ROMÂNIA

JUDEŢUL MUREŞ

CONSILIUL JUDEŢEAN

Nr._____/______2006

Dosar IV.C.1

P R O C E S –V E R B A L

al şedinţei ordinare a Consiliului Judeţean Mureş

din data de 16 februarie 2006

Lucrările şedinţei s-au desfăşurat în sala mare a Consiliului Judeţean Mureş.

Ordinea de zi a şedinţei a fost publicată în cotidienele locale „Cuvântul liber”şi „Nepujság” din data de 11 februarie 2005, prin Dispoziţia preşedintelui Consiliului Judeţean nr. 46/10.02.2006.

Au fost invitaţi să participe: d-l Ciprian Minodor Dobre, prefectul judeţului Mureş;d-na Felicia Pop, directorul general al Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Mureş (pt. pct.2, 6); d-l Ioan Ilieş, directorul Direcţiei Judeţene de Evidenţă a Persoanelor Mureş (pt. pct.1, 2, 14); d-na Corina Teodor, directorul Bibliotecii Judeţene Mureş; d-l Nagy Petroniu Tiberiu Vasile – directorul Direcţiei Judeţene de Pază Mureş; d-na Johana Boniş, director la Muzeul Judeţean Mureş; d-l Vasile Cazan, directorul Filarmonicii de Stat Tîrgu Mureş; d-l Gavril Cadariu, directorul Teatrului pentru copii şi tineret “ARIEL” Tîrgu Mureş; d-l Vasile Naste, directorul Administraţiei Palatului Culturii (pentru punctele 1,2 şi 28); d-l Constantin Cotârlan, directorul Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Mureş; d-l Titi Iosif Boantă, directorul Ansamblului artistic profesionist “MUREŞUL” (pt. pct.1, 2 şi 5); d-l Moraru Cornel, redactorul şef al Revistei “VATRA” ; d-l Galfalvi Gyorgy, redactorul şef al Revistei “LATO” ; d-na Albu Lelia, director al Şcolii de Arte şi Meserii Tîrgu Mureş; d-na Nagy Ildiko, directorul Şcolii Speciale nr.1 Tîrgu Mureş; d-na Kuli Elisabeta, directorul Şcolii Speciale nr.2 Tîrgu Mureş; d-l Ştefan Sabău, directorul Şcolii de Arte şi Meserii Reghin; d-l Runcan Ştefan, directorul R.A. AEROPORTUL Tîrgu Mureş (pentru punctele 1, 2, 5, 6 şi 12); d-l Virgil-Alexandru Blaj, directorul S.C.„SERVICII DE UTILITĂŢI RURALE MUREŞ” S.A. (pt.pct.1, 2, 8, 12); d-l Radu Şerban - directorul general al S.C. „DRUMURI ŞI PODURI MUREŞ” S.A (pt. pct.1,7,12); d-l Begidzsan Laszlo, şeful Serviciului public judeţean „SALVAMONT” (pt. punctele 1, 2 şi 15); d-l Nagy Istvan, directorul S.C ”Parc Industrial Mureş” S.A. (pt. punctele 1,2 şi 4); d-l Florin Dumbravă, directorul executiv al Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Mureş (pentru punctele 1, 2, 13, 17, 18 şi 30 din ordinea de zi); d-na Codruţa Sava, directorul adjunct al Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului; d-l Schmidt Lorand, directorul adjunct al Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului; d-l Mezei Vasile, directorul economic al Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului; d-l Islay Arpad – propus pentru funcţia de membru în Consiliul de Administraţie la Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate Mureş (punctul 9 din ordinea de zi); d-l Călin Suciu, şef serviciu, Direcţia Dezvoltare Regională şi Integrare Europeană (pentru punctul 11 din ordinea de zi); d-na Luminiţa Core, directorul executiv al Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă Mureş (pentru punctul 19 din ordinea de zi); d-l Ovidiu Şoaită – primarul comunei Saschiz (pentru punctul 23 din ordinea de zi); d-l Viorel Bubău – primarul comunei Sîntana de Mureş (pentru punctul 24 din ordinea de zi); d-l Petru Florea - primarul comunei Pogăceaua (pentru punctul 24 din ordinea de zi); d-na Carmen Pîntea – subinspector, Centrul de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog Mureş (pentru punctul 25 din ordinea de zi); d-l Csegzi Sandor - viceprimarul municipiului Tîrgu Mureş (pentru punctul 26 din ordinea de zi); d-l Ioan Covrig – primarul oraşului Ungheni (pentru punctul 26 din ordinea de zi); d-l Ioan Nicolae Căbulea – comisar şef, Inspectoratul Judeţean de Poliţie Mureş (pt. pct.31); directori, directori adjuncţi, şefi servicii şi specialişti din aparatul propriu care au contribuit la elaborarea materialelor; reprezentanţi mass-media din judeţ.

În sală au fost prezenţi 33 consilieri, domnul consilier Boloş şi domnul consilier Bartha au lipsit, fiind plecaţi din localitate în interes de serviciu.

D-na preşedinte Lokodi: Începem şedinţa de azi anunţând că în momentul de faţă avem doi consilieri care lipsesc motivat, domnul Bartha şi domnul Boloş , care sunt plecaţi din localitate. Toată lumea a primit materialele puse pe ordinea de zi pentru şedinţa de azi, în totalitate e o şedinţă bogată, 31 de puncte din care 28 proiecte de hotărâri. Înainte să supun spre dezbatere şi aprobare ordinea de zi, dacă aveţi vreo problemă?

Dl consilier Pokorny: Eu aş dori să răspund în câteva cuvinte „aprecierilor” făcute în ultima conferinţă de presă de către domnul primar Florea, la adresa noastră, a consilierilor. Nu aş intra în detaliu, decât prin răspuns şi anume că aprecierile făcute de către dumnealui la adresa activităţii noastre, a mea personal, o consider jignitoare şi o refuz categoric. Apoi, nu cred că în calitatea lui de primar are dreptul de a stabili programul şi atribuţiile consiliilor judeţene. Limbajul folosit de către dânsul nu face cinste nici meseriei lui de bază şi nici calităţii de primar, primul om al acestei urbe. În al patrulea rând, într-o coaliţie tonul de discuţie, mai ales în public, ar trebui să fie altul.

Dl consilier Suciu: Eu aş lua cuvântul pe marginea ordinii de zi pe care o consider foarte stufoasă şi pe alocuri nepregătită suficient. Eu la şedinţa de comisie am ridicat problema ţinerii unei şedinţe în plen pe temele care ne stau în faţă. Aveam la acea dată bugetul pe anul 2006, aprobat în principiu, deci cei 85% care se dau pe criterii stabilite de lege, urmând ca cei 15% să îi aprobăm în ianuarie. Nu s-a ţinut şedinţa. Am avut iniţiativa doi consilieri care facem parte din ATOP, domnul Chiorean şi eu, să asigurăm logistica ATOP, am vrut în decembrie să băgăm pe procedură de urgenţă. Domnul vicepreşedinte Frătean a zis să nu forţăm, pentru că în luna ianuarie ne asigură că va fi rezolvată problema. Mai era o problemă privind deplasările în străinătate despre care ştiu că am aprobat miliarde de lei şi cam atât că, în rest, nimeni nu ştie mai nimic ce se întâmplă şi am făcut o propunere de proiect de hotărâre. Am cerut atunci, am vorbit cu d-na preşedinte, să ţinem în ianuarie şedinţă. Două răspunsuri: nu sunt teme şi executivul nu poate pregăti materialele. La care, unul din colegii din comisie a spus că colegii de la primărie au lunar şedinţe, au 40 de puncte pe ordinea de zi şi sunt în stare să le pregătească. Acum avem aici acest material şi vă spun că bugetul nu a fost analizat cum trebuie şi va fi o temă de discuţie la punctul respectiv şi îmi voi rezerva dreptul de a vota împotrivă.

Dl consilier Giurgea: Sigur că suntem într-o şedinţă de plen, dar să nu uităm că suntem şi oameni politici. Permiteţi-mi ca în numele alianţei DA să salutăm prezenţa a încă 3 membri în cadrul coaliţiei, deci din punctul nostru de vedere suntem 10 şi aşteptăm să fim 25 în Consiliul Judeţean .Îmi exprim dorinţa ca conform celor prevăzute, să fie chiar unul din cei prezenţi în sală, cum spune statutul. În al doilea rând îmi exprim şi eu indignarea, regretul că domnul primar, fiind coleg de coaliţie cu noi, ne adresează în continuare cuvinte jignitoare nouă, consilierilor. Vreau să vă informez că Delegaţia Permanentă a consiliului Partidului Naţional Liberal a şi luat o decizie prin care solicităm conducerii P.D. un ton mai conciliant şi prietenos. Pe această cale vreau să îmi exprim nemulţumirea faţă de materialele foarte multe pe care le-am avut de parcurs şi în comisia de buget şi în plen şi vă rog să facem în aşa fel încât să avem materialele împărţite pe mai multe şedinţe şi mai mult, să ne revină materialele în timpul necesar, chiar dacă în regulament nu scrie că trebuie să vină cu un număr de zile înainte, totuşi să se dea cu un timp suficient înainte de comisia de buget pentru a le putea aprofunda, parcurge şi să votăm în cunoştinţă de cauză.

Dl consilier Lădariu: Consider că ar trebui scos punctul 5 de pe ordinea de zi până la clarificarea unor probleme. În ceea ce mă priveşte eu votez doar atunci când sunt convins că votez bine. Expunerea aceasta de motive pe mine deocamdată nu mă convinge. Rog să supuneţi la vot scoaterea de pe ordinea de zi a acestui punct.

Dl consilier Chiorean: Am primit noile legitimaţii care sunt deosebit de frumoase, în schimb s-a omis să li se dea acestor legitimaţii număr. Eu deja am avut o delegaţie la Braşov şi când m-am legitimat am fost întrebat, pe un ton politicos, ce număr am la legitimaţie? Am zis că scrie pe ea şi mi-am scos legitimaţia de acces în clădirea Consiliului Judeţean, care într-adevăr are număr, deşi nu ştiu cui i-ar folosi pentru că nu mă legitimez decât că intru cu ea, dar legitimaţia propriu – zisă, care îmi conferă calitatea de consilier nu are număr .

D-na preşedinte Lokodi: O să rog pe domnul secretar să reflecte asupra acestei probleme.

Dl secretar Togănel: Legitimaţiile au fost făcute după modelul adoptat prin Hotărâre de Guvern. În modelul respectiv nu este prevăzut număr.

D-na preşedinte Lokodi: probabil că nu mai e la modă. V-aş ruga domnule secretar să răspundeţi: materialele au fost distribuite domnilor consilieri conform legii? Eu aşa ştiu că ele au fost difuzate cu o săptămână înainte.

