ROMÂNIA

JUDEŢUL MUREŞ

CONSILIUL JUDEŢEAN

Nr._____/______2005

Dosar IV.C.

P R O C E S –V E R B A L

al şedinţei ordinare a Consiliului Judeţean Mureş

din data de 29 septembrie 2005

Lucrările şedinţei s-au desfăşurat în sala mare a Consiliului Judeţean Mureş.

Ordinea de zi a şedinţei a fost publicată în cotidienele locale „Cuvântul liber”, „Ziarul de Mureş” şi „Nepujság” din data de 23 septembrie 2005, prin Dispoziţia preşedintelui Consiliului Judeţean nr. 291.

În sală au fost prezenţi 33 consilieri, domnul Chiorean Cornel şi domnul Şopterean Ioan au fost absenţi.

Au fost invitaţi să participe: d-l Ciprian Minodor Dobre, prefectul judeţului Mureş, dl. Ioan Ilieş – directorul Direcţiei Judeţene de Evidenţă a Persoanelor Mureş, d-na Corina Teodor, directorul Bibliotecii Judeţene Mureş,d/na Boniş Johana , directorul Muzeului Judeţean Mureş, d-l Titi Iosif Boantă, directorul Ansamblului artistic profesionist “MUREŞUL” Tîrgu Mureş, d-l Vasile Cazan, directorul Filarmonicii de Stat Tîrgu Mureş, d-l Gavril Cadariu, directorul Teatrului pentru copii şi tineret “ARIEL” Tîrgu Mureş, d-l Vasile Naste, directorul Administraţiei Palatului Culturii Tîrgu Mureş, d-l Constantin Cotârlan, directorul Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Mureş, d-l Moraru Cornel, redactorul şef al Revistei “VATRA”, d-l Nistor Onofir, cotabil-şef al revistei “VATRA”, d-l Galfalvi Gyorgy, redactorul şef al Revistei “LATO”, d-na Lepedus Julcsa, contabil-şef al Revistei “LATO” ,d-na Albu Lelia, director al Şcolii de Arte şi Meserii Tîrgu Mureş, d-na Sonia Melian, directorul Şcolii Speciale nr.1 Tîrgu Mureş, d-na Anişoara Crahmaliuc, contabil-şef al Şcolii Speciale nr.1 Tîrgu Mureş, d-l Ştefan Sabău, directorul Şcolii de Arte şi Meserii Reghin, d-na Molnar Viorica, contabil-şef al Şcolii de Arte şi Meserii Reghin, d-l Florin Dumbravă, directorul general al Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Mureş, Mezei Vasile, directorul economic al Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Mureş, d-l Şerban Radu - director general al S.C. DRUMURI ŞI PODURI MUREŞ S.A, d-l Virgil Alexandru Blaj, directorul S.C. „SERVICII DE UTILITĂŢI RURALE MUREŞ” S.A. d-l Marius Bereholschi, contabil-şef al S.C.”SURM” S.A, d-l Runcan Ştefan, directorul R.A. AEROPORTUL Tîrgu Mureş, d-na Hang Mărioara, contabil-şef al R.A.”AEROPORTUL” TÎRGU MUREŞ, d-l col. Ioan Cârdan, comandantul Centrului Militar Judeţean Mureş, d-l Cristian Mureşan, contabil-şef, Centrul Militar Judeţean Mureş, d-l mr.Kovacs Endre - Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Horea” al judeţului Mureş, dl.col.Stan Ioan – Şeful Corpului Gardienilor Publici, dl. Mariş - director adj.d-l Begidzsan Laszlo, propus pentru funcţia de şef serviciu al Serviciului public judeţean SALVAMONT, d-l dr. Raed Arafat – SMURD, Societatea Română de Televiziune,Nagy Istvan, Brişcaru Cornel, Parcul Industrial Mureş, d-l Daszkel Laszlo, primarul oraşului Mirecurea Nirajului, directori, directori adjuncţi, şefi servicii şi specialişti din aparatul propriu care au contribuit la elaborarea materialelor, reprezentanţi mass-media din judeţ.

Lucrările şedinţei sunt conduse de d-na preşedinte Lokodi Edita Emöke.

D-na preşedinte Lokodi: Bună ziua doamnelor şi domnilor. Daţi-mi voie să vă urez sănătate la toţi şi să avem o bună dispoziţie pentru a rezolva problemele de pe ordinea de zi a Consiliului Judeţean. Domnilor, am avut multe discuţii şi foarte fructuoase în cadrul comisiilor, materialele au fost dezbătute, sunt cunoscute deja de toţi şi daţi-mi voie să vă rog, înainte de a vota ordinea de zi, să adresez o rugăminte către dvs. Punctul 11 de pe ordinea de zi este un material care priveşte Televiziunea Română şi având în vedere că sunt prezenţi domnii directori de la Televiziunea Română, pentru votarea acestui proiect şi având în vedere că dânşii trebuie să se întoarcă înapoi la Bucureşti, eu mi-aş permite să vă rog să punem acest punct ca punctul 1, deci să modificăm ordinea de zi. Deci cu permisiunea dvs. daţi-mi voie să supun la vot ordinea de zi astfel modificată. Domnule Benedek, doriţi să luaţi cuvântul înainte?

Dl consilier Benedek: Eu aş dori să mai propun o modificare la ordinea de zi şi anume, eu cred că proiectul de la punctul 3, privind Societatea de Drumuri şi Poduri, aş propune să fie scos de pe ordinea de zi şi să fie mai bine pregătit pentru o următoare şedinţă. Motivele sunt multiple, dar aş aminti numai două. Reducerea numărului salariaţilor şi prin aceasta eficientizarea activităţii, nu cred că este o soluţie viabilă. Poate nu suntem suficient de informaţi şi nu este destul de clar şi cred că este nevoie de mai multe consultări şi de pregătiri.

D-na preşedinte Lokodi: Atunci domnilor supun la vot prima dată această cerere de modificare a ordinii de zi. Deci cine este pentru scoaterea de pe ordinea de zi a acestui punct.

Propunerea este respinsă cu 14 voturi „pentru”, 12 „împotriva” (Lokodi, Frătean, Groza, Toşa, Ban, Boloş, Giurgea, Lazăr, Popa, Sămărghiţan, Socotar, Kardos), 3 abţineri (Szalkay, Tatar, Ţintoşan), 4 nu au votat(Iacob, Lădariu, Mora, Pokorny), 2 absenţi (Chiorean, Şopterean).

Deci avem nevoie de 18 voturi, deci rămâne pe ordinea de zi.Atunci, cu modificarea propusă de noi în sensul ca punctul 11 să devină punctul 1, supun la vot ordinea de zi. Cine este pentru această ordine de zi.

Se aprobă cu 31 voturi ”pentru”, 1 abţinere (Tatar), 1 nu a votat (Amza), 2 absenţi (Chiorean, Şopterean).

Atunci vom începe cu materialul de la punctul 11.

1.Proiect de hotărâre privind asocierea Consiliului Judeţean Mureş cu Societatea Română de Televiziune, în vederea realizării filmului documentar „Zestrea Românilor”

D-na preşedinte Lokodi: Acest material a primit aviz favorabil din partea

comisiei economico – financiare, din partea comisiei de cultură cu următorul amendament „ să se pronunţe asupra articolului 8.2 şi 8.3, care par a fi contradictorii, recomandăm un studiu atent” .Deci articolul 8 respectiv punctele 8.2 si 8.3 sunt luate din contract, înainte de şedinţă am avut o discuţie cu domnul director de la Radioteleviziune şi am discutat modificarea acestor articole. Articolul 8.2 se referă la dreptul Consiliului Judeţean Mureş de a utiliza filmul documentar exclusiv în scop promoţional, necomercial, pe plan intern şi internaţional pe casete VHS, noi am solicitat şi CD, domnul director a fost de acord. Cu privire la articolul 1 din contract, domnul director a fost de acord ca după ideea valorilor culturale şi spirituale româneşti să se pună virgulă şi să scrie şi a minorităţilor conlocuitoare din judeţul Mureş. De fapt, pentru mine era clar, încă de la început aşa am vorbit că în momentul în care vor fi secvenţe formate din cultura populaţiei din judeţul Mureş, atunci vor fi paralel şi din cultura română, cultura maghiară, săsească şi a etniei rromilor. Deci cu această precizare domnilor, supun la vot acest proiect de hotărâre.

Art.1 Se aprobă cu 33 voturi „pentru”, 2 absenţi (Chiorean, Şopterean).

Art.2 Se aprobă cu 33 voturi „pentru”, 2 absenţi (Chiorean, Şopterean).

Art.3 Se aprobă cu 32 voturi „pentru”, 1 nu a votat (Kakasy), 2 absenţi (Chiorean, Şopterean).

Art.4 Se aprobă cu 32 voturi „pentru”, 1 nu a votat (Kakasy), 2 absenţi (Chiorean, Şopterean).

În întregime hotărârea se aprobă cu 32 voturi „pentru”, 1 nu a votat (Kakasy), 2 absenţi (Chiorean, Şopterean).

Dl director Tomescu: Vă mulţumim în numele instituţiei noastre pentru bunăvoinţa dvs. de a participa la realizarea acestui program care se înscrie în tendinţa generală în acest moment, de prezervare şi valorificare a culturii şi tradiţiei specifice zonei etnografice. Vă doresc succes în activitatea dvs. şi încă o dată vă mulţumesc, doamna preşedinte şi vă invit, dacă aveţi amabilitatea, să vă uitaţi încă de acum în fiecare luni pe TVR2, la orele 18.30, este seria Bucovina, din serialul pe care urmează să îl facem şi la dvs anul viitor.

D-na preşedinte Lokodi: Înainte de a vorbi despre acest punct aş dori să vă

spun ceva, să fac un anunţ. Consiliul Judeţean alături de celelalte consilii municipale, orăşeneşti şi comunale, doreşte să participe la o carte, cartea primăriilor şi pentru a apărea pe o pagină poza consilierilor şi datele acestora, la ora 15 vom face o poză, jos în hol, sunt prezenţi aici cei de la editură care fac această carte şi un fotoreporter care va face poza. Îi rog pe domnii consilieri care au probleme şi doresc să plece mai repede să ne anunţe ca să facem pauză şi să putem să realizăm acest lucru împreună.

Deci să trecem atunci la punctul următor.

2.Proiect de hotărâre privind rectificarea bugetului Consiliului Judeţean şi a nivelelor de echilibrare a bugetelor locale ale unităţilor administrativ-teritoriale, pe anul 2005

Dl consilier Szalkay: Toate sumele, o să vii le spun în RON. Noi comisia de

buget după câteva întruniri la care au participat majoritatea colegilor mei, am rectificat vechiul buget care era de 97.742.452 RON la 98.761.330 RON, deci am avut o rectificare pozitivă de 1.018.878 RON. După cum o să vedeţi în anexele pe care noi le-am parcurs, suma aceasta de 1.018.878 provine şi de la rectificări pozitive şi de la rectificări negative. O să vedeţi că la asistenţă Persoane cu Handicap am avut o rectificare negativă de 1.796.220, la Centrul Rozmarin o rectificare pozitivă de 125.000, pentru drumuri şi inundaţii am prevăzut 2.335.000 rectificare pozitivă, pentru Aeroport am primit de la Primărie acei 4,5 miliarde, în bani vechi, de care am mai discutat de nenumărate ori, iar din redistribuire, am avut redistribuiri pentru program integral de contabilitate, xerox, programe de iarnă, drumuri poduri calamităţi, organizare expoziţii de animale, SMURD, Asociaţia Judeţeană de Turism, toate acestea nu le amintesc pentru că o să le avem în puncte separate. Şi acum vă spun de unde am avut sursele să redistribuim. Am diminuat la Centrala telefonică, schimbare sursă, economii la maşini de la instituţiile de cultură, pentru că vreau să vă aduc la cunoştinţă că la acele instituţii la care am preconizat economii la sfârşitul anului, am făcut rectificări negative, la Parcul Industrial, ONG-uri şi cotizaţii, iar la ASTUR o să găsiţi o anexă de care aş vrea să vă amintesc, noi iniţial am propus, adică ni s-a propus de către executiv de fapt, pentru comisia de buget să facem o rectificare negativă, şi acum vă spun în ROL, la ASTUR în valoare de 1 miliard, pe care noi odată i-am alocat printr-o hotărâre în 2004, semnată de doamna preşedinte şi de domnul Togănel şi noi comisia am propus să nu retragem această sumă până când preşedintele acestei asociaţii, domnul Runcan, nu ne va da dovadă de necesitate, de oportunitate şi eficienţă a acestor fonduri, iar atunci, numai cu semnătura ordonatorului de credit, pe care noi comisia ştim foarte bine că este doamna preşedinte, se vor cheltui aceste sume. Vreau să vă aduc la cunoştinţă că noi, comisia am rumegat foarte mult fondurile care provin din sursa „Impozite pe venit„ şi dvs. o să găsiţi din aceste 22% alocate de consiliul judeţean pentru echilibrarea bugetelor locale pentru care noi în total am alocat 1.200.000RON, o să vedeţi dvs. această anexă 6 cu precizarea exactă a sumelor, la care noi comisia de buget întrunită azi înainte de şedinţă, o şedinţă extraordinară pe care promitem că o să o facem cât mai rar, doar când este cazul, deci noi comisia am făcut unele modificări de ultimă oră şi dacă consultaţi această anexă o să vedeţi că la Bălăuşeri unde erau prevăzuţi 10.000 RON, pentru o şcoală generală de patru clase care funcţionează aici şi unde nu sunt condiţii pentru desfăşurarea orelor, noi am mai prevăzut o suplimentare cu încă 10.000 RON, deci la Bălăuşeri este o rectificare pozitivă de 20.000 şi vă rog să corectaţi la poziţia 19. De asemenea am mai făcut o rectificare pozitivă în urma unei cereri primite de la Lunca Bradului, de la 5.000 la 11.000, de asemenea la Şăulia de la 6.000 – 16.000 şi la Suseni am mai avut o rectificare de la 10.000 – la 20.000. Deci în total am făcut o rectificare de 40.000 RON şi o să mă întrebaţi acum de unde am avut surse. Vă spun şi sursele, provin de la două puncte şi anume comuna Ernei şi Sântana, unde am avut alocate 100.000 RON, aceste două comune, precum şi Sângeorgiu de Mureş, erau comunele unde s-au alocat cele mai mari fonduri, noi am cerut să facem un plafon la 80.000 RON şi am făcut o rectificare negativă atât la comuna Ernei de 20.000 şi la Sântana de 20.000. În consecinţă vor fi 6 modificări, dar cifra finală, ceea ce este important, rămâne de 1.200.000 RON deci acolo nu am făcut modificări. Eu vă mulţumesc pentru atenţie şi noi comisia de buget vă propunem ca astfel de modificări de ultimă oră să încercăm să le evităm pe viitor.

