ROMÂNIA

JUDEŢUL MUREŞ

CONSILIUL JUDEŢEAN

Nr._____/______2005

Dosar IV.C.1

P R O C E S –V E R B A L

al şedinţei ordinare a Consiliului Judeţean Mureş

din data de 20 decembrie 2005

Lucrările şedinţei s-au desfăşurat în sala mare a Consiliului Judeţean Mureş.

Ordinea de zi a şedinţei a fost publicată în cotidienele locale „Cuvântul liber”, „Ziarul de Mureş” şi „Nepujság” din data de 15 decembrie 2005, prin Dispoziţia preşedintelui Consiliului Judeţean nr. 379/14.12.2005.

Au fost invitaţi să participe: d-l Ciprian Minodor Dobre, prefectul judeţului Mureş, d-na Felicia Pop, directorul general al Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Mureş, d-na Györfi Maria, directorul executiv al Direcţiei Muncii şi Solidarităţii Sociale Mureş, d-na Suzana Maria Ganţă, inspectorul şcolar general al Inspectoratului Şcolar Judeţean Mureş, d-l Ioan Ilieş, directorul Direcţiei Judeţene de Evidenţă a Persoanelor Mureş, d-na Corina Teodor, directorul Bibliotecii Judeţene Mureş, d-l Nagy Petroniu Tiberiu Vasile – directorul Direcţiei Judeţene de Pază Mureş, d-na Johana Boniş, director la Muzeul Judeţean Mureş, d-l Vasile Cazan, directorul Filarmonicii de Stat Tîrgu Mureş, d-l Gavril Cadariu, directorul Teatrului pentru copii şi tineret “ARIEL” Tîrgu Mureş, d-l Vasile Naste, directorul Administraţiei Palatului Culturii Tîrgu Mureş, d-l Constantin Cotârlan, directorul Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Mureş, d-l Titi Iosif Boantă, directorul Ansamblului artistic profesionist “MUREŞUL” Tîrgu Mureş, d-l Moraru Cornel, redactorul şef al Revistei “VATRA” , d-l Galfalvi Gyorgy, redactorul şef al Revistei “LATO” , d-na Albu Lelia, director al Şcolii de Arte şi Meserii Tîrgu Mureş, d-na Sonia Melian, directorul Şcolii Speciale nr.1 Tîrgu Mureş, d-na Kuli Elisabeta, directorul Şcolii Speciale nr.2 Tîrgu Mureş, d-l Ştefan Sabău, directorul Şcolii de Arte şi Meserii Reghin, d-l Runcan Ştefan, directorul R.A. AEROPORTUL Tîrgu Mureş, d-l Virgil-Alexandru Blaj, directorul S.C.„SERVICII DE UTILITĂŢI RURALE MUREŞ” S.A., d-l col. Ioan Cârdan, comandantul Centrului Militar Judeţean Mureş, dl. col.Mihai Chiorean, şeful Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Horea” al judeţului, d-l Radu Şerban - directorul general al S.C. „DRUMURI ŞI PODURI MUREŞ” S.A, d-l Begidzsan Laszlo, şeful Serviciului public judeţean „SALVAMONT”, d-l Nagy Istvan, directorul S.C ”Parc Industrial Mureş” SA, d-l Florin Dumbravă, directorul executiv al Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Mureş, d-na Codruţa Sava, directorul adjunct al Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Mureş, d-l Schmidt Lorand, directorul adjunct al Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Mureş, d-l Mezei Vasile, directorul economic al Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Mureş, d-na Elisabeta Buşcu, director Filiala Mureş „HOLT România” – Fundaţia de Consultanţă şi Servicii Sociale pentru Copii şi Familii, d-l pr.protopop Ovidiu Dan, preşedintele Asociaţiei „Filantropia ortodoxă Alba-Iulia” - Filiala Sighişoara, d-l pr. Marius Moldovan, preot, Parohia ortodoxă Criş, comuna Daneş, d-na Ionela Cozoş, preşedintele Institutului Est European de Sănătate a Reproducerii Tîrgu Mureş, d-na Cosmina Chirilean, directorul economic al Institutului Est European de Sănătate a Reproducerii Tîrgu Mureş, d-na Luminiţa Core, directorul executiv al Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă Mureş, directori, directori adjuncţi, şefi servicii şi specialişti din aparatul propriu care au contribuit la elaborarea materialelor, reprezentanţi mass-media din judeţ.

În sală au fost prezenţi toţi cei 35 consilieri.

D-na preşedinte Lokodi: Aş dori ca ultima şedinţă totuşi să fie cu un pic de disciplină faţă de noi să avem puţin respect, mai ales că este o şedinţă festivă , aşa că vă rog să vă ocupaţi locurile. Doamnelor, domnilor, stimaţi invitaţi daţi-mi voie să începem lucrările ultimei şedinţe a Consiliului Judeţean Mureş pe anul 2005 şi fiind aproape de sărbătorile de Crăciun, cei de la Filarmonică cu drag doresc să ne colinde, deci începem cu un moment festiv această şedinţă, după care vom continua lucrările noastre.

Vă rog ca fiecare să-şi pornească aparatele ca să vedem prezenţa, sper că nu sunt împărţite aparate decât celor prezenţi, deci vă rog să adunaţi acele aparate unde nu sunt prezenţi colegii consilieri. Încă o dată vă rog să nu funcţioneze telefoanele mobile pentru că ne deranjează în timpul şedinţei. Deci suntem prezenţi 35 consilieri, azi avem pe ordinea de zi 10 probleme şi aş dori să vă consult dacă cineva are ceva de spus înainte de a intra în ordinea de zi, ca să nu procedăm ca la şedinţa anterioară că pierdem o oră şi jumătate prin diferite luări de cuvânt sau de poziţii în afara ordinii de zi enunţate. Dacă strict legat de ordinea de zi cineva are vreo problemă, vă rog să luaţi cuvântul.

Dl consilier Suciu: Vreau să aduc la cunoştinţă celor care nu ştiu că în ultimele două şedinţe de comisie am discutat un proiect de hotărâre din partea unor consilieri, membri ai A.T.O.P, iar acest proiect de hotărâre a fost prezentat conducerii executive, e adevărat că la câteva ore după ce s-a anunţat ordinea de zi, s-a încercat în regim de urgenţă, în fine s-a discutat cu toţi factorii de conducere prezenţi şi vroiam să spun că s-a renunţat la ideea de procedură de urgenţă şi în cele două şedinţe de comisie, domnul vicepreşedinte Frătean ne-a făcut promisiunea fermă că în şedinţa din ianuarie acest proiect de hotărâre să fie pe ordinea de zi şi în limita sumelor analizate şi aprobate se vor aproba banii pentru a asigura logistica de funcţionare a A.T.O.P.-ului în judeţul Mureş. V-am reamintit acest lucru pentru că să cunoaşteţi că avem deja o garanţie din partea conducerii că va fi pe ordinea de zi şi ne dă şi bani, doamna preşedinte am înţeles că a spus ceva despre ceva maşini, ceilalţi ne-au spus că ne sprijină cu redactarea materialelor aşa că în luna ianuarie credem că putem urni programul de intervenţie rapidă.

D-na preşedinte Lokodi: Pe baza legii, dacă este posibil, se va găsi o formă, dar acest A.T.O.P, în prezent, nu are un buget propriu şi mă gândesc că nici cadrul legal nu este destul de ferm şi de precis pentru ca acest proiect de lege să poată fi promovat. Mă gândesc că colegii mei de aceea au zis să nu intre acum în regim de urgenţă ca să putem studia temeiul legal şi în măsura în care se va stabili legalitatea, normal, o luăm ca un prim proiect venit din partea dvs, a consilierilor, pe masa executivului, o temă de lucru pe care o vom analiza.

Dacă nimeni nu mai doreşte să ridice nici o problemă, propun să trecem la votarea ordinii de zi, spunând că în sală sunt prezenţi ca invitaţi reprezentanţii diferitelor instituţii care sunt în subordonarea Consiliului Judeţean, vă dorim şi pentru dvs. pentru azi o atmosferă plăcută de lucru şi pentru că obişnuiţi să plecaţi şi nu o să ne mai întâlnim vă doresc în mod special „Sărbători fericite!” să avem anul viitor proiecte comune încununate de succes. Azi la ora 11 am fost la Antena 1 cu ocazia unei emisiuni transmise în direct şi am fost întrebată dacă bilanţul Consiliului Judeţean pe anul 2005 este pozitiv sau negativ, uitându-mă şi făcând rapid un inventar am putut să răspund cu fermitate şi cu cinste că este un bilanţ pozitiv, că în afară de un proiect care nu din vina noastră nu s-a realizat, mă gândesc aici la groapa ecologică, nu putem să ne reproşăm nici faţă de executiv, nici faţă de dvs, nici faţă de instituţiile noastre, că nu am fi făcut tot ce ne-am propus pentru anul 2005, sperăm că intrăm cu încredere şi în 2006 şi vom realiza toate proiectele care sunt în curs. Vă doresc la toţi succes, sănătate şi un Crăciun şi un An Nou fericit!

Vă rog să votaţi ordinea de zi enunţată.

Ordinea de zi este aprobată în unanimitate.

1. Proiect de hotărâre privind rectificarea bugetului Consiliului Judeţean Mureş şi a nivelelor de echilibrare a bugetelor locale ale unităţilor administrativ-teritoriale pentru anul 2005

D-na preşedinte Lokodi: Îl rog pe domnul preşedinte al comisiei de buget să prezinte acest proiect.

Dl consilier Szalkay: După cum aţi văzut, cu privire la această rectificare, a mai intervenit o modificare după discuţiile care au avut loc în cadrul comisiei economico – financiare şi în acest mod buget pe 2005 suportă o modificare pozitivă de 3.543.790 mii lei (RON), în acest fel faţă de bugetul pe care l-am avut, bugetul modificat este de 1.049.480.940 mii lei. În ceea ce priveşte rectificările, cele mai importante le găsiţi în expunerea de motive, unde vedem că evaluând sumele pentru acoperirea salariilor asistenţilor personali ai persoanelor cu handicap, s-a constatat că această sumă depăşeşte necesarul cu 2 milioane RON, iar în ceea ce priveşte rectificările făcute, le găsiţi în anexele nr. 3 şi 4 au fost alocate pentru acoperirea ajutorului social şi pentru încălzirea cu lemne. Mai găsim rectificări la sumele defalcate din TVA pentru finanţarea învăţământului special, s-a constatat un disponibil de 348.835 RON cu suma respectivă se propune diminuarea veniturilor Consiliului Judeţean la propunerea sume defalcate din TVA pentru finanţarea învăţământului (creşe) şi de asemenea se propune ca sumele defalcate din TVA pentru finanţarea serviciilor comunitare pentru evidenţa persoanelor disponibilizate pe localităţi să fie cuprinse în bugetul Consiliului Judeţean, în fondul de rezervă. Se mai găsesc modificări în anexe la autorităţi publice, Biblioteca Judeţeană, Centrul de Creaţie, Şcoala Generală nr.1, D.G.A.S.P.C, Aeroportul Tîrgu Mureş, S.C Drumuri şi Poduri, Centrul Militar şi primiri colindători, toate se găsesc în anexele 1, 2 şi 5 şi nu voi mai aminti majorările şi diminuările care există în aceste anexe pentru că sumele, în ceea ce priveşte totalurile, corespund, deci sunt rectificări în cadrul bugetului.

Dl consilier Suciu: Vreau să încep cu precizarea că dacă problemele pe care le ridicăm nu sunt întotdeauna convergente între consilieri sau consilieri şi executiv, să nu fie interpretate altfel, dar vreau să ridic următoarea problemă, care s-a discutat foarte aprins la şedinţele de comisie de buget, atât joi cât şi ieri, s-a scos în evidenţă că unele hotărâri ale Consiliului Judeţean au fost destul de abil ocolite de către executiv, ca apoi ele să nu fie implementate să fie băgate în alte părţi. Şi problema ridicată a fost acel 1 miliard al ASTUR-ului cu care nu am fost de acord, apoi s-au pus unele condiţii, am ajuns în trimestrul IV, iar în trimestrul IV am primit o scrisoare că totul este tardiv şi că se reprogramează pentru anul viitor. Credem că asemenea hotărâri ar fi bine să nu mai fie ocolite şi să nu se mai găsească aceste portiţe.

Dl consilier Lădariu: O simplă observaţie, privesc la Şcoala Populară de Arte şi Meserii şi la capitolul venituri proprii figurează 104.000, deci ar veni 1 miliard şi ceva, mai mult decât alte instituţii care pot justifica o creştere. În acest caz, cred că această sumă este prea mare.