Dl secretar Togănel: După ce s-a definitivat ordinea de zi, preşedinţii şi secretarii comisiilor şi-au stabilit punctele pe care le vor discuta în comisiile pe care le conduc. Noi ne-am străduit ca cu două zile înainte de data respectivelor şedinţe să difuzăm dosarele. Iar dosarele propriu – zise au fost difuzate conform Legii şi Regulamentului cu 5 zile înainte de data şedinţei. Pentru şedinţele comisiilor de specialitate, nici legea, nici regulamentul nu prevede un termen de difuzare.

D-na preşedinte Lokodi: Dar totuşi materialele au fost distribuite cu două zile înainte de şedinţă şi au fost duse acasă la domnii consilieri. Eu aşa ştiu.

Dl secretar Togănel: pentru comisia de buget răspunde doamna Tcaciuc, care înainte cu o zi de data şedinţei comisiei a distribuit dosarele la toţi membrii comisiei.

D-na preşedinte Lokodi: Mai am o întrebare, domnule secretar, dacă o formaţiune politică dispare din componenţa Consiliului Judeţean sau din componenţa unei instituţii, nu în scris trebuie anunţat acest lucru?

Dl secretar Togănel: Nu este cazul, potrivit regulamentului se formează grupurile de consilieri şi acest fapt trebuie consemnat în procesul verbal şi anume că s-a format grupul de consilieri care cuprinde acum şi consilieri din cadrul altui partid.

D-na preşedinte Lokodi: Deci declaraţia domnului Giurgea va fi consemnată în procesul-verbal de azi.

Dl consilier Benedek: Aş vrea să îmi spun şi eu punctul de vedere cu privire la difuzarea materialelor. Este adevărat că cu 5 zile înainte de şedinţa de plen ele au fost distribuite, cei care am făcut anumite observaţii, a fost modul de difuzare, care trebuie îmbunătăţit, în ceea ce priveşte şedinţele de comisie. Pentru acestea, domnul secretar a zis că regulamentul nu prevede un termen anume, dar orice regulament se poate îmbunătăţi, aşa că trebuie pe viitor să prevedem care este forma de difuzare. Comisia de buget când se aşează, trebuie să discute un material cunoscut. Eu personal am primit în ziua de şedinţă. Eu propun ca regulamentul să prevadă ca cu 2, 3 zile înainte de şedinţele de comisie să fie distribuite materialele. Nu pretind să predaţi toate materialele cu 3 zile înainte. Se poate întâmpla că apar tot timpul materiale dar atunci trebuie să avem o colaborare mai bună şi în măsura posibilităţilor vom răspunde mai prompt şi hotărârile noastre vor fi mai bune.

Dl secretar Togănel: După dotarea dvs cu laptopuri vom adapta şi regulamentul de organizare şi funcţionare acestei modernizări a activităţii Consiliului Judeţean. De asemenea vom încerca ca la camera consilierilor fiecare consilier să aibă un pupitru de unde să îşi ridice materialele.

D-na preşedinte Lokodi: Anul trecut aţi votat pentru achiziţionarea de laptopuri şi cred că atunci nu vor mai fi probleme pentru că în măsura în care vor fi gata materialele, prin poşta electronică se va comunica, aşa că atunci o să vă rog să consultaţi materialele direct pe laptop pentru că nu le vom mai multiplica. Dar să sperăm că în 2-3 luni se rezolvă.

Dl consilier Radu: Eu aş ruga pe toţi cei care au vorbit despre Consiliul Judeţean să nu mai facă aprecieri negative asupra noastră. Dacă sunt probleme să şi le rezolve în comisii, în grup, dar această instituţie este prea serioasă ca să discutăm în presă unele lucruri care eu zic că nu ne caracterizează. Mă refer la instituţie nu la o anume persoană.

D-na preşedinte Lokodi: Domnul Lădariu a făcut o propunere cu privire la ordinea de zi şi anume să o modificăm prin scoaterea punctului 5 de pe ordinea de zi (bugetul de venituri şi cheltuieli la R.A. Aeroportul Tîrgu Mureş) care nu este bine întemeiat, care la venituri realizate în anul 2005 declară o sumă de 5,62 miliarde iar la 2006 propune cu 100 milioane mai puţin, în condiţiile în care pe acest aeroport au început să opereze trei operatori, în perspectivă urmează şi alte curse să intre în operare, deci considerăm că într-un an nu se poate realiza cu 100 de milioane mai puţin decât într-o jumătate de an, considerăm că acest buget nu a fost bine întemeiat şi justificat, tot aici se prevede majorarea salariilor celor care lucrează la aeroport, nu avem nimic împotrivă dacă aeroportul va realiza venituri considerabile, deci sunt de acord cu acest lucru, cu scoaterea de pe ordinea de zi. Aş mai avea o propunere, scoaterea de pe ordinea de zi a proiectului de hotărâre nr. 16 pentru că materialele pe care le-am solicitat la nivelul executivului de la Aeroclubul Român să ni se trimită, cu ce buget se confruntă Consiliul Judeţean dacă la finele anului 2006 va prelua această activitate, cu ce personal şi cu ce patrimoniu, aceste justificări nu au sosit, urmează să le punem pe ordinea de zi după ce avem aceste date, noi am dat curs solicitării imediat cum a apărut la noi în Consiliul Judeţean această cerere dar, ulterior, nu s-a ajuns la clarificarea problemelor ridicate de dvs. Aş supune atunci spre aprobare ordinea de zi cu aceste două modificări.

Vot : se aprobă ordinea de zi cu modificările propuse.

ORDINE DE ZI

1.Proiect de hotărâre privind aprobarea Programului acţiunilor economico-sociale din coordonarea Consiliului Judeţean Mureş pe anul 2006 şi a propunerilor pentru anul 2007

D-na preşedinte Lokodi: Acest proiect a fost discutat în comisia financiară şi avizat fără obiecţiuni, comisia culturală - fără obiecţiuni şi comisia de agricultură la fel.

Dl consilier Suciu: Aş vrea ca la programul nr.9, privind „Programul colaborărilor externe”, eu am propus în luna ianuarie un material privind modul de gestionare a acestora, chiar am propus ca noi consilierii să analizăm acele miliarde aprobate pentru colaborări externe şi să estimăm rezultatele care s-au obţinut. Aş vrea să reţineţi ca în trimestrul I sau în următoarele luni să apară un proiect de hotărâre de consiliu prin care să reglementăm acest program. În ceea ce priveşte activităţile culturale ale instituţiilor de cultură subordonate Consiliului Judeţean, aici nu ştiu cum au analizat cei de la comisia de cultură, dar eu am o singură remarcă anume că o mare parte dintre schimburile culturale au loc între Transilvania şi Ungaria. Eu vă spun foarte cinstit: prezentarea folclorului transilvan românesc de către secţia maghiară a Ansamblului Mureşul, nu ştiu ce să cred, decât că totuşi folclorul românesc trebuie prezentat de secţia română a a Ansamblului Mureşul. În cei 16 ani de când lucrez în administraţie am fost de vreo 8 ori în Ungaria şi să ştiţi că sunt nişte gazde extraordinare, însă din păcate, abia în două cazuri s-a vorbit şi puţin, puţin, româneşte. Cred că sunt destul de mulţi cetăţeni plecaţi de aici acolo, care să încerce o translaţie şi să încerce şi dânşii să mai vorbească pe limba noastră, aşa cum vorbim noi pe limba dânşilor, deci aş vrea o prietenie româno – ungară nu maghiaro – ungară, cred că e mai normal.

Dl consilier Benedek: Aşa ştiu din materialul cu reparaţiile la Direcţia de Sănătate Publică că sunt 10 miliarde prevăzute. Ştiu că bugetul e sărac, dar vă rog să consemnaţi şi în procesul - verbal cererea mea, ca la o eventuală rectificare pozitivă, aceste surse să fie suplimentate. De sute de ori am argumentat necesarul acestor sume şi cred că voi obţine înţelegerea dvs.

Art. 1 Se aprobă cu 32 voturi „pentru”, 1 nu a votat (Amza), 2 absenţi (Boloş, Bartha).

Art. 2 Se aprobă cu 33 voturi „pentru”, 2 absenţi (Boloş, Bartha).

Hotărârea în întregime se aprobă 33 voturi „pentru”, 2 absenţi (Boloş, Bartha.

2. Proiect de hotărâre privind rectificarea bugetului Consiliului Judeţean şi a nivelelor de echilibrare ale unităţilor administrativ-teritoriale pe anul 2006

D-na preşedinte Lokodi: Acest material a fost dezbătut de două ori şi a

primit aviz fără obiecţiuni.

Dl consilier Giurgea: În primul rând vreau să mulţumesc întregului birou buget finanţe care a muncit, ca de obicei din greu pentru acest proiect, din greşeală un coleg a făcut o apreciere dar la adresa unei singure persoane, dar acolo este un colectiv de 7 persoane, cred, care muncesc de foarte multe ori fără întrerupere până seara, le mulţumesc şi le felicit, chiar dacă mai sunt şi greşeli, sunt omeneşti. Stimaţi colegi, bugetul Consiliului Judeţean este mai mic decât bugetul municipiului, este o problemă naţională. Trebuie să fim bine înţeleşi şi să nu se interpreteze altfel decât este normal. Judeţul Mureş este un întreg, unităţile administrative din judeţ sunt 102 cu municipii, oraşe, comune. E foarte bine că există proiecte, e bine că prin asociere ele devin regionale, pentru că fiind aşa sunt mult mai bine finanţate de fondurile europene şi de cele naţionale. În schimb, rog executivul Consiliului Judeţean să se preocupe şi de alte probleme, de unele comune care poate, nu în mod intenţionat, sunt de fiecare dată uitate. Primarii comunelor noastre, vreau să spun că din punctul meu de vedere sunt foarte buni toţi, dar nu sunt suficient instruiţi pe proiecte şi programe şi atunci, prin aparatul Consiliului Judeţean, prin dvs să faceţi o împărţire de abordare şi de promovare a proiectelor, echilibrată. De ce vă spun acest lucru? Ştiţi, ca peste tot, se întâmplă că sunt nemulţumiri când o parte a judeţului avansează pe proiecte şi pe bani iar alte părţi, nu. Unele dintre aceste exprimări sunt motivate. Sunt localităţi care au fost uitate în mod repetat. Şi atunci vă rog, doamna preşedinte, fără să fac un afront la adresa executivului, să facem un echilibru cel puţin cum am făcut în legislatura trecută, ca să evităm aceste tensiuni care apar la nivelul unităţilor administrative.

A doua problemă: noi am convenit ca proiectele PHARE şi SAPARD să le finanţăm pe cât posibil şi noi ca nu cumva să avem probleme de implementare şi să nu se închidă proiectele şi e foarte bine că am convenit aşa, dar să fim atenţi că dacă acele localităţi le ajutăm pe fonduri PAHRE să fim atenţi să nu le mai suplimentăm şi pe capitolul „Alte acţiuni” tot pe ele, ci să dăm la acele comune care nu au alte fonduri pentru a se crea acel echilibru de care vorbeam.