Dl consilier Giurgea: Tot în comisia de buget am discutat de o propunere venită din partea consiliului de administraţie a S.U.R.M. prin care se transferă o sumă de vreo 437 milioane lei vechi, alături de suma deja aprobată, pentru demararea lucrărilor de introducere a apei pe relaţia Reghin – Fărăgău. Această sumă rezultă din investiţiile pe care S.U.R.M. –ul nu le mai poate face în acest an iar banii trebuie transferaţi ca să nu îi pierdem, se transferă spre această investiţie care este undeva în jurul a 15 miliarde, dar cu aceşti bani se pot demara lucrările pentru zona respectivă. Aş vrea să vă mai informez că noi avem în întreţinere pe partea de investiţii, Spitalul Clinic Judeţean. Există o adresă către Consiliul Judeţean şi am rugat şi în şedinţa de comisie şi o să rog şi acum pe cei doi vicepreşedinţi ca parte din aceste lucrări de întreţinere a acestor instituţii, să fie avute în vedere în acest an, desigur în parteneriat, pentru că sunt mici, cea mai dezastruoasă situaţie este la Clinica Buco – maxilo – facială, care vă rog să credeţi, este ceva….de necrezut. Oameni cu suferinţă să fie internaţi într-o locaţie cu foarte mult mucegai, plouă în paturi ş.a.m.d. Sunt şi alte clinici la care trebuie să le acordăm atenţia cuvenită şi să începem aceste lucrări daca e posibil chiar din acest an şi în 2006 să avem în vedere şi sănătatea mureşeană, la capitolul investiţii, reparaţii la Spitalul Clinic Judeţean.

D-na preşedinte Lokodi: Să sperăm că în noiembrie vom avea în sfârşit o rectificare de buget şi atunci vom putea să alocăm fonduri pentru investiţii la spitale, iar în ceea ce priveşte Clinica Buco-maxilo – facială ştiu că există un proiect la Ministerul Sănătăţii pentru a face lângă Spitalul Judeţean încă o clădire şi atunci se va rezolva în sfârşit această problemă. Cred că proiectul va intra în execuţie de anul viitor.

Dl consilier Lădariu: Aş vrea să fac doar o precizare. Nu fac parte din comisia de buget, nici nu îmi pare rău, pentru că nu aş vrea să fiu în pielea lor, mai ales că sunt atât de puţini bani care trebuie împărţiţi. Dar dacă am auzit bine, atunci când a fost vorba de rectificare, când s-a ciupit, s-a ciupit şi de la maşini, şi de la extinderea unei centrale telefonice dar şi de la cultură. Aş vrea să fac această precizare pentru că sunt sensibil la acest capitol, să avem mai mare grijă, chiar dacă sunt puţini aceşti bani, când este vorba de cultură pentru că ne dăm seama că întotdeauna se rupe de acolo de unde este mai puţin, iar investiţiile în cultură sunt subţiri.

D-na preşedinte Lokodi: Dar nu cred că e cazul să ….sunt economii de la salarii şi aceste economii s-au făcut pentru că posturile sunt blocate. Deci…

Dl consilier Szalkay: Dacă îmi daţi voie, doamna preşedinte. Noi, trebuie să vă spunem, că în cadrul comisiei economico – financiare există o sub-comisie de specialişti care chiar azi a fost reîntregită cu doi noi membri sau poate trei, care s-au oferit să ne ajute, pentru că să ştiţi că nu este o muncă uşoară, iar eu cu această ocazie trebuie să felicit executivul Consiliului Judeţean care nu a precupeţit nici un efort, efectiv aici s-a muncit sâmbăta, duminica, de dimineaţa până seara la această rectificare. Deci aceşti oameni nu sunt de invidiat şi puţinele milioane pe care le primesc să ştiţi că sunt meritaţi din plin. Aceasta este modesta mea părerea, o paranteză, şi ca să răspund domnului Lădariu, aceste rectificări negative s-au făcut după ce toţi managerii, asta spun doar în ghilimele, au fost consultaţi în ce priveşte această rectificare. Deci după cum foarte bine a spus doamna preşedinte, sunt efectiv economii la capitolul „Cheltuieli de personal”.

Dl vicepreşedinte Frătean: Doresc să punctez şi eu ceea ce domnul preşedinte al comisiei de buget a subliniat la sfârşit. A fost o rectificare extrem de dificilă. Eu aş mulţumi la rândul meu aparatului, direcţiilor de specialitate, atât a celei de buget cât şi celor tehnice, care de data aceasta au colaborat foarte bine şi în contextul inundaţiilor, pentru că această rectificare vine să regleze unele chestiuni pe care le-am discutat în şedinţa trecută vis a vis de înlăturarea efectelor inundaţiilor în completarea banilor care vin de la Guvern, am participat şi eu la şedinţa comisiei de buget, vreau sa vă spun că a fost o şedinţă constructivă, foarte serioasă şi faţă de un proiect de rectificare cu câteva mii de puncte comisia a dezbătut acele câteva puncte pe care le-a amintit domnul preşedinte, cu alte cuvinte proiectul a fost bine realizat, în consecinţă eu cred că este o lucrare bună .

Art.1 Se aprobă cu 33 voturi „pentru”, 2 absenţi (Chiorean, Şopterean).

Art.2 Se aprobă cu 33 voturi „pentru”, 2 absenţi (Chiorean, Şopterean).

Art.3 Se aprobă cu 33 voturi „pentru”, 2 absenţi (Chiorean, Şopterean).

Art.4 Se aprobă cu 33 voturi „pentru”, 2 absenţi (Chiorean, Şopterean).

Art.5 Se aprobă cu 33 voturi „pentru”, 2 absenţi (Chiorean, Şopterean).

Art.6 Se aprobă cu 33 voturi „pentru”, 2 absenţi (Chiorean, Şopterean).

Art.7 Se aprobă cu 33 voturi „pentru”, 2 absenţi (Chiorean, Şopterean).

Art.8 Se aprobă cu 33 voturi „pentru”, 2 absenţi (Chiorean, Şopterean).

Art.9 Se aprobă cu 33 voturi „pentru”, 2 absenţi (Chiorean, Şopterean).

În întregime hotărârea se aprobă cu 33 voturi „pentru”, 2 absenţi (Chiorean, Şopterean).

3.Proiect de hotărâre pentru modificarea şi completarea Hotărârii nr.27/7 aprilie 2005 privind taxele şi tarifele încasate de către Administraţia Palatului Culturii în anul 2005

D-na preşedinte Lokodi: Acest proiect de hotărâre a primit aviz favorabil de la

comisia economico – financiară. Din expunerea de motive rezultă că în baza adresei comune emisă de Muzeul Judeţean şi Administraţia Palatului Culturii se propune aprobarea unui tarif, potrivit anexei, pentru vizitarea Sălii de oglinzi, a celor două secţii ale Muzeului existente în palatul Culturii, urmând ca din sumele încasate 60% să revină Muzeului iar 40% Administraţiei Palatului. În anexă găsiţi costurile pentru bilete, pentru a putea vizita.

Dl consilier Szalkay: Într-adevăr am discutat şi am aprobat fără nici o abţinere acest punct, dar eu numai o singură propoziţie aş mai avea de spus referitor la punctul 1. Eu, de când lucrez în cadrul comisiei de buget finanţe, asta este de 5 ani, niciodată o rectificare bugetară nu a fost aprobată 100%, fără abţineri sau voturi contra, cum a fost aprobată azi. Deci este o premieră şi acest lucru aş vrea să fie evidenţiat şi de către mass-media.

Art.1 Se aprobă cu 32 voturi „pentru”, 1 nu a votat (Szalkay),2 absenţi (Chiorean, Şopterean).

Art.2 Se aprobă cu 32 voturi „pentru”, 1 nu a votat (Szalkay),2 absenţi (Chiorean, Şopterean).

Art.3 Se aprobă cu 32 voturi „pentru”, 1 nu a votat (Szalkay),2 absenţi (Chiorean, Şopterean).

Art.4 Se aprobă cu 32 voturi „pentru”, 1 nu a votat (Szalkay),2 absenţi (Chiorean, Şopterean).

În întregime hotărârea se aprobă cu 32 voturi „pentru”, 1 nu a votat (Szalkay),2 absenţi (Chiorean, Şopterean).

4.Proiect de hotărâre privind restructurare şi reorganizarea activităţii S.C. DRUMURI ŞI PODURI MUREŞ S.A.

D-na preşedinte Lokodi: O să rog pe domnul vicepreşedinte Frătean să

prezinte acest proiect de hotărâre.

Dl vicepreşedinte Frătean: Societatea de Drumuri şi Poduri a Consiliului Judeţean, este una dintre puţinele activităţi patronate de Consiliul Judeţean pe linie comercială strictă. În acelaşi timp, ea se adresează unui segment de activitate extrem de important: infrastructura în ceea ce priveşte drumurile. Încă de foarte mulţi ani dezbaterile pe tema acestei societăţi au fost foarte accentuate şi o să îmi permit să încerc să fiu mai explicit, chiar dacă va dura mai mult această prezentare, pentru a ne aduce cu toţii la zi şi la obiect. Ţineţi minte cu toţii dezbaterea care a avut loc atunci când am vrut să o transformăm din regie în societate. Consiliul Judeţean, cu un vot strâns, a hotărât transformarea ei în societate. Asta înseamnă că în baza Legii nr.31, această societate nu poate primi nici un ban de la Consiliul Judeţean, trebuie să intre pe piaţa, cum a şi intrat, să facă faţă unei concurenţe acerbe în acest domeniu. În acelaşi timp, Consiliul Judeţean deţine 100% din capitalul societăţii, în consecinţă s-a constat şi în mandatul trecut al Consiliului Judeţean că este dificil managementul din punct de vedere al unei autorităţi publice pe o asemenea activitate şi s-a încercat o privatizare prin aport de capital, privatizare care a eşuat. În continuare societatea a funcţionat fără a avea capacitatea de a se retehnologiza, în condiţiile în care pe piaţa au apărut în judeţ firme cu tehnologie extrem de modernă şi care respectă prevederile de mediu, în domeniu, şi cele care azi le avem în vigoare dar şi cele care urmează să intre în vigoare de la 1 ianuarie, 2007. În acelaşi timp, materialele utilizate în realizarea lucrărilor de drumuri trebuie să fie certificate după laboratoare autorizate şi în acelaşi timp laboratoarele autorizate solicită certificate de calitate de pe utilaje, care sunt conduse cu computere, care pot garanta într-un anumit fel calitatea lucrărilor în drumuri. Societatea noastră a încercat să se adapteze cum a putut la aceste realităţi, Consiliul Judeţean nu a făcut o finanţare directă în majorarea de capital prin tehnologie, ei au intrat pe piaţă în competiţie. Preluând această societate, aşa cum am vorbit, desigur ne-am pus problema privatizării ei, dar împreună am stabilit să analizăm mai profund chestiunea, când au apărut primele probleme legate de bugetul acestei societăţi, s-a înfiinţat o comisie formată din consilieri pe care îi ştiţi, dar totuşi îi repet, e vorba de mine, de domnul Giurgea, domnul Balogh, dl Radu, doamna Bochiş, în calitate de reprezentant în A.G.A acestei societăţi. Au fost dezbateri foarte serioase vis a vis de funcţionarea societăţii. S-a schimbat managementul de două ori în acest timp şi am constatat că de fapt chiar dacă în bilanţuri în 2003 – 2004, 2004 – 2005, dacă în 2003 apărea profit, era un profit în contabilitate şi nu unul real, este un subiect care se cercetează la ora actuală, societatea are probleme cu plata facturilor, este clar că aşa nu mai poate continua. În consecinţă nu ne-am permis să mai lăsăm să treacă timpul fără a găsi o soluţie. Împreună cu Consiliul de administraţie al societăţii, cu noul director general, cu comisia am reanalizat punct cu punct tot ceea ce înseamnă perspectiva acestei societăţi şi am ajuns la aceeaşi concluzie, concluzie consemnată într-un proces verbal al acestei discuţii, lărgită, cu preşedintele Consiliului Judeţean şi cu directorul economic şi cu juriştii în materie: societatea trebuie restructurată. Asta este prima chestiune şi este urgentă. Trebuie în primul rând stopate pierderile. Am văzut că sunt secţii care nu sunt eficiente şi în proiectul de restructurare este propusă închiderea lor operaţională cel puţin pentru moment şi redimensionarea societăţii pe capacitatea de a câştiga şi a executa lucrări. Vreau să vă spun că în programul de calamităţi societatea noastră nu a fost calificată pentru a lua în lucru vreun pod important al judeţului, pentru că nu poate să îl facă. Deci trebuie să privim realitatea. Avem până la 31 decembrie în vigoare Ordonanţa 8 privind disponibilizările colective, care în momentul restructurării unei societăţi prin hotărâre de guvern, personalul care trebuie să plece, nu pleacă oricum ci pleacă cu o formă de disponibilizare colectivă cu o protecţie de până la 3 ani de zile. Ne-am gândit foarte serios la personal în acest context. În al doilea rând este clar că această societate este patrimoniul nostru, cu alte cuvinte, trebuie valorificat corespunzător. Dar în acelaşi timp avem şi o grămadă de probleme pe drumuri şi atunci, desigur, ţinând cont de situaţia societăţii şi de modul în care am văzut-o că se întâmplă problema administrării drumurilor, am constatat că prin licitaţii directe nu poţi regla în timp operativ tot ceea ce se întâmplă pe reţeaua de drumurile judeţene, în acea reţea de 100km. Ne-a reieşit evident că aşa cum s-a întâmplat şi la drumurile judeţene şi la alte judeţe, avem nevoie de un serviciu public în subordinea Consiliului Judeţean, cu un buget propriu, capabil să facă intervenţii în întreţinere curentă şi accidentală pe drumurile pe care le administrăm. Trecând mai departe vis a vis de patrimoniul şi capitalul pe care noi îl administrăm al acestei societăţi, este clar că trebuie să facem o valorificare superioară. Cu alte cuvinte, să privatizăm societatea pentru că nu suntem capabili să gestionăm managerial pe o piaţă atât de dură, această problemă, printr-un parteneriat sau printr-o altă formă, decizie pe care dacă nu o luăm azi nu face decât să şi pregătească pentru privatizare şi să şi deschidă calea rezolvării problemei administrării drumurilor, va fi luată tot cu dumneavoastră în luna octombrie. Care privatizare poate însemna vânzare de active, vânzare de pachet de acţiuni, privatizare prin aport de capital. Deci sunt cele trei metode pe care legea le prevede. Pentru a putea intra pe ordonanţa 8 şi a putea pregăti societatea pentru iarna care vine acum şi care va presupune oprirea activităţii de construcţii şi doar întreţinerea de iarnă, deci costuri foarte mari cu personalul şi pentru ca personalul să nu fie pus în situaţia şomaj, fără plată, am promovat acest program pentru că mâine se şi merge cu el la Guvern pentru a promova un proiect de hotărâre pentru ca aceşti oameni să beneficieze de prevederile Ordonanţei 8 şi anume salarii compensatorii. În acelaşi timp, aprobarea programului şi a proiectului de hotărâre ne dă liber la demararea activităţilor pentru înfiinţarea serviciului public, la posibilitatea de a cheltui bani pentru reevaluarea societăţii, pentru evaluarea activelor care trebuie vândute pentru relansarea şi redresarea societăţii cu alte cuvinte pregătirea societăţii pentru o privatizare de succes în avantajul Consiliului Judeţean, pe scurt asta conţine proiectul de hotărâre şi expunerea de motive.

