENA”, iar societatea „Ion Production” are cu totul şi cu totul alte atribuţii.

D-na preşedinte Lokodi: Un moment, Fundaţia „SCENA” a câştigat anul acesta vreun proiect de la noi? Nu de altceva, dar vroiam să xeroxez statutul şi actele să le punem aici şi să putem trece mai departe.

Dl Ioan Ceauşescu: Nu ni s-a cerut să le aducem, pentru că noi le-am fi adus nu era nici o problemă.

D-na preşedinte Lokodi: În cât timp puteţi aduce actele?

Dl Liviu Pancu: Daţi-mi voie, să vă spun că de 4 ani Tîrgu Mureşul, prin Fundaţia „SCENA”, are o imagine culturală în cantităţi foarte mari, 15.000 de accesări pe site, din Ungaria, Olanda, Elveţia….

D-na preşedinte Lokodi: Vă rog să spuneţi în cât timp aduceţi actele, le aduceţi într-o oră, în loc să dăm pauza despre care spuneam, să trimitem după acte şi să lăsăm acest punct mai la urmă?

Dl vicepreşedinte Frătean: Nimeni nu are nimic împotriva susţinerii acestui festival, desigur, ca şi Solomon, trebuie să fiu în ipostaza în care spun că fiecare are dreptate, nu poate fi susţinut financiar, dacă nu are acte în regulă. Vis a vis de proiectul de hotărâre supus atenţiei, dacă îl analizez, constat că este unul autonom, raportat la programul cultural discutat. Pe de altă parte solicită nişte sume care trebuie prevăzute în proiectul de rectificare a bugetului, deci avem două probleme, una este bugetară în care, aşa cum am susţinut o serie de acţiuni, nu neapărat pe baza unor convenţii de cooperare, ci care se pot vota la punctul 6 şi desigur celălalt aspect al convenţiei care ne-a fost pusă în faţă, care fără discuţie, cere un vot de 2/3. Având în vedere aceste considerente, în pauză vom găsi soluţia corectă, pentru că toţi dorim să aibă loc acest festival, suma, hai să zicem, că este o sumă în discuţie, că unii zic 60, alţii 200, nu e nici o problema se va vota şi asta e. Dar să nu se plece de aici cu ideea că nu susţinem acest festival. Bugetul va trebui rectificat cu suma respectivă şi convenţia de cooperare e convenţie de cooperare.

Dl consilier Kakasi: Consider că nimeni de aici nu crede că suntem împotriva unui eveniment care pentru Tg. - Mureş este foarte important , dar trebuie să fim de acord că după ce comisia de evaluare a cerut toate hârtiile şi a examinat foarte serios şi să ştiţi că din 90 de asociaţii nu au trecut doar 40. Noi nu putem finanţa o fundaţie care nu e a judeţului Mureş.

D-na preşedinte Lokodi: Deci vedeţi de cer eu actele? Pentru că dacă este înregistrată la Bucureşti, noi nu putem finanţa, iar un parteneriat de 210 milioane, în faţa Curţii de Conturi trebuie să fie susţinut de mine.

Dl consilier Tatar: Deci eu vreau, dacă există o regulă, să o respectăm, deci vreau să stabilim de câte ori poate lua fiecare cuvântul, o dată, de două, de cinci ori, pentru că dacă vrem să avem o şedinţă constructivă, vă rog stimaţi colegi….

D-na preşedinte Lokodi: Şi eu propun să facem conducerea acestor şedinţe cu schimbul, pentru că dacă vă iau cuvântul, spuneţi că de ce vi-l iau, dacă vă dau cuvântul, se găseşte unul dintre dvs. să mă critice că nu conduc şedinţa, dacă nu vă las să vă spuneţi părerea, altă problemă , deci vă rog domnilor. Pauză 15 minute.

D-na preşedinte Lokodi: deci domnilor consilieri, o să îl rog pe domnul director Iosib să explice ce anume spune art.76 din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului Judeţean şi cum interpretaţi.

Dl dir. Iosib: „Art.76 Proiectele de hotărâri sau propunerile respinse de consiliu nu pot fi readuse în dezbaterea acestuia în cursul aceleiaşi şedinţe.” Este o regulă generală care funcţionează şi la Parlament şi la orice organ deliberativ.

D-na preşedinte Lokodi: Mulţumesc, deci punctul 5 va fi amânat cu toate că a fost respins, dar vă rog să nu interpretaţi, eu consider că ultimul vot a fost confuz, vă rog să nu consideraţi că hotărârea a fost respinsă, pentru că şi după mine este important acest festival, peste două săptămâni vom avea o şedinţă extraordinară, pentru că trebuie să stabilim acele lucrări de reparaţii ale drumurilor care au fost afectate de inundaţii şi atunci în acea şedinţă vom rediscuta. Între timp vom discuta în comisia de buget şi în comisia culturală şi o să vă rog frumos ca reprezentanţii şi organizatorii acestui eveniment să depuneţi documentele, sau să continuaţi proiectul cu acea asociaţie cu care aţi câştigat, pentru că acolo aveţi în regulă toate documentele şi pentru că eu, în momentul în care am avizat cele 60 de milioane lei, am avut în vedere majorarea sumei alocate pe baza câştigării proiectului. Între timp s-a schimbat, vă rog frumos, dacă doriţi schimbarea partenerului să aduceţi actele în regulă.

Dl consilier Giurgea: Sunt de părere să nu forţăm nota, în pauză am vorbit cu colegii din aparat, ei au spus că au solicitat aceste acte, dar din nefericire ele nu au fost aduse la timp. Vreau să cred că există acte în regulă. Ca principiu, nu este un proiect, este o colaborare, care se poate aproba fără rezerve. Nu există o reglementare care să interzică o finanţare a unei fundaţii de oriunde din lume, poate fi şi din S.U.A şi în final vreau să cred că peste două săptămâni, vom avea înţelepciunea să aprobăm această sumă de bani.

6.Proiect de hotărâre privind rectificarea bugetului Consiliului Judeţean Mureş şi a nivelelor de echilibrare a bugetelor locale ale unităţilor administrativ-teritoriale pe anul 2005

D-na preşedinte Lokodi: La acest punct era cuprinsă şi această problemă cu „SCENA”, sper că se ştie ce înseamnă, deci vom face o nouă rectificare când vom cuprinde această sumă pentru a fi în legalitate. Eu am o altă rugăminte la dvs. Există un proiect PHARE care a fost câştigat de Inspectoratul Şcolar şi la care noi suntem parteneri ei au venit cu rugămintea de a rectifica bugetul şi să cuprindem suma necesară pentru începerea derulării acestui proiect şi ca să nu pierdem acest program. Programul PHARE are ca ţintă reeducarea etniei rromilor, şcolarizarea acestora. A rămas afară din rectificarea bugetului, eu vă rog să acceptaţi această sumă, d-na Tcaciuc vă va spune despre ce este vorba.

D-na Tcaciuc: Este vorba de 120 milioane, noi ne propunem alocarea acestor sume în baza art.12, este vorba de finanţarea proiectului PHARE „Acces la educaţie pentru grupurile dezavantajate, cu focalizare pe rromi”. Prin această modificare va creşte numărul de anexe la detalierile 2, dacă sunteţi de acord. Această sumă se va aloca din fondul de rezervă.

D-na preşedinte Lokodi: Eu o întreb pe doamna Donath, ce înseamnă acest proiect, care este suma câştigată, în afară de 1,1 miliarde suma judeţului.