Un ultim lucru: pentru elaborarea unui proiecte de buget cât şi pentru rectificarea lui, noi ne-am exprimat dorinţa ca la elaborarea din faţă a acestui buget să fim prezenţi în plus faţă de comisia de buget. De ce? Pentru că atunci, în comisia de buget lucrurile se vor derula mult mai repede şi mai uşor şi nu vor mai fi atâtea discuţii şi pe fond şi subiectiv. De acest lucru nu s-a ţinut cont şi a dus la o dispută pe care eu o regret şi îmi cer scuze. Invitaţi-ne la discuţii încă de la început şi ştiţi de ce vă rog acest lucru: când se face o filă de buget, când eu vin şi propun în plenul comisiei sunteţi de acord, dar mă întrebaţi de unde să punem banii şi eu vă spun de unde şi atunci sare unul sau altul că de acolo nu se poate. Pe când, dacă vin de la început, chiar putem să facem să fie bine şi discuţiile vor dispărea.

Vreau să vă rog să ne gândim foarte serios să alocăm chiar 30 – 35 de miliarde anul acesta către Spitalul Judeţean pentru că este foarte mare nevoie.

Dl consilier Lădariu: S-ar putea să-mi fi scăpat, poate nu am fost eu destul de atent, dar Asociaţia „Cultul Eroilor” sesizează că la rectificarea bugetului a fost omisă o prevedere a Legii 379/2003 şi mă refer la art.36 care prevede asigurarea fondurilor pentru întreţinerea mormintelor eroilor şi operelor comemorative de război. Doresc să se ţină cont de acest lucru şi să se ia măsuri.

Dl consilier Suciu: Suntem într-o situaţie destul de neobişnuită, pentru că în decembrie am aprobat bugetul pentru cei 85 %, urmând ca cei 15% să îi aprobăm în ianuarie sau acum. Vreau să vă spun că modul în care se discută în comisia economico – financiară, este total nesatisfăcător. Aşa cum am mai spus, ne-am exprimat dorinţa să participăm încă din faza analizei cererilor de la consiliile locale, până la propunerea care vine la noi. La noi vin materialele în timpul şedinţei şi când vrem să facem o propunere de modificare, de unde? Sau se modifică toate cifrele. Nu suntem Adunare Naţională să ridicăm doar mâna, vrem să şi contribuim efectiv aşa cum am făcut-o ani de zile. Cred că nu trebuie să fim ocoliţi ba chiar am convingerea că în mod intenţionat suntem ocoliţi, ca să nu ne băgăm noi nasul în toate cifrele. În O.U.G 45 se dau cele trei criterii pe care se împart banii direct. Nu ştiu dacă aceste criterii s-au respectat, dar celelalte 15% se distribuie cu aprobarea Consiliului Judeţean, prioritar pentru proiecte externe cu co – finanţare locală. Noi am primit anexa 3, detailată pe vreo 14 coloane. În şedinţa de luni am primit o altă anexă 3, cu 3 coloane, azi le-am primit amândouă. Din prima rezultă unele lucruri pentru că acei 15% se referă în mod excepţional numai la Valea Nirajulu. Toate proiectele: Miercurea Niraj, Acăţari, Bereni, Corunca, Eremitu, Găleşti, Hodoşa etc.

Colegii din comisia de buget s-au sesizat şi să mai dăm şi prin alte părţi bani şi de asemenea la co-finanţări ale programelor guvernamentale, aceeaşi situaţie. Se poate că în Valea Nirajului să fie oamenii mai deştepţi, dar trebuie să fie îndrumaţi de cineva ca să facă acele proiecte, de ce pe ceilalţi nu îi îndrumă nimeni? Se pun sub nasul nostru nişte cifre pe care nu le mai putem modifica şi pe care eu şi cu încă un coleg de comisie am spus că asemenea buget compromis şi cu peticeli, nu se poate începe, fapt pentru care voi vota împotrivă şi vreau să anunţ colegii din ambele părţi că în ultimul timp şi mai ales în mandatul acesta, în afară de un caz sau două, bugetul nu a fost analizat aşa cum trebuie pentru că se pune cu încă 20 de puncte pe ordinea de zi. În mandatele trecute se discuta numai bugetul în câte o şedinţă sau două. Acum se trece repede peste el şi vă dezinformăm pentru că noi nu ştim exact ce înseamnă acele cifre. Eu aş dori să se schimbe acest stil de muncă, pentru că aşa nu mai merge. Eu sunt în administraţie din 1990 şi sunt unul dintre acei care au pus bazele acestui consiliu, dar încă ceea ce se întâmplă acum nu s-a mai întâmplat.

Dl consilier Giurgea: Dat fiind că se apropie data de 8 martie aş vrea să alocăm 100 de milioane pentru femeile, colegele noastre din aparatul propriu.

D-na preşedinte Lokodi: La diverse, domnule consilier.

Dl consilier Giurgea: Păi nu la diverse pentru că aprobăm bugetul şi să fie aceşti bani incluşi în buget.

D-na preşedinte Lokodi: Refuz ca din bugetul Consiliului Judeţean să se dea şi 1 leu pentru 8 martie, noi femeile din aparatul propriu refuzăm acest lucru…

Dl consilier Giurgea: Nu refuzaţi, pentru că am întrebat…

D-na preşedinte Lokodi: Ba da refuzăm şi rog toate femeile ca să refuze aşa ceva din bugetul propriu. Dacă doriţi să ne daţi o floare, domnilor, vă mulţumim, dar din bugetul Consiliului Judeţean nu ne atingem de nici un leu. Aşa ceva în analele existente ale administraţiei locale nu a existat.

D-na preşedinte Lokodi: Dau eu salarul meu pe câteva luni ca să ne sărbătoriţi, dar nu din banii publici.

Dl consilier Giurgea: Vreau să vă întreb dacă îmi permiteţi: nu este legal acest lucru, alocarea din buget?

D-na preşedinte Lokodi: Nu, nu este legal.

Dl consilier Giurgea: Atunci, am înţeles, nici nu se pune problema.

Dl consilier Balogh: Nu vreau să fac o declaraţie politică, dar s-a amintit de câteva programe care s-ar derula numai şi numai în localităţi cu populaţie majoritar maghiară. Nu sunt eu cel care stabileşte sau sfătuieşte vreun primar sau pe administratorul unei comune, dar vreau să vă spun că până în 2000 aceste localităţi care spuneţi dvs că beneficiază de aceste programe, acum, în trecut au fost uitate şi sărăcia învaţă pe om şi ei au început să îşi facă programe atât la SAPARD, la SAMPTID. Aceste programe nu sunt suportate nici din bugetul naţional, nici din bugetul Consiliului Judeţean, sunt credite externe. Asta ca să nu dezinformăm lumea că noi dăm pentru localităţile ungureşti bani. Eu cred că dacă l-aş ruga pe domnul director Băţagă, ar putea să ne dea câteva relaţii, pentru că se ocupă special de această chestie şi nu cred că va spune că primarii maghiari au fost învăţaţi să facă aceste proiecte, iar cei de pe Câmpie nu au fost invitaţi. Îmi pare foarte rău, dar acesta este adevărul

Dl consilier Lădariu: Eu vin cu altă propunere faţă de ceea ce a zis domnul Giurgea. Banii publici sunt puţini, sunt cei care sunt. De 8 martie, noi, consilierii, putem contribui cu partea noastră şi să venim cu o sumă pentru a sprijini această sărbătoare. Cred că ne-am face de râs în faţa contribuabilului dacă noi am rupe pentru 8 martie această sumă. Deci propun ca noi să contribuim cu această sumă, sunt într-adevăr colegele noastre şi trebuie să fim şi noi atenţi cu ele.

Dl consilier Amza: Sper că nu se va proceda la 8 martie anul acesta, cum s-a procedat anul trecut, vă amintiţi… Eu vreau doar să intervin cu două vorbe: s-a menţionat că s-a omis în rectificarea de buget cererea Asociaţiei „Cultul Eroilor” şi domnul Lădariu a sesizat acest lucru, iar eu vin cu propunerea ca la următoarea rectificare domnul Bartha să cuprindă o sumă şi pentru Legea 379.

Dl consilier Szalkay: Aş vrea să nu rămâneţi cu impresia că acest buget nu a fost arhianalizat şi discutat la comisie, ba chiar am făcut o şedinţă maraton pentru discutarea lor. Într-adevăr că au fost discuţii şi vreau să rog pe domnul Bartha ca la comisia noastră să avem toate cererile depuse de către comune pentru alocarea sumelor pentru echilibrare. Astfel având toată documentaţia necesară putem să analizăm şi să alocăm aceste sume din cota de 15%. Deci eu o să votez cu conştiinţa împăcată aprobarea acestei rectificări, cu toate că într-adevăr acest vast material a fost dat spre analiză cu întârziere.

Dl director Boilă (Spitalul Judeţean): Înainte de a fi director, specialitatea mea era de anestezist reanimator, lucram într-o secţie unde mortalitatea medie este la 20 – 30 %, în unele locuri până la 90%, prin urmare am o deformare profesională care se extinde şi asupra echipei pe care o conduc şi anume constă în aceea că situaţiile dramatice solicită rezolvări drastice. Spitalul Clinic Judeţean se află într-o asemenea situaţie dramatică, după cum ştiţi mulţi, am să încerc sa fiu cât mai scurt şi aş menţiona că dintr-un buget total de 1700 miliarde de lei anual, bugetul provenit de la Consiliul Judeţean este undeva la 0,6%. Este extrem de puţin. Lipsa alocărilor bugetare se reflectă asupra situaţiei pacienţilor, pentru că aceste clădiri care aparţin Consiliului Judeţean, trebuie totuşi reparate şi trebuie să luăm din banii pacienţilor: din cele 1700 miliarde, 95% reprezintă veniturile proprii ale spitalului, înţelegând banii proveniţi din facturarea serviciilor medicale către Casa de Asigurări de Sănătate şi un mic procent venituri proprii. Iar dacă din bugetul dvs consideraţi că 9,5 miliarde adică undeva la 1% este suficient, v-aş invita să faceţi o paralelă cu procentul din PIB alocat sănătăţii, care este de 4%. Echipa care a preluat conducerea Spitalului Judeţean depune eforturi deosebite în anumite modificări în strategia acestui spital. Avem nevoie de bani mai mulţi, este imperios necesar nu putem să ne descurcăm, nu că riscăm să apărem în presă din cauza acestor condiţii precare în care stau bolnavii noştri, nu asta ne interesează ci condiţia lor şi sunt exemple extrem de vizibile în acest oraş. Nu cerem bani pentru pacienţi cu care încercăm să ne descurcăm cu ceea ce producem, dar consider că dacă gestionăm împreună aceste locaţii în care funcţionăm consider absolut necesară suplimentarea acestor fonduri. Vă propunem ca de acum înainte structura bugetară alocată Spitalului Judeţean să se aprobe de comun acord cu actuala conducere a spitalului, care ştie cel mai bine care sunt priorităţile de moment. V-am înaintat această listă de priorităţi şi v-am ruga să ţineţi cont în primul rând de ceea ce credem noi, ca conducere a spitalului, de structura acestor fonduri. Fac un apel disperat de a suplimenta, nu ştiu în ce măsură e posibil, sunt probleme multe, nu vreau să fiu patetic, dar cred că suntem într-o situaţie dramatică.