Dl consilier Benedek: Vreau să vă spun că sunt pentru privatizare. Aceste servicii vor fi gospodărite cu maximă grijă prin privatizare. Dar vă rog să încercaţi să faceţi diferenţierea. Noi în comisia de buget am prezentat şi am aşteptat să aud şi această propunere a comisiei de buget. Să vedeţi că e vorba de restructurare şi de privatizare. Sunt pentru privatizare, dar cu durere şi cu mici artificii. Durere că trebuie să renunţi la 80 de angajaţi care la rândul lor întreţin familii, dar dacă renunţăm cu durere măcar să fie cu folos. Dacă întreprinderea totuşi rămâne, atunci sunt de acord să facem eficientizarea, nu numai prin reducerea salariilor. Noi asta am cerut, vânzarea unor active care ar face rentabilă, sau poate nu, această instituţie. Şi atunci de ce nu am face şi noi eficientizarea prin vânzarea unor active, vânzând unele active nu vom ajunge probabil în situaţia când prin privatizare în stil autohton s-au vândut nişte fabrici la preţ că a rentat celor care au vândut numai vânzând ca fier vechi ceea ce a rămas înăuntru în fabrică. Deci v-aş ruga, deşi s-a întrunit cvorumul că a fost 14 – 12, deci mai mult de jumătate, aş cere amânarea şi pregătirea materialului cum trebuie şi vă rog, măcar în ultimul moment, să ne trezim la realitate şi să fim de acord cu restructurarea, dar cu includerea, aşa cum a fost materialul la început, cu introducerea capitolului referitor la eficientizare şi prin vânzarea unor active.

Dl consilier Ban: Eu aş vrea să vă spun câteva idei. Sunt de acord cu restructurarea şi eficientizarea acestei direcţii. Însă am în faţa mea o diagramă care prezintă situaţia actuală şi pe pagina următoare am situaţia propusă. După părerea mea, atunci când facem o restructurare trebuie să ţinem cont şi de un echilibru oarecare. Exact acest lucru nu îl găsesc în această diagramă. Şi anume, atunci când vorbesc de eficienţă atunci înseamnă că trebuie acoperit întreg judeţul cu lucrările respective de întreţinere a drumurilor a podeţelor ş.a.m.d. Pe când reducând cu 80 de persoane această societate, iar aceştia fiind în exclusivitate executanţi, nu ştiu dacă va fi eficienţa. Şi mai ales dacă personalul administrativ al societăţii, o singură persoană este la compartimentul „CTC – laborator”. Acum este trecut la acest compartiment 1+2, iar în viitor va fi 1+1. Aş vrea ca cineva să îmi dea nişte explicaţii la acest fapt şi anume, de ce nu s-a făcut o restructurare echilibrată, atât din personalul executiv cât şi din cel administrativ.

Dl consilier Szalkay: Eu trebuie să spun că în cadrul comisiei dl Pokorny a remarcat foarte pertinent că pe anul 2005, pe 6 luni, rezultatul net al exerciţiului este de minus 6 milioane şi că în 2002 – 2004 s-au obţinut rezultate pozitive ceea ce este curios. Răspunsul domnului Şerban şi a celor prezenţi în sală că figurează la creanţe incerte, că a fost şi până acum, că nu a fost bun bilanţul, şi atunci eu am pus următoarea întrebare cum a fost vizat de comisie de cenzori, pentru că ştim cu toţii că aceste bilanţuri trebuie aprobate de Ministerul de Finanţe şi nu pot fi situaţii aprobate decât cu raportul comisiei de cenzori, care în acest caz lipsea cu desăvârşire. Am întrebat cine face parte din această comisie şi mare mi-a fost mirarea când mi s-a răspuns că domnul Golu face parte, unde eu din acest loc, am spus că pătează imaginea Consiliului Judeţean o persoană care are excepţionale calităţi profesionale şi a apărut necrologul în ziar, iar pe vremea când eu eram inspector şef la Banca Agricolă, a prezentat nu mai puţin de 24 de cecuri fără acoperire. Norocul dânsului că nu era inventat atunci Centrala Incidenţelor de Plăţi şi Centrala Riscurilor Bancare, pentru că acest domn Golu, ar fi acum în alt loc nu în comisia de cenzori a drumurilor şi podurilor, care poartă totuşi emblema Consiliului Judeţean. Nu ştiu prin ce împrejurări a ajuns acolo, dar rugămintea mea este să reanalizăm această comisie şi să facem nişte propuneri la şedinţa viitoare pentru ca această comisie de cenzori să îşi poată exercita atribuţiile în condiţii legale şi să poată întocmi raportul de cenzori pe viitor.

D-na preşedinte Lokodi: Mirarea mea este şi mai mare decât a dvs pentru că nici eu nici domnul Frătean nu eram consilieri pe vremea când aţi acceptat şi aţi votat componenţa comisiei de cenzori şi vă întreb, nu v-aţi mirat atunci de ce aţi votat pe domnul Golu.? Că eraţi consilier. Deci nu doresc să discut această problemă pentru că cineva din această sală a trebui să voteze comisia de cenzori şi consiliul de administraţie şi toate comisiile, deci din această sală s-a votat.

Dl consilier Socotar: Cum au subliniat antevorbitorii mei, este o decizie dureroasă ca acum noi să hotărâm că 80 de angajaţi ai unei instituţii care aparţine de Consiliul Judeţean, vor fi puşi pe drumuri. Sigur, vor beneficia de acele plăţi compensatorii etc deci li se uşurează puţin soarta lor. În schimb nedumeririle mele vin din altă direcţie. În discuţia pe care am avut-o la comisia de buget finanţe cu domnul Şerban, el a spus clar şi răspicat că această măsură nu este suficientă. Evident economiile făcute cu fondul de salarii, vor face ca de acum încolo, cheltuielile să fie mai mici. Dar nu rezolvă problema pe care o au ei azi, anume datoriile la buget, faptul că au poprire pe conturile bancare şi de aceea aşa cum a subliniat şi domnul coleg Benedek, dacă această măsură nu este coroborată cu vânzarea de active ne place nu ne place, s-ar putea să se dovedească ineficientă şi mai şi facem nişte oameni să sufere degeaba. Aici trebuie luate măsuri eficiente şi trebuie să meargă în paralel. Trebuie să avem grijă să capitalizăm unitatea ca să se poată face lucrări. Pentru că reiese din tot ce s-a spus până acum că ei nu prea pot face lucrări.

D-na preşedinte Lokodi: Domnilor, nu spune nimeni că nu vrem să facem ceea ce dvs argumentaţi. Nu se poate, pentru că noi dacă scoatem acum restructurarea personalului, ar însemna că vom intra în luna ianuarie. Azi votăm doar restructurarea. Pentru luna octombrie pregătim alt proiect de hotărâre referitor la valorificarea activelor. Şi atunci comisia de drumuri şi de buget va putea analiza ce active să valorificăm, pentru că nu este chiar totuna. Nu vorbim acum de active, pentru că nu avem material. Pe luna octombrie se pregăteşte un proiect de hotărâre cu privire la privatizare.

Dl consilier Tatar: Aici sunt unele probleme, în primul rând este vorba de 80 de persoane. Dacă nu renunţăm la acestea va fi vorba de 200, pentru că va trebui închisă societatea. Eu am trecut prin aşa ceva acum vreo 5 ani, ştiu despre ce vorbesc. Al doilea lucru este acela că comisia juridică a făcut unele propuneri care au dispărut, este al patrulea material pe care îl primesc în decurs de 5 zile, cu diverse modificări. Referitor la organigramă eu nu cred că după un director economic este nevoie de un şef birou şi încă 3 angajaţi. La un personal de 100 persoane, nu este nevoie. Al doilea lucru pe care vreau să îl precizez este esenţial să facem cât mai urgent restructurarea pentru ca oamenii să poată pleca cu salarii compensatorii pentru că altfel vor pleca 200 fără nici un ban.

Dl consilier Giurgea: Eu propun de fapt o urgentare a salvării acestei societăţi. Sunt nişte dobânzi penalizatoare la credite, sunt nişte credite şi creanţe la care sunt penalizări de întârziere şi în acest sens trebuie să fim foarte atenţi, deci aceste active trebuie vândute urgent, au un termen scadent pentru a le putea vinde şi oricum se va ajunge până în luna decembrie şi dacă mai tărăgănăm ajungem în ianuarie iar în ianuarie nu vom mai avea ce să salvăm. Despre domnul Golu, este într-adevăr votat în mandatul trecut, chiar spre sfârşitul mandatului meu de AGA la Drumurile Judeţene. Este responsabilitatea noastră şi nu cred că este bine să facem atâta caz pentru acest lucru, trebuie să refacem comisia de cenzori şi eventual să îl înlocuim cu persoane competente. Vreau să spun că sunt cel puţino persoană dacă nu chiar două competente în comisia de cenzori, dar care din nefericire au fost induse în eroare de conducerea managerială anterioară. Au fost costuri ascunse în aşa zise stocuri, stocuri care nu existau, erau doar activităţi de transport. Altă soluţie de a reabilita această instituţie nu există decât vânzarea de active şi, şi acelea nu e sigur că le putem vinde imediat chiar dacă toate procedurile legale de vânzare vor fi îndeplinite. Cine ştie dacă vor fi cumpărători.

Dl consilier Pokorny: Sunt de acord cu restructurarea. În paralel propun următoarele: datorită scăderii dramatice a cifrei de afaceri în acest an, respectiv de la 100 milioane în 2003, la 22 milioane în 2005, iar o treime să fie pierdere, trebuie să existe nişte responsabili. În acest material lipseşte cu desăvârşire ceea ce se va întâmpla cu bilanţul întocmit fraudulos şi în al doilea rând, de ce să ajungă în stradă oameni muncitori din cauza managementului defectuos? Apoi colegul Ban a spus foarte corect, este vorba aici de nişte concedieri unilaterale, pot să spun, dau citire doar la cuprinsul anexei 1, „structura de personal ingineri – 4, subingineri – 3 , muncitori – 1”! este de-a dreptul comic. Eu propun să scoatem din acest proiect astfel de anexe. Acestea trebuie regândite şi revizuite.

D-na preşedinte Lokodi: Am făcut deja o sesizare către Direcţia Judeţeană a Finanţelor Publice cu rugămintea de a verifica activitatea pe ultimii 5 ani. Urmează ca organele îndreptăţite să afle ce s-a întâmplat acolo. Cu privire la propunerea de a scoate anexele şi să existe doar hotărârea pentru a putea da drumul proiectului de hotărâre de guvern cu restructurare, consider că nu este o cerere nejustificată, pentru că şi mie mi se pare anormal ca pe lângă un director general să mai existe un director economic sub care să existe un şef serviciu la 3 angajaţi. Deci pentru 3 angajaţi care lucrează la biroul economic să existe doi şefi ş.a.m.d.

Dl consilier Radu: E nevoie să aprobăm azi acest program de restructurare şi reorganizare a activităţii societăţii. Dacă aţi urmărit anexele uitaţi-vă numai la subunitatea de utilaje şi transport sunt 18 mecanici, 4 conducători auto şi fiecare subunitate are şi mecanici şi utilaje. Din ce cauză nu s-au văzut mai demult aceste probleme? Nu mă refer la muncitorii calificaţi, care lucrează efectiv, fac lucrări de asfaltare, plombări şi alte lucruri, dar e necesar să se facă această restructurare, pentru că este umflată puţin schema şi este nevoie să facem acest lucru.

D-na preşedinte Lokodi: Deci în principiu cred că suntem de acord cu numărul de 80 de persoane, oricum vom mai discuta în comisie, iar restul vom stabili ulterior.

Dl consilier Szalkay: Eu, când am intrat la lucru la Banca Agricolă, şeful meu avea un dicton pe perete „Respectăm esenţa şi nu frecvenţa vorbei”. Eu o să îl pun şi aici, vă rog să nu mă înţelegeţi greşit, nu pentru dvs, pentru noi. Şi în acest context am de spus doar 3 propoziţii:1. Să ne ţină dl Bartha cât mai curând posibil un curs, ce anume înseamnă privatizare şi ce înseamnă vânzare de active.2. Nu sunt de acord cu cei care spun că vânzarea de active ar fi foarte benefică. Deci eu vreau să vând aceste active dar dacă nu trebuie la nimeni, cum să fac eu bani din ele. Vă rog să vă uitaţi la parcul pe care îl are şi nu dintr-o simplă coincidenţă Geiger s-a retras. 3. Eu sunt de acord cu această soluţie şi sunt chiar de acord să îl cred pe domnul Şerban că va rentabiliza această societate. Dar dacă nu, privatizarea pe chiar şi pentru 1 RON ar fi foarte benefică. O societate cu pierdere, trebuie desfiinţată chiar dacă ne doare sau nu, chiar dacă ajung 200 de oameni pe stradă sau nu, ea trebuie desfiinţată.

Dl consilier Mora: Am aşa un sentiment amar că sărim din lac în puţ. Dacă în 5 ani de zile nu s-a încercat niciodată măcar în mod real restructurarea societăţii, încercăm acum să facem un program de restructurare care din capul locului vreau să spun că este un program perfectibil. Dar să îl astupi, să îl pui deoparte pentru o lună, două, trei nu mi se pare normal pentru că între timp banii curg, banii trebuie plătiţi, salariile plătite şi datoriile către stat achitate. În consecinţă vreau să vă spun că un program de restructurare nu este unul singular, pot să fac la fiecare 3 luni un program de restructurare, nu mă opreşte nimeni. Ceva făcut, e mai bine decât nimic, decât să stăm în aceeaşi stare de inerţie. Eu în loc să iau bani de la SC Drumuri şi Poduri, în calitate de acţionar, eu pompez în continuu bani. Marea meteahnă a societăţilor conduse de stat este aceea că nu se face nimic din interes, stau pe nişte salarii şi nu au un interes direct. Am propus şi acum 2,3 şedinţe să facem un contract de performanţă, inclusiv remunerarea directorului cu o cotă parte din profitul pe care îl realizează. Trebuie dată această şansă să încercăm restructurarea, pentru că dacă încerci să vinzi nişte active dintr-o societate care este cu probleme, toată lumea le va cumpăra cu bani de nimic. Banii obţinuţi sunt mult prea puţini faţă de necesarul pe care trebuie să îl aibă pentru a plăti datoriile. Cred că trebuie pornită această restructurare cât de curând, se poate relua şi peste o lună , sau doua cu alte etape de restructurare, dar trebuie să pornim, pentru că nu se mai poate aşa. Vreau să adaug o chestiune legată tot de patrimoniul Consiliului Judeţean şi anume este vorba de S.C. „S.U.R.M.” S.A. care se află în aceeaşi situaţie. Doresc ca acum să luăm o decizie şi să începem discuţiile şi la S.C. „SURM” S.A., deci ca principiu să luăm o decizie. Nu este posibil să pierzi 30% din vânzările producţiei tale doar pentru faptul că nu ai fost destul de abil şi ai pierdut un client ca Bere Mureş. Cu alte cuvinte, trebuie făcută această restructurare, eu zic să nu ne mai împiedicăm de astfel de amănunte gen nu sunt 80 de persoane sunt 69, sau sunt 81, pentru că nu asta e cel mai important lucru.