Dl vicepreşedinte Frătean: Relativ la rectificarea bugetului pe 2005 şi la ceea ce a spus domnul consilier Suciu, vreau să spun cu toată stima că nu încercăm să ameţim lucrurile pe ceea ce a aprobat Consiliul Judeţean. Din bugetul avut, 1 miliard a trebuit raportat pentru anul viitor, dar aş vrea să subliniez faptul că la un buget derulat în 2005, nu avem nici o problemă deosebită şi sper că şi Curtea de conturi, la anul să ne descarce de gestiuni corespunzător. Cred că foarte multe primării încă din această seară vor aştepta cu sufletul la gură să le spunem bugetele, pentru că au şi ei şedinţe de consiliu local.

Art.1 Se aprobă cu 35 voturi „pentru”.

Art.2 Se aprobă cu 35 voturi „pentru”.

Art.3 Se aprobă cu 35 voturi „pentru”.

Art.4 Se aprobă cu 35 voturi „pentru”.

Art.5 Se aprobă cu 35 voturi „pentru”.

Art.6 Se aprobă cu 34 voturi „pentru”, 1 „abţinere” (Tatar)

Art.7 Se aprobă cu 35 voturi „pentru”.

Art.8 Se aprobă cu 35 voturi „pentru”.

Art.9 Se aprobă cu 35 voturi „pentru”.

Art.10 Se aprobă cu 35 voturi „pentru”.

Art.11 Se aprobă cu 35 voturi „pentru”.

Art.12 Se aprobă cu 35 voturi „pentru”.

În întregime hotărârea se aprobă cu 35 voturi „pentru”.

2. Proiect de hotărâre privind aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli al Consiliului Judeţean Mureş şi a nivelelor de echilibrare a bugetelor locale ale unităţilor administrativ-teritoriale pentru anul 2006

D-na preşedinte Lokodi: Materialele au fost pregătite din timp, au fost

discutate în toate comisiile de specialitate, avem avizul comisiei de buget fără obiecţiuni, la anumite capitole au fost făcute modificări, avem forma propusă de executiv, am rămas la ideea că suma ce urmează să fie împărţită pe diferite proiecte şi în echilibrarea bugetelor locale ale unităţilor administrativ-teritoriale, să nu fie împărţită şi la prima rectificare bugetară să decidem soarta sumei pe care o putem împărţi în raport de proiectele pe care le vom solicita.

Dl consilier Szalkay: O să prezint numai liniile directoare ale acestui proiect pe 2006, pentru că acest buget a fost deja promulgat, însă după câte ştiu pe site-ul Consiliului Judeţean, cel puţin până azi, nu apare, aşa cum nu apare nici cifra aprobată pentru celelalte judeţe pentru că vedeţi dvs la art.1 este stipulat că bugetul Consiliului Judeţean pe 2006, care se stabileşte atât la venituri cât şi la cheltuieli la suma de 97 miliarde RON, este o cifră inferioară celei pe care noi am aprobat-o ca ultimă cifră a bugetului pe 2005, este cam 96% din cifra aprobată, este un lucru foarte curios, am spus şi în cadrul comisiei, o spun şi pentru presă că normal ar fi ca bugetul fiecărui judeţ să fie cel puţin corelat cu indicele de inflaţie şi în nici un caz să nu fie mai mic decât cifra care a fost pe 2005. La art.13 , pentru susţinerea sistemului de protecţia copilului şi pentru asigurarea protecţiei persoanelor cu handicap se alocă suma de 437 miliarde ceea ce este aproximativ 45% din totalul bugetului, iar dacă la această cifră mai adăugăm cifra care este necesară pentru finanţarea instituţiilor de cultură şi culte care este de 159 miliarde, am ajuns la o sumă care este de aproximativ 62% din bugetul Consiliului Judeţean, aproape de 70% şi încă nu am vorbit de drumuri, sănătate, învăţământ, nu am vorbit de descentralizate a nivelul municipiilor, oraşelor şi comunelor şi ceea ce am discutat şi cu conducerea şi cu membri comisiei economico – financiare, o să ajungem să nu mai avem sume de împărţit pentru alte destinaţii, deoarece un procent din ce în ce mai mare este destinat în acest scop. Aici pot fi argumente pro şi contra, dar vă spun că va fi din nou un buget auster şi vor fi foarte multe discuţii referitoare la cum vor putea fi stoarse sume pentru alte destinaţii decât acestea şi mă refer la sumele pentru sănătate, cultură şi sport. Pentru învăţământul special se acordă 4.335.milioanei, vorbim numai de salarii, pentru finanţarea unităţilor de sănătate se alocă numai 1 milion de lei, ceea ce este echivalentul a 10 miliarde, ceea ce consider că este foarte puţin şi aş mai aminti o singură cifră pentru echilibrarea bugetelor locale se asigură suma de 37 milioane RON. Au mai fost nişte discuţii privind alocarea sumelor defalcate din TVA pentru diferite destinaţii, dar se pare că executivul a opinat pentru defalcarea acestor sume pe comune, în ceea ce priveşte cele 15% în cadrul discuţiilor care vor avea loc şi în lunile ianuarie şi februarie.

Dl vicepreşedinte Frătean: O simplă completare şi anume faptul că la nivelul întregului judeţ, de fapt bugetul judeţului creşte cu 140 miliarde faţă de 2005, cu alte cuvinte multe localităţi din judeţ vor avea un buget mai bun, însă Consiliul Judeţean are un buget cu 50 miliarde mai mic.

Dl consilier Pokorny: Referitor la cele expuse mai înainte de domnul preşedinte privind asistenţa socială, oarecum am primit sugestia de a veni în faţa dvs cu o propunere pentru a stăvili oarecum aceste cheltuieli care duc la oprirea investiţiilor şi progresului. Uitându-mă la anexa 2/35, iată că s-a înfiinţat complexul de servicii comunitare pentru copii cu handicap la Sighişoara. Aceşti copii au fost duşi, în număr de 50, de la Brâncoveneşti la Sighişoara, imediat s-au mărit cheltuielile Consiliului Judeţean cu 11 miliarde. Este un sistem construit cu 35 instituţii pentru copii, din care fac parte şi casele aşa numite „PIN” cumpărate la preţuri exorbitante, a căror copii, cum au împlinit 18 ani, ne-au sunat ca un număr de 10 copii să îi primim înapoi la Brâncoveneşti. În Franţa se construieşte camera handicapatului neuropsihic cu toate dotările electronice, ceea ce este o greşeală, am spus-o şi la Strassbourg, vă spun şi dvs, un handicapat psihic nu suportă singurătatea. Nu îşi aduce pozele să se uite la ele ca un bătrân care stă la azil. Sunt tendinţe de suicid, halucinaţii, boala spitalizării care contravin acestei idei. În Germania, bolnavul psihic, când are o criză este transportat într-un spital de neuropsihiatrie, după care este trimis acasă. Acest tratament durează 3 zile sau 3 săptămâni după care iar face plimbarea, acest lucru nu face bine acestor bolnavi. Acestea sunt doar 2 exemple din greşelile care se fac în Uniunea Europeană şi care contravin practicii şi experienţei noastre de 15 ani. Privind aspectul financiar, în Polonia, datorită negocierilor nefavorabile făcute de către delegaţia lor la Bruxelles, este pe cale să se prăbuşească sistemul lor. La fel şi în Ungaria 3 luni de zile în căminele de bătrâni, personalul nu a primit salariu. În aceste condiţii, noi am câştigat 5 proiecte PHARE pentru a dezvolta sistemul, însă nu este un sac fără fund şi totul trebuie adaptat. Ce se întâmplă? La intervenţia noastră şi cu sprijinul conducerii Consiliului Judeţean, mai puţin Reghinul au cumpărat teren pentru aceste instituţii. Ca să aflăm că ele vor funcţiona, când vor fi terminate, ca instituţii de sine-stătătoare, cu directori noi, cu administraţie nouă, care va umfla bugetul. Propunerea mea este ca să punem stavilă, să nu facem aceste cheltuieli, să fie o secţie, nu instituţie separată care va mări cheltuielile de la buget cu cel puţin 50 miliarde dacă nu mai mult, după ce va înceta finanţarea de la PHARE. Numai la Sighişoara se consumă 11, 5 miliarde cu aceleaşi servicii, cu acelaşi material, ca Brâncoveneşti-ul, iar noi consumăm cu 15 miliarde mai puţin pentru acelaşi număr de bolnavi. Eu nu înţeleg de ce trebuie înfiinţate aceste instituţii de sine-stătătoare, dacă ar putea fi foarte bine conduse de acelaşi personal administrativ şi chiar cu personalul de specialitate. Este o sugestie la care trebuie să ne gândim.

Ca un om care cunosc problemele bugetare, mă lupt cu ele de 15 ani, cunosc volumul de muncă care se află în spatele acestui proiect de buget şi doresc să îi felicit sincer pe cei care lucrează în compartimentul respectiv din cadrul Consiliului Judeţean.

D-na preşedinte Lokodi: Într-adevăr problema pe care aţi ridicat-o este o problemă care nu numai că merită, dar necesită o mai mare atenţie din partea noastră, în momentul de faţă nu cred că există în ţară un judeţ care să aibă din bugetul propriu alocat 48% pentru probleme sociale, cel puţin la începutul lunii, cu ocazia întâlnirii tuturor preşedinţilor la Bucureşti, la nivelul Uniunii, am întrebat pe colegii mei şi fiecare s-a mirat de povara care atârnă pe umerii Consiliului Judeţean. Eu cred că intenţia celor care au gândit acest lucru, a fost bună, dar a devenit un polip cu mii de tentacule care începe să ne sufoce. Nu se poate ca noi, din bugetul nostru, să trebuiască să alocăm 20% pentru cele 10 instituţii culturale, iar 48% pentru probleme sociale, atunci cum mai putem vorbi de o strategie de dezvoltare economică a judeţului, de reabilitare a infrastructurii, de proiecte noi şi de alte dezvoltări. Va trebui şi la mediu să facem de sute de miliarde investiţii, de unde vom lua banii? Trebuie să regândim şi să vedem ce mai putem salva în acest moment, pentru că anul viitor sau peste doi ani, putem să alocăm bugetul Consiliului Judeţean aşa cum vine, pentru probleme sociale, iar noi să ne retragem acasă, dacă continuăm aşa. Împreună cu conducerea D.G.A.S.P.C trebuie să găsim nişte metode, nişte proiecte, să vă orientaţi şi dvs spre alte surse, dacă doriţi să continuaţi în acest mod, în această structură, sau să vedem, conform legii, cum ne putem reorganiza, pentru că Consiliul Judeţean nu va putea să asigure în continuare toate fondurile pe care le impune această strategie, pentru că nu o să avem de unde.

Dl consilier Suciu: Aş veni cu două propuneri: acei colegi din comisia economico-financiară, care au posibilitatea să participe, împreună cu executivul la elaborarea proiectelor de buget, în faza în care ele nu au ajuns încă să fie bătute la maşină, aşa cum făceam mai demult, să ne implicăm mai mult şi dacă se poate pe baza programelor de dezvoltare a judeţului pentru anul următor şi perioada următoare. În luna noiembrie, dezbăteam de obicei programele de dezvoltare ale judeţului, care erau foarte bine nominalizate, din care făceam bugetul, aşa cum prevede de fapt legea, că se fundamentează pe programe şi a doua problemă care am ridicat-o comisiei, să ne întrunim luna viitoare să discutăm despre stilul de muncă al comisiei pentru a elabora cât mai multe proiecte de hotărâri, prin care să întărim rolul comisiei financiare prin analize privind modul de folosire al sumelor pe care le aprobăm. Am analizat acest punct în două şedinţe, prima generată de faptul că o parte din consilieri cunoşteau, în linii mari, problema bugetului, iar ceilalţi erau la prima vedere a materialului şi din cauza aceasta au fost unele dispute. În schimb, ieri, s-a venit cu o propunere mult mai bună şi mai cumpătată, ca să aprobăm cei 85% care prin legea bugetului, oricum îi distribuim la consiliile locale, iar cei 15 % care să asigure funcţionarea, să reluăm în luna ianuarie şi astfel am avea posibilitatea care cât poate să contribuie să facem un proiect de buget cât mai aproape de realitate şi nu ar mai fi probleme.