D-na preşedinte Lokodi: Noi nu contestăm aceste necesităţi, le cunoaştem foarte bine şi noi am vizitat, în momentul de faţă putem să vă spunem că am încercat să luăm nişte măsuri pentru a face unele economii la D.G.A.S.P.C şi chiar avem nişte posibilităţi să mai facem economii şi din alte parte şi la prima rectificare vom suplimenta această sumă alocată la sănătate. Niciodată Consiliul Judeţean nu a impus direcţiei judeţene să folosească banii într-un anumit scop. Întotdeauna Consiliul de Administraţie a fost cel care a stabilit priorităţile şi a stabilit cum va aloca suma globală primită şi având în vedere că ştim că avem un sprijin puternic din partea Ministerului Sănătăţii, haideţi să mergem împreună şi la Guvern şi dacă e posibil să încercăm să obţinem bani, printr-un proiect foarte bine făcut, din rezerva bugetară a Guvernului. Este posibil, dar spuneţi ce doriţi, noi nu putem să vă promitem că avem fonduri pentru a supraetaja Policlinica nr.II sau să facem construcţii pentru că realmente nu e posibil anul acesta. Haideţi să ne gândim şi să facem acest proiect.

Dl director Boilă: Suntem de acord cu ceea ce spuneţi, dar noi trebuie să întreţinem acest spital. Totuşi aceste miliarde sunt extrem de puţin, este cam consumul de medicamente al spitalului pe 10 zile. Fiţi sigură că am început demersurile către Guvern şi Ministerul Sănătăţii.

Dl vicepreşedinte Frătean: O mică corecţie vreau să fac: nu se poate raporta cifra la volumul total al bugetului Consiliului Judeţean, ea trebuie raportată la ceea ce are Consiliul Judeţean disponibil pentru capitolul „Reparaţii şi Investiţii”, raportate la cifra corectă, atunci vorbim de 20% din tot disponibilul Consiliului Judeţean pentru investiţii.

Dl consilier Benedek: Ca cel mai vechi din domeniul sănătăţii să iau cuvântul şi să subliniez ceea ce colegul meu, noul director al Spitalului Judeţean, a încercat să vă expună. Este umilitor să încercăm să aducem cifre cum că dăm suficienţi bani pentru sănătate. Ştiţi dvs că noi în fiecare zi intrăm cu conştiinţa neîmpăcată în spital? Azi noapte am făcut unele examinări care nu ajută bolnavul ci îi dauna, pentru că toată aparatura de mare performanţă este căzută şi nu sunt bani pentru a o repara. Suntem în aceeaşi situaţie ca şi colegii de la buco – maxilo -facială să opereze cu şobolanii umblând pe lângă dânşii. Lipsa totală de siguranţă - mergeţi vizitaţi clădirea - şi aş mai putea continua.

Lipsa de strategie ne pune în situaţia de a nu putea prevedea nişte sume substanţiale pentru sănătate, eu vă doresc să rămâneţi tineri domnilor şi să nu ajungeţi, doamnelor, să mergeţi să năşteţi altundeva decât la Spitalul Judeţean pentru că eu, dacă aş fi în situaţie, mai bine aş naşte acasă, deşi normele europene prevăd că toată lumea ar trebui să nască în instituţii specializate şi în aceste condiţii, vă rog să prevedeţi o sumă, un procentaj care trebuie folosit în domeniul sănătăţii.

Eu, în Consiliul Judeţean, sunt oprit să nu vorbesc despre sănătate, eu care am fost consilier al ministrului sănătăţii, eu, în calitate de întemeietor al Casei de Asigurări de Sănătate, eu, în calitate de şef de secţie, în calitate de cadru universitar, în calitate de director adjunct al Direcţiei de Sănătate Publică, cu aceasta vă rog….să faceţi ceva pentru sănătate…..este extrem de jignitor ceea ce mi se întâmplă să fiu supus la asemenea persecuţii şi m-am aprins foarte tare, drept pentru care am să părăsesc sala de şedinţe ca să mă liniştesc.

D-na preşedinte Lokodi: Poate că am şi eu nervii mei şi mi-ar plăcea să procedez şi eu aşa. Domnule Suciu aţi mai luat cuvântul, aşa că vă rog…..Deci în aceste condiţii vă rog frumos, domnilor consilieri, să nu mai îmi cereţi să conduc şedinţa, când în mod repetat încălcaţi prevederile regulamentului.

Dl consilier Suciu: Vă mulţumesc că aţi binevoit să îmi daţi cuvântul, conform regulamentului în funcţiune. Mă simt dator pentru că doi colegi au făcut referiri la mine. Domnule Balogh, eu nu am vorbit aici năzbâtii, este un adevăr şi să nu spuneţi că necazul şi nevoia i-a îndemnat pe acei primari, pentru că necaz şi nevoi au fost şi pe Câmpie, dar nu au avut cine să îi îndrume să facă aşa ceva, ori eu asta am spus că conducerea Consiliului Judeţean trebuie făcută pentru tot judeţul, anul trecut au fost situaţii când s-a introdus apa în 12 sate de un fel şi 2 de alt fel pentru că domnul ministru adjunct e din zonă şi dă bani pentru asta şi alte cazuri, alt ministru adjunct, la religiile de care aparţine, dar să lăsăm asta pentru o discuţie în particular şi vă pot spune mult mai multe, deci deranjul pentru mine e că nu toţi primarii sunt îndrumaţi, eu cred că sunt şi consilieri care nu ştiu că Ordonanţa 45 la art.3 alin.3 prevede finanţarea cu prioritate a proiectelor externe cu colaborare. În ce priveşte domnul coleg, prieten şi preşedinte al comisiei economico – financiare, dânsul într-adevăr vrea să împace şi pe unii şi pe alţii, dar acela nu este un buget analizat împreună cu alte 20 de puncte la ordinea de zi. După şedinţa de luni cu AGA, am avut până la 8 seara şedinţă de comisie şi am avut discuţii destul de dure care mă bucur că nu s-au reluat aici, am ajuns chiar la concluzia că suntem luaţi de proşti. Consider că bugetul nu este analizat cum trebuie, atât am avut de spus.

D-na preşedinte Lokodi: Domnule Băţagă, vă rog să vă referiţi la proiectele care sunt în curs de derulare, atât proiectul SAMPTID cât şi proiectul pe alimentare pe apă, dacă puteţi, dacă nu am să rog pe domnul Kopacz , proiectele pe deşeuri şi v-aş ruga să anunţaţi, cu toate că nu sunt selectate în mod definitiv acele localităţi româneşti şi maghiare care se pare că vor fi selectate pentru proiecte SAPARD. Şi vă rog să spuneţi de când sunt acele proiecte în seifurile primăriilor şi de ce au venit doar acum rândul lor şi proiectul cu deşeuri, de pe Valea Nirajului, de când este predat către ADR Centru, de când a fost selectat şi ce înseamnă.

Dl director Băţagă: Noi suntem pentru locuitorii întregului judeţ şi ne face o deosebită plăcere şi e un stimulent pentru noi să reuşim să realizăm investiţii pe teritoriul întregului judeţ. Sigur că oportunităţi nu au fost foarte multe, noi ne-am străduit să accesăm cât mai multe fonduri care sunt limitate, de obicei, cum este acest program de gestionare a deşeurilor, care în mod excepţional numai pentru Regiunea CENTRU a fost lansat în anul 2004, prin intermediul colectivului pe care îl coordonez am realizat patru cereri de finanţare în condiţiile în care pentru întreaga regiune au fost alocaţi 5 milioane de euro, aceste zone reprezintă Zona de Câmpie, Zona Târnavei Mici, Valea Nirajului şi Reghin. Din cei 5 milioane alocate Regiunii 7 CENTRU, noi am reuşit să câştigăm 2 proiecte adică 2 milioane de euro, e mult, e puţin….nu ştiu. Ar fi fost excepţional dacă toate proiectele ar fi fost declarate câştigătoare. Nu am reuşit acest lucru, dar sigur că competiţia rămâne deschisă, acele două proiecte rămân în portofoliul Consiliului Judeţean şi vă promit cu toată sinceritatea că stă în atenţia noastră să rezolvăm cât mai multe probleme. Pe de altă parte, un alt proiect important este programul SAMPTID majoritatea oraşelor mici şi mijlocii din judeţul Mureş cu excepţia oraşului Sovata, adică Sighişoara, Târnăveni, Luduş, Reghin, Iernut, acest proiect este la nivelul a 14 milioane de euro din care 13 sunt ai judeţului Mureş deoarece în această asociaţie a intrat şi un oraş al judeţului Harghita ceea ce dă un efect deosebit proiectului nostru care devine un proiect interjudeţean. Vreau să vă informez că prin decizia actualului Guvern, o parte din banii alocaţi din cadrul programului S.A.P.A.R.D au fost redistribuiţi localităţilor afectate de calamităţile din cursul anului 2005. Acele localităţi care au avut cereri de refinanţare, noi la vremea respectivă am depus 40 de cereri de refinanţare, am făcut o adevărată caravană în tot judeţul şi nu a lipsit nici un primar de la pregătirea pe care am făcut-o, deci noi i-am pregătit chiar pe toţi, doar că unii sunt mai receptivi iar alţii mai puţin receptivi, noi din 40 de cereri de finanţare au fost declarate eligibile 38. Acesta este motivul pentru care acum din judeţul Mureş există şanse reale şi ne ocupăm de îndrumarea a 8 consilii locale ca să mai aducem 8 milioane de euro în judeţul Mureş: Brâncoveneşti, Cuci, Viişoara, Stânceni, Vărgata, Iclănzel, Sânpaul şi Crăciuneşti. Aceste localităţi au fost incluse în lista localităţilor afectate de inundaţii în anul trecut. La nivelul regiunii 7 CENTRU a fost selecţionat acela mai mare număr de localităţi pentru a beneficia de realocării de fonduri în cadrul programului S.A.P.A.R.D. Ne pregătim cu acel portofoliu de proiecte cu care în curând vom veni în faţa dvs şi vă vom aduce la cunoştinţă. Dorim să pregătim autorităţile publice din judeţul Mureş în vederea accesării fondurilor publice. Aţi avut ocazia să citiţi în presă că autoritatea publică judeţeană depune toate eforturile ca multe localităţi din judeţul Mureş să fie beneficiare ale unui program de finanţare pe alimentări cu apă şi canalizare dintr-un program de finanţare pe alimentări cu apă şi canalizare dintr-un program special al M.T.C.T. Zilele trecute am avut o delegaţie de la minister şi de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, care a vrut să vadă felul în care la toate nivelele autorităţile publice sunt pregătite pentru accesarea fondurilor acestui program. Nu este vorba de anumite localităţi vizate care numai ele să beneficieze, este vorba de municipii, oraşe, comune . Încă o dată doresc să vă asigur că, mai ales acum, după ce mi-am întregit echipa, prin angajările pe care le-am făcut de la data de 1 februarie, sper să reuşim să acoperim într-o măsură mai mare şi de o mai bună calitate necesitatea de cunoaştere şi informare a tuturor reprezentanţilor autorităţilor publice din judeţul Mureş.