D-na preşedinte Lokodi: Cu S.C.” S.U.R.M.”S.A. este proiectul S.A.M.P.T.I.D.

Dl consilier Amza: Daţi-mi voie să nu fiu de acord cu ultima frază a domnului coleg în care spunea că nu e important dacă e vorba de 80 de persoane sau de 60. Eu cred că asta este cel mai important lucru. Fac parte din comisia de rumegători care a rumegat proiectul de hotărâre şi sunt adeptul eficienţei şi nu a frecvenţei. Noi tot vorbim aici de reorganizare stimaţi colegi, eu aş zice să îl numim un pas înainte spre lichidarea acestei societăţi. Cum altfel putem numi această reorganizare care se face prin concedierea a 80 de oameni, prin închiderea unor secţii ale acestei societăţi, casare de utilaje şi s-a mai vorbit aici de vânzarea de active care nu le trebuie la nimeni. Dar de ce nu vorbim de terenuri? Eu am avut curiozitatea şi am însumat sunt peste 90 de ha de pământ care sunt situate în puncte strategice. Prin urmare am să mă abţin de la vot şi să nu fiu de acord cu această restructurare.

Dl consilier Benedek: Vin în faţa dvs pregătit. Din comisia aceasta trei domni au zis că trebuie făcut exact ceea ce am zis şi eu, au semnat. Pentru mine vânzarea de active înseamnă terenuri. Alţii au zis utilaje, tractoare vechi. Dar dacă adunăm vedem că ajungem la milioane de dolari. Dacă nu o să ajungem să vindem cu 1 RON, cum a spus colegul. Şi atunci cumpăr eu, ca membru al Consiliului Judeţean. Şi atunci vin cu propunerea, doamna preşedinte, sunt de acord cu proiectul, dar, „se mandatează preşedintele Consiliului Judeţean Mureş, doamna Lokodi Edita Emoke, cu desfăşurarea procedurii legale…….ş.a.m.d în vederea eficientizării……..şi prin vânzarea unor active”, astăzi să cuprindem. Deci amendamentul supus la vot la art.3, supunem la vot, dacă trece, trece, dacă nu, nu.

Dl consilier Popa: Suntem de acord cu restructurarea şi reorganizarea societăţii de drumuri şi poduri şi ne-am dori să avem o societate cât mai eficientă dar totuşi vreau să ridic o problemă, este cunoscut faptul că în urma calamităţilor cunoscute la nivelul judeţului, 63 miliarde au venit pentru lucrări de reabilitare a drumurilor în acest judeţ. Totuşi pentru societatea noastră nu au fost acordate decât 8 miliarde. Noi în cadrul comisiei de servicii publice am considerat că alocarea unei sume mai mari pentru această societate, ar fi făcut şi veniturile să fie mai mari. Dacă poate cineva să ne dea nişte lămuriri, legat de acest aspect.

Dl director Şerban: În programul de concediere colectivă care va fi înaintat pentru hotărâre de guvern se spune foarte clar că numărul şi categoriile de salariaţi care vor fi afectaţi de concediere sunt personal tehnic – 7 , personal productiv – 66 şi personal indirect productiv – 7. Este şi personal tehnic. Iar la nivelul direcţiei aveţi dreptate, dar aici încă nu este bătut în cuie organigrama, sunt posturi care se vor desfiinţa.

D-na preşedinte Lokodi: Trebuie să ştiţi că unii dintre oameni au plecat şi atunci blocăm posturile şi nu trebuie disponibilizat.

Dl director Şerban: Altă problemă, s-a afirmat aici că societatea este moartă, vreau să vă spun că din 13 iulie şi până azi, societatea a realizat un profit de peste 3 miliarde de lei, dar aceşti bani s-au dus pentru a plăti nişte datorii vechi de ani de zile. Deci dacă am lua-o de la 0, de două luni de zile, această societate a produs şi încă destul de frumos. Oamenii au fost mulţumiţi şi au muncit şi-au luat şi salariile într-o anumită măsură şi au lucrat şi sâmbăta şi duminica. Deci dacă noi nu încercăm acum să achităm aceste datorii, pentru că asta este, trebuie să recunoaştem, au fost făcute, sunt organe abilitate care să ia măsuri, noi suntem puşi aici să facem treabă şi să scoatem societatea pe linia de plutire. Noi nu o putem reabilita atât de uşor. Chiar dacă ar avea lucrări de 10 miliarde pe lună, am avea nevoie de 3 ani ca să o punem pe picioare. Deci este nevoie urgent de capital, de bani cash pentru a achita furnizorii restanţi, bilete la ordin, CEC-uri, ca să nu mai spun că suntem în prag de întrerupere a furnizării gazului metan şi curentului.

Dl vicepreşedinte Frătean: Vreau să clarific câteva subiecte punctuale şi apoi să vă rog ceva. În primul rând, chiar dacă din material se vede o situaţie pe care a remarcat-o domnul Pokorny, este profit, profit şi apoi pierdere, este situaţia contabilă pe bilanţurile depuse.

Într-adevăr suma de 8,6 miliarde, începând cu anul 2002, este încurcată. Unul din motivele pentru care anul 2005 are pierdere cu 2 miliarde peste cele planificate în buget la 6 luni, este faptul că s-a stopat scurgerea acestor bani dintr-o contabilitate făcută incorect. Nu noi suntem cei care putem clasifica ca legal sau ilegal un anumit act contabil, în consecinţă am făcut sesizare la Finanţele Publice şi să se rezolve situaţia pe căi legale. Deci nu se poate prezenta în material o altă situaţie decât cea din materialele contabile pentru că ar fi fost un fals, da? În schimb s-a spus aici, clar, de suma de 8,6 miliarde care este o sumă în curs de clarificare. Desigur toate metodele de reorganizare şi relansare a activităţii sunt binevenite. Important este să se facă ceva ce se poate face. Nu excludem vânzări de active, nu excludem valorificări, nu excludem chiar investiţii, dacă societatea ne convinge că putem sprijini din buget nişte investiţii. O parte dintre dvs ştiţi foarte bine, de luni de zile aproape pe fiecare ordine de zi s-a propus şi s-a promovat un proiect de hotărâre vis a vis de reorganizarea societăţii. În ultimă instanţă, la pregătirea materialelor, întotdeauna el a fost scos de pe ordinea de zi pentru aceleaşi motive care au apărut şi azi în discuţie: grupuri, păreri, sun convins că pertinente şi bine intenţionate, dar care au aruncat în alte direcţii preocuparea faţă de societate. Aşa cum spunea colegul Mora, nu mai putem aştepta. Este clar că vor fi câteva etape de restructurare, comisia a semnat şi un document în privinţa acestor etape, aveţi încredere că ele se vor parcurge. În acelaşi timp, Ordonanţa 80, în vederea disponibilizării colective, pune la dispoziţie prin anexele sale modelul de restructurare care se aprobă prin hotărâre de guvern şi vă garantez că acest program este conform modelului ordonanţei. Deci eu vă rog să supunem la vot acest proiect aşa cum este.

D-na preşedinte Lokodi: Daţi-mi voie să vă prezint amendamentul făcut de comisia economică care avizează cu amendamentul „redresarea societăţii să se facă inclusiv prin vânzarea de active”. Dl Benedek a cerut ca acest lucru să fie cuprins în proiectul de hotărâre. În materialul iniţial, acest lucru era cuprins, în expunerea de motive. Dacă acceptaţi să nu modificăm hotărârea, să rămână aşa cum aţi zis dvs în textul expunerii de motive, cu promisiunea că luna viitoare discutăm privatizarea. Privatizarea trebuie evaluată, trebuie să ne hotărî ce vrem să vindem şi apoi să fie evaluat. Deci nu se poate de pe o zi pe alta. Comisia economică, cu acest amendament, amenajarea teritoriului a dat aviz favorabil, comisia de servicii publice aviz favorabil şi comisia economică de asemenea cu amendament la cuprinsul organigramei propuse „posturile de şef birou financiar contabil şi tehnic producţie ofertare, se propun a fi reduse”. Cu amendamentul că vom reanaliza anexa la organigramă cu privire la posturile propuse a fi disponibilizate, supun la vot proiectul de hotărâre în forma propusă de domnul Benedek, adică la articolul 3 să fie inclusă vânzarea de active.

Dl director Iosib: La art.3 din proiectul de hotărâre este vorba de procedurile prevăzute de Hotărârea de Guvern cu privire la promovarea proiectului de hotărâre de guvern şi nu are nici o legătură cu desfăşurarea procedurilor de vânzare. În legătură cu mandatarea dvs , credem că este nepotrivită, într-un fel, noi, Consiliul Judeţean, o putem mandata eventual pe d-na Bochiş care este reprezentantul nostru în AGA. S-ar putea prevedea un nou articol, dar rămâne în continuare ceea ce dvs aţi spus vânzarea activelor se poate face după ce se face o evaluare a acestora.

D-na preşedinte Lokodi: Dorinţa consilierilor este ca astăzi să ne pronunţăm că vom valorifica o parte din active. Aceasta este dorinţa, asta noi trebuie să înţelegem, forma în care facem, într-adevăr eu nu fac parte din Consiliul de administraţie, datorită faptului că sunt preşedinte şi nu pot fi în Consiliul de administraţie şi degeaba mă mandataţi, pentru că nu pot să realizez această hotărâre, numai doamna Bochiş poate. În forma în care mai includem un articol după art.1, vom introduce acel articol prin care Consiliul Judeţean mandatează reprezentantul în Consiliul de administraţie, pe doamna Bochiş să pregătească eficientizarea prin valorificare de active. În această formă supun la vot proiectul de hotărâre.

Art.1 Se aprobă cu 30 voturi „pentru”, 2 „împotriva” (Diaconescu, Pokorny), 1 abţinere (Amza), 2 absenţi (Chiorean, Şopterean).

Art.2(propus) Se aprobă cu 19 voturi „pentru”, 6 „împotriva”(Lokodi, Frătean, Goza, Boloş, Pokorny, Popa), 3 abţineri (Amza, Diaconescu, Lădariu), 2 absenţi (Chiorean, Şopterean).

Art.2 (vechi) Se aprobă cu 19 voturi „pentru”, 9 „împotriva” (Toşa, Diaconescu, Giurgea, Lazăr, Pokorny, Popa, Radu, Szalkay, Benedek), 2 abţineri (Amza, Tatar), 3 nu au votat (Boloş, Kakasy, Ţintoşan), 2 absenţi (Chiorean, Şopterean).

Art.3 (vechi) Se aprobă cu 28 voturi „pentru”, 1 „împotriva” (Pokorny), 2 abţineri (Amza, Diaconescu), 2 nu au votat (Giurgea, Kakasy), 2 absenţi (Chiorean, Şopterean).

Art.4 (vechi) Se aprobă cu 30 voturi „pentru”, 1 „împotrivă” (Kakasy), 2 abţineri (Amza, Diaconescu), 2 absenţi (Chiorean, Şopterean).

Art.5 Se aprobă cu 28 voturi „pentru”, 1 „împotriva” (Pokorny), 2 abţineri (Amza, Diaconescu), 2 nu au votat (Giurgea, Kakasy), 2 absenţi (Chiorean, Şopterean).

În întregime hotărârea se aprobă cu 29 voturi „pentru”, 2 „împotriva” (Pokorny, Popa), 2 abţineri (Amza, Diaconescu), 2 absenţi (Chiorean, Şopterean).

5.Proiect de hotărâre privind concesionarea parcelelor din perimetrul Parcului Industrial Mureş

D-na preşedinte Lokodi: Acest proiect a fost avizat favorabil de toate comisiile unde a fost discutat.

Dl vicepreşedinte Frătean: Este un proiect de hotărâre foarte aşteptat de noi şi de mediul de afaceri, de investitorii care s-au interesat de luni de zile de acest parc industrial, el vine să marcheze sfârşitul unei etape în ceea ce priveşte Parcul Industrial şi marchează momentul în care în baza lui se va face oferta publică de concesionare a terenurilor Parcului Industrial. Este un moment foarte important, o încununare a unui proiect, Consiliul Judeţean va continua finanţarea pentru finalizarea amenajărilor în parcul industrial de aşa manieră încât să fie foarte atractiv pentru investitori, interesul este foarte mare, el este aşezat într-o zonă bună, remarcată de investitorii străini şi, aş dori cu această ocazie, să adresez felicitări echipelor care au făcut managementul acestui proiect. Desigur, întotdeauna se poate găsi un loc mai bun, însă punctele tari ale acestui proiect sunt mult mai multe decât cele slabe. Punctele slabe se referă la terenul pe care este aşezat, lucru care s-a ştiut de la început, Comisia Europeană a ştiut, iar Consiliul Judeţean s-a angajat că va rezolva aceste probleme. Noi avem prins în buget 10 miliarde, avem studii de fezabilitate pentru finalizarea acestor lucrări din parc, le-am discutat şi cu investitorii care sunt, deci suntem pe un drum bun. S-a înfiinţat societatea administrator a parcului industrial, s-au angajat oameni, a început să lucreze, primeşte investitori, transmite date şi odată cu adoptarea acestui proiect de hotărâre, practic de mâine începe procedura de ofertare pentru ocuparea terenurilor.

Dl consilier Giurgea: O singură remarcă, pe care am făcut-o şi în comisie. Sigur, Parcul Industrial, la ora actuală, cel puţin din exterior arată excelent, rugămintea mea ar fi ca beneficiari, oarecum ai acestei investiţii, direct sau indirect să avem în vedere ca lucrările ce se vor fie să fie şi cele de „umplutură” cum aţi zis dvs, pentru că este păcat şi regretabil ca la venirea unui investitor să avem probleme de infrastructură. Cred că ar fi bine ca domnul director de la Parcul Industrial, domnul Nagy, să se prezinte pentru cei care încă nu îl cunosc.

Dl consilier Mora: Ne apropiem de lucruri constructive şi nu cred că trebuie făcut azi lobby pentru aprobarea acestui proiect, pentru că altfel toate eforturile pe care le-am făcut până acum, toate investiţiile, care nu au fost mici, ar fi în zadar. Deci este de la sine înţeles că trebuie să susţinem acest punct de pe ordinea de zi. O singură adăugire aş avea, având în vedere că concesionarea terenului se face pe 49 de ani, este un termen lung, ca să putem maximiza profitul, propunerea mea este să se facă o campanie deosebit de mare în mass-media pentru că, din câte am înţeles, va fi o licitaţie pentru cele 8 parcele care sunt în 24ha şi pentru ca să putem lua cât mai mult, preţul de pornire fiind de 2,4 euro/mp/an este un preţ normal azi, dar peste 10 ani va fi un preţ extrem de mic. Deci eu cred că va trebui să facem o campanie deosebit de puternică pentru a avea cel puţin 30 – 50 de licitatori în sală şi să urc preţul cât de mult pentru că îmi asigur veniturile pentru 49 de ani nu pentru 1 an.