D-na preşedinte Lokodi: Mă gândesc, domnule consilier, că era de aşteptat, pentru că dvs aţi propus următorul mod de lucru: prima dată, întotdeauna , înainte de a se întâlni pe comisii de specialitate, să se întâlnească un anumit grup de consilieri şi să pregătim materialele şi atunci e normal ca o parte din consilieri să cunoască deja materialul, dacă dvs spuneţi că este un mod greşit, atunci rămânem pe felul în care am lucrat şi până acum, dar nicicum nu văd cum am putea îmbunătăţi munca noastră, dacă dvs susţineţi că unii s-au supărat pentru că alţii ştiau despre ce este vorba. Normal că cel care e lider de grup, iar la comisia de buget aceasta înseamnă, cred, 4 oameni, atunci vedeţi din 10 aproape jumătate cunosc tema, deci nu vreau să discutăm în polemică, dar să ne gândim ce să facem pentru ca nimeni să nu se supere.

Dl consilier Benedek: Eu cred că stilul de lucru trebuie să fie următorul: bugetul se fundamentează, se discută, diferite grupuri, dacă vreţi, apoi toată lumea, apoi începe să se coaguleze, intră în comisia de buget, comisia de buget hotărăşte ce susţine şi atunci d-na preşedinte şi executivul are obligaţia să pună în practică ceea ce s-a discutat.

Ca elaborator a două proiecte PHARE, ca director şi administrator a mai multor instituţii de stat cred că am o oarecare competenţă să vă propun o strategie de sănătate, care din păcate, chiar şi azi s-a amintit, că va beneficia de o sumă infimă de doar 10 miliarde lei vechi. Cu 10 miliarde este foarte puţin, când ştim că numai în Tîrgu Mureş este nevoie de 140 miliarde, mergeţi şi vedeţi la Reghin, Luduş, Târnăveni spitalele se dărâmă, când vorbim de protecţia copilului (şi vă spun sincer că mă bucur că nu sunt femeie, pentru că nu m-aş duce în nici o secţie de obstetrică – ginecologie, în afară de cea a spitalului Judeţean, pentru că astfel de condiţii oferim), vă rog să nu râdeţi, este inuman, insuportabil.

Revin însă la altceva, ceva ce vreau să vă propun şi vă rog să mă susţineţi. Este vorba despre acele unităţi medico – sociale, cum s-au născut ele? Noi, cei care am fost la guvernare, am propus centre de sănătate în toate judeţele, pentru că ne-am trezit că în teritoriu, la ora 14 (cel târziu), dar vinerea la orele 11, de obicei, medicii au plecat acasă şi luni dimineaţa la ora 11, mari teritorii au rămas fără asistenţă medicală, pentru că nu sunt plătiţi. Aceste centre au fost gândite a fi asociate cu centre socio – medicale, de ce? Pentru că dacă intră într-un centru de asistenţă medicală de urgenţă, atunci înseamnă că există o linie de gardă, înseamnă că este un om competent care va putea analiza dacă să trimită mai departe cazul dacă există numai centrul socio – medical, este o finanţare mult inferioară, eventual suni la sonerie şi iese portarul, care mai caută pe cineva şi se pierd minute preţioase când vorbim de salvarea unei vieţi omeneşti. Atunci aceste centre trebuiai să preia aceste încărcări ale clinicilor universitare şi a spitalelor teritoriale, unde poate fi asistat un om bolnav care are nevoie de asistenţă şi care din când în când, să fie consultat de un medic. Acestea sunt centrele socio – medicale. Atunci când am plecat de la putere se făcuse doar centrul socio – medical, centrul de sănătate a rămas în aer. Deda, Iernut au fost închise spitalele, clădiri mari şi frumoase au fost transformate în centru socio – medical, în loc să fie centru de asistenţă, de primire urgenţe, pe lângă centru social, pentru că avea încăperi suficiente. Totuşi localnicii ieşind la propunerea celor care conduc, au zis sa facă 3 centre socio - medicale, care s-au şi înfiinţat. Prin înfiinţarea lor, legea prevede că prin acest capitol (repartizarea sumelor TVA si cotelor pentru echilibrarea bugetelor locale pentru anul 2005) şi există şi am studiat şi am venit la şedinţe şi se zice că este la Miercurea Niraj tot aşa ceva şi la Măgherani şi ar trebui daţi ceva bani. De ce? Pentru că aceste centre medicale şi socio –medicale există. Din octombrie este prezent, este încălzit, este curat, are apă caldă şi nu are pe nimeni înăuntru. Dl. vicepreşedinte Frătean a zis că aceste comune aşteaptă bugetele locale ca pe un cadou înainte de Crăciun. Da primarii de la Miercurea Niraj, Deda, Iernut, Măgherani aşteaptă aceşti bani. Şi s-a propus să dăm şi eu am fost de bună-credinţă, am venit, am spus şi s-a aprobat, dar apoi am plecat pentru că aveam o intervenţie la un bolnav. Mi s-a comunicat că totuşi nu se primeşte. Eu vă rog ca totuşi aceste centre să primească banii acum. Iernut: 1,8 miliarde, Deda: 1,5 miliarde, Măgherani:500 milioane şi Miercurea Niraj: 1,2 miliarde. Vă rog să susţineţi această idee pentru că este nevoie. Vă rog să acceptaţi propunerea mea ca amendament şi apoi plenul votează, sau nu votează.

Dl vicepreşedinte Groza: Trebuie să vă spun că s-a lucrat sub presiunea timpului. Altădată bugetul era comunicat în 30 noiembrie, iar acum am avut şedinţa în 16 decembrie. Deci şi acesta a fost un motiv. Altfel eu cred că şi cei de la serviciul buget-finanţe şi toată lumea a fost deschisă la sugestii. În legătură cu bugetul, consider că nu trebuie să ne lamentăm atât de mult, trebuie să vedem în anexa C că avem nişte instituţii la bugetul consiliului judeţean, am avut centrul de consultanţă agricolă, unde numai în primul semestru am cheltuit 2 miliarde, am avut Aeroportul, unde avem din fonduri speciale 7,6 miliarde, am avut la drumuri, din cauza inundaţiilor, acei bani nu există în acest moment, dar evident, prin echilibrări succesive va creşte, nici nu se poate pune problema că va fi mai mic. Dacă s-ar analiza anexa C s-ar vedea că diferenţa nu este atât de mare.

Dl consilier Balogh: La capitolul de reparaţii de drumuri, mi se pare suma foarte mică faţă de reţeaua de 800 km de drumuri a judeţului Mureş. Ştim foarte bine că din aceştia 660 km sunt asfaltaţi, restul sunt drumuri pietruite şi mai avem şi drumuri de pământ. Iar noi, în 2007 avem pretenţia să aderăm la Uniunea Europeană, dar nu ştiu dacă în aceste condiţii putem promova acele proiecte care sunt şi probabil trebuie implementate în turismul rural, în agroturism şi în tot ceea ce înseamnă îmbunătăţirea vieţii în mediul rural. Nu sunt specialist la D.G.A.S.P.C, nici în calculele făcute pentru funcţionarea acestor instituţii, dar mi se pare, vă rog să nu mă înţelegeţi greşit, doresc ca acei copii handicapaţi să fie îngrijiţi în condiţii deosebite, suntem în secolul XXI, dar nu sunt de acord ca acest sume, aş avea de pus o întrebare foarte simplă doamnei director de la D.G.A.S.P.C: din aceste 480 miliarde cât anume este fondul de salarizare?

Dl. director Mezei: Din bugetul total, cheltuielile de personal se ridică la suma de 21 miliarde, propuse de noi, iar după mai multe analize am ajuns la 19 miliarde, adică reprezintă aproape 43%.

D-na preşedinte Lokodi: Domnule director, domnul consilier v-a întrebat pe sistem şi nu pe direcţia dvs. pe sistem. Aici intră asistenţii maternali, administratorul casei Pin, tot. Ce înseamnă că la dvs sunt 50 de copii, îngrijiţi de 80 de persoane. Deci la dvs e mai bine decât în familie, deci în familie, mama şi tata îngrijesc 2 – 3 copii şi 1 câştigă bani, iar celălalt, când are timp mai are grijă şi de copii, iar la dvs în sistem sunt 80 de persoane care îngrijesc 50 de copii. Noi asta vă întrebăm: care este valoarea totală a cheltuielilor pe sistem şi pe D.G.A.S.P.C, nu numai pe copii. Discutăm de 480 miliarde. Deci v-aş ruga să ne spuneţi cât este hrana? Eu ştiu că pe copil este 70.000/zi.

Dl consilier Balogh: Domnul director, nu doresc să polemizăm. Eu doresc să ştiu/direcţie care este suma pentru fondurile da salarizare, ceea ce include salariu, C.A.S, ş.a.m.d. Deci cât este?

Dl director Mezei: 42% este.

Dl consilier Balogh: Vreau să vă spun că în construcţii se lucrează cu 22% din fondul de salariu, noi la D.G.A.S.P.C, ne permitem 42% din buget pentru salarii, nu m-ar deranja dacă ar fi 200.000lei/zi/copil indemnizaţie de hrană, dar nu este permis ca la drumuri să alocăm 100 miliarde şi să avem aceeaşi sumă ca fond de salarii la D.G.A.S.P.C.

A doua problemă, doresc ca această direcţia, în două luni să ne inventarieze acei copii care sunt din alte judeţe. Vreau să vă spun că la preventoriul T.B.C din Gorneşti poate 5 copii sunt din judeţul Mureş, eu pe toţi îi duc acasă. Nu este posibil ca din judeţele limitrofe noi să aducem copii, să aducem handicapaţi, să aducem nebuni, noi, în judeţul Mureş am ajuns capitala spitalelor de nebuni, avem 5 sau 6. deci eu vă rog să se facă un inventar serios pentru că este vorba de foarte mulţi bani.

Dl consilier Socotar: exact cum am spus şi în comisie, este o problemă de strategie şi într-adevăr ar merita o analiză, o discuţie la nivelul Consiliului Judeţean, cum trebuie procedat în această problemă. Strategia naţională a Guvernului, aşa cum a fost aprobată în 2001, din câte reţin eu, care urmăreşte îmbunătăţirea substanţială a sistemului de asistenţă socială atât în domeniul copilului cât şi în domeniul adulţilor, iar acel program parcurge anumiţi paşi şi a ajuns într-o fază în care România, la nivelul asistenţei sociale pentru copii şi mai ales judeţul Mureş stă bine, sigur că dezvoltarea acestei strategii se vede la nivelul bugetului, pentru că bugetul alocat asistenţei sociale este foarte mare. Dl Balogh are dreptate că aproape jumătate din fondurile alocate pentru asistenţă socială sunt alocate pentru personal, poate că ar fi fost şi mai surprins să vadă că la centrul din Sighişoara, din cele 11 miliarde, la care făcea referire domnul Pokorny, fondul de salarii este de aproape 8 miliarde. Nu ştiu însă dacă domnul consilier Pokorny a şi vizitat aceste centre. Eu am fost, am fost şi la Sighişoara, am fost şi la Perseverenţa, fiind în colegiul director şi am mai vizitat şi alte centre. Aceşti copii, cel puţin cei de care se ocupă centru de la Sighişoara şi Centrul Perseverenţa, sunt cu handicap neuropsihiatric sever, gradul de independenţă este 0, deci teoretic omul şi copilul, toată ziua. Din momentul în care au sosit, la Perseverenţa, şi până seara când pleacă, pentru că sunt în sistem ambulatoriu, este omul şi copilul. Pe lângă aceştia trebuie să existe personalul (electrician, bucătar, administrator de centru etc ) atunci normal se ajunge că numărul asistaţilor este mai mic decât numărul personalului. Nu este altceva de făcut, pentru că eu am cunoscut sistem şi în urmă cu 8 ani, copiii erau ţinuţi ca în nişte temniţe şi trebuia să ne fie nouă ruşine ca să tolerăm ca aceşti copii să trăiască în astfel de condiţii, era reacţia socială de aşa natură, aşa se gândeau că era mai bine pentru România ca aceşti copii să fie aruncaţi undeva şi să uite de ei. În prezent există centre de îngrijire a copiilor care oferă un nivel de asistenţă modern cu costurile aferente. Dacă continuăm cu această traiectorie la anul vom avea 50% de alocat asistenţei sociale. Poate că şi la domnul Pokorny sunt condiţii dar vă rog să credeţi că cine aude că sunt 300 de bolnavii într-un centru, parcă strâmbă din nas. Referitor la cele spuse de domnul Benedek, e adevărat că a fost o discuţie în cadrul comisiei de buget, pe urmă am hotărât să renunţăm la alocarea 15%, pentru că marea majoritate a colegilor nu am reuşit să studiem materialul, să ne consultăm cu primarii pe care îi reprezentăm ca să vedem ce trebuie alocat. Pe de altă parte, vreau să spun că cele 4 puncte amintite de domnul Benedek, au fost în final acceptate că vor intra la finanţare. Există această tendinţă de a aproba acele 4 sume aşa cum le-a spus dumnealui.