D-na preşedinte Lokodi: Am doar o întrebare: din partea executivului aţi primit vreodată vreo dispoziţie, ce proiecte şi unde să se pregătească?

Dl director Băţagă: Nu.

Dl vicepreşedinte Frătean: Simt nevoia să fac unele precizări. Analizele pe subiecte complexe şi sofisticate în acelaşi timp, cum este un buget al Consiliului Judeţean, pot fi foarte multe şi am constat o mare doză de subiectivism şi de declarativi în apreciere. Aş fi preferat să fie spuse foarte precis unele lucruri, pentru că nu cred că este cineva care să fi venit la noi, la executiv şi să spună vreau să văd, sau vreau să particip şi să nu fi fost servit absolut colegial. Mai mult decât atât, vreau să susţin că analizele pe care le facem la nivelul judeţului şi pe existent şi pe perspectivă, sunt foarte serioase. Încercăm să demonetizăm această competiţie etnică pe care o considerăm păguboasă. Dacă mă uit pe acest 15%, zice aici „cofinanţare program SAMPTID” total 14, 7 miliarde, unde merg aceşti bani? Sighişoara – 2,5 miliarde, Reghin – 5,3 miliarde, câţi sunt unguri, câţi sunt români? Judecăm aşa? De asta vă spun… Vis a vis de programul cu deşeurile vă rog să vă reamintiţi că noi suntem într-un program deosebit, într-o strategie naţională, chiar dacă avem probleme cu investitorul, pe care o să îl punem cu botul pe labe, dacă nu îşi respectă programul, dar pe gratis, staţii de transfer de gunoi în Târnăveni, Luduş, Iernut şi Sovata şi acum prin faptul că din 5 miliarde pe 6 judeţe, judeţul Mureş a luat 2 miliarde din 4 propuse, pentru că aţi reţinut, au fost propuse şi localităţi de pe Câmpie, şi au luat Reghin şi Acăţari, este un element strategic. Încă o dată Târnăveni, Luduş, Iernut, tot anul acesta au staţii pe gratis, Reghin şi Acăţari, ca să acoperim şi partea aceea a judeţului, pentru colectarea gunoiului au primit 2 proiecte, 2 milioane din 6. Ce criterii etnice am avut când ne-am bătut pentru drumul Târnăveni – Blaj ca să fim judeţul cu cel mai mare proiect, împreună cu judeţul Alba, pe infrastructură, tot la nivelul regiunii 7 CENTRU? Ce vină avem noi că aceste localităţi pe programul Băncii Mondiale, prin Inspectoratul Şcolar au câştigat finanţare de la Banca Mondială şi sunt obligaţi să facă finanţarea cum spune legea. Ei au câştigat aceste finanţări la Guvernul României. Nevoia de cofinanţare este enormă. Să vedem ce facem cu cele 160 miliarde care am băgat bani în drumuri, din credit, să le împărţim şi pe români şi unguri. Haideţi să vedem cele 85 miliarde pe care Guvernul, prin Legea bugetului le dă din cota de TVA cu destinaţie specială drumuri, unde se duc? Haideţi să vedem! Celelalte finanţări pe programele pe care le accesăm, la care s-a referit şi domnul Băţagă şi vorbim de Sighişoara, Ungheni, Valea Mureşului Superior, sigur vorbim şi despre Corunca, care este limitrofă Tîrgu Mureş-ului, vorbim de Sovata - staţiune naţională, vorbim de toate pentru că sunt de importanţă pentru noi toţi. Cum o judecăm pe asta? Nu o facem? Eu susţin ca această rectificare, din puţinul pe care îl avem la dispoziţie, cheltuielile obligatorii, doar ca să funcţioneze aceste instituţii sunt tot ale noastre şi sunt enorme. V-am spus, pentru investiţii, dacă am reuşi să avem 50 milioane din care 10 merg la Spital. Toată stima şi tot respectul şi facem tot ce ne stă în puteri să suplimentăm această sumă. Dar să nu vorbim de 1% când de fapt e vorba de 20%. Să nu vorbim că noi trebuie să facem deratizare, ci directorul spitalului! Să vorbim concret, vom sprijini şi vom suplimenta suma, să dea domnul să putem. Să nu spunem că ATOP-ul nu este rezolvat, când este rezolvat în proiectul de rectificare! Când sunt aici 3,3 miliarde puse pentru ATOP. Dar să vină şi primăriile cu contribuţie proprie şi să cumpărăm maşini pentru ATOP.

Dl consilier Chiorean: Azi am avut ocazia să îl cunosc pe domnul director al Spitalului şi personal mă bucur că este plin de intenţii bune şi se străduieşte să rezolve problemele Spitalului. Sigur domnul vicepreşedinte a fost foarte explicit prin faptul că atâţia bani cât sunt, Consiliul Judeţean se străduieşte să îi împartă aşa cum trebuie. Problema şobolanilor aş ridica-o şi eu, acum cu gripa aviară, dacă o găină se îmbolnăveşte într-o comună, se omoară toate găinile, dacă există un şobolan în Spitalul Judeţean, oare nu există în tot oraşul? Şi eu nu cred că municipalitatea nu este responsabilă de această problemă, pentru că în spital trebuie să miroasă a medicamente şi nu a mâncare sau mai ştiu eu ce altceva, care să atragă şobolani, dar sunt măsuri care îi privesc pe dânşii personal. Ceea ce m-a deranjat, noi când invităm diferiţi oameni la Consiliul Judeţean, sper că dânşii înţeleg că nu vin la picnic. Eu când l-am văzut pe domnul director în ţinuta în care este, am rămas şocat, vă spun foarte sincer. Şi să nu îmi fie luat în nume de rău, dar se vede şi respectul faţă de această instituţie şi faţă de colegi. Eu, unul, nu mi-am permis să mă duc în faţa nici unui director, sau un simplu cetăţean şi nu uit ce m-a învăţat şi pe mine un mare om pe care îl voi respecta toată viaţa, şi eram tânăr, aveam 22 de ani, şi deţineam o funcţie la nivel central, „îmbracă-te pe măsura funcţiei pe care o ai”! Aceasta ţine de respect faţă de tine şi de respect faţă de cei pe care îi reprezinţi. Eu nu vreau ca domnul director să mi-o ia în nume de rău….dar….

Dl consilier Radu: Au fost câteva intervenţii care m-au determinat să intervin la acest punct. Poate aş fi printre cei mai îndreptăţiţi dintre cei care trăiesc şi sunt născut în zona de câmpie. Umblu prin noroaiele din acea zonă, cred că mai mult decât oricare din această sală. Într-adevăr zona de câmpie are unele probleme mai deosebite. Mi-a fost dat să cunosc tot atât de bine şi alte zone (Mureni, zona Mirecurea Niraj) , dar sunt convins că noi consilierii şi cu domnul Băţagă va trebui să depunem mai mult efort ca să îi determinăm pe aceşti primari să îşi facă proiecte, eu am participat la şedinţele consiliilor locale şi le-am spus că nu se pot da bani fără proiecte. Mă refer la infrastructură. Sunt convins că şi executivul şi cei care se ocupă, va trebui să facem o echilibrare corectă, pentru că vă spun sincer şi în Câmpie, eu nu am făcut niciodată diferenţa că e român sau maghiar, am condus unităţi cu sute şi mii de oameni, dar să revin, şi pe Câmpie sunt şi români şi maghiari. Haideţi să avem o gândire lucidă şi aşa se vor rezolva problemele din perioada următoare, dar încă o dată rog pe cei care se ocupă să sprijinim pe primari.

D-na preşedinte Lokodi: Să ştiţi că avem cuprins în programul nostru de pietruire de drumuri cu 577 milioane, mai multe din localităţile pe care le-aţi enumerat, avem în vedere tot judeţul, avem inventarul, strategie există atât pe alimentare cu apă, atât pe canalizare, atât pe pietruire de drumuri de pământ comunale, cât şi pe pietruire – asfaltare drumuri comunale, cât şi de reparaţii – întreţinere a acestor drumuri, cunoaştem exact situaţia fiecărui drum din judeţ. Cu prioritate stabilim drumurile de prioritate 1 din banii pe care i-am împrumutat de la bancă.

Domnilor, la fiecare şedinţă veniţi cu câte o declaraţie politică şi nu e cazul. Dvs discutaţi în şedinţele de comisii, împreună, chemaţi-ne în faţa comisiilor, ţineţi-ne până la ora 10 seara dacă ceva nu e clar, dar uitaţi de o oră stăm şi discutăm bugetul şi mereu aşa facem şi apoi sunteţi obosiţi şi plecaţi fără să fie gata votate punctele.

Dl consilier Mora: Pierdem vremea cu prostii, vorbim avioane pe lângă subiecte serioase, din păcate acestea au „vânzare” pe piaţa presei şi bineînţeles când este presă de faţă trebuie să ne facem jocurile şi să putem vinde acest produs politic. Aş vrea să fac o precizare vis a vis de remarca domnului Chiorean şi la modul cel mai serios, uitaţi-vă bine în sală, mai sunt şi alţi oameni care nu sunt la costum, asta nu înseamnă că noi nu impunem respect sau că ei nu au respect pentru noi, nu aşa se câştigă respectul prin costum, cravată sau insignă, deci vă rog frumos să nu ducem lucrurile în derizoriu, într-o direcţie care nu are nici un sens. Respectul îl câştigi atunci când ai o activitate serioasă faţă de cineva . Spun acest lucru pentru că s-ar putea să vin vreodată direct de pe şantier şi atunci o să îmi permit să vin în blugi şi în cămaşă, fără ca cineva să se uite urât la mine.