D-na Dontah: Este al treilea an când se desfăşoară acest program , din fondurile europene, anul acesta am depus proiecte 30 de judeţe, au fost acceptate 11 printre care şi judeţul Mureş. Este un proiect care vizează grupurile dezavantajate, în speţă rromii. Sunt cuprinse mai multe localităţi în acest proiect Zagăr, Vânători, unităţi din Reghin şi Târnăveni, Band şi Sânpaul. Valoarea acestui program, cu contribuţia Consiliului Judeţean inclusă, este 596 mii euro, aceşti bani vor fi pentru dotări, reparaţii de imobile, şcoli, dotări cu material didactic, plata personalului care va presta ore şi se va acorda hrană. Este cea mai mare sumă câştigată pe nivel naţional, dintre toate cele 11 judeţe, înseamnă că a fost agreat în totalitate acest program, iar grupul ţintă are peste 1.500 persoane. Sunt atât şcolari, preşcolari, tineri cu o a doua şansă, care nu şi-au terminat nici măcar studiile de şcoala generală şi care, pe parcursul a 15 luni cât durează programul, vor participa la ore şi li se va da şansa de a-şi încheia studiile şi vor învăţa anumite meserii. Noi vă mulţumim pentru sprijinul dvs, pentru că dacă nu aprobaţi se pierde integral această sumă alocată judeţului.

Dl consilier Szalkay: Este o rectificare pozitivă în valoare 915 la 965 miliarde. Cele mai importante poziţii se regăsesc la anexa nr.3 la repartizarea sumelor pentru subvenţionarea energiei termice, de asemenea, pentru finanţarea cheltuielilor de personal pentru învăţământul preuniversitar se alocă 15.575, conform anexei 4, se defalcă din TVA, se schimbă sursa de unde aceste sume au fost defalcate, apoi s-a făcut rectificare la Centrul Creştin Social, Asociaţia Română de Cancer, Asociaţia Mâini Dibace. Se alocă din fondul de rezervă pt administraţia palatului culturii 30.000, pentru încălzire, pentru Biblioteca Judeţeană 70.000 pentru cheltuieli de personal, ca o rectificare negativă diminuarea cu 350.000 lei a Centrului din Sighişoara, se alocă la alte două centre de recuperare şi în încheiere o problemă pur tehnică, începând din luna iunie, cheltuielile de cazare şi transport reprezintă „cheltuieli materiale” este un lucru foarte important, nu „cheltuieli de personal”, au fost rectificate în cadrul instituţiilor dar nu au afectat bugetul. Cam atât am avut de spus pe scurt.

Dl consilier Tatar: La lucrările pe drumurile publice judeţene, la anexa respectivă figurează Tîrgu Mureş – Eremitu, este un lucru bun, dar fac un drum până la râu, dar nu fac podul, este inaccesibil din partea Reghinului, spre Sovata, sunt gropi foarte mari, până la 40 cm adâncime, pe carosabil, se deplasează muncitorii de la Reghin sau Ernei spre Sovata, dar este impracticabil.

D-na preşedinte Lokodi: Când aţi fost ultima dată?

Dl consilier Tatar: Ieri.

D-na preşedinte Lokodi: Pentru că eu aşa ştiu că vom aloca încă ceva fonduri, o parte din acel drum este drum naţional, din păcate, am primit răspuns de la Ministerul Transporturilor că dânşii nu alocă fonduri, noi nu putem repara drumul naţional, noi vom pune la punct până la tabla Săcădat, dar doar atunci când vom primi împrumutul bancar, până atunci nu avem de unde.

Dl consilier Tatar: Eu înţeleg că nu sunt bani şi nu cer covor asfaltic acolo, dar cu o sumă minimă se poate plomba, pentru că acele orificii sunt periculoase şi pentru circulaţie şi pentru siguranţa călătorilor.

D-na preşedinte Lokodi: Eu doresc ca domnul Balogh, ca preşedinte al comisiei de drumuri să spună de câte ori am discutat această problemă.

Dl consilier Balogh: Problema se pune în felul următor de la km 30 până la km 34, este al Consiliului Judeţean, de la Eremitu la Chiher, normal cu o sumă modică se poate, ai reparat azi şi peste două săptămâni nu se mai vede. Dar am înţeles că din creditul accesat se va repara.

Dl. vicepreşedinte Frătean: suntem primii nemulţumiţi că nu putem satisface o reţea de drumuri. Acolo vor fi reparări , dar o parte nu este a noastră, este a Ministerului transporturilor. Noi am promovat un program de plombări de 30 miliarde care se va termina în luna august, inclusiv pe acel drum, dar aceste plombări nu rezolvă problema. În consecinţă va trebui ca dvs să aprobaţi indicatorii tehnico economici pentru reglarea tuturor drumurilor de viabilitate 1 , prin accesarea unui credit. Atâţia bani a avut Consiliul Judeţean, noi avem un program pe care îl monitorizăm foarte serios, noi am obligat constructorii să lucreze la nişte preţuri extrem de mici, unii chiar au probleme din această cauză, dar sperăm să rezolvăm până la sfârşitul anului şi contez foarte serios pe un lobby politic către aceia care au bani.

Art.1 Se aprobă cu 28 voturi „pentru”, 4 nu au votat „Lazăr, Suciu, Şopterean, Benedek), 3 absenţi (Radu, Sămărghiţan, Kardos).

Art.2 Se aprobă cu 28 voturi „pentru”, 4 nu au votat „Lazăr, Suciu, Şopterean, Benedek), 3 absenţi (Radu, Sămărghiţan, Kardos).

Art.3 Se aprobă cu 28 voturi „pentru”, 4 nu au votat „Lazăr, Suciu, Şopterean, Benedek), 3 absenţi (Radu, Sămărghiţan, Kardos).

Art.4 Se aprobă cu 28 voturi „pentru”, 4 nu au votat „Lazăr, Suciu, Şopterean, Benedek), 3 absenţi (Radu, Sămărghiţan, Kardos).

Art.5 Se aprobă cu 28 voturi „pentru”, 4 nu au votat „Lazăr, Suciu, Şopterean, Benedek), 3 absenţi (Radu, Sămărghiţan, Kardos).

Art.6 Se aprobă cu 28 voturi „pentru”, 4 nu au votat „Lazăr, Suciu, Şopterean, Benedek), 3 absenţi (Radu, Sămărghiţan, Kardos).

Art.7 Se aprobă cu 28 voturi „pentru”, 4 nu au votat „Lazăr, Suciu, Şopterean, Benedek), 3 absenţi (Radu, Sămărghiţan, Kardos).

Art.8 Se aprobă cu 28 voturi „pentru”, 4 nu au votat „Lazăr, Suciu, Şopterean, Benedek), 3 absenţi (Radu, Sămărghiţan, Kardos).

Art.9 Se aprobă cu 28 voturi „pentru”, 4 nu au votat „Lazăr, Suciu, Şopterean, Benedek), 3 absenţi (Radu, Sămărghiţan, Kardos).

Art.10 Se aprobă cu 28 voturi „pentru”, 4 nu au votat „Lazăr, Suciu, Şopterean, Benedek), 3 absenţi (Radu, Sămărghiţan, Kardos).

Art.11 Se aprobă cu 28 voturi „pentru”, 4 nu au votat „Lazăr, Suciu, Şopterean, Benedek), 3 absenţi (Radu, Sămărghiţan, Kardos).

Art.12 Se aprobă cu 28 voturi „pentru”, 4 nu au votat „Lazăr, Suciu, Şopterean, Benedek), 3 absenţi (Radu, Sămărghiţan, Kardos).

Art.14 Se aprobă cu 28 voturi „pentru”, 4 nu au votat „Lazăr, Suciu, Şopterean, Benedek), 3 absenţi (Radu, Sămărghiţan, Kardos).

În întregime hotărârea se aprobă cu 28 voturi „pentru”, 4 nu au votat „Lazăr, Suciu, Şopterean, Benedek), 3 absenţi (Radu, Sămărghiţan, Kardos).