D-na preşedinte Lokodi: Dacă v-aţi hotărât cu privire la un principiu şi în acest sens aţi dat avizul, atunci principiul să rămână principiu.

Dl consilier Socotar: Eu am vrut doar să subliniez că acele 4 puncte au fost acceptate că vor fi finanţate. Deci lista este incompletă, au fost trecute aceste 4 şi restul, pauză.

D-na preşedinte Lokodi: Şi atunci dacă lista e incompletă, atunci avizul sper că este valabil. Aţi dat cumva avizul pe o listă parţială?

Dl consilier Socotar: Eu, doamna preşedinte, domnul vicepreşedinte Frătean poate confirma, am fost printre cei care am cerut ca această discuţie să aibă loc în luna ianuarie.

D-na preşedinte Lokodi: pe mine mă încântă faptul că discutăm de problemele legate de buget şi efectiv şi iată că fiecare dintre dvs se apropie de acest subiect, nu este vorba de reproşuri, eu zic că a început deja o analiză sănătoasă, când ne uităm cât cheltuim pe salariu, cât cheltuim pe copil, cât cheltuim pe asistenţă, poate judeţul acesta să aloce aceste fonduri, oare toţi asistaţii, inclusiv persoanele asistate sunt din judeţul Mureş? Trebuie asistate numai persoanele din judeţul Mureş? Pot fi reduse cheltuielile? Cum? Deci mă bucur că ne preocupă aceste lucruri şi cineva a făcut o propunere ca în luna ianuarie chiar să facem un inventar să vedem în fiecare spital, în fiecare casă câţi copii avem, de exemplu alte judeţe practică foarte frumos un alt mod de protecţie a copilului, adică a acelor mame care acasă la domiciliu îngrijesc 2 sau 3 copii, poate este mai economic pentru că nu e totuna să cheltui pentru o casă întreagă sau să dai în plasament familial acel copil. Putem analiza pentru că ne interesează bugetul, pentru că nu e totuna să dai 95 miliarde pentru drumuri şi 436 miliarde pentru protecţia copilului, nu e vorba că acei copii nu merită, dar întrebarea este dacă nu putem găsi o altă modalitate?

Dl consilier Lădariu: Vreau să asigur pe şefii instituţiilor de cultură prezenţi aici, că atât eu cât şi membri comisiei de cultură vom face în aşa fel încât ceea ce se promite să se dea. De noi depinde dacă cultura va rămâne o Cenuşăreasă, de noi depinde dacă peste un an sau doi vom fi puşi să arătăm cu degetul unii spre alţii că nu am făcut suficient pentru cultură, pentru toate instituţiile. Voi face în aşa fel încât să nu îmi roşească obrazul atunci când voi fi pus în faţa celor care răspund de cultura judeţului Mureş.

Data trecută eu am făcut o propunere iar dvs aţi votat-o ca intervenţiile noastre ca intervenţiile noastre să nu depăşească 3 minute, nu fac nici o trimitere, o spun cu tot respectul faţă de toţi colegii, dar este un vot al nostru şi cred că trebuie să îl respectăm.

D-na preşedinte Lokodi: Aveţi dreptate, vom aduce aici o sonerie mică şi cum trec cele 3 minute sunăm, dar a fost oricum azi important ca fiecare să îşi poată dezvolta punctul de vedere, fiind vorba de buget.

Dl consilier Radu: Problema bugetului este foarte importantă. Analizând sursa de venituri şi în special cota defalcată din impozitul pe venit şi prevederile bugetului de stat, care sunt principalele surse, reiese că aceste surse au o creştere nesemnificativă faţă de anul trecut, o creştere foarte mică în raport cu inflaţia. Va trebui cei care conduc efectiv această economie să aibă grijă ca inflaţia să fie de cel puţin 8 % ş atunci vom avea la Consiliul Judeţean un buget aşa cum trebuie să avem. Dacă ne uităm şi la lista de investiţii, 42 de miliarde este ceva nesemnificativ, nu avem o creştere la investiţii, nu vom avea nici în 2006 o reţea de drumuri comunale şi judeţene, ceea ce trebuie să avem, nu vom avea o reţea de dezvoltare a canalizării în localităţile noastre, datorită lipsei de surse financiare. În ce priveşte protecţia copilului eu cred că ar trebui să ne uităm la numărul de asistaţi din judeţ, să fie mai mic. Eu doresc ca bugetul pe 2006 să aibă rectificări pozitive masive, pentru că atunci vom putea rezolva problemele la D.G.A.S.P.C. .

Dl. consilier Chiorean: Este firesc ca pe măsura fondurilor care se alocă să se îmbunătăţească şi serviciile şi asta ca o răsplată pentru contribuabili. Noi trebuie să dăm dovadă de principialitate atunci când alocăm aceşti bani, să stabilim priorităţile pentru ca să asigurăm o dezvoltare armonioasă a tuturor localităţilor. Problema care este şi pe care o constatăm este că banii repartizaţi nu sunt eficient utilizaţi, că atât cei care angajează lucrări, cât şi cel care execută aceste lucrări nu pun mare preţ pe calitate, iar atunci când se face recepţia lucrărilor, se muşamalizează pentru a nu fi verificat cum trebuie totul. Nu este o noutate, în multe locuri starea drumului este necorespunzătoare, acostamentele şi şanţurile la fel, fără să mai vorbim de gunoaiele care tronează pe marginea lor, la lizierele unor păduri, nimeni nu vede, nimeni nu se sesizează, dar vrem să intrăm în Europa. În opinia mea nu ajunge doar să fie bani ci trebuie să ştim şi să îi gospodărim. O altă problemă discutată, este aceea că foarte multe ONG-uri vin şi se adresează Consiliului Judeţean cu cereri de fonduri. În special cei care se ocupă cu probleme umanitare sau care fiinţează pe lângă aşezămitele bisericeşti.

Dl consilier Mora: Stimaţi colegi, bugetul pe 2006 este ca şi cum nu ar fi pentru că dacă tăiem ceea ce merge la D.G.A.S.P.C. , dacă tăiem ce merge la instituţiile de cultură şi la şcoli rămânem cu nimic. Vreau să vă spun că sunt societăţi private care depăşesc cu totul bugetul pe care îl avem, inclusiv sumele provenite din sume defalcate. În acelaşi timp vreau să spun că în momentul în care faci un buget, discuţi. Prescurtarea BVC provin de la buget de venituri şi cheltuieli şi în momentul în care vorbim de buget, vorbim în primul rând de venituri şi abia după aceea discutăm de cheltuieli. Citind structura pe care aţi prezentat-o văd venituri de 102 milioane RON, văd că sunt venituri bugetare de 97 milioane RON şi extrabugetare de 5 milioane, dacă ne uităm la sumele defalcate sunt 621.000 RON, venituri ale instituţiilor de cultură, 555.000 de la aeroport şi 4 milioane din fondul de rulment. Suma acestor venituri proprii este 5% din bugetul Consiliului Judeţean. Din păcate este zona asupra căreia noi nu ne-am concentrat deloc, pentru că dacă dispunem de celelalte sume, sume defalcate din TVA şi din impozit pe profit, sunt sume care trec pe la noi vin şi pleacă spre alte instituţii, cu alte cuvinte noi putem eventual mişca unele sume între primării şi instituţii, dar în principiu ele vin şi trec prin noi. Întrebarea mea este următoarea: unde sunt veniturile de la SC SURM SA, unde sunt veniturile de la Parcul Industrial, unde sunt veniturile de la gestionarea patrimoniului propriu, unde sunt veniturile din activităţile noastre unde suntem acţionari şi unde suntem cotă – parte participantă la aceste societăţi. Nu întreb în sensul că aş lua pe cineva la rost, să nu se înţeleagă greşit. O întreb printr-o idee retorică prin care, haideţi să ne gândim puţin la aceste lucruri prin care să încercăm să maximizăm veniturile şi nu să împărţim nimicul pe care îl avem.

D-na preşedinte Lokodi: Sper că vă gândiţi la un buget sănătos în care S.U.R.M-ul nu are 20 de miliarde pierdere, drumurile şi podurile, iarăşi cu pierdere, Parcul Industrial care nu are cum să aibă venituri, groapa ecologică nefinalizată, investitorul nu investeşte. Singura care aduce ceva venituri proprii este cultura.

Dl consilier Mora: până una – alta sunt societăţile noastre şi nu depinde de alţii cum le-au gestionat. Depinde tot de noi, de cei pe care i-am pus în fruntea acestor societăţi şi de ce nu i-am verificat săptămânal, sau lunar, sau o dată pe trimestru, ca să facă profit, aşa cum se întâmplă în alte părţi.

D-na preşedinte Lokodi: Acum suntem la momentul discursului politic, sau dezbatem în mod real bugetul? De câte ori am dezbătut problema fiecărei societăţi, mergem la societăţi, încercăm reorganizarea, ne preocupă ce să facem, vreţi să spuneţi că executivul nu s-a ocupat de aceste lucruri? Întrebarea este politică, domnule Mora, acum haideţi să analizăm bugetul în mod concret.

Dl consilier Mora: În nici un caz nu este o întrebare politică şi doar atât am vrut să spun că acele 5 procente care sunt din venituri proprii ar trebui să fie mai mari.

D-na preşedinte Lokodi: Deocamdată ATOP-ul doreşte să primească bani, şi nu puţini, din bugetul Consiliului Judeţean.

Dl consilier Mora: Nu am ajuns la ATOP încă, nici nu am zis nimic despre el, doamna preşedinte…Din păcate se înţelege greşit de către executiv faptul că unii consilieri ridică probleme şi se intră pe polemică. Deci dacă cei care suntem consilieri nu suntem zi de zi printre hârtiile executivului, dacă avem şi alte preocupări în viaţa de zi cu zi, asta nu înseamnă că nu vrem să meargă bine Consiliului Judeţean, să nu se înţeleagă greşit că noi vrem să atragem atenţia pe anumite puncte, nu în nume personal cuiva ci în ideea de a ne concentra pe anumite lucruri pe care le putem controla. Nu putem controla alte lucruri, dar acestea le putem controla şi sunt în mâna noastră, prin management. Nu vreau să fac reproşuri nimănui, să nu mă înţelegeţi greşit .

D-na preşedinte Lokodi: Nici dvs să nu înţelegeţi că facem polemică, dar am avut impresia că are un alt iz întrebarea dvs, la care ştim cu toţii răspunsul.

Dl consilier Mora: Nu a avut. Dacă tot aţi amintit de A.T.O.P, acest subiect a generat foarte multe discuţii în ultima perioadă, din păcate discuţiile sunt generate de faptul că A.T.O.P nu este încă o instituţie de sine stătătoare şi prin faptul că nu se înţelege foarte clar rolul A.T.O.P-ului. Ca să nu mă întind foarte mult cu a explica ce înseamnă A.T.O.P., vreau să subliniez că rolul A.T.O.P-ului este primordial în ce priveşte o societate modernă. A.T.O.P funcţionează de foarte multă vreme în Europa, în Anglia funcţionează de 35 de ani, nu vreau să vă spun cu ce sume funcţionează, pentru că tot bugetul Consiliului Judeţean nu se ridică la acest nivel. Vreau să vă spun că prin această activitate Consiliul Judeţean ar putea fi mult mai bine reprezentat pentru că este vocea comunităţii în raport cu aceste instituţii. În momentul în care discutăm de această reprezentare a acestei instituţii şi în momentul în care discutăm de o reprezentare a comunităţii şi în momentul în care cerem reformă în mod real, atunci trebuie să arătăm şi biciul dar şi zăhărelul, iar în acest sens era vorba de sprijinirea cu nişte autoturisme pentru autoritatea publică din judeţ, era vorba de 14 autoturisme. Ziceam de acea punte între comunitate şi instituţia publică, trebuie să îi sprijinim că doar aşa putem să cerem altor instituţii să facă reformă în mod real, eu de asta am zis să le arătăm acel zăhărel, pe care îl constituie acum maşinile, pe care, dacă nu sunt folosite pentru ceea ce au fost date, să poată fi luate înapoi. Eu de asta am militat pentru sistem în leasing, pentru că nu este un sistem prin care este în proprietatea lor, nu este un transfer de bani, să se vadă cu banii în mână şi să îi folosească la altceva. Dacă e sistem leasing şi ei prin contract nu îşi folosesc maşinile pentru scopul în care au fost cumpărate, le luăm înapoi a doua zi sau a treia zi, de aceea am militat pentru acest sistem.