În al doilea rând, am mai spus şi repet, consumăm prea mult efort în împărţirea sărăciei. Haideţi să vedem ce putem face vis a vis de fiecare zonă din care putem să aducem fonduri extrabugetare la nivelul judeţului. Eu sunt de acord şi vreau să felicit direcţia domnului Băţagă pentru eforturile pe care le fac, vreau să mai spun foarte clar că nici o secundă nu sunt susceptibili de a proteja o anumită zonă sau alta. Ei lucrează pe proiecte, lucrează pe cifre, pe idei, nu lucrează pe coloraturi politice. Haideţi să ne uităm la zonele care aduc bani. Sunt de acord cu domnul Frătean cu ceea ce a spus cu împărţirea bugetului şi banii care s-au dat. Să facem eforturi de a aduce bani în judeţ şi nu de a-i cheltui, pentru că asta ştie să facă fiecare dintre noi.

D-na preşedinte Lokodi: Trebuie să fac o precizare la punctul 2. Pentru că nu s-a votat bugetul Aeroportului, ce se întâmplă , se modifică bugetul?

Dl director Bartha: Bugetul Aeroportului este în bugetul general aprobat în luna decembrie. Nu modifică cu nimic.

Art.1 Se aprobă cu 27 voturi „pentru”, 1 „împotrivă” (Suciu), 2 abţineri (Sămărghiţan, Socotar), 1 nu a votat (Veress),4 absenţi (Boloş, Bartha, Ţintoşan, Benedek).

Art.2 Se aprobă cu 28 voturi „pentru”, 2 abţineri (Sămărghiţan, Socotar), 1 nu a votat (Veress), 4 absenţi (Boloş, Bartha, Ţintoşan, Benedek).

Art.3 Se aprobă cu 27 voturi „pentru”, 1 „împotrivă” (Socotar), abţineri (Suciu),

2 nu au votat (Mora, Veress),4 absenţi (Boloş, Bartha, Ţintoşan, Benedek).

Art.4 Se aprobă cu 27 voturi „pentru”, 2 abţineri (Suciu, Socotar), 2 nu au votat (Pokorny, Veress),4 absenţi (Boloş, Bartha, Ţintoşan, Benedek).

Art.5 Se aprobă cu 28 voturi „pentru”, 2 abţineri (Suciu, Socotar), 1 nu a votat (Veress),4 absenţi (Boloş, Bartha, Ţintoşan, Benedek).

Art.6 Se aprobă cu 27 voturi „pentru”, 3 abţineri (Sămărghiţan, Suciu, Socotar), 1 nu a votat (Veress),4 absenţi (Boloş, Bartha, Ţintoşan, Benedek).

Art.7 Se aprobă cu 27 voturi „pentru”, 2 abţineri (Suciu, Socotar), 2 nu au votat (Veress, Kakassy),4 absenţi (Boloş, Bartha, Ţintoşan, Benedek).

Art.8 Se aprobă cu 28 voturi „pentru”, 2 abţineri (Sămărghiţan, Socotar), 1 nu a votat (Veress),4 absenţi (Boloş, Bartha, Ţintoşan, Benedek).

Art.9 Se aprobă cu 27 voturi „pentru”, 1 „împotrivă” (Suciu), 2 abţineri (Sămărghiţan, Socotar), 1 nu a votat (Veress),4 absenţi (Boloş, Bartha, Ţintoşan, Benedek).

În întregime hotărârea se aprobă cu 27 voturi „pentru”, 1 „împotrivă” (Suciu), 2 abţineri (Sămărghiţan, Socotar), 1 nu a votat (Veress),4 absenţi (Boloş, Bartha, Ţintoşan, Benedek).

3.Proiect de hotărâre privind aprobarea unor tarife la Ansamblul Artistic Mureşul pe anul 2006

D-na preşedinte Lokodi: Acest proiect a fost discutat în comisia social culturală, aviz favorabil, în comisia economico – financiară, aviz favorabil, proiectul are 3 articole.

Art.1 Se aprobă cu 24 voturi „pentru”, 7 nu au votat (Amza, Lădariu, Popa, Şimon, Socotar,Venczi, Veress), 4 absenţi (Boloş, Bartha, Ţintoşan, Benedek).

Art.2 Se aprobă cu 30 voturi „pentru” , 1 nu a votat (Veress), 4 absenţi (Boloş, Bartha, Ţintoşan, Benedek).

Art.3 Se aprobă cu 30 voturi „pentru” , 1 nu a votat (Veress), 4 absenţi (Boloş, Bartha, Ţintoşan, Benedek).

Hotărârea în întregime se aprobă cu 30 voturi „pentru” , 1 nu a votat (Veress), 4 absenţi (Boloş, Bartha, Ţintoşan, Benedek).

4.Proiect de hotărâre privind aprobarea criteriilor de negociere pentru concesionarea parcelelor din perimetrul Parcului Industrial Mureş

D-na preşedinte Lokodi: Aţi discutat în comisia economică şi aţi hotărât să se meargă pe varianta a doua. La comisa de servicii – fără obiecţiuni – pentru propunerea nr. 2, la comisia juridică – favorabil din punct de vedere al legalităţii – ambele variante, comisia de agricultură – ambele propuneri. În proiectul de hotărâre se aprobă prin articolul 1 atât anexa 1 cât şi anexa 2.

Dl consilier Mora: Şi în presă, de unii, cu intenţie, de alţii, ca subiect de presă, s-a făcut o demonetizare a Parcului Industrial, care este o investiţie foarte serioasă a Consiliului Judeţean şi am fost atacaţi pe foarte multe canale în ceea ce priveşte această investiţie. Pornesc de la premisa că este o investiţie foarte importantă, corectă, bine amplasată şi care este necesară judeţului Mureş. Normal, că aici trebuie să intri în competiţie cu alţii care au aceeaşi idee şi care de la vorbe nu au trecut la fapte, noi am trecut la fapte şi avem deja o realizare. Acest proiect, este din punct de vedere al nerealizărilor, se regăseşte la nivelul comunicărilor şi la nivelul prezentării ofertei pe care o avem în parcul Industrial pentru potenţialii clienţi, potenţialii investitori. Este o investiţie care trebuie continuată, nu putem să ne oprim aici, nu putem da înapoi. Dar marea problemă este faptul că nu se întâlneşte cererea cu oferta, noi avem o ofertă şi există o foarte mare cerere din partea altora, investitorii străini în principal. Aceste două lucruri nu se întâlnesc şi trebuie marşat foarte puternic, noi am început să facem această ofertă foarte târziu, din acest motiv suntem în situaţia aceasta că nu au venit suficienţi investitori şi nu s-au găsit căi de comunicare şi de a face oferta noastră viabilă. În momentul în care nu îţi bat la uşă foarte mulţi investitori nici nu poţi negocia. Directorul acestui parc ne-a prezentat două variante, variante care au venit şi în comisia de urbanism la care au fost prezenţi şi au prezentat propunerea lor, am o listă a tuturor ofertelor parcurilor industriale, preţurile variază foarte mult, de la minim la maxim, deci nu te poţi raporta la aceste preţuri, pentru că este de exemplu zona Timişoara care vinde foarte bine, pentru că este zona vestică. Nu vreau să exclud posibilitatea unui investitor de a opta între două soluţii, prima ca structură se bazează pe o soluţie prin care mergem doar pe concesionare, fără a da posibilitatea unui investitor să cumpere acel teren în viitor. A doua variantă merge pe concesionare pe 5 ani, după care dai posibilitatea să cumpere pământul. Nici investitorii nu sunt la fel. Şi ei au strategii pe perioadă scurtă, medie sau lungă, iar în cazul în care vine un investitor care vrea să îşi facă o fabrică pentru următorii 50 de ani de acum încolo, el vrea să aibă o siguranţă şi în ceea ce priveşte şi terenul. Sunt însă şi investitori care cunosc foarte bine piaţa, cunosc ce înseamnă fluxul economic dinspre vest şi nu vor să stea decât 5 – 10 ani în judeţul Mureş. Ei nu vor să cumpere, vor să concesioneze şi, după părerea mea, este corect să le dai ocazia să aleagă între cele două variante. Revin, nu vreau să discut asupra modului în care au ajuns la aceste calcule, cred că este bine fundamentat, au făcut prezentările, am promis că nu voi da un verdict pentru că trebuia să citesc materialul, dar am vrut să fac o mică observaţie la varianta a doua şi anume aceea că se poate face vânzare după 5 ani de zile. Având în vedere că terenul este în proprietatea Consiliului Local Ungheni şi Consiliului Local Sânpaul, din câte ştiu eu nu este reglementat nicăieri modul în care veniturile se distribuie în momentul în care se vinde o asemenea proprietate. Acei bani care se încasează, la cine intră? Să mergem pe ideea că, având în vedere că am adus 5,5 milioane de euro în acest parc industrial să putem să facem împărţeala banilor, dacă nu pe criterii bine stabilite, atunci măcar să mergem pe varianta 50% - 50%, iar astfel Consiliul Judeţean să obţină nişte venituri şi consiliile locale să obţină la rândul lor nişte bani. Noi am adus investiţia, noi am băgat 400.000 euro pe lângă cei 5,1 milioane euro PHARE. În concluzie sunt de acord în principiu cu cele două variante, dar daţi opţiunea investitorilor de a alege.

D-na preşedinte Lokodi: Noi în această şedinţă nu discutăm încă despre vânzare. Conform programului-cadru, noi în termen de 5 ani de zile nici nu putem lua o astfel de decizie. Deci noi, azi, discutăm despre un drept de preempţiune a celui care acceptă ca în cadrul contractului de concesionare să concesioneze la preţul de 2,34 mp/an. Cel care nu acceptă acest preţ nu va avea drept de preempţiune în momentul în care se va discuta vânzarea. Noi azi nu discutăm vânzarea. Noi discutăm să includem într-un contract încheiat de administraţia parcului, un drept. Şi acesta este dreptul de preempţiune. Cine nu e de acord cu preţul nostru şi vrea, conform anexei 1, preţ mult mai ieftin, acel concesionar nu are dreptul de a discuta posibilitatea preemţiunii. Noi putem accepta ambele variante. Noi azi nu putem hotărî vânzarea.