Dl director Nagy: Mă numesc Nagy Istvan, sunt de meserie inginer mecanic, am lucrat în mai multe domenii, ultima dată am lucrat în domeniul construcţiilor şi simţind o provocare mare la apariţia anunţului despre parcul Industrial, era o motivaţie destul de mare pentru a participa şi a ocupa acest post. Despre Parcul Industrial cum aţi auzit, echipa de lucru s-a format deja, avem intenţia de a face un marketing agresiv pentru atragerea investitorilor şi pot să vă spun că în ultimele 10 zile nu a fost o zi în care să nu avem vizite din partea investitorilor şi azi dimineaţă am primit prin fax de la o firmă germană, o intenţie serioasă. Eu vă mulţumesc pentru încrederea acordată cu majorarea capitalului social pentru terminarea lucrărilor, pentru a face Parcul Industrial propice pentru investitori, iar eu şi echipa mea ne vom strădui ca într-un timp cât mai scurt parcul să fie populat şi să aducă beneficii.

Art.1 Se aprobă cu 28 voturi „pentru”, 5 nu au votat (Iacob, Sămărghiţan, Suciu, Tatar, Benedek), 2 absenţi (Chiorean, Şopterean).

Art.2 Se aprobă cu 28 voturi „pentru”, 5 nu au votat (Iacob, Sămărghiţan, Suciu, Tatar, Benedek), 2 absenţi (Chiorean, Şopterean).

Art.3 Se aprobă cu 28 voturi „pentru”, 5 nu au votat (Iacob, Sămărghiţan, Suciu, Tatar, Benedek), 2 absenţi (Chiorean, Şopterean).

În întregime hotărârea se aprobă cu 28 voturi „pentru”, 5 nu au votat (Iacob, Sămărghiţan, Suciu, Tatar, Benedek), 2 absenţi (Chiorean, Şopterean).

6.Proiect de hotărâre privind cuprinderea în domeniul public judeţean a 11 case realizate în cadrul investiţiei „Centru de Plasament Familial” – Sîncraiu de Mureş şi transmiterea dreptului de administrare către Direcţia Judeţeană de Asistenţă Socială şi Protecţie a Copilului Mureş

D-na preşedinte Lokodi: Acest proiect a fost avizat de comisia de servicii publice şi comisia juridică .

Art.1 Se aprobă cu 28 voturi „pentru”, 5 nu au votat (Iacob, Sămărghiţan, Suciu, Tatar, Benedek), 2 absenţi (Chiorean, Şopterean).

Art.2 Se aprobă cu 28 voturi „pentru”, 5 nu au votat (Iacob, Sămărghiţan, Suciu, Ttar, Benedek), 2 absenţi (Chiorean, Şopterean).

Art.3 Se aprobă cu 28 voturi „pentru”, 5 nu au votat (Iacob, Sămărghiţan, Suciu, Tatar, Bnedek), 2 absenţi (Chiorean, Şopterean).

Art.4 Se aprobă cu 28 voturi „pentru”, 5 nu au votat (Iacob, Sămărghiţan, Suciu, Tatar, Benedek), 2 absenţi (Chiorean, Şopterean).

În întregime hotărârea se aprobă cu 28 voturi „pentru”, 5 nu au votat (Iacob, Sămărghiţan, Suciu, Tatar, Benedek), 2 absenţi (Chiorean, Şopterean).

7.Proiect de hotărâre privind trecerea unui imobil din domeniul public judeţean în domeniul public al oraşului Miercurea Nirajului

D-na preşedinte Lokodi: Este vorba de clădirea unde a funcţionat Centrul pentru Protecţia Copiilor din Miercurea Niraj. Acest proiect a fost avizat favorabil de comisia de servicii publice.

Art.1 Se aprobă cu 28 voturi „pentru”, 5 nu au votat (Iacob, Sămărghiţan, Suciu, Tatar, Benedek), 2 absenţi (Chiorean, Şopterean).

Art.2 Se aprobă cu 28 voturi „pentru”, 5 nu au votat (Iacob, Sămărghiţan, Suciu, Tatar, Benedek), 2 absenţi (Chiorean, Şopterean).

Art.3 Se aprobă cu 28 voturi „pentru”, 5 nu au votat (Iacob, Sămărghiţan, Suciu, Tatar, Benedek), 2 absenţi (Chiorean, Şopterean).

Art.4 Se aprobă cu 28 voturi „pentru”, 5 nu au votat (Iacob, Sămărghiţan, Suciu, Tatar, Benedek), 2 absenţi (Chiorean, Şopterean).

În întregime hotărârea se aprobă cu 28 voturi „pentru”, 5 nu au votat (Iacob, Sămărghiţan, Suciu, Tatar, Benedek), 2 absenţi (Chiorean, Şopterean).

8.Proiect de hotărâre privind aprobarea participării Consiliului Judeţean Mureş ca membru fondator la constituirea Asociaţiei Judeţene de Turism Mureş

D-na preşedinte Lokodi: Şi acest proiect a fost avizat favorabil de comisia juridică, de comisia de servicii, comisia de amenajarea teritoriului şi comisia economico – financiară.

Dl consilier Szalkay: Am avut de curând ocazia să fiu la Sibiu şi să iau masa cu primarul de acolo, care m-a felicitat, nu ştiu care este contribuţia mea, pentru acest birou de turism pentru felul în care arată, pentru aspectul estetic, pentru eficienţa acestuia şi eu în calitatea mea de consilier am fost foarte mândru.

D-na preşedinte Lokodi: Vreau să vă spun tot la acest capitol, că din această lună, judeţul Mureş este singurul din România care poate fi vizitat pe un site din Elveţia, iar biroul nostru de informaţii turistice este singurul care are loc pe acest site. Într-adevăr colegii noştri lucrează, bravo lor.

Art.1 Se aprobă cu 28 voturi „pentru”, 5 nu au votat (Iacob, Sămărghiţan, Suciu, Tatar, Benedek), 2 absenţi (Chiorean, Şopterean).

Art.2 Se aprobă cu 28 voturi „pentru”, 5 nu au votat (Iacob, Sămărghiţan, Suciu, Tatar, Benedek), 2 absenţi (Chiorean, Şopterean).

Art.3 Se aprobă cu 28 voturi „pentru”, 5 nu au votat (Iacob, Sămărghiţan, Suciu, Tatar, Benedek), 2 absenţi (Chiorean, Şopterean).

Art.4 Se aprobă cu 28 voturi „pentru”, 5 nu au votat (Iacob, Sămărghiţan, Suciu, Tatar, Benedek), 2 absenţi (Chiorean, Şopterean).

Art.5 Se aprobă cu 28 voturi „pentru”, 5 nu au votat (Iacob, Sămărghiţan, Suciu, Tatar, Benedek), 2 absenţi (Chiorean, Şopterean).

În întregime hotărârea se aprobă cu 28 voturi „pentru”, 5 nu au votat (Iacob, Sămărghiţan, Suciu, Tatar, Benedek), 2 absenţi (Chiorean, Şopterean).

9. Proiect de hotărâre privind aprobarea asocierii dintre Consiliul Judeţean Mureş şi consiliile locale ale municipiilor şi oraşelor beneficiare ale proiectului „Reabilitarea şi modernizarea sistemelor de alimentare cu apă din judeţele Mureş şi Harghita”

D-na preşedinte Lokodi: Este proiectul S.A.M.P.T.I.D, prin care vor intra

valori frumoase în modernizarea sistemelor de apă existente şi care înseamnă înfiinţarea operatorului regional de apă.

Art.1 Se aprobă cu 28 voturi „pentru”, 5 nu au votat (Iacob, Sămărghiţan, Suciu, Tatar, Benedek), 2 absenţi (Chiorean, Şopterean).

Art.2 Se aprobă cu 28 voturi „pentru”, 5 nu au votat (Iacob, Sămărghiţan, Suciu, Tatar, Benedek), 2 absenţi (Chiorean, Şopterean).

Art.3 Se aprobă cu 28 voturi „pentru”, 5 nu au votat (Iacob, Sămărghiţan, Suciu, Tatar, Benedek), 2 absenţi (Chiorean, Şopterean).

Art.4 Se aprobă cu 28 voturi „pentru”, 5 nu au votat (Iacob, Sămărghiţan, Suciu, Tatar, Benedek), 2 absenţi (Chiorean, Şopterean).

În întregime hotărârea se aprobă cu 28 voturi „pentru”, 5 nu au votat (Iacob, Sămărghiţan, Suciu, Tatar, Benedek), 2 absenţi (Chiorean, Şopterean).

10. Proiect de hotărâre privind asocierea Consiliului Judeţean Mureş cu consiliile locale ale oraşelor Miercurea Nirajului şi Ungheni şi consiliile locale ale comunelor Eremitu, Hodoşa, Măgherani, Bereni, Vărgata, Găleşti, Păsăreni, Acăţari, Crăciuneşti, Gheorghe Doja în vederea promovării în comun a unor proiecte privind alimentarea cu apă şi canalizare

D-na preşedinte Lokodi: Această asociere este necesară pentru pregătirea

unui alt proiect cu sprijinul Ministerului Mediului pentru a putea realiza alimentarea cu apă şi canalizarea acestor localităţi pe valea unor râuri, iar proiectul care urmează este pe valea Târnavei Mici.

Dl vicepreşedinte Frătean: Aşa cum am mai discutat şi în alte şedinţe, problemele alimentării cu apă, canalizare, epurarea apei uzate sunt o parte din obligaţiile pe care România şi le-a asumat la capitolul „Mediu” din tratatul pentru aderarea la Uniunea Europeană. După cum ştiţi din 580.000 locuitori, 40.000 au apă tratată, iar în ceea ce priveşte canalizarea în aglomerările urbane această problemă este, oarecum, rezolvată. Cu alte cuvinte noi avem o mare problemă, în consecinţă ne uităm cu toţii la tot felul de programe, pentru că valorile însumate în aceste rezolvări, sunt enorme. În consecinţă Consiliul Judeţean Mureş a făcut o analiză şi a ajuns la concluzia că pe bazine hidrografice, aşa cum este şi recomandarea Uniunii Europene, aceste probleme să fie realizate sistemic şi nu punctual pentru că punctual nu înseamnă rezolvare pentru toată lumea. Vreau să vă spun că aceste asociaţii ale comunelor şi oraşelor pe bazine hidrografice vor continua, până tot judeţul va fi acoperit. Acesta este primul pas, cele două bazine, Valea Nirajului şi Valea Târnavei şi să ne dea Dumnezeu forţa de a putea accesa cât mai multe fonduri structurale.

Dl consilier Kakasy: Faţă de proiectul de hotărâre, eu am o întrebare în ceea ce priveşte comuna Adămuş care a rămas afară. Nu apare nici în prima convenţie pe care au făcut-o consiliile locale şi văd că nu apare nici în acest proiect şi aş dori să aflu care este motivul.

D-na preşedinte Lokodi: Este o greşeală, fiecare localitate de pe Valea Nirajului a fost inclusă. Domnul Kopacz, vă rog folosiţi, harta să nu mai fie astfel de greşeli.

Dl consilier Giurgea: Vreau să felicit aceste asocieri ele sunt binevenite şi e foarte bine că ele funcţionează perfect în momentul când sunt într-o astfel de formulă. Salut şi felicit pe mulţi dintre aleşii acestui judeţ sunt unii consilieri judeţeni atât din executiv cât şi din sală care au o preocupare efectivă şi permanentă faţă de unele zone de unde ei au fost, teoretic, aleşi, dar din nefericire sunt şi consilieri care sunt mai puţin interesaţi. Spun în încheiere următorul lucru, ce spunea domnul vicepreşedinte este un lucru excelent, sper să nu fie la nivel de vorbe, spunea de alte bazine hidrografice, mă gândesc spunea colegul domnul Toşa, unde este Vânători, este pe bazinul hidrografic al Târnavei Mari acest bazin hidrografic să fie abordat cât mai repede posibil şi de ce nu, poate chiar în două etape, bazinul hidrografic al Mureşului şi pentru că nu are un bazin hidrografic Câmpia, ar trebui să vă aplecaţi şi asupra acesteia, deoarece acolo sunt multe probleme, multe lucruri de făcut, sunt toţi cetăţenii judeţului. Preşedintele Consiliului Judeţean şi vicepreşedinţii sunt aleşi în executiv pentru interesul judeţului şi nu pe criterii politice. Eu vă felicit pentru aceste asociaţii, vreau să adresez o invitaţie serioasă şi foarte corectă celor doi vicepreşedinţi să abordeze astfel de proiecte de hotărâre şi pe celelalte văi şi să nu uităm de Câmpie, unde sunteţi aşteptaţi în calitate de aleşi în executiv.

D-na preşedinte Lokodi: Noi nu am putut să prezentăm încă proiectul de hotărâre pentru Valea Mureşului, dar să ştiţi că am avut discuţii, inclusiv cu reprezentanţii Băncii Mondiale şi Valea Mureşului va intra pe un proiect ce se numeşte „Alimentare cu apă – canalizare pe râuri transfrontaliere”. Într-adevăr Câmpia nu a intrat încă în proiect dar având în vedere că domnul Frătean a cerut să ia cuvântul, îl las pe dânsul să spună.

Dl vicepreşedinte Frătean: Aş vrea să ştie toată lumea, pe Câmpie există „Asociaţia primarilor de pe Câmpie”, deci nu se pune problema că nu există o asociaţie în această zonă. Există asociaţie cu care noi lucrăm eventualele proiecte pe care le putem finanţa în zonă. Vreau să vă spun, de exemplu, că în proiectul de management al deşeurilor, în mijlocul Câmpiei, în jurul comunei Râciu este prevăzută o staţie de transfer pentru gunoaiele din zona Câmpiei. Trebuie să ştiţi că în studiile şi analizele noastre, în ceea ce priveşte alimentarea cu apă şi în cadrul continuării programului S.A.M.P.T.I.D odată cu înfiinţarea operatorului regional, una din priorităţile noastre este închiderea buclei Tg.- Mureş – Râciu – Sărmaş- apă şi coborâtă apoi până la Cipău – Iernut. Deci toate aceste proiecte există, ele se încadrează în discuţiile legate de proiectul „Mureş curat” împreună cu Banca Mondială unde sunt în discuţie Valea Mureşului Superior, Valea Gurghiului, Valea Luţiului, Valea Comlodului şi Pârâul de Câmpie, ca şi bazine pe care să se dezvolte aceste sisteme de alimentare cu apă şi canalizare. Aceste chestiuni sunt în atenţia noastră. De asemenea vreau să vă spun că din cele 7 microsisteme de finalizare a alimentărilor cu apă, o parte le-am enumerat deja, mai este unul, în jurul Luduşului care merge Aţintiş – Bogata – Bichiş – Cuci – Cheţani, în vederea finalizării alimentării cu apă în acea zonă şi în cadrul acestei grupe de comune abordarea problemei canalizării şi epurării apelor uzate în acea zonă. Problema acestor două proiecte este latura formală a unei asocieri pentru nişte programe viitoare.