În altă ordine de idei vreau să vă spun că am vrut să văd cu ochii mei dotările care există în teritoriu şi l-am străbătut pe cheltuiala proprie, pentru că nu am crezut ce mi s-a spus că avem maşini aşa de stricate, am mers la faţa locului să văd exact cu ce probleme se confruntă fiecare. Vreau să vă spun că există probleme simple de comunicare, care nu există. Nimeni nu i-a aşezat pe aceşti oameni la masă, pe primar, cu poliţia şi cu tot ceea ce reprezintă ordinea publică în multe localităţi. Am văzut suma care este prevăzută pentru 2006, este o sumă care s-a modificat de la suma iniţială pe care am discutat-o noi în şedinţa de comisie, a ajuns la 880.000 lei noi. Ştiu care este bugetul pe 2006, ştiu care sunt resursele, este o sumă foarte mică, dar mergând pe ideea de leasing cred că am putea acoperi această valoare şi am asigura acest necesar minim pentru localităţi. Totodată aş vrea ca pe acţiunile pe 2006 să ne susţineţi în acţiunea de prevenire a opiniei publice şi a cetăţenilor privind diferite activităţi de criminalitate, tâlhărie.

Dl consilier Ban: Eu aş aborda problema bugetului dintr-o altă perspectivă. În discuţiile pe care le-am avut cu diferiţi colegi am ajuns la concluzia că ar fi bine dacă am avea o discuţie cu aleşii noştri care reprezintă judeţul Mureş în Senat şi Parlament. Eu consider că atunci când bugetul este atât de auster am putea rotunji aceste sume dacă fiecare dintre noi am apela la aleşii pe care îi cunoaştem şi i-am ruga să susţină proiectele pe care Consiliul Judeţean le înaintează în decursul anului la diferite compartimente. Eu consider că atunci dacă ei susţin foarte eficient aceste proiecte, o să ajungă mai bine aceşti bani şi la drumuri şi în alte domenii.

D-na preşedinte Lokodi: Această idee este chiar foarte bună, cred că în luna ianuarie ar trebui să avem o analiză şi nu numai o analiză pe proiecte, ci o analiză pe contribuţia fiecăruia, care a contribuit la diferite proiecte din judeţ. Ceea ce constatăm noi, din partea executivului, este un lucru real, pe mine mă surprind uneori declaraţiile pe care le citesc în presă, se scrie acolo că cineva aduce sume importante în judeţ, iar eu ştiu în mod cert că o cu totul altă persoană a contribuit la aducerea acelor bani în judeţ, cum ar fi pentru energia termică, atunci când am primit un telefon ca să pregătim un proiect de Hotărâre de Guvern de la Ministerul Lucrărilor Publice, am dat telefon, pentru că nu eram acasă, domnului Bartha să ia legătura cu doamna Bauer şi să pregătească pe a doua zi proiectul de hotărâre, două persoane (respectiv subsemnata şi prefectul), conform legii am semnat acel proiect, a fost imediat transmis prin fax acelor persoane care s-au luptat în Guvern pentru obţinerea a 15 miliarde lei şi în presă apare un alt comunicat. Deci adevărul este că această sumă a fost adusă în judeţ de domnul ministru Borbely Laszlo şi dumnealui ne-a atenţionat că sunt fonduri şi să ne grăbim să mai acoperim din acele diferenţe care s-au acumulat de-a lungul anilor şi ENERGOMUR-ul nu mai poate funcţiona în continuare din cauza acestor sume care trebuiau alocate din bugetul central. Doar atât doresc să recunoaştem când cineva contribuie la ceva.

D-na consilier Iacob: Eu mă voi încadra într-un minut. Vreau să spun că de la comisia noastră (comisia culturală) a pornit iniţiativa de a pleca pe teren, de a vizita centrele de asistenţă socială, ne-au surprins şi pe noi desele şi densele solicitări şi vrem la faţa locului să vedem. Vom veni apoi în faţa dvs şi vă vom da informaţii certe ca să nu mai fie discuţii.

Dl consilier Giurgea: Problema este foarte gravă şi importantă, vă rog să observaţi că unii colegi consilieri, de azi şi de ieri, vorbesc într-un fel, iar alţii au altă cerinţă şi alt moment de aşteptare. Diferenţa este foarte clară între cei care au condus o afacere şi ştiu că niciodată nu au bani în cont, dacă nu fac ei acei bani, şi cealaltă categorie, care primeşte bani în cont (nemuncind pentru ei) şi apoi să trebuiască să îi cheltuie. Eu consider că managementul este foarte defectuos în multe din instituţiile subordonate Consiliului Judeţean şi vă obligă pe dvs, executivul, care răspundeţi, vă obligă să aveţi şi dvs un management defectuos. Şi atunci ce trebuie făcut? Noi am discutat ca toate unităţile subordonate şi toţi banii care vin pe buget să fie daţi cu chibzuinţă. Cel care dă banii, totdeauna cere dări de seama: verific cum s-au cheltuit. Sunt proiecte? Puţine. Sunt implicări din partea managerilor? Nicidecum. Nu există contracte de management. Orice contract de management are criterii de performanţă , de cotă de participare la profit dar şi la pierderi. Vreau să vă spun că dacă mergem aşa cu bugetul, în foarte scurt timp, mai repede de terminarea mandatului nostru, Consiliul Judeţean se va numi Direcţia de Asistenţă Socială şi Protecţia Drepturilor Copilului, pentru că tot bugetul pleacă acolo. Noi suntem oameni aleşi, am fost aleşi de populaţia judeţului, de cei care stau la ţară şi de cei care stau la oraş, deopotrivă. Cele mai multe şi mai grave probleme sunt la ţară. Ce am făcut noi pentru aceşti oameni?

Aş vrea să nu fiu înţeles greşit de nici unul dintre cei din sală, dar aş vrea ca din ianuarie să începem o analiză corectă pe fiecare subunitate. Stimaţi colegi directori, pregătiţi-vă! Vom face ceea ce trebuie, iar cei care nu sunteţi competenţi să conduceţi aceste unităţi, vă rog să vă gândiţi că anul următor va fi ultimul an de management pentru dvs.

D-l vicepreşedinte Frătean: Constat o apropiere serioasă şi profesionistă de problemele reale pe care le are funcţionarea Consiliului Judeţean. Mi-aş dori ca toate lucrurile bune pe care le-am spus să se şi întâmple, dar aş vrea să mai spun ceva înainte de a trece la vot. Vă rog să constataţi că şi în bugetul lui 2005 şi 2006, capacitatea noastră de îndatorare este practic neafectată. Datorită acestui aspect care ţine de dorinţa de a putea co-finanţa proiecte serioase, am reuşit să luăm acel credit de 160 miliarde care la anul se va derula pentru drumuri.

D-na preşedinte Lokodi: Proiectul de hotărâre propus de executiv, nu cuprinde amendamentul făcut de domnul consilier Benedek. Domnul consilier cere să modificăm art.18 şi din cota defalcată din impozit pe venit de 15% să scoată o sumă, nu ştim care pentru că de la două unităţi socio – medicale nu avem încă un buget, iar centrul de la Măgherani nu îndeplineşte condiţiile cerute de lege. Am cerut dlui consilier să renunţe azi la această idee, să lăsăm pe ianuarie sau februarie, ca aceste instituţii să intre în legalitate şi atunci, în mod normal, trebuie să asigurăm o parte din buget. Insistenţa dlui Benedek este de a intra azi în discuţie această problemă şi atunci o să vă rog să precizaţi suma care trebuie.

Dl consilier Benedek: Având în vedere că este proiect PHARE, avem şedinţa constituită şi mâine, poimâine, când au bugetul, se va discuta cu primarii. Această sumă nu ajunge, suma cerută şi cea cu care vor fiinţa este de 2, 8 miliarde la Miercurea Niraj, sumă cerută de primar, şi de 2 miliarde la Măgherani. De aceea am cerut pentru Miercurea Niraj 1,2 miliarde pentru ca să stimulăm şi localnicii….

D-na preşedinte Lokodi: Unde este materialul scris?

Dl consilier Benedek: Materialul scris îl aveţi depus demult, doamna preşedinte, sub formă de proiect. La Miercurea Niraj este totul pregătit, este încălzit, este curat, este apă dar nu este nimeni, sunt încăperi goale. Pentru aşa ceva eu cer atunci pentru Deda – 1,5 miliarde, Iernut – 1,8 miliarde, Miercurea Niraj – 1,2 miliarde şi 500 milioane pentru Măgherani şi nu uitaţi Ideciu.

D-na preşedinte Lokodi: Şi iată cum din 15 miliarde domnul consilier a reuşit deja să împartă 5. Domnilor e vorba de un proiect de hotărâre, a fost discutat în comisia de buget-finanţe, aceasta a avizat favorabil fără obiecţiuni propunerea executivului şi executivul a propus ca la art.18 aceste sume să fie prevăzute dar să se discute împărţirea sumelor rezultate într-o şedinţă din ianuarie sau februarie când vom avea proiectele şi vom fi în legalitate.

Art.1 Se aprobă cu 32 voturi „pentru”, 2 abţineri (Tatar, Venczi), 1 nu a votat (Szalkay).

Art.2 Se aprobă cu 33 voturi „pentru”, 2 nu au votat (Szalkay, Venczi).

Art.3 Se aprobă cu 34 voturi „pentru”, 1 nu a votat (Venczi).

Art.4 Se aprobă cu 34 voturi „pentru”, 1 nu a votat (Venczi).

Art.5 Se aprobă cu 34 voturi „pentru”, 1 nu a votat (Venczi).

Art.6 Se aprobă cu 34 voturi „pentru”, 1 nu a votat (Venczi).

Art.7 Se aprobă cu 34 voturi „pentru”, 1 nu a votat (Venczi).

Art.8 Se aprobă cu 34 voturi „pentru”, 1 nu a votat (Venczi).

Art.9 Se aprobă cu 34 voturi „pentru”, 1 nu a votat (Venczi).

Art.10 Se aprobă cu 34 voturi „pentru”, 1 nu a votat (Venczi).

Art.11 Se aprobă cu 34 voturi „pentru”, 1 nu a votat (Venczi).

Art.12 Se aprobă cu 34 voturi „pentru”, 1 nu a votat (Venczi).

Art.13 Se aprobă cu 34 voturi „pentru”, 1 nu a votat (Venczi).

Art.14 Se aprobă cu 34 voturi „pentru”, 1 nu a votat (Venczi).

Art.15 Se aprobă cu 34 voturi „pentru”, 1 nu a votat (Venczi).

Art.16 Se aprobă cu 34 voturi „pentru”, 1 nu a votat (Venczi).

Art.17 Se aprobă cu 34 voturi „pentru”, 1 nu a votat (Venczi).

Art.18 (în forma propusă de domnul consilier) Se aprobă cu 22 voturi „pentru”, 7 „împotriva” (Lokodi, Frătean, Groza, Boloş, Lazăr, Mora, Popa), 5 abţineri (ban, Diaconescu, Pokorny, Kardos, Veress), 1 nu a votat (Venczi).

Art.19 Se aprobă cu 33 voturi „pentru”, 1 abţinere (Pokorny), 1 nu a votat (Venczi).

Art.20 Se aprobă cu 34 voturi „pentru”, 1 nu a votat (Venczi).

Art.21 Se aprobă cu 31 voturi „pentru”, 4 nu au votat (Venczi, Suciu, Amza, Benedek).

Art.22 Se aprobă cu 33 voturi „pentru”, 1 abţinere (Pokorny), 1 nu a votat (Venczi).

Art.23 Se aprobă cu 32 voturi „pentru”, 1 abţinere (Pokorny), 2 nu au votat (Lokodi, Venczi).

Art.24 Se aprobă cu 32 voturi „pentru”, 1 abţinere (Pokorny), 2 nu au votat (Lokodi, Venczi).

În întregime hotărârea se aprobă cu 34 voturi „pentru”, 1 nu a votat (Venczi).

3.Proiect de hotărâre privind aprobarea Convenţiei de colaborare cu Fundaţia HOLT ROMANIA

D-na preşedinte Lokodi: Întreb dacă este cineva prezent în sală din

partea acestei Fundaţii, v-aş ruga să ne informaţi dacă până în prezent aţi avut vreun proiect împreună cu D.G.A.S.P.C şi ce alte rezerve bugetare aveţi asigurate pentru această activitate a dvs.