7. Proiect de hotărâre privind înfiinţarea Direcţiei Judeţene de Pază Mureş, prin reorganizarea Corpului Gardienilor Publici

D-na preşedinte Lokodi: Având în vedere că acest serviciu judeţean doreşte să funcţioneze prin autofinanţare şi este un serviciu care asigură pază şi în raport de instituţiile cu care va încheia contracte, iar în raport de bugetul realizat poate determina organigrama şi nr. angajaţilor cu care lucrează şi are tot interesul să devină o societate competitivă pe piaţă, faţă de celelalte societăţi private, dar având în vedere că patrimoniul corpului gardienilor publici este al consiliului judeţean şi dacă nu am organiza acest serviciu ar trebui să fie împărţit între acele servicii ale Poliţiei Comunitare care se înfiinţează la nivel local, vă rog să acceptaţi organizarea acestui serviciu, ca un argument în plus, doar în trei municipii s-a înfiinţat Poliţia Comunitară şi până la înfiinţarea în judeţ a acestui serviciu şi până la discutarea eventual a modului de dotare a acelor servicii, să accedem la înfiinţarea serviciului judeţean, oricum sunt servicii paralele, Poliţia Comunitară asigură ordinea şi liniştea publică într-o localitate, iar serviciul judeţean asigură paza localităţilor, instituţiilor ş.a.m.d.

Art.1 Se aprobă cu 28 voturi „pentru”, 1 „împotrivă” (Chiorean), 3 nu au votat (Lazăr, Suciu, Benedek), 3 absenţi (Radu, Sămărghiţan, Kardos).

Art.2 Se aprobă cu 27 voturi „pentru”, 1 „împotrivă” (Chiorean), 4 nu au votat (Lazăr, Suciu, Benedek, Balogh), 3 absenţi (Radu, Sămărghiţan, Kardos).

Art.3 Se aprobă cu 28 voturi „pentru”, 1 „împotrivă” (Chiorean), 3 nu au votat (Lazăr, Suciu, Benedek), 3 absenţi (Radu, Sămărghiţan, Kardos).

Art.4 Se aprobă cu 29 voturi „pentru”, 3 nu au votat (Lazăr, Suciu, Benedek), 3 absenţi (Radu, Sămărghiţan, Kardos).

Art.5 Se aprobă cu 29 voturi „pentru”, 3 nu au votat (Lazăr, Suciu, Benedek), 3 absenţi (Radu, Sămărghiţan, Kardos).

Art.6 Se aprobă cu 29 voturi „pentru”, 3 nu au votat (Lazăr, Suciu, Benedek), 3 absenţi (Radu, Sămărghiţan, Kardos).

Art.7 Se aprobă cu 29 voturi „pentru”, 4 nu au votat (Lazăr, Suciu, Benedek, Giurgea), 3 absenţi (Radu, Sămărghiţan, Kardos).

În întregime hotărârea se aprobă cu 29 voturi „pentru”, 3 nu au votat (Lazăr, Suciu, Benedek), 3 absenţi (Radu, Sămărghiţan, Kardos).

8. Proiect de hotărâre privind actualizarea la inflaţie a unor taxe şi tarife la instituţiile de cultură pe anul 2005

D-na preşedinte Lokodi: Comisia de buget are următoarea observaţie, la toate instituţiile de cultură, tariful pentru pensionari şi persoanele cu handicap, să fie la acelaşi nivel ca la poziţia copii. Cu această completare să trecem la vot.

Art.1 Se aprobă cu 29 voturi „pentru”, 3 nu au votat (Lazăr, Suciu, Benedek,), 3 absenţi (Radu, Sămărghiţan, Kardos).

Art.2 Se aprobă cu 28 voturi „pentru”, 4 nu au votat (Lazăr, Suciu, Benedek, Giurgea), 3 absenţi (Radu, Sămărghiţan, Kardos).

În întregime hotărârea se aprobă cu 29 voturi „pentru”, 4 nu au votat (Lazăr, Suciu, Benedek, Giurgea), 3 absenţi (Radu, Sămărghiţan, Kardos).

9. Proiect de hotărâre privind constituirea Comisiei judeţene pentru finanţarea învăţământului preuniversitar de stat

D-na preşedinte Lokodi: Cu toate că membrii comisiei sunt stabiliţi prin lege, totuşi comisia de cultură propune ca un director propus să fie schimbat cu directorul adjunct al „Gimnaziului de Stat Traian” din Târnăveni. În locul Gimnaziul din Reghin are şi pe doamna contabilă deci ar fi două persoane de la Reghin şi atunci se propune ca domnul Fodor Alexandru de la Târnăveni să fie numit în locul doamnei Pădurean Ana. Deci prima dată voi supune la vot propunerea comisiei.

Art.1 (modificat) Se aprobă cu 24 voturi „pentru”, 3 „împotriva” (Popa, Socotar, Ţintoşan), 3 nu au votat (Giurgea, Lazăr, Mora), 3 absenţi (Radu, Sămărghiţan, Kardos)

Art.2 Se aprobă cu 26 voturi „pentru”, 1 „împotriva” (Ţintoşan), 5 nu au votat (Giurgea, Lazăr, Mora, Suciu, Benedek), 3 absenţi (Radu, Sămărghiţan, Kardos)

În întregime hotărârea se aprobă cu 26 voturi „pentru”, 1 „împotriva” (Ţintoşan), 5 nu au votat (Giurgea, Lazăr, Mora, Suciu, Benedek), 3 absenţi (Radu, Sămărghiţan, Kardos)

10. Proiect de hotărâre privind aprobarea noilor preţuri la serviciile de apă-canal furnizate de S.C.”Servicii de Utilităţi Rurale Mureş” SA

D-na preşedinte Lokodi: Toate comisiile au avizat favorabil.

Art.1 Se aprobă cu 29 voturi „pentru”, 3 nu au votat (Lazăr, Suciu, Benedek), 3 absenţi (Radu, Sămărghiţan, Kardos).

Art.2 Se aprobă cu 29 voturi „pentru”, 3 nu au votat (Lazăr, Suciu, Benedek), 3 absenţi (Radu, Sămărghiţan, Kardos).

Art.3 Se aprobă cu 29 voturi „pentru”, 3 nu au votat (Lazăr, Suciu, Benedek), 3 absenţi (Radu, Sămărghiţan, Kardos).

Art.4 Se aprobă cu 29 voturi „pentru”, 3 nu au votat (Lazăr, Suciu, Benedek), 3 absenţi (Radu, Sămărghiţan, Kardos).

Art.5 Se aprobă cu 29 voturi „pentru”, 3 nu au votat (Lazăr, Suciu, Benedek), 3 absenţi (Radu, Sămărghiţan, Kardos).

În întregime Se aprobă cu 29 voturi „pentru”, 3 nu au votat (Lazăr, Suciu, Benedek), 3 absenţi (Radu, Sămărghiţan, Kardos).

11. Proiect de hotărâre privind predarea din proprietatea publică a judeţului, în proprietatea publică a comunelor, a sistemelor de alimentare cu apă la sate, realizate în baza H.G.R. nr.687/1997, cu recepţii finale aprobate

D-na preşedinte Lokodi: Comisiile au avizat favorabil.

Dl vicepreşedinte Frătean: Este o finalizare deosebită a unui program deosebit al Guvernului României, toate localităţile primesc în patrimoniul public aceste reţele cu apă. Să dea Dumnezeu să le putem da şi canalul aşa cum avem de gând prin dezvoltarea prin programul S.A.M.P.T.I.D.

Art.1 Se aprobă cu 28 voturi „pentru”, 4 nu au votat (Lazăr, Suciu, Benedek, Pokorny), 3 absenţi (Radu, Sămărghiţan, Kardos).

Art.2 Se aprobă cu 28 voturi „pentru”, 4 nu au votat (Lazăr, Suciu, Benedek, Pokorny), 3 absenţi (Radu, Sămărghiţan, Kardos).

Art.3 Se aprobă cu 28 voturi „pentru”, 4 nu au votat (Lazăr, Suciu, Benedek, Pokorny), 3 absenţi (Radu, Sămărghiţan, Kardos).