D-na preşedinte Lokodi: Şi dvs domnilor consilieri aţi fost săptămânile trecute

pentru un alt proiect pentru care în mod oficial am primit adresă de la Braşov, pentru Saschiz şi Vânători şi să ştiţi că zona Târnava Mare nu ne-a scăpat, dar Târnava Mare era pe un proiect legat cu Harghita şi Zetea. Acest proiect nu –sa realizat sunt studii de fezabilitate şi, şi acea zonă se va rezolva odată şi odată.

Art.1 Se aprobă cu 28 voturi „pentru”, 5 nu au votat (Iacob, Sămărghiţan, Suciu, Tatar, Benedek), 2 absenţi (Chiorean, Şopterean).

Art.2 Se aprobă cu 28 voturi „pentru”, 5 nu au votat (Iacob, Sămărghiţan, Suciu, Tatar, Benedek), 2 absenţi (Chiorean, Şopterean).

Art.3 Se aprobă cu 28 voturi „pentru”, 5 nu au votat (Iacob, Sămărghiţan, Suciu, Tatar, Benedek), 2 absenţi (Chiorean, Şopterean).

În întregime Se aprobă cu 28 voturi „pentru”, 5 nu au votat (Iacob, Sămărghiţan, Suciu, Tatar, Benedek), 2 absenţi (Chiorean, Şopterean).

11.Proiect de hotărâre privind asocierea Consiliului Judeţean Mureş cu consiliile locale ale oraşelor Sovata, Sîngeorgiu de Pădure şi Târnăveni şi consiliile locale ale comunelor Sărăţeni, Chibed, Ghindari, Fîntînele, Neaua, Bălăuşeri, Nadeş, Coroisînmartin, Zagăr, Viişoara, Suplac, Bahnea, Mica şi Găneşti în vederea promovării în comun a unor proiecte privind alimentarea cu apă şi canalizare

Art.1 Se aprobă cu 29 voturi „pentru”, 4 nu au votat (Iacob, Sămărghiţan, Suciu, Benedek), 2 absenţi (Chiorean, Şopterean).

Art.2 Se aprobă cu 29 voturi „pentru”, 4 nu au votat (Iacob, Sămărghiţan, Suciu, Benedek), 2 absenţi (Chiorean, Şopterean).

Art.3 Se aprobă cu 29 voturi „pentru”, 4 nu au votat (Iacob, Sămărghiţan, Suciu, Benedek), 2 absenţi (Chiorean, Şopterean).

În întregime hotărârea se aprobă cu 29 voturi „pentru”, 4 nu au votat (Iacob, Sămărghiţan, Suciu, Benedek), 2 absenţi (Chiorean, Şopterean).

12.Proiect de hotărâre pentru aprobarea convenţiei cu Uniunea Naţională a Consiliilor Judeţene din România privind închirierea spaţiilor necesare Consiliului Judeţean Mureş la Biroul de Reprezentare de la Bruxelles

D-na preşedinte Lokodi: Daţi-mi voie domnilor să citesc o scrisoare primită din partea U.N.C.J.R, din partea preşedintelui domnul Liviu Dragnea:

„Îmi face o deosebită plăcere ca în numele U.N.C.J.R să vă invit la inaugurarea reprezentanţei noastre din Bruxelles, situată în apropierea sediului Misiunii României pe lângă Uniunea Europeană. Acest eveniment marchează totodată şi prima participare a observatorilor români, aleşi locali şi judeţeni, la lucrările şedinţei plenare a Comitetului regiunilor, instituţie ce reprezintă la Bruxelles interesele colectivelor teritoriale din întreaga Uniunea europeană. Birourile de reprezentanţă la Bruxelles a regiunilor oraşelor precum şi a structurilor lor asociative, au devenit în ultimii ani, parte integrantă a procesului de decizie politică europeană. principala lor funcţie este de a menţine un contact direct între cetăţenii şi instituţiile Uniunii Europene. Cele peste 250 birouri ce funcţionează în prezent la Bruxelles, reprezentând interesele comunităţilor teritoriale se constituie în platforme strategice a acestora îndeplinind două obiective majore: dezvoltarea de parteneriat transeuropean şi influenţarea procesului de decizie comunitară. Deschiderea reprezentanţei U.N.C.J.R la Bruxelles, face parte din strategia noastră de formare a unui corp de specialişti în faceri europene, capabil să acţioneze acolo unde necesităţile sunt iminente şi anume la nivel local, judeţean şi regional. Pentru a îndeplini acest obiectiv, noul Birou European al Uniunii noastre prevede posturi de lucru pentru reprezentanţii desemnaţi pentru cele 41 de Consilii Judeţene din România, ce vor încerca să se formeze în acest mediu şi să reprezinte interesele lor specifice. Am fi deci onoraţi să beneficiem de prezenţa dvs în 10 octombrie 2005, la orele 18.30 la adresa menţionată mai sus. Acest eveniment se bucură de prezenţa preşedintelui Comitetului regiunilor, domnul Peter Straub, precum şi al ambasadorilor României de pe lângă Uniunea Europeană, domnul Lazăr Comănescu, în Belgia şi domnul Ion Jinga. În speranţa primirii unui răspuns pozitiv la invitaţia noastră aş dori să vă asigur de înalta mea consideraţie.”

La acest eveniment va participa dl vicepreşedinte Frătean, aşa cum programul nostru a permis, pentru că domnia sa va participa la o altă manifestare din Bruxelles „Ziua deschisă a Bruxelles-ului” şi trebuie să se participe la nivel de executiv . Această scrisoare îmi era adresată mie, dar în acea perioadă nu pot pleca din ţară. Aş dori să fac o precizare, aceasta nu este o călătorie de plăcere nici o pierdere de timp, să sperăm că cine ne va reprezenta la Bruxelles şi nu este nici un secret, este Simona Cioban, este o persoană foarte bine pregătită, este licenţiată în drept vorbeşte 5 limbi (engleză, italiană, franceză, spaniolă, maghiară) şi lucrează de mult timp la Biroul de dezvoltare şi integrare europeană, ştie să scrie proiecte şi atunci este un bun diplomat şi sper că ne va aduce multe proiecte şi contacte noi. Cheltuielile ocazionate cu închirierea acestui birou, deci cheltuiala pentru o masă, laptop, telefon, deci cele necesare pentru birotică vor fi proprietatea Consiliului Judeţean şi în loc să aleagă cazarea într-un spaţiu mai scump în centru, Simona şi-a găsit chirie undeva în afara centrului, la un preţ foarte avantajos, chiar a fost invidiată de colegii de la celelalte Consilii Judeţene, care ne-au contactat şi ne-au întrebat cum a reuşit să reducă cheltuielile. Într-adevăr aceste cheltuieli există, dar sunt convinsă că vom avea beneficii. Nu este pe 3 luni această activitate doar pentru Simona, pentru că aşa este prevăzut din 3 în 3 luni se schimbă specialiştii şi se duc pentru un alt stagiu. Pregătirea teoretică va fi de o săptămână, iar după aceea va începe să lucreze efectiv la acel birou. Urmează ca peste 3 luni să se întoarcă şi să împărtăşească experienţa dobândită acolo şi avem nevoie de experienţă la această direcţie condusă de domnul Valer Băţagă, pe care urmează să o mărim şi sper să avem în curând mai mulţi tineri care să lucreze pe proiecte şi pe dezvoltare regională. Am ţinut să precizez aceste lucruri pentru că este de faţă presa locală şi locuitorii judeţului să nu creadă că ne ducem să cheltuim din banii publici care şi aşa sunt puţini, eu zic că şi acest lucru este absolut necesar pentru că altfel judeţul Mureş nu este cunoscut în Europa, nimeni nu ştie de potenţialul nostru economic şi turistic şi degeaba dorim o dezvoltare de aici de acasă, trebuie să ieşim în lume.

Dl consilier Szalkay: Eu într-adevăr subscriu şi bineînţeles că în numele comisiei pot să vă asigur că noi vom încuraja asemenea iniţiative şi pe viitor pentru că acesta este drumul spre Europa. Însă atunci când aţi vorbit de laptop mi-a venit în minte că noi încă nu avem laptopuri, consilierii. Ar fi mult mai ieftin să nu tipărim, fiecare să primească o dischetă şi să lucrăm direct pe laptop.

D-na preşedinte Lokodi: Urmează să analizaţi în comisia de buget, urmează să găsiţi sursa pentru a face această achiziţie….aveţi deja banii? Rezerva bugetară? Domnilor, am fi foarte săraci dacă am termina această rezervă, ce facem la un proiect dacă intervine. Atunci trebuie să vă spun că sunt o femeie zgârcită şi la rezervă intrăm numai când trebuie. La sfârşitul anului vom analiza, dar nu din rezervă.

Dl consilier Lădariu: Poate că unii dintre colegi, fiind vorba de o sumă frumuşică, vor fi puţin miraţi şi vor rămâne cu o sprânceană ridicată. Eu sunt foarte zgârcit cu banii publici, dar în acest caz judecăţile şi socotelile sunt cu totul altfel. Să nu uităm că Bruxelles-ul este buricul politic al Europei şi este o onoare să avem şi noi un reprezentant acolo. Înainte de toate se face şi o bună publicitate Consiliului Judeţean. De ce să ne ferim să spunem că avem nevoie de această publicitate? Apoi sunt argumentele celelalte foarte solide. Din 2007 sigur vom intra în Uniunea Europeană. e nevoie de această ieşire în afară, să nu uităm că România este întregul, dar judeţul este partea cu care trebuie să fim acolo prezenţi, pentru că prin izolare nu vom fi cunoscuţi. Suma este de 8.040 euro pentru acest ciclu de pregătire. Eu în privinţa alegerii făcute am de spus două vorbe: întâmplarea face că am fost într-o delegaţie împreună cu doamna Cioban şi ţin să spun şi lucru este valabil pentru cei care lucrează la Consiliul Judeţean, că avem un om bine pregătit, adică un specialist în domeniu. Să nu ne zgârcim atunci când nu este cazul.

Dl consilier Boloş: Vreau să spun că subscriu la cele spuse de domnul Lădariu referitor la alegerea făcută pentru reprezentantul judeţului. Aş dori să îmi spun şi eu un punct de vedere, există o practică, ca reprezentanţii unei unităţi, înainte de a fi numit de dvs prin decizia pe care o daţi, să fie totuşi „audiat” de una din comisiile judeţene. Nu este o jignire ci o chestiune de bun simţ. Ca procedură, ca regulă, pentru că în viitor vor fi probabil multe astfel de manifestări unde vor participa reprezentanţi ai judeţului, deci nu este o subestimare ci doar o dorinţă să cunoaştem aceşti reprezentanţi.

D-na preşedinte Lokodi: Este o propunere justă, mi-o însuşesc, de data aceasta trebuia acţionat foarte repede, s-a tergiversat deschiderea acestei reprezentanţe la Bruxelles, la un moment dat am vrut să renunţăm la acest proiect, pentru că nu am găsit un spaţiu pentru birou, din cauza preţurilor foarte ridicate, însă totuşi acum am reuşit şi timpul era doar de 2 săptămâni pentru a trimite datele persoanei care se duce, iar pentru mine era normal că lumea poate pleca doar din acel sector de activitate care lucrează cu astfel de proiecte, în plus trebuia o persoană care să poată lipsi de acasă pentru 3 luni de zile, deci sunt de acord cu propunerea dvs şi în viitor putem să fie audiate persoanele care vor pleca.

Art.1 Se aprobă cu 29 voturi „pentru”, 4 nu au votat (Iacob, Sămărghiţan, Suciu, Benedek), 2 absenţi (Chiorean, Şopterean).

Art.2 Se aprobă cu 30 voturi „pentru”, 3 nu au votat (Iacob, Sămărghiţan, Suciu), 2 absenţi (Chiorean, Şopterean).

Art.3 Se aprobă cu 30 voturi „pentru”, 3 nu au votat (Iacob, Sămărghiţan, Suciu), 2 absenţi (Chiorean, Şopterean).

Art.4 Se aprobă cu 30 voturi „pentru”, 3 nu au votat (Iacob, Sămărghiţan, Suciu), 2 absenţi (Chiorean, Şopterean).

În întregime hotărârea Se aprobă cu 30 voturi „pentru”, 3 nu au votat (Iacob, Sămărghiţan, Suciu), 2 absenţi (Chiorean, Şopterean).

13.Proiect de hotărâre privind aprobarea co-finanţării proiectului „Reabilitare şi modernizarea sistemului rutier pe drumul judeţean DJ 142 C limită judeţ Sibiu – Coroisînmartin (DJ 142)”

D-na preşedinte Lokodi: Ştiţi că anul trecut am depus acest proiect, proiectul a fost punctat cu un punctaj prin care până în 2007 vom obţine finanţări, o etapă următoare era un studiu de „briefdesign”, iar acum trebuie să adoptăm o hotărâre pentru cofinanţare .

Dl vicepreşedinte Frătean: Şi următorul punct de pe ordinea de zi se referă la un proiect similar, aceste două proiecte au fost bine realizate, noi ne bucurăm că judeţul Mureş are două proiecte pe care le promovează în cadrul acestui program, după cum vedeţi, în general sunt proiecte comune cu alte judeţe şi sper din tot sufletul ca ambele să intre la finanţare. Aceste două hotărâri se încadrează în tipicul utilizării banilor şi fondurilor respective şi sper să avem cât mai multe proiecte de acest fel.

D-na preşedinte Lokodi: Tot doar ca o precizare vreau să vă mai spun că în luna decembrie a mai câştigat Sovata, o să intre imediat în finanţare şi să sperăm că va intra împreună cu aceste două proiecte, sunt însă şi judeţe care nu au fost alese, noi chiar suntem fericiţi că aceste trei proiecte au câştigat.

Dl consilier Giurgea: trebuie să apreciem aceste proiecte şi trebuie să fim bucuroşi că am obţinut astfel de finanţări. Vreau însă să mă refer la o altă localitate, localitatea Archita, care este o prelungire a satului Mureni, ştiţi ce probleme au fost acolo, s-a prăbuşit şcoala peste elevi, s-a ajuns până la nivel de prim ministru. Pe 10 km, legătura între Archita şi Mureni este impracticabilă. Doamna preşedinte, domnilor vicepreşedinţi, noi avem disponibilitatea prin persoana domnului Toşa, să facem o deplasare, chiar să cunoaştem zona respectivă, vreau să vă spun că este un potenţial turistic extraordinar şi este o zonă deosebit de frumoasă, în prelungirea localităţii Archita, pe drumul dintre Mureni şi Archita se ajunge în judeţul Harghita. Pe porţiunea judeţului Harghita, drumul este bine făcut şi ar fi o posibilitate de a face o legătură între aceste două judeţe, pe artera respectivă. Aş încheia cu rugămintea de a ne deplasa şi într-o parte din aceste localităţi limitrofe şi să vedem ce putem face. Populaţia în Archita este de peste 1000 de locuitori şi potenţialul turistic este extraordinar de propice şi poate exploatăm acest lucru, având în vedere unele localităţi limitrofe ale judeţului, care prin preocuparea autorităţilor judeţene au devenit deosebit de vizitate.