D-na de la Fundaţie: Organizaţia noastră este în judeţul Mureş din 1997. În fiecare an am încheiat convenţii de colaborare cu D.G.A.S.P.C, dar nu am solicitat niciodată sprijin financiar. Toate acţiunile pe care le-am desfăşurat au fost cu susţinere în totalitate din partea organizaţiei noastre, atât ca resurse umane cât şi ca resurse financiare. În acest moment solicităm acest ajutor pentru că nevoile locale au crescut şi pentru că standardele impuse de Guvern au crescut şi de aceea posibilităţile noastre bugetare nu reuşesc să mai acopere acest lucru. Pe lângă bugetul pentru acest proiect, unde contribuţia noastră se ridică la aproximativ 1, 5 miliarde, noi mai dispunem de încă un miliard care se îndreaptă spre comunităţile locale.

D-na preşedinte Lokodi: Câţi copii aveţi în îngrijire? De unde provin aceşti copii? De ce v-aţi gândit la Consiliul Judeţean Mureş şi nu la Consiliul Municipal Tîrgu Mureş?

D-na de la fundaţie: Avem 14 copii în sistemul de îngrijire şi am solicita acest sprijin pentru că noi avem o colaborare directă cu D.G.A.S.P.C şi toate cazurile noastre sunt preluate din sistemul D.G.A.S.P.C, sunt copii proveniţi din centrele de plasament de la Luduş şi Sighişoara şi majoritatea acestor copii se află în Sighişoara.

D-na preşedinte Lokodi: Dvs. funcţionaţi ca un serviciu de zi?

D-na de la fundaţie: Nu, aceşti copii sunt rezidenţi ai acestor centre, sunt permanent acolo. Nu numai pe perioada zilei, pentru că sunt copii abandonaţi şi copii orfani.

D-na preşedinte Lokodi: Deci aveţi 16 copii şi de la noi solicitaţi pentru 11 copii asigurarea hranei + 4 persoane care vor sta în 2 apartamente.

Da, domnilor consilieri acest proiect a fost avizat fără obiecţiuni de comisia economico – financiară, de comisia juridică, de comisia de servicii şi de comisia social-culturală cu menţiunea de a se încadra în sumele prevăzute în buget. Se pune problema dacă aţi dori, domnilor, şi alte date sau consideraţi că azi putem aproba această hotărâre sau dacă e necesară o analiză a tuturor proiectelor, informându-vă că în prezent D.G.A.S.P.C are convenţii cu aproape 16 ONG-uri, iar pe 2005 a avut tot aşa dar în mare parte aceste contracte au expirat şi întrebarea mea este dacă s-au reînnoit aceste convenţii pentru că în 2005 în septembrie au expirat.

Dl director Dumbravă: Nu s-au reînnoit.

D-na preşedinte Lokodi: Şi atunci de ce scrie aici că toate sunt valabile 1 an iar aici scrie ianuarie – septembrie , când expiră.

Dl director Dumbravă: Aceste convenţii nu sunt încheiate pe an calendaristic. Trebuie luate de la caz la caz.

D-na preşedinte Lokodi: Cel puţin la noi în evidenţă era altă situaţie, unele sunt din martie 2004, expiră în martie 2005, deci la noi marea majoritate apar cu termene expirate, eu vă supun atenţiei dacă aceste convenţii nu ar trebui analizate fiecare în parte de acea comisie aleasă de dvs pe probleme sociale şi nu ştiu dacă nu cumva ar trebui analizate toate convenţiile.

Dl consilier Lădariu: În afară de abandonul de care ne izbim zilnic, mai trebuie să vorbim şi de violenţă. În acest caz se oferă o soluţie, iar obiectivul îl constituie copiii aflaţi în dificultate. Întotdeauna acolo unde a fost vorba de copii am considerat că trebuie să mă implic nu numai prin funcţie ci şi sufleteşte. În această situaţie, mai avem şi o garanţie: biserica. Acolo unde biserica îşi asumă nişte răspunderi, avem totuşi această garanţie. Apoi e vorba de o mână întinsă, acolo unde este o mână întinsă, este şi Dumnezeu. Suntem aproape de sărbătorile de iarnă să ne gândim la cei mai necăjiţi şi eu cred că pot invita pe colegii consilieri să cumpănească bine şi să voteze acest punct.

Dl consilier Tatar: Comisia juridică a avizat acest proiect favorabil şi suntem pentru. Normal, aveţi dreptate cu ceea ce aţi zis şi dvs referitor la aceste convenţii, ele se încheie pe o perioadă de un an şi după încheierea acelui an nu se poate finanţa. Automat ar trebui prelungite prin hotărâre a Consiliului Judeţean.

D-na preşedinte Lokodi: Întrebarea mea era: faţă de acest proiect de hotărâre şi altele care urmează, ar trebui să analizăm toate convenţiile care sunt în evidenţa noastră şi care au fost în parte încheiate luna trecută sau în parte unele chiar au expirat, deci să fie analizate de o comisie sau trecem azi la vot? Încheiem convenţii şi cu aceste 3 instituţii şi nu mai analizăm nimic şi lăsăm să curgă valul convenţiilor la nesfârşit? Sau avem o sumă alocată pentru aşa ceva, urmează ca cineva în mod decizional să decidă cu privire la câte convenţii încheiem, care sunt acele asociaţii şi fundaţii, sau aici noi suntem puşi ca o maşină de vot, votăm absolut toate convenţiile? Întrebarea mea aşa era pusă, nu în defavoarea cuiva ci în favoarea unui pachet de 16 asociaţii.

Dl consilier Socotar: Referitor la aceste convenţii, D.G.A.S.P.C precum şi noi, Consiliul Judeţean, noi trebuie să apărăm nu interesele fundaţiilor sau ale consiliului ci ale asistaţilor. Trebuie să analizăm ce calitate au avut aceste prestaţii ale asociaţiilor în activitatea lor şi dacă acei 14 copii pe care fundaţia HOLT cu experienţa lor de 8 ani, dacă ne-ar costa pe noi, Consiliul Judeţean, mai mult sau mai puţin, pentru că în stradă oricum nu îi putem arunca.

D-na preşedinte Lokodi: Şi eu mă gândesc că mai avem variante, putem asigura toate fondurile sau putem asigura doar o parte din ele, pentru că aici mai sunt şi alţii.

Dl consilier Socotar: trebuie analizat, dar trebuie analizat în sensul de a se vedea ce calitate au oferit fundaţiile în serviciile lor şi dacă această asistenţă s-ar putea oferi la un preţ mai mic. Dacă nu, eu cred că nu se va putea, din moment ce fundaţiile au pus ceva pe masă, dincolo de cheltuieli de întreţinere, utilităţi etc. Dar dacă există posibilitatea de a obţine asistenţă la un preţ mai mic, trebuie obţinută. Oricum e vorba de 14 copii, la care dacă noi revocăm una din acele convenţii, copiii trebuie undeva plasaţi şi această cheltuială tot pe noi va cădea.

D-na preşedinte Lokodi: Suma solicitată de HOLT se ridică la 650 milioane.

Dl consilier Benedek: Din expunerea dvs rezultă o întrebare la care trebuie să dăm răspuns şi totodată mi-aş permită să comentez referitor la ceea ce a spus domnul consilier. Nu se poate ca noi să dăm bani la oricine cere, atunci ar trebui să strigăm, veniţi că noi vă dăm banii. Deci foarte bine a spus doamna preşedinte că trebuie găsită o strategie şi eu propun ca această strategie, aşa cum am discutat cu comisia de buget, care de la 1 ianuarie 2006 să intre în vigoare. Domnul Pokorny a formulat proiect, eu îi zic strategie, cei care se pricep şi care doresc să activeze în această idee, vă rog frumos faceţi punctajul, baremul, normele, cum se pot accesa aceşti bani şi de acum încolo doar aşa să facem. Dar în momentul de faţă v-aş ruga să nu mai prelungim, a trecut prin comisia de buget, cultură, juridică ş.a.m.d. şi a fost această înţelegere în comisia de buget ca aceste două convenţii să le lăsăm să treacă acum şi cu asta se opresc asemenea activităţi fără o strategie bine gândită.

Dl vicepreşedinte Groza: Împărtăşesc aceeaşi părere, deci trebuie de la caz la caz văzute, au trecut prin comisie, fundaţia HOLT vine cu o contribuţie, dacă analizăm comparativ o să vedeţi că e printre primele locuri, ar trebui să aprobăm în acest moment şi analiza ulterioară când vom pune criteriul ca fundaţiile să îşi aducă aportul de 70%, atunci nu ştiu câte fundaţii vor face faţă, acum consider că trebuie să treacă, pentru că într-adevăr ei fac o treabă bună de ani mulţi.

D-na preşedinte Lokodi: Durata convenţiei este de 12 luni, deci această convenţie se va vota pe un an, urmând ca anul viitor la sfârşitul anului să analizăm activitatea şi să revedem. Deci, domnule director, înseamnă că toate convenţiile dvs au fost încheiate pe un an şi eu susţin că sunt cu durată expirată, este reală. Deci trecem la vot

Art.1 Se aprobă cu 27 voturi „pentru”, 7 nu au votat (Toşa, Bartha, Giurgea, Kakassy, Lazăr,Ţintoşan, Venczi) , 1 abţinere (Frătean).

Art.2 Se aprobă cu 28 voturi „pentru”, 7 nu au votat (Toşa, Bartha, Giurgea, Kakassy, Lazăr,Ţintoşan, Venczi).

În întregime hotărârea se aprobă cu 27 voturi „pentru”, 7 nu au votat (Toşa, Bartha, Giurgea, Kakassy, Lazăr,Ţintoşan, Venczi) , 1 abţinere (Frătean).

4. Proiect de hotărâre privind aprobarea Convenţiei de colaborare pentru înfiinţarea casei de tip familial din comuna Daneş, sat Criş, nr.281

D-na preşedinte Lokodi: V-aş ruga să ne spuneţi de când funcţionaţi, câţi

copii aveţi în întreţinerea dvs şi de unde asiguraţi fondurile necesare.

Dl de la Filantropia: Vă pot spune că Asociaţia Filantropia Ortodoxă

funcţionează din 2003, numărul asistaţilor se ridică la 90, din care 40 sunt rezidenţi permanenţi, iar 50 sunt la domiciliu. Pentru locaţia de la Criş Asociaţia Filantropia vrea să îşi intensifice aportul pentru rezolvarea situaţiei din sistemul social, respectiv pentru 7 copii, unde contribuţia noastră este de 60% din necesar.

D-na preşedinte Lokodi: Dvs, aşa cum văd din expunerea de motive, îngrijiţi copiii cu cuplu paternal, deci părinţi care îngrijesc aceşti copii deci înseamnă că 3 persoane îngrijesc 7 copii? Dacă se poate ca 3 persoane să îngrijească 7 copii nu înţeleg de ce în altă parte la 50 de copii trebuie 80 de persoane.

Dl de la Filantropia Ortodoxă: Dacă îmi permiteţi, atât cerem din partea Consiliului Judeţean, deoarece noi mai avem din fonduri proprii salarizată încă o persoană, tot în acelaşi scop. Plus coordonatorul de program, care face munca aceasta benevol.

Dl consilier Lădariu: Într-un fel, aici avem această garanţie, inclusiv semnătura dvs şi a Înalt Prea -Sfinţitului. Apoi, dacă am mers cu primul proiect într-o direcţie şi acum ne întoarcem împotriva acestui proiect, asta înseamnă discriminare.

Dl consilier Pokorny: Trebuie să subliniem un lucru de principiu, aici în casa aceasta se lucrează cu copii normali şi vă asigur că acel cuplu parental zi şi noapte aproape este ocupat, duce o muncă creştinească, plină de abnegaţie. Pe de altă parte, copiii cu handicap sever, îngrijirea lor, nu se compară cu copiii normali, asta trebuie să fie clar. În ceea ce priveşte normele europene despre care am vorbit adineauri să le preluăm fără a le filtra prin realitatea ţării noastre, este din nou o greşeală, deci trebuie să găsim o cale de mijloc şi un echilibru corespunzător.

Art.1 Se aprobă cu 27 voturi „pentru”, 7 nu au votat (Toşa, Bartha, Giurgea, Kakassy, Lazăr,Ţintoşan, Venczi) , 1 abţinere (Frătean).

Art.2 Se aprobă cu 27 voturi „pentru”, 7 nu au votat (Toşa, Bartha, Giurgea, Kakassy, Lazăr,Ţintoşan, Venczi) , 1 abţinere (Frătean).

În întregime hotărârea se aprobă cu 27 voturi „pentru” 7 nu au votat (Toşa, Bartha, Giurgea, Kakassy, Lazăr,Ţintoşan, Venczi) , 1 abţinere (Frătean).