În întregime hotărârea se aprobă cu 27 voturi „pentru”, 5 nu au votat (Lazăr, Suciu, Benedek, Pokorny, Groza), 3 absenţi (Radu, Sămărghiţan, Kardos).

12.Proiect de hotărâre privind numirea domnului Begidzsan Laszlo în funcţia de şef serviciu al Serviciului public judeţean SALVAMONT

D-na preşedinte Lokodi: Aşa cum ştiţi la noi în judeţ s-a înfiinţat serviciul SALVAMONT, domnul Begidzsan Laszlo a ocupat postul de şef serviciu, vă rog să veniţi să vă prezentaţi. Este un salvamontist care este şi un iubitor al muntelui, un tânăr care a luat atât examenul teoretic cât şi cel susţinut la Braşov în faza naţională, a luat cu brio, el este cel care va organiza activitatea acestui serviciu în judeţul Mureş, la Sovata şi la Lunca Bradului, unde vor mai fi angajaţi doi tineri care, de asemenea au luat examenul de la Braşov cu brio.

Dl Begidzsan Laszlo: Eu sper să facem o treabă frumoasă aici în judeţ, din păcate până acum nu s-au pus la punct circuitele şi traseele din zona noastră montană, va trebui să le facem, apoi la prevenirea accidentelor şi la salvare vom colabora cu domnul dr. Raed Arafat, am avut unele discuţii deja, cred că treaba va merge foarte bine. Vrem să facem două sedii unul la Sovata mai ales pe timp de iarnă şi vara, dar iarna sunt accidente pe pârtia de schi de la Sovata, acolo am intervenit de câţiva ani pentru că se întâmplă tot felul de accidente cu schiurile şi cu snowbordurile. Cam asta ar fi, în rest vom vedea pe parcurs.

D-na preşedinte Lokodi: Ieri m-a sunat din străinătate domnul doctor Arafat, urmează să obţină o donaţie e adevărat cu o autospecială dotată pentru SALVAMONT, dar e adevărat nu la parametri ceruţi de România, nu că ar fi stricată, este nou nouţă, dar nu se încadrează la parametrii ceruţi de România, dar noi vom face demersuri, dacă vom reuşi, din Elveţia vom primi această donaţie, dacă dl Arafat a văzut această autospecială dotată cu tot ceea ce trebuie pentru salvarea montană, atunci cred că putem avea încredere că va fi ceva bun. Sper că ne vom bucura şi de rezolvarea acestei probleme.

Art.1 Se aprobă cu 29 voturi „pentru”, 3 nu au votat (Lazăr, Suciu, Benedek), 3 absenţi (Radu, Sămărghiţan, Kardos).

Art.2 Se aprobă cu 28 voturi „pentru”, 1 abţinere (Ţintoşan), 3 nu au votat (Lazăr, Suciu, Benedek), 3 absenţi (Radu, Sămărghiţan, Kardos).

Art.3 Se aprobă cu 29 voturi „pentru”, 3 nu au votat (Lazăr, Suciu, Benedek), 3 absenţi (Radu,Sămărghiţan, Kardos).

În întregime se aprobă cu 29 voturi „pentru”, 3 nu au votat (Lazăr, Suciu, Benedek), 3 absenţi (Radu, Sămărghiţan, Kardos).

13.Proiect de hotărâre privind eliberarea din funcţie a directorului Muzeului Judeţean Mureş

D-na preşedinte Lokodi: Avem din partea A.N.F.P şi avem legea, care

spune că la împlinirea vârstei de pensionare, conducătorul unei instituţii subordonate autorităţii publice locale trebuie eliberat din funcţie şi să se organizeze concursul pentru ocuparea acestui post. Până la ocuparea postului de către o persoană, noi am asigurat conducerea Muzeului printr-o persoană, iar prin această hotărâre am propus ca domnul Pop Valer să fie eliberat din funcţie, iar doamna Boniş Johana, o persoană foarte bine pregătită o savantă în ceea ce priveşte problemele muzeografice să fie numită pe post pe perioada interimatului. Noi mulţumim domnului Pop Valer pentru activitatea desfăşurată, apreciem munca domniei sale, s-au întâmplat foarte multe de când este dânsul la conducerea acestei instituţii, iar averea Muzeului s-a mărit de la an la an, poate nu ştiţi, dar avem o avere inestimabilă la Muzeul nostru. Nu avem organizată corespunzător prezentarea acestei averi faţă de publicul judeţului Mureş şi faţă de turiştii care ne vizitează. Eu sper că vom reuşi să sprijinim Consiliul Judeţean atât cu spaţii cât şi cu fonduri de anul viitor, gândindu-mă că am terminat investiţia la Aeroportul Tîrgu Mureş şi totuşi cei 10 miliarde care anual i-am dat Aeroportului, putem acum să dăm la Muzeul Judeţean, la Muzeul de Ştiinţe ale Naturii, Muzeul de Etnografie, avem foarte mult de lucru. Încă o dată domnule Pop Valer vă mulţumesc foarte mult pentru activitatea dvs.

Dl consilier Lădariu: Sunt un om care respect legea şi nu am să mă pun niciodată de-a curmezişul ei. Aceasta este legea şi o respectăm, eu vreau să fac o precizare în comisie, cerând o amânare, pentru ca domnul Pop Valer să termine acest an, în funcţie. Acesta era un amendament al meu, plecând de la argumente pur umane, având în vedere şi acel memoriu al oamenilor de la muzeu. Asta nu înseamnă că am ceva împotriva doamnei Boniş, în ce priveşte valoarea sau profesionalismul dânsei, propunerea era dictată de raţionamente pur umane. În această situaţie, eu, la fel ca dvs, consider că trebuie să îi mulţumim domnului director Pop, pentru profesionalism şi abnegaţie, a fost omul care a lăsat loc de bună ziua, omul care a sfinţit locul. Eu zic să ne ţinem de cuvânt, în sensul că domnul Pop va putea fi de folos Muzeului prin acea comisie de cercetători de care se vorbea cândva, având în vedere că este doctor în specialitate. Ar fi bine să avem grijă de aceşti oameni de valoare. Eu vă doresc o pensie foarte lungă şi multă, multă sănătate, iar doamnei Boniş îi doresc curaj la început de drum.

Dl consilier Giurgea: În numele colegilor din alianţa „DA”, vreau să mulţumim din suflet domnului Pop să aibă multă sănătate, îi doresc să aibă grijă de albine şi să dea miere cât mai multă. Desigur că aşa, în mare o cunoaştem pe doamna Boniş dar am dori ca dânsa să se prezinte puţin, să o vedem mai îndeaproape şi să ne spună câteva cuvinte.

D-na Boniş Johana: Lucrez la Muzeul Judeţean din 1979 când s-a anunţat un concurs pentru ocuparea unui post de muzeograf la istorie medie. Datorită faptului că toată viaţa asta a fost plăcerea şi slăbiciunea mea, istoria şi mai ales istoria medie, m-am prezentat la acest concurs, lăsându-mi postul de profesor la Şcoala Generală nr.2, am reuşi şi am început activitatea ca muzeograf istorie medie. Era foarte mult de lucru ca şi acum de altfel, poate nu se vede, poate oamenii care trec zilnic nici nu ştiu că Muzeul de Istorie îşi are expoziţiile la Palatul Culturii, dar noi avem muncă şi de tren, foarte multă muncă şi avem de lucru şi în birouri şi depozite. Am început achiziţionările, am început aranjarea depozitelor, am început prelucrarea materialelor din depozite, publicarea lor. Această muncă intensă din când în când a fost îngreunată de acţiuni de mutare. A trebuit să ne mutăm de pe strada Horia, unde era expoziţia de arheologie şi istorie medie şi expoziţia de istorie moderna şi contemporană era la Palatul Culturii. Deci au trebuit mutate şi reorganizate în 1979, expoziţia de bază, pe trei nivele la Palatul Culturii în aripa dreaptă. În anul 1990, Muzeul Judeţean a pierdut aceste spaţii, s-a desfiinţat expoziţia de bază şi ţin să vă anunţ că de atunci numai expoziţia de arheologie a putut fi refăcută, un etaj l-am pierdut, urmând ca etajul al treilea să fie organizat cu expoziţia de istorie modernă şi contemporană, dar acest lucru nu s-a putut realiza, datorită faptului că noi am pierdut între timp şi spaţiile de pe Horia, depozite de istorie, artă decorativă şi fotografii, care trebuiau mutate într-o săptămână în Palatul Culturii, unde sunt şi azi şi ne ocupă spaţiul de la etajul trei al Palatului Culturii, o clădire care ar merita să fie vizitată şi prezentată publicului, dar care nu poate fi vizitată pentru că este ocupată de depozitele Muzeului de Istorie. Eu deşi nu am fost numită încă şi se va organiza examen voi lupta şi voi încerca să câştigăm simpatia şi sprijinul Consiliului Judeţean pentru rezolvarea acestor probleme.