D-na preşedinte Lokodi: Doamna Bochiş specialiştii noştri să meargă să facă un studiu să vedem ce trebuie făcut acolo, suma de care avem nevoie şi dacă nu putem din banii pe care îi vom contracta ca împrumut, atunci la anul.

Dl consilier Radu: Eu cunosc foarte bine zona respectivă, da, tot judeţul trebuie bine amenajat, e bine că a ridicat şi dânsul problema, numai că trebuie bine gândit totul. Vreau să spun însă că avem în judeţ drumuri impracticabile. Mergeţi pe zona Căpuş – Iclănzel, nu se mai poate circula! Noi am discutat să alocăm fondurile pentru acele plombări. Nu s-a făcut acest lucru. Vine iarna şi nu vom mai putea face.

Dl vicepreşedinte Frătean: Zona Căpuş spre Band - Iernut, este ultima porţiune din acel drum care nu a fost reparată mai substanţial. A fost o zonă care a fost afectată de calamităţile din luna august. Trebuie să ştiţi că în rectificarea bugetului pe care am aprobat-o există un capitol care se cheamă „lucrări accidentale” de câteva miliarde de lei. Pentru că noi Consiliul Judeţean ne-am angajat că vom veni în completarea fondurilor care vor veni de la Guvern, în judeţ, pe infrastructură, din bugetul Consiliului Judeţean. Acest lucru s-a întâmplat la punctul 1 de pe ordinea de zi, iar zona Căpuşului este cuprinsă şi de mâine încep procedurile pentru reparare.

Art.1 Se aprobă cu 29 voturi „pentru”, 4 nu au votat (Iacob, Sămărghiţan, Suciu, Tatar), 2 absenţi (Chiorean, Şopterean).

Art.2 Se aprobă cu 29 voturi „pentru”, 4 nu au votat (Iacob, Sămărghiţan, Suciu, Tatar), 2 absenţi (Chiorean, Şopterean).

În întregime hotărârea se aprobă cu 29 voturi „pentru”, 4 nu au votat (Iacob, Sămărghiţan, Suciu, Tatar), 2 absenţi (Chiorean, Şopterean).

14. Proiect de hotărâre privind aprobarea co-finanţării proiectului „Reabilitare drum judeţean DJ 107 Blaj – Sîncel – Lunca Târnavei – Şona – Jidvei – Sîntamarie – Cetatea de Baltă – limită judeţ Mureş – Corneşti – Adămuş – Târnăveni (DN 14 A)”

Dl consilier Veres: Întrebarea mea este la acest punct de pe ordinea de zi

ce se întâmplă cu centura?

D-na preşedinte Lokodi: Sunteţi cuprins în proiectul pe anul viitor pe baza

unei hotărâri de guvern.

Art.1 Se aprobă cu 28 voturi „pentru”, 5 nu au votat (Iacob, Sămărghiţan, Suciu, Tatar, Pokorny), 2 absenţi (Chiorean, Şopterean).

Art.2 Se aprobă cu 28 voturi „pentru”, 5 nu au votat (Iacob, Sămărghiţan, Suciu, Tatar, Pokorny), 2 absenţi (Chiorean, Şopterean).

În întregime hotărârease aprobă cu 28 voturi „pentru”, 5 nu au votat (Iacob, Sămărghiţan, Suciu, Tatar, Pokorny), 2 absenţi (Chiorean, Şopterean).

15.Proiect de hotărâre privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Direcţiei Judeţene de Pază Mureş

Dl consilier Ţintoşan: Vreau doar să corectez ceva la art. 23 alin.f şi g, aş fi curios ce detaşament de pază şi ordine va fi dacă i se interzice „să nu se prezinte la serviciu sub influenţa alcoolului” şi li se interzice „să nu consume astfel de băuturi în timpul serviciului”.

D-na preşedinte Lokodi: Deci doriţi, în fiecare zi în stare de ebrietate? Vă rog frumos să se corecteze.

Dl consilier Pokorny: Uitându-mă la schema de personal eu la nivelul direcţie, mai funcţionează pe lângă director mai funcţionează director adjunct, mă întreb de ce este nevoie şi având în vedere că această unitate este direct subordonată Consiliului Judeţean mă întreb de ce este nevoie de consilier juridic, din moment ce la Consiliul Judeţean există acest compartiment.

D-na preşedinte Lokodi: Dar eu nu am organigrama despre care vorbiţi, mă gândesc că este un material aprobat iar serviciul de pază este un serviciu fără buget, pe venituri proprii, noi nu le dăm nici un ban, deci nu au decât s-şi organizeze activitatea conform bugetului pe care îl au şi conform doleanţelor dânşilor. Deci nu este o instituţie finanţată de noi.

Dl vicepreşedinte Groza: Noi nu mai putem face acum nimic, prin hotărârea nr.88 din 4 august s-a înfiinţat direcţia de pază şi atunci s-a aprobat organigrama şi statul de funcţii.

Dl consilier Giurgea: Eu mă întreb, având în vedere că această instituţie se autofinanţează, nu ar avea nevoie şi de un consiliu de administraţie? Să nu rămână la latitudinea unui director tot ceea ce înseamnă structură organizatorică. Deci poate fi condusă de consiliu de administraţie?

Dl director Iosib: Este o instituţie cu personalitate juridică care este condusă de către un director şi are un consiliu consultativ. Nu se poate pune problema unui consiliu de administraţie care este specific societăţilor comerciale.

Dl consilier Giurgea: Dacă este vorba de un Consiliu Consultativ atribuţiile Consiliului Consultativ pot fi stipulate printr-un act normativ aprobat de plenul Consiliului Judeţean şi de comisiile de specialitate? Cred că aceste instrucţiuni pe care se bazează activitatea acestei instituţii, coordonate de consiliul consultativ va fi elaborat de către noi, pentru că este instituţie subordonată nouă. Deci exact cum am făcut şi la alte instituţii, pentru că în această situaţie se pot defini foarte clar atribuţii, atât de funcţionare cât şi de ordin bugetar. Nu cred că este normal ca o instituţie care gestionează sume de ordinul miliardelor prin contractele pe care le are în derulare şi pe care le va mai încheia, să fie la latitudinea unui singur director sau director adjunct şi a unu Consiliul Consultativ fără atribuţii bine stabilite.

D-na preşedinte Lokodi: După mine aveţi dreptate, pentru că activitatea pe care o desfăşoară această direcţie este de fapt de prestări servicii, este comercială. Deci în mod direct atunci organizarea ei ar putea fi făcută şi în altă formă decât propria sa structură. Deci director, şef serviciu ş.a.m.d. După mine asta este conducerea interioară a lor, dar pe lângă asta ar trebui să existe acel consiliu de administraţie care este deasupra conducerii directe a societăţii. Daţi-mi voie să analizăm această problemă.

Dl consilier Giurgea: Există un precedent la o altă direcţie judeţeană, eu am fost unul dintre cei care am susţinut acest proiect, am susţinut acest proiect, de a nu desfiinţa Corpul Gardienilor Publici. Insist să vă spun că există un astfel de precedent pe un asemenea consiliu de administraţie, în alte direcţii judeţene de pază şi este foarte binevenit, pentru că există un control şi o coordonare atât din punct de vedere bugetar cât şi din punct de vedere organizatoric. Să nu uităm că această unitate este sub emblema Consiliului Judeţean şi nu ne este indiferent cum îşi desfăşoară activitatea şi mai ales cum gestionează afacerile. Nu ne băgăm în treburile ei interne dar e bine să fie coordonată de acest consiliu.

D-na preşedinte Lokodi: Având în vedere că nu este o problemă arzătoare, deci astăzi să trebuiască să hotărâm propuneţi o amânare? Pentru că dacă în regulamentul de organizare nu vorbim despre un consiliu de administraţie atunci iar vom modifica regulamentul de organizare.

Dl director Iosib: Domnul consilier are dreptate în legătură cu regulamentul de funcţionare al acestui consiliu consultativ, dar cred că trebuie să aprobăm totuşi azi acest regulament pentru că nu are pe baza a ce să funcţioneze şi îl vom modifica…

D-na preşedinte Lokodi: Bine. Deci pe şedinţa din octombrie domnul Iosib, doamna Moldovan, domnul Stan pregătiţi încă un proiect de hotărâre cu privire la un consiliu care să fie mandatat cu atribuţii de administrare – coordonare a activităţii .

Art.1 Se aprobă cu 29 voturi „pentru”, 4 nu au votat (Iacob, Sămărghiţan, Suciu, Tatar), 2 absenţi (Chiorean, Şopterean).

Art.2 Se aprobă cu 29 voturi „pentru”, 4 nu au votat (Iacob, Sămărghiţan, Suciu, Tatar), 2 absenţi (Chiorean, Şopterean).

Art.3 Se aprobă cu 29 voturi „pentru”, 4 nu au votat (Iacob, Sămărghiţan, Suciu, Tatar), 2 absenţi (Chiorean, Şopterean).

În întregime hotărârea se aprobă cu 29 voturi „pentru”, 4 nu au votat (Iacob, Sămărghiţan, Suciu, Tatar), 2 absenţi (Chiorean, Şopterean).

16.Proiect de hotărâre privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare al aparatului propriu al Consiliului Judeţean Mureş

D-na preşedinte Lokodi: Acest proiect a fost avizat de comisia juridică, de

amenajare a teritoriului.

Dl consilier Giurgea: Voi fi foarte scurt. Proiectul este bun, dar vreau să

atrag atenţia şi să vedem ce facem cu Direcţia Judeţeană de Evidenţa a Populaţiei care lucrează în nişte condiţii care nu sunt chiar bune şi vă dau şi o soluţie: în eventualitatea că se mută Oficiul de Cadastru de pe strada Mărăşti poate ne gândim să ne mutăm acolo, fiind şi foarte aproape de strada Călăraşilor unde funcţionează serviciul municipiului.

D-na preşedinte Lokodi: Dacă s-ar da hotelul Parc în administrarea Consiliului Judeţean am rezolva toate serviciile legate de evidenţa populaţiei, stare civilă, paşapoarte, înmatriculări auto, tot ce există şi am rezolva şi problema dintre Prefectură şi Consiliul Judeţean, datorită lipsei de spaţiu din această clădire.

Art.1 Se aprobă cu 29 voturi „pentru”, 4 nu au votat (Iacob, Sămărghiţan, Suciu, Tatar), 2 absenţi (Chiorean, Şopterean).

Art.2 Se aprobă cu 29 voturi „pentru”, 4 nu au votat (Iacob, Sămărghiţan, Suciu, Tatar), 2 absenţi (Chiorean, Şopterean).

Art.3 Se aprobă cu 29 voturi „pentru”, 4 nu au votat (Iacob, Sămărghiţan, Suciu, Tatar), 2 absenţi (Chiorean, Şopterean).

Art.4 Se aprobă cu 29 voturi „pentru”, 4 nu au votat (Iacob, Sămărghiţan, Suciu, Tatar), 2 absenţi (Chiorean, Şopterean).

În întregime hotărârea se aprobă cu 29 voturi „pentru”, 4 nu au votat (Iacob, Sămărghiţan, Suciu, Tatar), 2 absenţi (Chiorean, Şopterean).

17.Proiect de hotărâre privind actualizarea Comisiei tehnice de amenajare a teritoriului şi urbanism

D-na preşedinte Lokodi: Domnul arhitect şef Dunca a ieşit la pensie cu data

de 1 septembrie şi multe instituţii şi-au schimbat directorii care, în virtutea legii, fac parte din această comisie. Conform legii, persoanele care sunt nominalizate aici, fac parte din această comisie lărgită care are atribuţia să avizeze toate proiectele de urbanism, de detaliu.

Dl consilier Pokorny: Noi, în comisia de buget finanţe am discutat cu dl preşedinte, ca atunci când se împart banii, avem o înţelegere, zic eu, foarte corectă, la care a făcut referire în mod voalat un antevorbitor privind reabilitarea unor zone, ca să fie un echilibru în tot ceea ce votăm, eu vreau doar să spun că suntem în judeţ, 35% de etnie maghiară şi nu mi se pare corect ca din 30 de persoane care sunt trecute aici doar 3 sau 4 sunt maghiari. Eu consider că pentru un echilibru normal ar trebui ca şi specialiştii noştri să facă parte pentru că sunt zone ale judeţului care sunt locuite în mare parte de maghiari şi aş propune ca domnul ing. Kopacz să fie introdus în locul domnului Dunca?

D-na preşedinte Lokodi: Deci doamna Preotu Mariana este cea care pe durata interimatului deţine funcţia de arhitect şef, deci nu poate să intre domnul Kopacz.

Dl consilier Pokorny: Doamna preşedinte acest proiect abia azi l-am primit, nu a trecut prin comisie, a fost o idee de moment, dar este vorba de principiu aici.

D-na preşedinte Lokodi: Vorbim de principii. Domnul Dunca a ieşit, doamna Preotu, până ce se ocupă funcţia de arhitect şef al judeţului, este numită prin dispoziţia mea, singura persoană de la Serviciul de urbanism şi amenajarea teritoriului care îndeplineşte condiţiile pentru a fi interimar. Restul nu au studii superioare. Nu este vorba de persoane de din afara Consiliului Judeţean. Domnul Benke încă nu este funcţionar public la Consiliu Judeţean. Nu am văzut acest proiect de hotărâre, nu l-am semnat, a semnat domnul Frătean, deci îl scoatem şi rămâne pe octombrie.

Dl consilier Kakasy: Am rugămintea la asemenea comisii la care nu participă nimeni din provincie, nu se poate ca într-un judeţ unde proporţia locuitorilor este de mai mult de jumătate locuieşte în provincie nu este în nici un fel de comisie.

Dl consilier Szalkay: Mie îmi pare foarte bine că este printre noi domnul Benedek şi este un subiect care se poate discuta pentru că este de nepermis ca din 29 de persoane doar 3 să fie maghiari, iar materialele trec, dvs nu ştiţi, noi nu ştim, vicepreşedintele nu ştie şi materialul trece ca fulgerul. Eu nu înţeleg cum dvs nu aţi ştiut?

D-na preşedinte Lokodi: Pentru că şi eu am primit materialul doar ieri şi am crezut că este vorba doar de schimbarea doamnei Preotu.

Dl consilier Szalkay: Atunci cineva probabil vă bagă beţe în roate, cineva dintre cei care vă dau materialele şi probabil domnul Iosib care semnează, nu ştiu… Nu vreau să zic cine este vinovatul ci vreau doar să zic că în această listă care este a judeţului sunt 29 de persoane, sunt 3 maghiari, dar nu e permis ca cineva să vă bage sub nas o hârtie şi dvs să semnaţi liniştită şi mâine să apară şi cineva să râdă de noi.

Dl consilier Balogh: Sunt lucruri la care ne pricepem, sunt lucruri la care nu ne pricepem. Nu vreau să combat pe nici un coleg astăzi, dar vreau să reamintesc că această listă a fost aprobată acum 2 ani sau 1 an. Aş ruga-o pe doamna Pojan să vă prezinte puţin cu ce se ocupă această comisie de avizare ş.a.m.d. Dânsa este foarte autorizată, având în vedere că este coordonatorul comisiei de urbanism.