5.Proiect de hotărâre privind aprobarea Convenţiei de colaborare între Consiliul Judeţean Mureş – Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului şi Institutul Est European de Sănătate a Reproducerii

D-na preşedinte Lokodi: Aici contribuţia noastră este mult mai

însemnată, cine este din partea Institutului?

D-na Cozoş: Institutul a fost înfiinţat în 1996, deja de 5 ani de zile derulăm activităţi în domeniul violenţei în familie, centrul de informare şi consiliere funcţionează din 2002, iar adăpostul pentru victime care a fost înfiinţat în urma unei colaborări între Institut şi Consiliul Judeţean, din noiembrie a încetat finanţarea pe care am avut-o din partea Ministerului Muncii, numai în anul 2005 până în acest moment au fost asistate 192 de persoane în centrul de consiliere şi au fost adăpostite 42 de persoane din care 21 au fost copii. Pentru toate aceste persoane avem 5 persoane angajate care acordă servicii de consiliere juridică, consiliere psihologică, asistenţă socială, asistenţă medicală.

Dl vicepreşedinte Groza: Deci dra. Cozoş a fost destul de modestă, dar Institutul Est European este unul dintre cazurile de bună practică apreciat la nivel de ţară. Pe de altă parte, a fost evaluat printre primele 10 din lume. Evident suma este destul de mare la prima vedere 1,4 miliarde, Eu spun că având în vedere că va deveni model şi pentru celelalte judeţe din ţară, eu zic să îi ajutăm, pentru că şi noi asta dorim, performanţă. Or s-a dovedit că acest centru este performant şi este apreciat la nivel naţional. În acest moment consider că ar trebui să îi sprijinim, deşi e normal că ar trebui să caute şi alte modalităţi de finanţare, dar acum ei efectiv nu mai au finanţare.

D-na preşedinte Lokodi: Întrebarea mea este: aceste femei care sunt agresate, şi într-adevăr este o problemă cruntă, mai ales acum în preajma sărbătorilor, nu sunt destul de încăpătoare spaţiile dvs, pentru că statisticile arată că în preajma sărbătorilor agresiunea în familie creşte, probabil încărcătura de un an acum se dezlănţuie. Deci întrebarea mea este dacă femeile provin de pe întreg teritoriul judeţului sau mai mult de la municipiu, pentru că atunci o să vă rog frumos să vă gândiţi ca pe viitor să accesaţi fonduri de la municipiu, cu tot respectul, noi avem problemele noastre şi am dori ca această colaborare a dvs să nu vină doar către noi ci să meargă şi către acele structuri administrative de care vă ocupaţi.

Dra Cozoş: Pot să vă spun că 46% din victimele asistate provin din afara municipiului, am încercat şi la Consiliul local dar nu am primit nici un răspuns de 3 ani de zile, din păcate. Am încercat să suplinim noi bugetul pe toate activităţile pe care este nevoie, iar contribuţia Consiliului Judeţean este de 48%.

D-na preşedinte Lokodi: Aş dori ca presa să reţină că de 3 ani de zile se încearcă să se obţină sprijin pentru 60%, iar municipiul nu contribuie cu nici un leu la această activitate deosebit de importantă.

Dl consilier Lădariu: Dacă nu mă înşel, este primul proiect de acest fel. Ca om care zilnic întâlnesc acest ghem al nenorocirilor care vin spre redacţie, constat cu mare tristeţe că pe zi ce trece, cresc victimele şi cresc agresorii. Violenţa este în creştere.

Art.1 Se aprobă cu 27 voturi „pentru”, 7 nu au votat (Toşa, Bartha, Giurgea, Kakassyi, Lazăr,Ţintoşan, Venczi) , 1 abţinere (Frătean).

Art.2 Se aprobă cu 27 voturi „pentru”, 7 nu au votat (Toşa, Bartha, Giurgea, Kakassy, Lazăr,Ţintoşan, Venczi) , 1 abţinere (Frătean).

Art.3 Se aprobă cu 27 voturi „pentru”, 7 nu au votat (Toşa, Bartha, Giurgea, Kakassy, Lazăr,Ţintoşan, Venczi) , 1 abţinere (Frătean).

În întregime hotărârea se aprobă cu 27 voturi „pentru”, 7 nu au votat (Toşa, Bartha, Giurgea, Kakassy, Lazăr,Ţintoşan, Venczi) , 1 abţinere (Frătean).

6.Proiect de hotărâre privind aprobarea actului constitutiv şi statutului Asociaţiei Judeţene de Turism Mureş

D-na preşedinte Lokodi: Acest proiect a fost avizat fără obiecţiuni de comisia economică, comisia juridică, comisia de prestări servicii.

Art.1 Se aprobă cu 28 voturi „pentru”, 7 nu au votat (Toşa, Bartha, Giurgea, Kakassy, Lazăr,Ţintoşan, Venczi) .

Art.2 Se aprobă cu 28 voturi „pentru”, 7 nu au votat (Toşa, Bartha, Giurgea, Kakassy, Lazăr,Ţintoşan, Venczi) .

Art.3 Se aprobă cu 28 voturi „pentru”, 7 nu au votat (Toşa, Bartha, Giurgea, Kakassy, Lazăr,Ţintoşan, Venczi) .

În întregime hotărârea se Se aprobă cu 28 voturi „pentru”, 7 nu au votat (Toşa, Bartha, Giurgea, Kakassy, Lazăr,Ţintoşan, Venczi) .

7.Proiect de hotărâre privind stabilirea tarifelor de bază, lunare, pe mp, la chiriile pentru spaţiile cu altă destinaţie decât locuinţe, ce se aplică de către societăţile comerciale, regiile autonome şi instituţiile publice care administrează imobile ce aparţin domeniului public şi privat al judeţului Mureş

D-na preşedinte Lokodi: Acest proiect a fost avizat de comisia economico – financiară şi de servicii, fără obiecţiuni.

Art.1 Se aprobă cu 28 voturi „pentru”, 7 nu au votat (Toşa, Bartha, Giurgea, Kakassy,, Lazăr,Ţintoşan, Venczi) .

Art.2 Se aprobă cu 28 voturi „pentru”, 7 nu au votat (Toşa, Bartha, Giurgea, Kakassy, Lazăr,Ţintoşan, Venczi) .

Art.3 Se aprobă cu 28 voturi „pentru”, 7 nu au votat (Toşa, Bartha, Giurgea, Kakassy, Lazăr,Ţintoşan, Venczi) .

Art.4 Se aprobă cu 28 voturi „pentru”, 7 nu au votat (Toşa, Bartha, Giurgea, Kakassy, Lazăr,Ţintoşan, Venczi) .

Art.5 Se aprobă cu 28 voturi „pentru”, 7 nu au votat (Toşa, Bartha, Giurgea, Kakassy, Lazăr,Ţintoşan, Venczi) .

Art.6 Se aprobă cu 28 voturi „pentru”, 7 nu au votat (Toşa, Bartha, Giurgea, Kakassy, Lazăr,Ţintoşan, Venczi) .

Art.7 Se aprobă cu 28 voturi „pentru”, 7 nu au votat (Toşa, Bartha, Giurgea, Kakassy, Lazăr,Ţintoşan, Venczi) .

Art.8 Se aprobă cu 28 voturi „pentru”, 7 nu au votat (Toşa, Bartha, Giurgea, Kakassy, Lazăr,Ţintoşan, Venczi) .

Art.9 Se aprobă cu 28 voturi „pentru”, 7 nu au votat (Toşa, Bartha, Giurgea, Kakassy, Lazăr,Ţintoşan, Venczi) .

În întregime hotărârea se aprobă cu 28 voturi „pentru”, 7 nu au votat (Toşa, Bartha, Giurgea, Kakassy, Lazăr,Ţintoşan, Venczi) .

8.Proiect de hotărâre privind actualizarea Comisiei tehnice de amenajare a teritoriului şi de urbanism

D-na preşedinte Lokodi:a fost avizat de comisia economico – financiară,

comisia de servicii, comisia de urbanism şi amenajarea teritoriului.

Art.1 Se aprobă cu 28 voturi „pentru”, 7 nu au votat (Toşa, Bartha, Giurgea, Kakassy, Lazăr,Ţintoşan, Venczi) .

Art.2 Se aprobă cu 28 voturi „pentru”, 7 nu au votat (Toşa, Bartha, Giurgea, Kakassy, Lazăr,Ţintoşan, Venczi) .

Art.3 Se aprobă cu 28 voturi „pentru”, 7 nu au votat (Toşa, Bartha, Giurgea, Kakassy, Lazăr,Ţintoşan, Venczi) .

Art.4 Se aprobă cu 28 voturi „pentru”, 7 nu au votat (Toşa, Bartha, Giurgea, Kakassy, Lazăr,Ţintoşan, Venczi) .

Art.5 Se aprobă cu 28 voturi „pentru”, 7 nu au votat (Toşa, Bartha, Giurgea, Kakassy, Lazăr,Ţintoşan, Venczi) .

Art.6 Se aprobă cu 28 voturi „pentru”, 7 nu au votat (Toşa, Bartha, Giurgea, Kakassy, Lazăr,Ţintoşan, Venczi) .

În întregime hotărârea se aprobă cu 28 voturi „pentru”, 7 nu au votat (Toşa, Bartha, Giurgea, Kakassy, Lazăr,Ţintoşan, Venczi) .

Dl consilier Boloş: Am făcut o observaţie în comisie ca în cadrul invitaţilor care participă la aceste şedinţe, să fie cuprins şi Oficiul Judeţean de Poştă, având în vedere că suntem poate singura unitate din judeţ care avem reprezentanţi în fiecare localitate. S-a consemnat, dar în proiectul de hotărâre nu apare.

D-na preşedinte Lokodi: ca invitat, se ţine cont de propunerea dvs, aici vorbim despre membri comisiei….aveţi dreptate sunt şi invitaţii. Doamna director vă rog să ţineţi cont de această propunere şi să invitaţi.

9.Proiect de hotărâre privind aprobarea Programului de ocupare temporară a forţei de muncă din rândul şomerilor, pe anul 2006

D-na preşedinte Lokodi: A fost avizat de comisia social culturală.

Art.1 Se aprobă cu 28 voturi „pentru”, 7 nu au votat (Toşa, Bartha, Giurgea, Kakassy, Lazăr,Ţintoşan, Venczi) .

Art.2 Se aprobă cu 26 voturi „pentru”, 9 nu au votat (Toşa, Bartha, Giurgea, Kakassy, Lazăr,Ţintoşan, Venczi, Amza, Veress) .

Art.3 Se aprobă cu 27 voturi „pentru”, 8 nu au votat (Toşa, Bartha, Giurgea, Kakassy, Lazăr,Ţintoşan, Venczi, Veress) .

În întregime hotărârea se aprobă cu 27 voturi „pentru”, 8 nu au votat (Toşa, Bartha, Giurgea, Kakassy, Lazăr,Ţintoşan, Venczi, Veress) .

10.Proiect de hotărâre privind numirea directorului Direcţiei Judeţene de Pază Mureş

Dl director Nagy Petroniu: Apropierea sărbătorilor de iarnă mi-a adus două motive de bucurie: am luat un examen destul de greu şi al doilea, în urma acestui examen voi reuşi să mă apropii de elita judeţului Mureş, de cetăţeanul judeţului reprezentat de Consiliul Judeţean. Sunt convins că voi contribui la bilanţul pozitiv al Consiliului Judeţean pe 2006.

D-na preşedinte Lokodi: Dacă sunteţi amabil să ne spuneţi câte ceva despre dvs şi cum credeţi că acest serviciu de pază, în configuraţia actuală legislativă, când există poliţia comunitară, deci există multe forme civile ale activităţii de pază, va supravieţui pe piaţă?

Dl director Nagy: Provin din sistemul M.A.N. am fost ofiţer până în 2003, conform condiţiilor stabilite de comisia de examinare am întrunit toate cerinţele pentru a participa la examen.

Dl consilier Amza: Vreau doar să vă urez succes, îi doresc să fie un demn urmaş al domnului Stan şi vreau să vă reamintesc că domnul Stan a fost membru A.T.O.P. Deci la prima şedinţă A.T.O.P trebuie să îi facem înlocuirea.

Dl consilier Radu: Consider că veţi avea multe probleme de rezolvat, şi vă doresc mult succes în rezolvarea lor.

Dl vicepreşedinte Groza: Deci îi urez şi eu succes şi vreau să îi reamintesc că are în subordine 400 de oameni, că grija noastră a fost aceea pentru oameni, să menţină contractele actuale şi să caute altele pentru că doar aşa se poate autofinanţa şi menţine acel corp valoros de oameni.