D-na preşedinte Lokodi: Primul spaţiu pe care îl puteţi amenaja, va fi turnul, după ce va fi vopsit, se lucrează acum la asta şi sper că visul de a prezenta expoziţia aceea minunată pe care aţi prezenta-o mai demult în Turnul Măcelarilor va găsi un loc definitv în turnul palatului administrativ.

Dl vicepreşedinte Frătean: nu se putea să nu iau cuvântul, desigur ne alăturăm celor care au apreciat în mod deosebit activitatea domnului Pop Valer. Îl cunosc de mulţi ani, ştiu că încununează o activitate de foarte mulţi ani, în care a reuşit cu colectivul dânsului, să păstreze valorile reale ale judeţului Mureş este un efort care nu e de suprafaţă, care nu se prea vede, iar în acest context nu pot să îmi amintesc chiar de primul punct de pe ordinea de zi, când cineva, cu o atitudine misionară aprecia valorile pe care noi le avem şi trebuie să le punem în lumină în contextul istoriei pe care am avut – a realităţii şi a adevărului istoric şi sunt convins că prin aceasta, noi, judeţul Mureş, vom fi cu adevărat cunoscuţi . Felicitări, mulţumiri domnule Pop şi succes conducerii care va veni.

Dl consilier Boloş: Am să vorbesc mai mult în calitatea mea de universitar. E un moment dificil, delicat, fie că predăm ştafeta la sfârşitul activităţii, fie la o perioadă intermediară, pentru dl dr Valer Pop, o personalitate binecunoscută în comunitatea noastră, a făcut ca instituţia Muzeului Judeţean să îşi îndeplinească misiunea pe care a avut-o la parametrii pe care i-a avut la momentul respectiv. Faptul că domnia s-a îşi încheie misiune face ca o mare majoritate a celor care l-au cunoscut, să regrete acest lucru, dar trebuie să luăm lucrurile aşa cum sunt ele şi consider că în acest moment se cuvine să îi adresăm domnului director felicitările noastre pentru felul în care şi-a îndeplinit misiunea şi pentru felul în care a înţeles să transfere comunităţii mureşene valorile spirituale ale zonei în care trăim. Misiunea pentru cel care vine, este foarte grea pentru că trebuie să ridice activitatea la noi standarde şi consider că prezenţa dânsului în comunitatea Muzeului este un lucru necesar pentru a transfera o parte din experienţa sa şi pentru a asigura o trecere normală, lină spre o nouă etapă de dezvoltare a acestei instituţii. Eu îi urez sănătate şi îi adresez urări de succes în continuare în activitatea sa, pentru că am constata că foarte mulţi intelectuali, după ce îşi termină activitatea devin mult mai productivi în scris, valorifică o parte din tot ceea ce au cunoscut şi consider că şi domnia sa va avea multe de scris în continuare.

Dl dir. Pop: Vă mulţumesc doamna preşedintă pentru aprecierile pe care le-aţi făcut la adresa mea, precum şi celorlalţi consilieri vă spun că într-adevăr mă simt emoţionat în aceste momente. E momentul în care pot să apreciez ce satisfacţii şi ce nemulţumiri am avut. Am satisfacţia de a fi îmbogăţit patrimoniul Muzeului Judeţean, valori deosebite prin achiziţii şi prin colectările făcute, de asemenea pentru conservarea şi restaurarea acestor valori, am încercat expunerea lor, spunea d-na preşedinte că nu este mulţumitor sistemul de expunere, din cauza spaţiului pe care îl avem şi a mijloacelor materiale de care dispunem. Mai sunt fericit că am completat colectivul Muzeului Judeţean cu cei mai buni specialişti, vă rog să mă credeţi sunt specialişti de primă mărime, care integraţi în colectiv, alături de cei mai vechi, vor face o cercetare minuţioasă a patrimoniului judeţean. Am însă şi unele neîmpliniri. Nu s-a putut susţine proiectul de extindere al muzeului, deoarece am înţeles că drumurile judeţene erau pe primul loc şi azi s-a discutat de acest lucru, dar ar trebui să fie un obiectiv acest proiect, care ne va da posibilitatea să creem un muzeu modern, un muzeu european. Acum avem şi spaţii, trebuie doar să obţinem nişte fonduri PHARE şi cu ajutorul consiliului judeţean vom putea realiza acest lucru. Este necesar pentru Tg Mureş şi pentru patrimoniul deosebit care îl are. Vă mulţumesc încă o dată şi voi fi alături de colectivul muzeului, dar aşa cum spunea domnul Boloş, munca de cercetare o voi continua, cu mai mult succes probabil acum că nu vor mai fi şi probleme administrative.

Art.1 Se aprobă cu 27 voturi „pentru”, 5 nu au votat (Lazăr, Suciu, Benedek, Şopterean, Ţintoşan), 3 absenţi (Radu, Sămărghiţan, Kardos).

Art.2 Se aprobă cu 27 voturi „pentru”, 5 nu au votat (Lazăr, Suciu, Benedek, Şopterean, Ţintoşan), 3 absenţi (Radu, Sămărghiţan, Kardos).

În întregime hotarârea se aprobă cu 27 voturi „pentru”, 5 nu au votat (Lazăr, Suciu, Benedek, Şopterean, Ţintoşan), 3 absenţi (Radu, Sămărghiţan, Kardos).

14. Proiect de hotărâre privind modificarea Hotărârii nr.52/2005 privind acordarea de despăgubiri proprietarilor de terenuri a căror culturi au fost compromise de lucrările efectuate cu instalaţiile la racordul de gaz, la Parcul Industrial - Platforma Vidrasău-Ungheni

D-na preşedinte Lokodi: Aici am avut la şedinţa trecută o altă situaţie, o sumă mai mare, în urma măsurării exacte a parcelelor, a reieşit o sumă mai mică drept pentru care vom diminua suma şi modificăm lista proprietarilor.

Art.1 Se aprobă cu 27 voturi „pentru”, 5 nu au votat (Lazăr, Suciu, Benedek, Şopterean, Ţintoşan), 3 absenţi (Radu, Sămărghiţan, Kardos).

Art.2 Se aprobă cu 27 voturi „pentru”, 5 nu au votat (Lazăr, Suciu, Benedek, Şopterean, Ţintoşan), 3 absenţi (Radu, Sămărghiţan, Kardos).

În întregime hotărârea se aprobă cu 27 voturi „pentru”, 5 nu au votat (Lazăr, Suciu, Benedek, Şopterean, Ţintoşan), 3 absenţi (Radu, Sămărghiţan, Kardos).