Dl consilier Benedek: Nu aş vrea ca discuţiile să degenereze. Eu cred că observaţia colegilor din U.D.M.R este justă şi fiecare prin exemplul nostru trebuie să contribuie cât mai mult la o bună convieţuire paşnică. Ca să nu ne mai complicăm, domnul Iosib, se poate să mai adăugăm încă două persoane? Întrebare simplă.

Dl director Iosib: Eu am dat doar o viză de legalitate. Deci din punct de vedere al legii acest proiect este legal. Din punct de vedere al oportunităţii, cine are dreptul şi cine nu, să îi întrebăm pe cei care au făcut materialul.

Dl consilier Benedek: Deci eu aş veni cu propunerea ca domnul Pokorny să intre în comisie din partea Brâncoveneşti-ului şi domnul Kakasy să intre din partea Târnăven-iului. De ce nu? Vor învăţa, vor lua parte şi vor discuta.

Dl consilier Radu: Domnul Benedek mi-a luat-o înainte pentru că şi eu vroiam să îl propun pe domnul Pokorny. Eu nu vreau să comentez decât că părerea mea este că astfel de comisii se fac pe criterii profesionale şi nu cred că s-a ţinut cont de etnie. Şi oricum sunt foarte multe instituţii a căror conducere este maghiară şi nu am avut nimic împotrivă niciodată.

D-na preşedinte Lokodi: Noi putem să umblăm la directori care sunt conform legii membri ai acestei comisii, însă putem suplimenta locurile.

Dl consilier Amza: Sunt pentru mărirea comisiei, sunt pentru ca să facă parte, ca reprezentanţi ai Consiliului Judeţean cum face parte în propunerea iniţială domnul Balogh şi Pokorny şi Kakasy nu e nici o problemă. Însă, pentru ce a spus domnul Pokorny la început vreau să vă spun că de acum şi eu voi număra şi voi fi foarte atent să se respecte proporţiile de 60% şi 40%.

Dl consilier Şimon: Datorită discuţiilor ivite consider că ar trebui amânat acest punct.

Dl consilier Szalkay: Doar atâta am de spus colegului Radu că şi printre unguri sunt oameni competenţi.

Dl consilier Pokorny: Nu m-aţi înţeles corect domnule Amza. Noi întotdeauna în comisii am mers pe cinstite, în mod corect, pe de altă parte eu vă mulţumesc frumos pentru onoranta dvs propunere dar nu doresc să fac parte dintr-o astfel de comisie pentru că nu este domeniul meu.

Dl consilier Lădariu: Propun să scoatem de pe ordinea de zi, pentru că şi aşa nu putem să judecăm la această oră corect şi data viitoare vom discuta pe lucruri concrete.

Dl consilier Popa: Este o comisie destul de importantă, după părerea mea şi ar merita să îşi primească votul astăzi şi l-aş propune pe domnul Veres să facă parte din această comisie.

Dl consilier Szalkay: Eu vă rog să amânăm acest punct.

Dl consilier Ban: Dacă tot ajungem să anulăm pe data viitoare, va trebui să reconsiderăm această componenţă a comisiei pe toate zonele să fie câte un reprezentant.

D-na preşedinte Lokodi: Vreau să vă spun că la această comisie nici măcar transportul nu se plăteşte, este o comisie care avizează planul urbanism zonal, de detaliu şi general, nu primiţi bani ci veţi cheltui, nu semnez nici măcar delegaţia deci aceasta este o activitate din 2 în 2 luni şi se face doar cu specialişti şi cine este membru şi nu vine o să modificăm regulamentul să fie exclus. Am putea eventual să rediscutăm propunerea domnului Szalkay ca să înlocuim arhitectul. Să veniţi domnilor consilieri şi să vă uitaţi pe nişte planşe imense la care nu avem cunoştinţe, nu are nici un rost. Dacă aţi fi dorit să propuneţi pe doamna arhitectă de la Sovata aş fi înţeles, un alt arhitect, aş fi înţeles, dar vă rog frumos.

Dl consilier Ban: Am impresia că am mers pe un drum greşit. Nimeni nu cred că vrea să facă parte din comisie pentru retribuţie. Este vorba de reprezentare şi dacă suntem Consiliu Judeţean atunci trebuie susţinute proporţiile.

D-na preşedinte Lokodi: Supun la vot amânarea.

Se amână cu 29 voturi „pentru”, 4 nu au votat (Iacob, Sămărghiţan, Suciu, Tatar), 2 absenţi (Chiorean, Şopterean).

18.Proiect de hotărâre privind actualizarea componenţei Comisiei pentru Protecţia Copilului Mureş

D-na preşedinte Lokodi: Conform legii din această comisie face parte ca preşedinte secretarul general al judeţului, vicepreşedinte este directorul de la D.G.A.S.P.C, membri….deci şi această hotărâre este greşită pentru că domnul Someşan şi-a depus demisia, aşa că altădată să fiţi mai atenţi.

Dl consilier Amza: dacă tot am ajuns aici, informaţi-ne şi pe noi care este

situaţia cu domnul Togănel că de vreo trei luni nu l-am mai văzut.

D-na preşedinte Lokodi: Domnul Togănel este în concediu medical, dar cel

mai bine poate să vă răspundă domnul Benedek care îl tratează.

Deci cine este pentru amânarea acestui proiect de hotărâre pentru a putea fi reactualizat.

Se amână cu 29 voturi „pentru”, 4 nu au votat (Iacob, Sămărghiţan, Suciu, Tatar), 2 absenţi (Chiorean, Şopterean).

Diverse:

Dl consilier Ban: Vreau să mulţumesc pentru că s-a realizat drumul care leagă Sovata de Miercurea Nirajului, este circulabil, pentru asta mulţumesc doamnei preşedinte, domnului Balogh şi personalului de la Direcţia de Drumuri. Totodată vreau să mulţumesc comisiei de evaluare a proiectelor culturale prin care am reuşit să primim şi noi, adică Fundaţia Bernady din Sovata, 50 de milioane cu ajutorul cărora am putut organiza prima tabără de creaţie internaţională a sculptorilor şi a pictorilor. În al treilea rând aş vrea să mă informeze cineva despre rezultatele SIMFEST-ului. Acesta a fost aprobat şi ajutat cu bani de către noi, în vederea îmbunătăţirii imaginii Consiliului Judeţean. Nu ştiu, poate eu nu sunt bine informat, dar aş dori să ştiu dacă am ajuns să beneficiem de aceste reclame.

D-na preşedinte Lokodi: Domnilor, îmi cer scuze, trebuie să vă consult , să votăm cu privire la cererea domnului Bartha Barna care şi-a exprimat dorinţa de a face parte din comisia juridică. Pe luna octombrie pregătim un proiect prin care noi vom discuta din nou componenţa comisiilor de specialitate şi tot ce este legat de acestea. Totuşi vă consult să luăm acum o hotărâre în legătură cu această cerere, sau doar în octombrie? Atunci haideţi să votăm în legătură cu cerea domnului Bartha de a face parte din comisia juridică.

Se aprobă cu 29 voturi „pentru”, 4 nu au votat (Iacob, Sămărghiţan, Suciu, Tatar), 2 absenţi (Chiorean, Şopterean).

D-na preşedinte Lokodi: Trebuie să vă informez că în octombrie va avea loc un eveniment cultural cu ocazia semnării acordului dintre Ungaria şi România şi centrul cultural al Ungariei cu sediul în Bucureşti ne-a trimis o scrisoare prin care ne informează că în trei oraşe ale României va da un concert Ansamblul Artistic de Stat al Ungariei şi în acest sens solicită sala mare de la Palatul Culturii şi vă consult dacă consideraţi că putem să participăm prin acordarea Sălii mari.

Se aprobă cu 29 voturi „pentru”, 4 nu au votat (Iacob, Sămărghiţan, Suciu, Tatar), 2 absenţi (Chiorean, Şopterean).

Dl consilier Boloş: Având în vedere că sunt mai puţin de 450 de zile de când vom deveni membri ai U.E. consider că este util ca în şedinţele consiliului judeţean să se prezinte diferite informări din partea Direcţiei de Integrare Europeană şi să prezinte elementele specifice ale judeţului Mureş legate de acest aspect. Eu cred că acest lucru este important pentru ca comunitatea judeţului să vadă că în Consiliul Judeţean există preocupare în acest sens, ,pentru că în perioada următoare lucrurile se vor precipita, este o propunere la care vă rog să vă gândiţi.

D-na preşedinte Lokodi: În ziarul „24 Ore” biroul de Integrare Europeană, lunar prezintă două pagini întregi în care prezintă activitatea lor.

Dl consilier Boloş: Nu, nu , nu aceea este o formă pasivă. Noi o lansăm dar nu se dezbate şi noi trebuie să avem posibilitatea să dezbatem aceste lucruri. Cu tot respectul, consider că este necesar şi util acest lucru. Pe ordinea de zi trebuie să figureze şi aşa ceva.

Dl consilier Lădariu: Între 16 – 18 septembrie o delegaţie a Consiliului Judeţean Mureş, la invitaţia oraşului Montigny am participat la colocviul „Centrul limbilor şi culturilor europene” Este vorba de un proiect generos din care au de câştigat tinerii. Mureşenii am mers cu argumentele noastre dovedind că suntem în Europa cu toate valorile şi tradiţiile noastre. Am mai spus acolo că avem, noi tîrgu-mureşenii un mare noroc pentru că fiind vorba de o zonă cu multiculturalitate, putem asigura participarea noastră la toate acţiunile care vor fi organizate. Ne referim aici la zilele târgu mureşene, la jocul din bătrâni, la festivaluri tradiţionale ş.a.m.d. Am dovedit cu această ocazie că există o Europă a naţiunilor nu a regiunilor. Aş vrea să închei cu precizarea că am fost singurii aplaudaţi la scenă deschisă pentru problemele pe care le-am adus în discuţie, pentru felul în care le-am discutat, pentru felul în care ne-am făcut propria publicitate. Şi mai fac precizarea că din cei 800 de euro am adus acasă 400, am vrut să spun acest lucru pentru că este vorba de banul public şi contează.

Dl consilier Kakasy: Revin la discuţia despre parcările din jurul clădirii. Este inadmisibil ca eu să stau la şedinţe ore în şir şi să primesc acasă înştiinţare de plată pentru că am parcat maşina. Eu cred că trebuie făcut un apel că avem nevoie de un loc de parcare cel puţin în momentul când suntem la şedinţă.

D-na preşedinte Lokodi: Suntem de acord să pregătim o scrisoare către municipiu ca să ne desemneze un loc în fiecare ultima joi a lunii şi atunci să avem loc. Stabilim acum că şedinţele vor avea loc în ultima săptămână a lunii, în ziua de joi şi vă spun că nu voi semna ordinea de zi până ce nu văd toate materialele pe masa mea şi când am semnat ordinea de zi, nici un material nu mai intră. Rămâne pe şedinţa viitoare, nu să se întâmple ca şi azi nici măcar să nu fi discutat cu mine o problemă care intră pe ordinea de zi, să nu fiu informată, pentru că şi ieri toată ziua am avut programul foarte încărcat am ajuns să amânăm un lucru banal, ceea ce nu este normal.

În timpul festivalului S.I.M.F.E.S.T un banner de 2m şi lat de 1m şi ceva era pe scenă, iar în timpul festivalului, chiar şi la gală am fost nominalizaţi printre acele instituţii care au sprijinit cel mai puternic această gală iar jos la camera consilierilor puteţi merge să vedeţi statueta ce am primit-o ca un premiu de onoare. Atât în presă cât şi ulterior, s-a vorbit de Consiliul Judeţean ca de acea instituţie care a fost alături şi care a participat la organizarea acestui festival iar din partea Televiziunii Române, au declarat că în fiecare an vor organiza acest eveniment la Tîrgu Mureş. Deci sediul acestui eveniment va fi aici.

Dl consilier Szalkay: După ce am avut câteva discuţii în contradictoriu aş vrea să vă felicit pentru iniţiativa de a semna contractul cu Bursa de mărfuri, o instituţie care eu ştiu că s-a înfiinţat în 1992 în România şi funcţionează pe baza Legii 204. Trebuie să avem mare grijă să respectăm Legea 1991 a concurenţei neloiale pentru că aceasta nu oferă exclusivitate şi putem face licitaţii şi în alte locuri, noi comisia financiară am votat în unanimitate această iniţiativă care s-a discutat în şedinţa comisiei la diverse.

Ca preşedinte al Fundaţiei „Bolyay Colegium” am aici o cerere trimisă de

liceeni, aici mai sunt absolvenţi ai liceului Bolyay, care solicită folosirea holului Palatului Culturii pentru balul bobocilor care va avea loc într-o zi în care nu va fi spectacol. Eu vă rog să supunem şi această cerere plenului.

D-na preşedinte Lokodi: Avem un regulament în care scrie că pentru baluri nu se foloseşte Palatul Culturii. Cu atât mai mut unde se fumează, se bea şi nu pot fi supravegheaţi. Eu nu pot modifica regulamentul.

Dl consilier Amza: Eu vreau să lămurim problema ridicată de domnul Szalkay, referitoare la laptopuri. Nu o luaţi ca pe un moft al consilierilor. Puneţi aparatul propriu să facă un studiu cât ne costă materialele în fiecare lună, combustibilul care se consumă pentru distribuirea lor şi o să vedeţi că se amortizează investiţia mai repede de un an.

D-na preşedinte Lokodi: Eu mă gândesc în mod serios să analizăm această problemă. Nu m-am gândit că este un moft. Tocmai de aceea am luat şi această hotărâre că nu mai admit după semnarea ordinii de zi nici o modificare a acestei pentru că nu vom putea avea materialele la dispoziţie.

Dl consilier Pokorny: Am avut posibilitatea cu toţii să vedem în hol de către firmele câştigătoare ale licitaţiei cornul şi laptele. Sper că nu numai de dragul nostru au adus această calitate aici, ne-am putut convinge că este ceva deosebit, iar eu nu pot decât să îi felicit pe cei care au condus această licitaţie, domnule Iosib şi să îl felicit pe dl Lădariu care a avut o mare contribuţie.

Dl consilier Benedek: Nu am vrut să intervin dar cred că dvs nu ştiţi cum este mai nou balul bobocilor. Balul bobocilor înseamnă un spectacol cu prezentare de modă, recitare de poezii, mă rog, ce fac ei, după care se retrag într-un local unde se continuă cheful.

D-na preşedinte Lokodi: Nu vă supăraţi, domnul Szalkay a solicitat holul şi l-a solicitat pentru bal. Să se pregătească un material pentru octombrie să spună ce vrea şi apoi vom hotărî. Eu ştiu precis că în regulament am scris că nu se pot organiza baluri.

Vă mulţumesc, vă urez o zi bună în continuare.

Şedinţa s-a încheiat la ora 17.55.

Întocmit: Camelia Vlasiu

PREŞEDINTE SECRETAR GENERAL

Lokodi Edita Emoke Togănel Ioan

Văzut: Delia Belean