Dl vicepreşedinte Frătean: Ceea ce se solicită este absolut egal. Parcul a fost finanţat în urma asocierii dintre Consiliul Judeţean, oraşul Ungheni, comuna Sânpaul, oraşul Iernut, oraşul Luduş. Există o asociaţie care are un statut, care a intrat în negocieri şi a contractat grantul din Ministerul Integrării şi Comisia Europeană. Deci problema veniturilor este legată de această asociaţie, ea poate oricând aduce modificări la statut. Noi dăm azi Consiliului de Administraţie mecanismele de a continua procesul de licitaţie pe care l-a început conform legii române şi care se află în faza unor negocieri directe. Deci ei trebuie să ştie cum să negocieze cu cei care stau la poartă şi vor să intre în posesia terenurilor din parcul industrial. Pentru că acel preţ enunţat de 2,34 euro/mp/an are la bază două chestiuni:1 – acel contract de finanţare prevede că minim 5 ani de zile sunt obligat să finanţez, am o obligaţie şi 2 – nivelul preţului e calculat în baza legii române, care nu trebuie eludată, de recuperare a investiţiei. Tot legea spune cum se fac licitaţiile, cum pot să cobor un preţ sub preţul de licitaţie ş.a.m.d. Suntem în această fază: societatea administrator se străduieşte, noi i-am criticat dar sunt la început şi sunt convins că o să meargă mai bine, trebuie să îi ajutăm pentru că nimeni nu s-a născut cu diplomă de doctor în marketing. Dar au analizat foarte bine piaţa. Ştiu foarte bine dorinţele investitorilor. Când au propus aceste variante şi nivelurile de preţ, deci marja de negociere pe care o cer ei pentru a putea negocia cu investitorii, ei au calculat foarte bine tot ce e în România şi ce este în jur şi au studiat perspectiva. Când au venit şi au spus că vor să aibă posibilitatea ca acel Consiliu de Administraţie, acea asociaţie să poată vinde cu drept de preempţiune, să poată vinde la preţul de atunci.

Dl consilier Giurgea: Vorbim de pe poziţia unui bugetar, iertaţi-mă, dar trebuie să vorbim pragmatic. Eu sunt investitorul şi vreau să investesc în parcul industrial şi să iau exact parcela din spatele parcului. Ştiţi foarte bine că nu puteţi să mi-o daţi. E o problemă mare pe care presa a semnalat-o. Ştiţi foarte bine că nu poate fi dată în folosinţă. Noi am fost în comisia de buget şi a fost domnul director cu juristul şi eu am fost stupefiat să aud aşa ceva şi toată comisia a rămas stupefiată să spună că jumătate din parc nu poate fi folosit din cauza instalaţiilor.

D-na preşedinte Lokodi: Ştiţi foarte bine că Parcul are din start, din proiectare, anumite probleme, anumite impedimente şi am scris şi am vorbit şi am prezentat de fiecare dată. În partea de sud, datorită conului actual al aeroportului nu putem clădi clădiri înalte. Săptămâna viitoare vom avea vizita din exterior a unor specialişti care doresc să investească în aeroport, vom putea probabil face un contract prin care vom rezolva problemele, care sunt probleme arzătoare.

Dl consilier Giurgea: Noi trebuie să ajungem în comisia de buget ca să aflăm aceste lucruri. Al doilea lucru: gazul nu este introdus până în partea de sud a platformei.

D-na preşedinte Lokodi: Dar nici nu a fost vorba să fie introdus.

Dl consilier Giurgea: Ba da, a fost, sunt foarte revoltat pentru acest subiect. Şi mai este încă o problemă. Eu sunt investitor şi vreau să intru în Parc. Sunt bălţi, nu este gaz, vreau să fac clădire pe partea de sud, nu pot. Haideţi să rezolvăm aceste probleme şi putem discuta în paralel de problemele de ocupare a platformelor. Deci este o problemă şi noi nu vrem să recunoaştem că am făcut şi greşeli, sunt totuşi şi bani publici, să aflăm cine a greşit. Nu se poate aşa ceva! Executivul ştie, acum ştie şi plenul că sunt lucruri care nu sunt în regulă şi noi aflăm cu trei zile înainte de şedinţa de plen.

D-na preşedinte Lokodi: Niciodată nu v-a informat nimeni că avem parcele. Am zis că nu e împărţit Parcul pe parcele, că toată suprafaţa de 20 de ha este pusă la dispoziţia investitorilor şi vom da aceste parcele în raport de solicitare. Nu am spus niciodată că vreuna din componentele infrastructurii ar fi dusă de la vreo parcela. Pentru că dacă nu există parcelă, nu există infrastructură. Totdeauna am declarat: gazul, lumina, telefonul, apa, internetul este până la clădirea administrativă. De acolo, dacă vine un investitor şi zice că vrea 10 ha, pe 10 ha…

Dl consilier Giurgea: Vă rog să îmi permiteţi să vă întrerup, cu toată stima, nu este aşa. În afară de gaz, este curent până în partea de sud a parcelei, este telefon până în partea de sud a parcelei? Cine a făcut recepţia Parcului, doamna preşedinte? Noi am ridicat această problemă în comisia de buget. Şi de ce? Ca să ni se spună: da, s-au alocat iniţial o sumă de …., ea s-a diminuat şi din acest motiv nu s-au mai putut face unele lucrări conform proiectului iniţial. Noi am pus aceste întrebări şi nu ni s-a dat nici un răspuns. Sunt foarte supărat, doamna preşedinte, pe această situaţie. Ştiţi de ce? Pentru că dvs sunteţi preşedinta Consiliului Judeţean, dar mai aveţi încă doi vicepreşedinţi şi am sentimentul că nu îşi fac datoria cum trebuie.

Dl consilier Tatar: Eu am o singură întrebare? Avizul comisiei buget finanţe figurează aceste lucruri spuse de domnul Giurgea? Nu figurează. Deci dacă comisia respectivă are nişte idei de ce nu figurează pe aviz? Asta nu înţeleg. Discutăm în şedinţa plenului aceste lucruri care în comisii nu s-au discutat. Eu sunt total derutat, eu nu ştiu unde sunt: şedinţă de buget, de urbanism, sau şedinţă de plen?

D-na preşedinte Lokodi: Vă spun eu unde suntem: suntem la capitolul declaraţii politice, acuze aduse executivului, asta este şedinţa. Nu vă supăraţi, jos în birou, acum 2 ore, mi-aţi impus să am un stil ferm de a conduce şedinţele, unde există avize ale comisiilor să nu mai dau cuvântul ci să trecem la soluţionarea problemelor. Ajungem în sală şi gata, ziceţi altceva. Acum lăsaţi polemica, vă dau cuvântul, stăm până la ora 21, toată lumea povesteşte.

Dl consilier Giurgea: Nu am discutat aşa ceva. Avizele pe comisii, este un drept al comisiei, dar dvs nu puteţi să luaţi cuvântul nici unui consilier care doreşte să vorbească. Puteţi să limitaţi la cele 3 minute.

Dl consilier Socotar: Referitor la intervenţia colegului Tatar, în esenţă poate are dreptate .În comisia de buget finanţe eu nu am votat aşa cum a ieşit votul. Acum eu să tac din gură pentru că ceilalţi colegi ai mei au votat altfel? Eu nu am votat aşa cum a votat comisia. Referitor la cele spuse de colegul Giurgea, nu vreau să aduc acuzaţii, în schimb, la nivel de percepţie lucrurile stau cu totul altfel. Noi aveam un material scris din partea conducerii Parcului Industrial, în care sunt semnalate unele lucruri care fac ca într-adevăr acest Parc să aibă puncte slabe şi mai trebuie ceva bani investiţi şi trebuie făcute nişte oferte mai tentante pentru a atrage investitorii. Percepţia mea era că infrastructura este la fiecare parcelă, sau că lăţimea parcelelor este corespunzătoare şi am fost şi eu surprins neplăcut, poate aşa a fost situaţia. Revenind la esenţa problemei, la dreptul de preempţiune, eu acolo m-am înscris la cuvânt, de fapt, noi nu putem oferi investitorului doar promisiunea că peste 5 ani mai iau o dată în discuţie această treabă şi până atunci el plăteşte 2,34 euro/mp, faţă de altul care plăteşte 0,6 sau cât plăteşte. Noi ne obligăm ferm că peste 5 ani dacă tu vrei, eu îţi vând, pentru că altfel îi păcălim punându-i să plătească 2,34 euro faţă de alţii care vor plăti mult mai puţin şi peste 5 ani spunem (pentru că probabil vor fi alţii în această sală): ne-am răzgândit şi tu ai fost un fraier că ai dat mai mulţi bani timp de 5 ani. Colegii să mediteze atent la această problemă. Pe de altă parte sunt de acord să se meargă pe ambele variante şi să lăsăm la latitudinea investitorului dreptul de a alege una sau alta, cu toate că colegii de la Parc au zis că după părerea lor e exclusiv, ori una, ori alta. Nu am înţeles de ce, dar eu cred că ar fi bine să mergem cu amândouă. Dar dacă oferim dreptul de preempţiune, Consiliul Judeţean se obligă ca peste 5 ani să vândă terenul, nu că ne răzgândim.

Dl consilier Cosma: Consiliul Judeţean nu poate aproba vânzarea parcelelor din Parcul Industrial, întrucât nu este proprietar asupra terenului. Cuprinderea în oferta de concesionare a dreptului de preempţiune, asupra acestuia Consiliul poate să se pronunţe şi să adopte această poziţie în raport cu concesionarea. Vânzarea, însă, nu este de competenţa consiliului şi nici nu poate fi pusă în discuţie acum şi aici. Este la latitudinea consiliilor locale. Acestea vor hotărî asupra vânzării. Noi suntem de acord ca acţionar majoritar ca acele parcele să fie concesionate de la un preţ minim în condiţiile în care autorităţile locale vor vinde acel teren. După părerea mea, cred că consiliile locale vor trebui să adopte o decizie în privinţa vânzării în raport cu această a doua variantă şi cred că domnul Socotar are dreptate atunci când spune că acel investitor atunci când spune că acel investitor care vine şi concesionează la 2,34 el trebuie să ştie că va dobândi proprietatea asupra terenului după 5 ani.

D-na preşedinte Lokodi: Dar începutul lanţului trebuie să fie hotărârea noastră de azi.

Dl consilier Cosma: Sigur că da. În care suntem de acord cu concesionarea cu acel drept de preempţiune.

Dl secretar Togănel: Am discutat cu primarii de la Ungheni şi de la Sânpaul, dânşii au discutat cu consilierii şi vor supune aprobării consiliilor locale această problemă. Şi după părerea domnilor primari nu vor fi probleme în ce priveşte introducerea acestei clauze în contract ca după expirarea perioadei de 5 ani să se vândă parcelele.