15. Proiect de hotărâre privind modificarea art.2 din Hotărârea Consiliului Judeţean nr.78/2005 privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai investiţiei „Întreţinere curentă, întreţinerea periodică şi siguranţa circulaţiei pe drumurile judeţene” în vederea emiterii ofertei publice pentru accesarea unui împrumut bancar

Dl vicepreşedinte Frătean: Este vorba de modificare la art.2 din hotărârea anterioară, vă rog să fiţi de acord, este un credit care va realiza toate şanţurile, toate podurile, toate acostamentele, pentru siguranţa circulaţiei.

Art.1 Se aprobă cu 26 voturi „pentru”, 6 nu au votat (Frătean, Lazăr, Suciu, Benedek, Şopterean, Ţintoşan), 3 absenţi (Radu, Sămărghiţan, Kardos)

16. Proiect de hotărâre privind propunerea de clasare ca drumuri comunale a unor drumuri vicinale de pe teritoriul administrativ al comunelor Bereni şi Eremitu

Art.1 Se aprobă cu 27 voturi „pentru”, 5 nu au votat (Lazăr, Suciu, Benedek, Şopterean, Ţintoşan), 3 absenţi (Radu, Sămărghiţan, Kardos).

Art.2 Se aprobă cu 27 voturi „pentru”, 5 nu au votat (Lazăr, Suciu, Benedek, Şopterean, Ţintoşan), 3 absenţi (Radu, Sămărghiţan, Kardos).

În întregime hotărârea se aprobă cu 27 voturi „pentru”, 5 nu au votat (Lazăr, Suciu, Benedek, Şopterean, Ţintoşan), 3 absenţi (Radu, Sămărghiţan, Kardos).

17. Raport al eficienţei serviciului poliţienesc din cadrul judeţului Mureş pe trimestrul II al anului 2005

Dl comisar Dan : În perioada analizată au fost sesizate un număr de 5393 infracţiuni, volumul criminalităţii la 100.000 de locuitori fiind de 924, care clasează judeţul Mureş pe locul 37 pe ţară . Faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut se constată o scădere a criminalităţii sesizate cu 10 %. Ţin să subliniez că acest indicator este un factor pozitiv, faptul că suntem pe un loc scăzut, pentru că dacă ar fi mai multe infracţiuni ar fi un punct negru la activitatea noastră. Din totalul infracţiunilor sesizate, un număr de 1181 infracţiuni sunt de natură economico – financiară, 2610 de natură judiciară şi 1602 infracţiuni, fapte de altă natură. În această perioadă a crescut numărul infracţiunilor cu violenţă astfel: cu 7 numărul infracţiunilor de omor, vătămări corporale cu 22, lovituri cauzatoare de moarte cu 3 fapte, în timp ce infracţiunile de viol şi de tâlhărie sunt în scădere cu 7 respectiv 47 de infracţiuni. S-au soluţionat un număr de 3139 dosare, un minus de 283 dosare, faţă de perioada similară a anului trecut. Volumul criminalităţii este de 538, fapt ce situează judeţul Mureş pe locul 24 la nivelul ţării. Au fost cercetate pentru comiterea de infracţiuni un număr de 2815 persoane, ponderea de infracţiuni continuă să fie deţinută de autorii din mediul rural, de persoane fără ocupaţie, iar o parte din persoanele învinuite, au fost prinse în flagrant, deci în timpul comiterii faptei sau imediat după aceea.

Inspectoratul Judeţean de Poliţie se află într-un plin proces de restructurare, principalele modificări preconizate fiind apariţia unui nou stat de organizare cu mutaţii substanţiale în funcţie de evoluţia situaţiei operative de la nivelul judeţului, o nouă concepţie de ordine publică, constând în compartimentarea muncii de poliţie urbană, iar la poliţia rurală, prin desfiinţarea centrelor zonale şi înfiinţarea unor compartimente de poliţie rurală, pe principiul arondării la Parchetele de pe lângă Judecătorii.

Apreciem că o contribuţie importantă la evoluţia situaţiei operative existente la nivelul judeţului a avut-o şi numărul redus de personal existent, astfel că în prezent statul de organizare este ocupat doar în procent de 80%.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Dl consilier Pokorny: Am ascultat cu atenţie raportul dvs şi mi se pare locul 37 pe ţară, respectiv dacă e adevărat, am citit zilele trecute că parcul dvs auto este exploatat doar la jumătate, plus că aveţi schema de personal ocupată doar cu 80% eu cred că merită să apreciem eforturile şi profesionalitatea acestor oameni.

18. Informare privind Programul lapte şi corn

Dl director Iosib a prezentat informarea.

D-na preşedinte Lokodi: Având în vedere că este o licitaţie electronică, vă daţi seama că este total transparentă, noi totuşi am dorit să discutăm problema preselecţiei cu dvs. şi am dorit să avem în vedere şi observaţiile dvs, acum, înainte de licitaţie.

Dl consilier Lădariu: Vreau să aduc în discuţie o chestiune de principiu. Ştim destul de bine şi să nu ne ferim de realitate, că pentru unii copii este singura hrană zilnică asigurată şi să nu uităm acest lucru. Şi acum vreau să atrag atenţia acelora care se prezintă la licitaţie, să fie oameni onorabili, oameni serioşi, pentru că acţiunea a fost în multe situaţii luată într-o doară. Suntem păţiţi şi dormi să avem produse proaspete de calitate şi dacă se poate din acest judeţ şi nu aduse de la distanţe foarte mari.

Dl consilier Kakasi: Deci vreau să atrag atenţia asupra unui fapt referitor la aprovizionarea cu biscuiţi. Biscuiţii sunt un factor cariogen foarte aspru o să resimţim noi, în bugetele noastre sanitare dacă o să votăm pentru aprovizionarea cu biscuiţi. Vă rog frumos cât se poate, nu că acel corn nu ar fi un factor cariogen, dar este incomparabil mai mic decât acei biscuiţi şi aş vrea, cât se poate, să fie evitaţi şi vă rog să faceţi să ajungă şi la ţară corn.

D-na Donath: Având în vedere că am primit această sarcină din partea Inspectoratului Şcolar de a face câteva observaţii, dar sunt mai mult rugăminţi şi anume: când va fi prima şedinţă cu primarii să se atragă atenţia ca spaţiile de depozitare să fie igienizate, de asemenea se ridică probleme dulapurile frigorifice nu există sau sunt deteriorate, iar o altă problemă, atunci când se va stabili traseul, dacă de exemplu va fi o firmă din Tîrgu Mureş şi pleacă spre Sighişoara, ar putea aproviziona zilnic şi comunele din traseu. Ar fi ideal dacă această aprovizionare s-ar face zilnic şi la comune. Numărul exact al beneficiarilor va fi cunoscut la 1 octombrie, iar numele persoanelor desemnate de unităţile de învăţământ după 1 septembrie vor fi comunicate Consiliului Judeţean.

Dl consilier Pokorny: Văzând acest material am constat cu satisfacţie că reperele şi punctele de licitaţie sunt mult mai bune şi asta mă bucură prin aspectul calităţii şi al cheltuielilor de transport. Şi ca să închei, probabil se datorează şi anchetei făcute de Ziarul Cuvântul Liber, care după discuţia ce a avut loc aici, a luat problema în serios. Şi aş mai vrea să spun doar că ar fi preferabil ca acest corn şi lapte să fie asigurate de cineva din judeţ, pentru că dacă vom aduce din alte judeţe, tot acolo vom rămâne în ce priveşte calitatea şi ritmicitatea în care se vor aduce aceste produse.

D-na preşedinte Lokodi: Şi mai puţin vom putea exprima doleanţele noastre faţă de sesizările pe care le vom primi pe parcursul executării contractului. Dar având în vedere că anul trecut s-a asigurat de către S.C.I.L şi Bewami, domnii directori sunt aici, eu aş întreba dacă puteţi asigura acel lapte?