Art.1 Se aprobă cu 27 voturi „pentru”, 8 nu au votat (Toşa, Bartha, Giurgea, Kakassy,, Lazăr,Ţintoşan, Venczi, Veress) .

Art.2 Se aprobă cu 27 voturi „pentru”, 8 nu au votat (Toşa, Bartha, Giurgea, Kakassy, Lazăr,Ţintoşan, Venczi, Veress) .

Art.3 Se aprobă cu 27 voturi „pentru”, 8 nu au votat (Toşa, Bartha, Giurgea, Kakassy, Lazăr,Ţintoşan, Venczi, Veress) .

În întregime hotărârea se aprobă cu 27 voturi „pentru”, 8 nu au votat (Toşa, Bartha, Giurgea, Kakassy, Lazăr,Ţintoşan, Venczi, Veress) .

DIVERSE:

Dl vicepreşedinte Frătean: Stimaţi colegi, înainte de sfârşitul acestei şedinţe aş dori să salut cu bucurie faptul că unul dintre colegii noştri la gala „Omul anului” a fost nominalizat şi numit cel mai apreciat jurnalist al judeţului Mureş în 2005, omul care a primit premiul de excelenţă pentru întreaga activitate literară, domnul consilier Lădariu, îl felicit din partea noastră, a tuturor, cu această ocazie, ne bucurăm că suntem colegi şi îi urăm viaţă lungă, sănătate şi mult succes în continuare.

D-na preşedinte Lokodi: Aşa cum aţi solicitat, azi în mapele dvs există un material cu privire la participarea consilierilor judeţeni la diferite manifestări internaţionale. Conform acestui material, veţi putea urmări la ce activităţi au luat parte colegii dvs, localitatea unde a avut loc această manifestare, perioada, participanţii, suma avută la dispoziţie şi după decontare ce sume aţi restituit. Aşa puteţi face un bilanţ. Mai este încă o informare cu privire cu activitatea Centrului de Informare Europa, pe care vă rog să o citiţi.

Dl Lădariu: Ne aflăm în această perioadă sub acea îndurătoare lacrimă dumnezeiască, apropierea sărbătorilor. Întrucât ne despart puţine zile până la marea sărbătoare a creştinătăţii, naşterea fiului Domnului, Isus Cristos, întrucât a mai rămas puţin până vom trece acel prag spre 2006, îngăduiţi-ne ca din partea celor 3 consilier PUNR să vă dorim tuturor pace, fericire, belşug de daruri şi haruri şi împăcare sufletească. La Mulţi Ani!

Dl consilier Szalkay: Cu privire la această participare a consilierilor la deplasări în străinătate, aş avea de semnalat o problemă, aşa cum a mai spus domnul Suciu, de nenumărate ori aceste cheltuieli să treacă şi prin comisia economico – financiară, ca să vedem pe ce au fost cheltuite aceste sume.

D-na preşedinte Lokodi: Domnule consilier, declar că nu doresc şi nu o să renunţ la drepturile mele de preşedinte niciodată, până ce legea îmi conferă acest drept.

Dl consilier Boloş: Nu pot să nu iau cuvântul la acest punct, deoarece o bună parte a activităţii mele profesionale se referă la relaţiile internaţionale. Consider că aceste deplasări în străinătate sunt de fapt misiuni şi aşa trebuie interpretate şi am mai făcut această propunere, în sensul că în plenul Consiliului Judeţean trebuie prezentată o informare despre misiunea în străinătate şi felul în care ea a fost îndeplinită. Faptul că un consilier care a avut o deplasare în străinătate face o informare de 3 minute nu mi se pare un abuz şi în felul acesta toata lumea ştie ce s-a petrecut şi care au fost rezultatele. Pe de altă parte consider că alegerea acestor misiuni este o chestiune care cade în sarcina doamnei preşedinte şi dânsa face o comparaţie între multitudinea de invitaţii care vin sau multiplele variante, în sensul că alegem domeniile în care dorim să dezvoltăm relaţii, cu ce comunităţi, care sunt relaţiile tradiţionale care trebuie păstrate, pentru că foarte mulţi dintre cei care au relaţii cu străinătatea ştiu că legăturile directe, legăturile dintre oameni sunt foarte importante. Străinii ţin foarte mult la continuitate şi ţin mult la reciprocitate.

Dl consilier Suciu: Eu doresc să vă cer în numele comisiei să se prezinte nişte situaţii mai concrete despre ceea ce s-a făcut pentru că comisia noastră este cea care avizează aceşti bani, am avizat pentru anul în curs peste 3 miliarde de lei şi ca orice organ care aprobă nişte bani, am vrea să ştim şi modul în care s-au cheltuit. De asta am spus că până în mandatul celălalt se analizau la propunerea legislativului, plecările în străinătate, se discuta eficienţa lor şi se stabileau modalităţile de decontare. Nu ne interesează numai banii primiţi, cheltuiţi şi restituiţi ci rezultatele în sine care s-au obţinut. Trebuie prezentate toate plecările în străinătate. Noi am cerut ca să revină la comisia noastră modul în care s-au cheltuit banii pe care noi i-am avizat. Normal aveţi tot dreptul, faceţi propunerile, ele ajung la comisie şi apoi încercăm să aducem în faţa plenului ceea ce considerăm că este bun.

D-na preşedinte Lokodi: Întrebarea mea este: după ce v-aţi întors, aţi

făcut informarea?

Dl consilier Suciu: Am discutat modalităţile cu doamna Gergely, am punctat ce face dânsa, ce fac eu şi o să vă prezentăm, oricum nu a trecut decât o săptămână.

D-na preşedinte Lokodi: Deci vedeţi….v-aţi întors de 2-3 săptămâni. Sau de 1? Oricum aveaţi timp să faceţi informarea.

Dl consilier Suciu: Am şi câteva note critice.

D-na preşedinte Lokodi: Toate informările făcute de dvs se regăsesc într-o mapă la Centrul de Informare, la Direcţia de Integrare şi eficienţa acestor plecări se regăseşte în faptul că din partea Consiliului Judeţean avem prezenţă în plen, ca membru, la ARE, la diferite comisii, comisia de agricultură, comisia economică, comisia socială şi comisia de dezvoltare şi integrare europeană. Alături de domnii consilieri au participat şi tineri din cadrul funcţionarilor publici, care sunt persoane de legătură, toate persoanele de legătură, toate invitaţiile care vin, toate informările care vin în legătură cu alte şedinţe trebuie onorate. Dar asta ar însemna lunar dvs din bugetul nostru să cheltuiţi de 3- 4 ori mai mult ca să putem participa la şedinţe, măcar la nivelul oamenilor noştri de legătură. Nu putem permite aşa ceva. Noi participăm ca membri observatori la fiecare comisie, cel puţin o dată/an. Dacă dvs votaţi în cadrul bugetului o sumă mai mare şi desemnăm împreună acei consilieri care fac parte permanent ca membri observatori, eu sunt de acord şi cu această modalitate de lucru.

Dl consilier Benedek: Nu mai e nevoie să mai discutăm de neînţelegeri, vom relua discuţiile în ianuarie, momentul nu este potrivit, hai să lăudăm puţin executivul. Am văzut bugetul şi vreau să vă felicit. Aşa detailat, scris şi înţeles, felicitări! Vreau să spun că între timp eu am mai scris o carte, din cele 5 teme pe care vreau să le dezvolt, aceasta este a 3-a, am împărţit, cine mai doreşte dau cu plăcere. Vă mulţumesc.

D-na consilier Diaconescu: Înainte de a vă ura toate cele bune, vreau să vă informez că m-am deplasat, datorită unor oameni buni care s-au gândit la mine, m-am deplasat împreună cu încă doi colegi, în Franţa. Deplasarea a durat 9 zile, din care 3 zile s-a mers cu microbuzul Consiliului Judeţean, avem un şofer extraordinar, deosebit, care a ştiut să parcurgă această distanţă în aşa fel încât noaptea să avem timp să ne odihnim şi să ajungem la timp la Montigny. Aici vin încă patru localităţi din Anglia, Spania, Italia, Belgia, care îşi prezintă produsele dumnealor, cele artizanale atingând spaţiul artei şi nu vă mai spun câte fromajuri, şampanii ş.a.m.d. Pentru mine, care am ieşit pentru prima dată din ţară, a fost o experienţă extraordinară. Vă rog să mă credeţi că pe parcursul a 3000 de km nu am văzut nici o hârtie şi nici un pet aruncat pe jos. Şi la noi se poate aşa ceva, chiar dacă noi nu avem aspiratoarele acelea uriaşe. Am văzut apoi la Montigny clădiri extraordinare, e adevărat că costa foarte mult, dar spaţiul este unic, deci fiecare localitate are specificul ei. Într-o seară de petrecere, împreună cu familiile la care am stat şi noi, domnul coleg Şopterean a interpretat în mod deosebit un cântec din zona noastră mureşană, a cântat „Cavalerii Mesei Rotunde” în limba franceză, a strigat „Trăiască România!”, „Trăiască Franţa!”. În mijlocul localităţii Montigny este un indicator ce marchează începutul unui bulevard. Ce credeţi că scrie pe el? Lunca , România, sub denumirea bulevardului este trecut steagul României. Eu mi-am informat colegii de comisie le-am spus despre ceea ce am făcut. Nu vă mai spun că atunci când te văd prima dată, cei de acolo te cred puţin căzut din copac. În momentul în care le-am vorbit franţuzeşte despre actorii lor, despre operele lor, m-au întrebat în ce limbă le-am citit? Am zis în limba română, există traduceri, le am în bibliotecă, când veţi veni la mine le veţi vedea. Atitudinea a fost cu totul alta, deci am reprezentat cu cinste judeţul Mureş. Au fost aşa de drăguţi că mi-au trimis invitaţie pentru că eu trebuie să văd atelierul lui Brâncuşi.

Dl consilier Pokorny: O mică rectificare aş vrea să fac, aţi spus că eu am fost plecat de două ori în străinătate, am fost o singură dată la Strassbourg. Am fost la multe conferinţe internaţionale, am participat, am ţinut prelegeri. Aş dori însă ca în această mapă cu deplasările să figureze toţi consilierii, nu numai unii.

D-na preşedinte Lokodi: Cine nu figurează?

Dl consilier Pokorny: Sunt destui, nu dau eu nume….

D-na preşedinte Lokodi: Eu am fost ieşită doar la invitaţia Comitetului Regiunilor, unde sunt membru observator din partea U.N.C.J.R-ului, iar eu anul acesta, pe banii Consiliului Judeţean, nu am făcut nici o deplasare în străinătate şi dacă îmi cere cineva să fac o informare la nivelul U.N.C.J.R, atunci pot să fac. Am fost aleasă printre cei 6 reprezentanţi, preşedinţi, din partea Consiliilor Judeţene să fiu membră observator al Comitetului Regiunilor, care nu a costat Consiliul Judeţean nici un leu.

Eu vă mulţumesc că am putu să lucrăm împreună, nu am fost întotdeauna foarte fericită, pentru că încă nu aveţi încredere în executiv şi cu toate că apreciaţi munca noastră nu vedeţi în mod real eforturile pe care noi le depunem ca să nu existe nemulţumiri. Eu sper ca la anul să fiţi mai atenţi cu privire la munca depusă de colegii mei, eu sunt foarte mulţumită de munca aparatului, vă spun sincer, se lucrează în mod forţat, nimeni nu a apreciat munca depusă de Direcţia de Drumuri şi Poduri care a reuşit să realizeze acele construcţii la infrastructură, drumuri, poduri, regularizări, poduri construite să drămuiască fiecare ban şi acum noi, judeţul Mureş să putem raporta că am recepţionat toate lucrările şi lucrările sunt calitativ bune, că Direcţia de Buget-Finanţe urmăreşte fiecare ban şi nu se cheltuieşte nimic neîntemeiat. Ceilalţi colegi de la juridic şi de peste tot sunt alături de noi în toate activităţile noastre, deci eu vă rog ca în viitor să fiţi mai atenţi faţă de munca depusă de colegii mei. În afara celor 8 ore facem ore suplimentare, unii colegi stau şi noaptea ca să poată asigura circulaţia pe drumurile publice şi să verifice societăţile care au contractat pe timp de iarnă întreţinerea drumurilor şi să fim imediat prezenţi acolo unde se cere, deci să ştiţi că se depune o muncă foarte serioasă şi eu vreau să le mulţumesc.

Şedinţa s-a încheiat la ora 17.25.

Întocmit: Camelia Vlasiu

PREŞEDINTE SECRETAR GENERAL

Lokodi Edita Emoke Togănel Ioan

Văzut: Delia Belean