Dl.dir. Todoran: În decursul anului trecut la 38.000 copii din 192 şcoli, s-au executat săptămânal controale, pe întreg anul au existat 5 controale cu proces verbal din care 4 au fost cu sancţiuni. Deci este un procent care nu ridică probleme. Celelalte probleme favorizante au fost s-au asigurat la înţelegerea cu medicii din şcoli, în ceea ce priveşte meniul, de exemplu la copiii cu intoleranţă la lactoză, la care nu se poate da lapte. La aceşti copii am fost nevoiţi să oferim produse care nu conţin lactoză. Ca să vă răspund la întrebare, noi avem acel lapte de care este nevoie, se comercializează sub brandul „Milli”, dar dacă se pune problema prospeţimii, dacă e valabil numai pentru corn este ok, are termen de valabilitate 48 de ore. Laptele UHT nu este un produs proaspăt, este un produs înalt conservat la 103 grade sterilizat , care nu mai are aceeaşi calitate ca un lapte proaspăt de consum. Domnii medici pot confirma acest lucru. Pe de altă parte, meniul pe care l-am propus noi, ca o alternativă, pentru ca copiii să nu se sature de aceste produse, este o idee foarte bună, cred că oferta noastră este foarte bună şi cred că ar fi încântat tot consiliul, dar nu pot să spun pentru că suntem înainte de deschiderea plicurilor. Cel de al treilea punct pe care vreau să îl supun atenţiei dvs. se pot analiza toate condiţiile, pentru că în caietul de sarcini scrie aprovizionarea şi distribuirea lactate şi de panificaţie ca pachet unitar pe întreg teritoriul judeţului Mureş, pentru a veni în ajutorul şcolilor, pentru că este o situaţie neplăcută ca maşina cu lapte să vină la ora 9, iar maşina cu corn la ora 12. Noi suntem foarte receptivi la ceea ce aţi zis ca pe aceste trasee care leagă Tîrgu Mureşul de alte oraşe, să distribuim produsele lactate zilnic, noi avem disponibilitate la aşa ceva, în condiţiile în care vom vorbi cu reprezentanţii şcolilor să nu fie timpul de aprovizionare mai mare de 3 ore. Pentru că această aprovizionare trebuie făcută între orele 8 şi 11, pentru că dacă mergem după ora 11, când este pauza mare, pentru că după aceea degeaba mai mergem, pentru că copiii pleacă acasă.

D-na preşedinte Lokodi: Deci domnule director, va trebui să faceţi şi dvs nişte eforturi, sunt oraşe noi în fiinţate, cel care va câştiga proiectul va beneficia de o sumă foarte importantă, pentru toţi cei care vor câştiga, mai bine să avem grijă să ne organizăm în aşa fel ca să aducem într-o situaţie avantajoasă unităţile din judeţul Mureş, pentru că dacă vor veni din alte judeţe şi aşa vor fi stabilite criteriile încât să poată veni oricine din ţară şi noi vom avea de suferit şi dvs. veţi avea de suferit. Mai bine angajaţi-vă că prin mijloacele dvs. să asiguraţi transportul la toate localităţile din judeţ, decât să nu îndepliniţi acest criteriu şi să fie un dezavantaj pentru dvs.

Dl director Todoran: Nu este cazul, noi acest lucru l-am luat deja în considerare şi dacă este cazul, după licitaţie noi vom prezenta un proiect detailat.

DIVERSE:

Dl consilier Boloş: Eu citesc cu foarte mare atenţie presa locală şi ce este legat de Consiliul Judeţean. Constat că multe lucruri sunt interpretate mai mult sau mai puţin corect. În schimb problemele legate de viaţa din Consiliul Judeţean, consider că trebuie să le aflăm direct de aici şi mă refer la art.92 care spune, schimbările survenite în activitatea consilierilor în timpul exercitării mandatului, se aduc la cunoştinţă consilierilor judeţeni, în cel mult 10 zile de la data producerii acestora. Am citit că există unul sau doi membri ai Consiliului judeţean care şi-au schimbat gruparea politică de care aparţin. Vă rog să confirmaţi dacă este adevărat şi acest lucru este valabil în momentul dvs.

D-na preşedinte Lokodi: este adevărat ceea ce aţi spus, dar Consiliul Judeţean nu a fost informat oficial de această schimbare şi până ce nu suntem anunţaţi eu nu pot supune atenţiei dvs acest lucru. Deci cred că este un aviz pentru colegii aflaţi în această situaţie să depună în mod scris ca să cunoaştem şi noi forţele noastre politice.

Dl consilier Socotar: M-am simţit oarecum vizat de spusele colegului meu, într-adevăr colegul nostru, Cristian Ţintoşan a părăsit P.R.M-ul şi mai nou este membru în partidul nostru şi îmi asum această critică. Într-adevăr nu executivul a greşit ci noi nu am înaintat aceste documente.

Dl consilier Balogh: Problema, referitor la raportul Inspectoratului Judeţean de Poliţie, se pune în felul următor aceste furturi şi infracţiuni se întâmplă la sate. Având în vedere că evidenţa populaţiei peste o lună sau aşa va trece la noi, aş propune ca în foarte scurt timp cu jandarmeria să facă un fel de recensământ, pentru că sunt concetăţeni de ai noştri care nu au domiciliul stabil în localităţile unde stau. Ştim că satele nu constau în oameni tineri şi ei nu pot face faţă furturilor şi tuturor acestor agresiuni. Şi atunci eu propun ca în cel mai scurt timp şi în A.T.O.P să fie ridicată această problemă.

D-na preşedinte Lokodi: Domnul Iosib, v-aş ruga frumos, în cursul săptămânii viitoare să facem o adresă pe baza solicitării consilierilor judeţeni ca Poliţia să mai facă unele ieşiri pe teren şi să identifice persoanele care stau în judeţul Mureş fără domiciliu stabil şi care sunt persoane certate cu legea pentru a fi trimişi în localitatea unde aparţin. Este un lucru destul de sensibil dar trebuie să mai facem astfel de controale.

Dl consilier Giurgea: Noi, comisia de buget, am avut o iniţiativă şi vă cerem sprijinul. Vrem să facem o întâlnire tripartită ca să spun aşa, comisia de buget din Mureş, Braşov şi Harghita la Sighişoara, unde să participe pe lângă membri acestor comisii şi executivul acestor judeţe pentru că noi credem că ar fi foarte multe lucruri de discutat pe problematica celor trei judeţe precum şi în ceea ce priveşte vecinătatea adică drumurile. Noi credem că ar fi foarte utilă această întâlnire şi noi credem că şi celelalte comisii ar trebui să facă acest lucru. Noi am vrea să o facem în septembrie octombrie şi am vrea să luăm legătura cu celelalte două judeţe şi cu preşedinţii comisiilor.

D-na preşedinte Lokodi: Este o propunere foarte interesantă, dar eu v-aş ruga să definiţi câteva puncte pe care să le discutăm, Regiunea 7 CENTRU este alcătuită din 6 judeţe, dvs. aţi ales 3, nu e nici o problemă, fără ca să se supere celelalte trei judeţe, va trebui să definim de ce cu aceste două judeţe dorim şi nu o întâlnire regională, pentru că o întâlnire regională înseamnă că ne preocupă pe noi judeţul Mureş, proiectele mari de regiune pentru că U.E. ne vede ca regiune şi această iniţiativă este deosebit de apreciată, dar atunci eu propun să facem o întâlnire, eventual nu cu toţi membri comisiei de buget dar măcar cu câte o persoană din fiecare comisie şi să avem o astfel de întâlnire. Ţin să avem această întâlnire şi cu acei cu care am reuşit să facem proiecte, Harghita şi Braşov sunt cei cu care nu am reuşit să facem proiecte, Alba a fost singurul judeţ cu care am făcut un proiect, nici cu Sibiul nu am făcut proiecte dar am făcut un pas spre ei si au fost receptivi, sunt proiecte comune care ar putea fi lansate. Şi atunci să organizăm spre toamnă aşa o întâlnire.

Dl consilier Venczi: Referitor la problema ridicată de domnul Balogh, în judeţul Mureş în localităţile limitrofe sunt foarte multe persoane care nu au domiciliul stabil, majoritatea sunt rromi. Dacă există o modalitate de a-i pune în legalitate, de a avea buletin de identitate de a aparţine undeva, normal că cei care fură sau fac ilegalităţi, să fie expulzaţi. Spun acest lucru, având în vedere că în Tîrgu Mureş, într-un singur cartier există 105 persoane care nu au nici buletin de identitate nici certificat de naştere, ei trebuie puşi în legalitate. Poliţia este în măsură totuşi să le elibereze actele necesare. În Doja a fost un mare scandal între comunitatea rromă şi cea locală câteva familii sunt mutate sub dealul Budiului, deci aceste familii ce se va întâmpla cu ele? Vor fi prinse şi duse şa Cluj, sau vor fi duse înapoi în Doja? Deci într-un fel sau altul ar trebui să îi punem cumva în legalitate, stau de mult timp în acel loc şi poate cine ştie sunt oameni de treabă.

D-na preşedinte Lokodi: Nu e un reproş ceea ce vreau să vă zic, dar dacă aceşti oameni ar avea organizată reprezentarea lor şi nu credeţi, dar suntem cu populaţia rromă cea mai numeroasă în momentul de faţă dintre cele 6 judeţe. Deci rromi care sunt în evidenţe, în afara celor de care vorbim azi, şi această comunitate nu are o cameră unde să poată să meargă să se adreseze acelor persoane care doresc să facă reprezentarea lor politică, etnică, culturală vorbiţi cum vreţi. Poate nu e problema noastră, dar eu zic că este, dar dvs veţi fi cei care vă veţi convinge că trebuie făcut ceva. Este o problemă care eu nu o pot rezolva. O pot rezolva acei oameni care cunosc cultura lor, care au făcut şcoală, care ştiu să vorbească cu ei şi care ştiu să soluţioneze aceste probleme.

Dl consilier Szalkay: Ideea expusă de domnul Girgea, eu am continuat-o şi am luat legătura cu preşedintele comisiei de buget de la Braşov, dânsul mi-a transmis o hotărâre privind asocierea dintre Consiliu judeţean Braşov şi Consiliul Judeţen Mureş, de care dvs trebuie să ştiţi, pentru Investiţia sistemul de canalizare a apei epurate de la Buneşti - Braşov şi Saschiz - Mureş şi dânsul chiar a spus ca această întâlnire să aibă loc la Saschiz, eu am lansat această invitaţie în comisia mea, însă tot timpul cineva era în concediu nu am putu finaliza, dar cu această ocazie putem spune că în septembrie împreună cu conducerea sau să stabilim o delegaţie şi să participăm.

D-na preşedinte Lokodi: Da cunosc acest proiect dar la acest proiect nu ama avut fonduri nici noi, nici ei şi de aceea nu am supus atenţiei dvs acest proiect pentru că nu avem cum să asigurăm o sumă foarte importantă la acest proiect, iar distanţa de la noi este de 1/3 faţă de distanţa lor, iar noi nu deţinem aceste fonduri. Dacă am fi participat împreună la vreun proiect cu fonduri externe, precis am fi semnat. Pe de altă parte nici domnul preşedinte Căncesu nu a sprijinit acest proiect şi nu a fost de acord să fie depus cu ocazia proiectelor de mare infrastructură din decembrie anul trecut. Nu spun că nu trebuie făcut, nu spun că nu trebuie rezolvată alimentarea cu apă la Saschiz, dar trebuie discutat bugetul.

Dl consilier Mora : Îmi fac şi eu atunci aceeaşi datorie morală faţă de faptul că domnul Boloş este foarte atent cu regulamentul consiliului judeţean anume la art.92 care spune „ Schimbările survenite în activitatea consilierului, în timpul exercitării mandatului, se aduc la cunoştinţă consiliului judeţean în cel mult 10 zile de la data producerii acestora.” Eu zic că este o chestiune destul de generală, dar eu vreau să îl anunţ, ca nu cumva să citească din ziare, că în cadrul comisiei A.T.O.P, am fost ales preşedinte , domnul Groza şi-a dat demisia, iar legat de ceea ce a spus domnul Balogh, am avut chiar în cadrul comisiei ATOP o discuţie despre acele persoane, care au fost efectiv expulzate din Ghe. Doja datorită faptului că erau deosebit de recalcitrante şi făceau tot felul de infracţiuni, iar în acest sens am luat o decizie prin care Consiliul local Ghe. Doja să îşi asume această treabă, dacă au buletin de Ghe. Doja, să găsească soluţii vis a vis de aceste probleme. Referitor la raportul Inspectoratului de Poliţie vreau să confirm că avem nişte probleme, nu noi, Poliţia Română au probleme vis a vis de subdimensionarea cu efective umane, faţă de subdimensionarea cu ceea ce înseamnă calculatoare, imprimante, maşini, aparate de comunicaţii şi în aceste condiţii locul 37 este un lucru bun. eu îl rog pe domnul Balogh să facă acea sesizare către A.T.O.P ca noi să facem la rândul nostru sesizare la poliţie, pentru că am avut câteva probleme rezolvate, pentru că am făcut hârtii în scris către poliţie şi să încercăm să găsim o soluţie.

Dl vicepreşedinte Groza: Cred că s-a făcut o confuzie. Poliţia mureşeană a avut întotdeauna rezultate foarte bune, era întotdeauna între primele 10 – 15, deci când se face ierarhizarea este pe locul 15 pentru că se merge de la 42.

D-na preşedinte Lokodi: Aţi întrebat de Aeroport. Consiliul Judeţean împreună cu Aeroportul organizează inaugurarea oficială a acestuia la sfârşitul lunii august, 26 sau 27, la care dorim să invităm personalităţi din aparatul central, prim ministrul, vice-primministrul, ministrul de la Ministerul Transporturilor, domnul Borbely, alte personalităţi, lista acum este în lucru, vom anunţa în mod oficial şi veţi primi invitaţiile, doresc ca mâine să punem la punct detaliile şi sper că vom avea un eveniment frumos, în această perioadă vor fi aici oameni de afaceri din Germania, totodată am fost vizitaţi de o firmă americană, au fost aici 3 reprezentanţi, ei doresc din decembrie să înceapă operarea de pe aeroportul nostru, ei vor să vină primii pentru ca să poată să opereze la un preţ foarte avantajos, preţul unui bilet de avion să fie egal cu preţul unui bilet de tren sau de autobuz, ar dori să preia acel segment social care circulă cu autobuze sau cu trenul, iar aceste autobuze eliberate să asigure transportul între judeţe cum ar fi Mureş – Harghita, Mureş – Bistriţa, deci ne gândim să organizăm o circulaţie europeană. Eu cred că operatorii vor avea asigurate curse interne vor înţelege că în viitor oricum asta le va fi soarta. Vor veni şi de la Malev şi să sperăm că la anul vom avea şi alte proiecte mari.

Următoarea şedinţă va fi peste două săptămâni neapărat, pentru lansarea proiectelor pentru drumuri poduri, podeţe, avem 51 miliarde lei pentru aceste lucrări, faţă de cât am solicitat, 400 de miliarde, este foarte puţin şi trebuie să spun că faţă de alte judeţe din ţară unde s-au dat sume exorbitante pentru probleme funciare, la Mureş nu s-a dat nimic, deci noi avem 51 miliarde care trebuie folosite exclusiv pentru zonele inundate.

Vă mulţumesc.

Şedinţa s-a încheiat la ora 17.18.

PREŞEDINTE p. SECRETAR GENERAL

Lokodi Edita Emöke Viorel Iosib

Director executiv

Întocmit:

Camelia Vlasiu

Văzut: Delia Belean