Dl consilier Mora: Trebuie dus lucrul până la capăt, deci nu se poate eu ca investitor nu se poate să vin să investesc 10 milioane de euro într-o parcelă, mă ameţiţi că îmi daţi concesiune pe 5 ani şi după 5 ani îmi spuneţi că nu, că ne mai gândim, iar în următorul mandat de consiliu în care probabil că nu o să mai fim noi consilieri se va gândi următorul consiliu dacă le dă sau nu terenul spre vânzare. Nu putem avea loc de dubii. Dacă avem cele două variante şi în varianta doi, când discutăm de vânzare după 5 ani sau minim 5 ani, cum ne cere Uniunea Europeană pentru că ne-au dat 5,1 milioane, atunci trebuie discutat cum împărţiţi acei bani, pentru că trebuie să ne luptăm să facem venit la Consiliul Judeţean din acel pământ, pentru că acea investiţie nu s-a născut pentru că consiliul local Ungheni şi Sânpaul au adus nişte terenuri. Noi am făcut un lobby şi am adus 5,1 milioane euro. Discutăm de 800.000 mp de teren pe care îl socotesc la un preţ mediu de acum încolo de 20 euro/mp, deci discutăm de 16 milioane de euro, la care eu am pretenţia la cel puţin jumătate din suma aceasta ca venituri pentru Consiliul Judeţean: dacă adoptăm varianta doi, trebuie să hotărâm cum vom împărţi în viitor şi banii ce se vor obţine din vânzare, există o lege a investiţiilor prin care trebuie recuperate unele investiţii şi prin care eu să îmi fac un venit la Consiliul Judeţean. Vin cu o propunere concretă: cele două consilii locale au pământul. Pot intra cu aceste pământuri în această asociere a Parcului Industrial, ca aport în natură. Ei sunt cu drept de administrare.

Dl secretar Togănel: Societatea este o societatea comercială care are ca obiect de activitate administrarea Parcului Industrial. Este o societate pe acţiuni, sunt 5 acţionari, dintre care Consiliul Judeţean, judeţul Mureş este cel mai mare acţionar. Terenul este dat în administrarea societăţii Parc pe perioada funcţionării Parcului Industrial, deci proprietatea este a celor două unităţi administrativ-teritoriale. Vă rog să reţineţi că societatea a făcut o investiţie acolo, valoarea terenului a crescut prin aceasta investiţie. Este una să vinzi teren agricol chiar în zona respectivă şi e alta să vinzi teren cu utilităţile respective. Deci eu cred că atunci când se va calcula repartizarea fondurilor obţinute din vânzare se va avea în vedere această chestiune.

Dl consilier Mora: Domnul Togănel, una este să ai presupuneri că va avea cineva bunul simţ să recunoască acele datorii şi investiţii şi alta este să avem înscris foarte clar ca investiţii şi ca mod de recuperare.

D-na preşedinte Lokodi: Dr înscrisul este însăşi actul prin care această societate pe acţiuni s-a constituit, procentul în societate pe acţiuni, domnilor!

Dl consilier Mora: Dacă se vinde peste 6 ani terenul Consiliul Judeţean nu va lua nici un leu pentru că este în proprietatea Consiliului Local Ungheni sau a Sânpaulului, aici vreau să clarificăm de la bun început, nu peste 10 ani când totul va fi mult mai scump şi când nimeni nu va dori să împartă banii obţinuţi pe acele terenuri. Asta trebuie să discutăm, pentru că dacă adoptăm varianta 2 trebuie discutat şi modul de împărţire al banilor. Sper că m-am făcut bine înţeles cu ceea ce spun şi nu trebuie să ne pripim cu această hotărâre, este o modalitate de a aduce bani în Consiliul Judeţean, bani serioşi. Iar a doua chestiune, haideţi să externalizăm acest serviciu, dacă se poate să cerem ajutorul tuturor pentru mediatizarea ofertei pe care o avem la Parcul Industrial.

D-na preşedinte Lokodi: Am scris scrisori către toate ambasadele, am trimis material tipărit în limba engleză, în limba română, oriunde am considerat că este necesar, ne adresăm de fiecare dată când mergem la târguri economice în străinătate, ducem material pe CD, ducem material tipărit, haideţi să ascultăm şi juristul de la Parc să vedem cum vede lucrurile domnia lui.

Dl secretar Togănel: Vă rog să reţineţi că cei 5 acţionari, sunt unităţi bugetare. Orice vânzare a unui imobil aparţinând unităţii bugetare, se face pe baza unui raport de expertiză. Deci la momentul respectiv se va face raportul de expertiză şi se vor face aceste calcule despre care vorbiţi dvs.

D-na preşedinte Lokodi: Dar domnule Mora, dvs vreţi acum nişte lucruri tehnice care urmează să se întâmple peste 5 ani. Condiţiile la vânzare nu le stabilim noi, pentru că nu este terenul în proprietatea noastră, nu putem să vindem noi. Atunci ce condiţii vreţi să stabiliţi? Dacă nu e al nostru, ce condiţii? Scoateţi preempţiunea atunci, dar un drept în principiu că poate fi inclus într-o hotărâre la Ungheni sau la Sânpaul, nu văd de ce vă împiedică?

Dl consilier Giurgea: Situaţia în care eu sunt investitorul şi vreau să îmi spuneţi clar: da, merg cu 2,34 euro şi peste 5 ani, cu dreptul de preempţiune pe care îl votăm azi vreau să îl cumpăr. Ce certitudine am eu că peste 5 ani pot să îl cumpăr mai ales că nu e proprietatea mea, mai ales că este altă administraţie şi locală şi judeţeană. Asta vrem noi să înţelegem. Dacă eu vreau să cumpăr acolo o suprafaţă de teren, dvs ca preşedinte, ca proprietar, ca acţionar majoritar cum mă sfătuiţi să o fac. Mă încurajaţi, prin vorbe, eu vă spun când dau banii, nu îi dau pe poveşti, noi povestim mult, dar cine dă banii, nu dă pe poveşti, dă pe scris negru pe alb şi bine conturat juridic.

Dl secretar Togănel: În perioada imediat următoare şi ceilalţi acţionari, în consiliile locale, vor aproba acelaşi lucru şi în această situaţie se va trece în contractul de concesionare dreptul de preempţiune de a cumpăra terenul după 5 ani.

D-na preşedinte Lokodi: Aportul nostru este toată valoarea de 5 milioane de euro în momentul în care vinzi ceva şi nu e doar un teren, are utilităţi, cota parte a valorii investite nu se scade din valoarea nudului teren? Se scade.

Dl vicepreşedinte Groza: Se face un raport de evaluare, o expertiză. Noi am contribuit cu 500.000 euro aproximativ, iar când se va calcula partea noastră aceasta va fi avută în vedere.

Dl Brişcaru: E vorba de o investiţie a Consiliului Judeţean care a fost iniţiată după o altfel de filozofie la momentul iniţial al promovării proiectului de realizare a Parcului Industrial. Era vorba de realizarea de investiţii în judeţul Mureş, pentru a crea locuri de muncă şi pentru a aduce într-o zonă considerată a fi puternic industrializată în afara centrului urban sau rural. S-au investit 6 milioane de euro, din care 5 milioane şi ceva nu sunt banii Consiliului Judeţean. Creşterea de valoare pe priorităţile stabilite de Consiliul Judeţean, au fost acordate de un finanţator extern, pentru că acelea au fost priorităţile. Dacă priorităţile pentru Consiliul Judeţean ar fi fost la finanţatorul extern să îşi recupereze banii, 500.000 euro pe care el i - a dat, eu sunt foarte sigur că finanţatorul extern nu ar mai fi dat nici un ban. Sunt două oferte propuse dvs. prin acest proiect de hotărâre. O primă ofertă este exclusiv de competenţa Consiliului Judeţean şi se referă la diminuarea redevenţei în funcţie de numărul de ani pe care se plăteşte anticipat, prima dintre ele. Suntem pe o piaţă competiţională, Parcul Industrial se află în competiţie cu alte 100 de parcuri. Această ofertă este de competenţa exclusiv a Consiliului Judeţean ca acţionar majoritar. Cea de a doua este o altă formulă propusă dvs. dar care doar un anumit interval de timp rămâne în competenţa dvs, ca autoritate a administraţiei publice. Pentru că, în paralel, aşa cum am mai spus, vom solicita toate actele necesare pentru a însoţi clauza de preempţiune. Clauza de preempţiune pe care dorim să o înscriem este o parte a raporturilor juridice care se vor crea ulterior. Vor fi însoţite pe lângă contractul de concesiune, pentru că ar fi nefiresc să înscriem doar o clauză, deci prima propunere este exclusiv a dvs, ca acţionar majoritar, cea de a doua urmează a fi negociată. Noi am dorit să vă supunem atenţiei variantele pe care le-am considerat viabile pe piaţa parcurilor industriale şi nouă ni se pare o soluţie bună a ni le pune la îndemână pe ambele, pentru că vor fi situaţii diferite, de la caz la caz, de la cei care vin să investească şi e opţiunea lor, dar eu cred că în acest moment, a bloca discuţia în zona „cât ne recuperăm din banii pe care i-am băgat?” noi nu vindem utilităţile, nu vindem reţeaua de apă, nu vindem reţeaua de canal, nu vindem utilităţile, noi înstrăinăm un teren, dorim să participăm la înstrăinarea unui teren care nu este al Consiliului Judeţean, la momentul la care Consiliul Judeţean nu avea teren au venit alţii şi l-au dat şi Consiliul Judeţean a ajutat să fie viabilizat, deci noi am dori ca lucrurile să se deblocheze din acest punct de vedere, pentru că a ne pune pe noi şi mare parte dintre dvs cât ni se mai cuvin a se lua, se uită şi nu se mai au în vedere exact priorităţile pentru care acest parc a fost realizat şi finanţat în mare parte de alţii.

Art.1 Se aprobă cu 26 voturi „pentru”, 3 nu au votat (Şopterean, Tatar, Venczi), 6 absenţi (Balogh, Boloş, Bartha, Ţintoşan, Benedek, Iacob).

Art.2 Se aprobă cu 27 voturi „pentru” , 2 nu au votat (Şopterean, Tatar), 6 absenţi (Balogh, Boloş, Bartha, Ţintoşan, Benedek, Iacob).

Art.3 Se aprobă cu 27 voturi „pentru” , 2 nu au votat (Şopterean, Tatar), 6 absenţi (Balogh, Boloş, Bartha, Ţintoşan, Benedek, Iacob).

În întregime hotărârea se aprobă cu 26 voturi „pentru” , 3 nu au votat (Lokodi, Şopterean, Tatar), 6 absenţi (Balogh, Boloş, Bartha, Ţintoşan, Benedek, Iacob).

Dl vicepreşedinte Frătean: Parcul Industrial a fost aprobat în urma O.G.48/2002 care a aprobat memorandumul de finanţare la nivelul întregii ţări pentru lucrări de infrastructură în care judeţul Mureş a câştigat acest proiect. Judeţul Mureş s-a prezentat cu un proiect în valoare de 10 milioane dolari. Au fost aprobaţi 6 milioane dolari. În consecinţă s-a analizat şi aprobat un contract cu proiectantul în valoare de 6 milioane de dolari. Prin această aprobare s-a convenit şi nivelul investiţiilor, a utilităţilor care vor fi făcute în Parcul Industrial, anume ce se reduce pentru a se ajunge la cifra de 6 milioane. Pe acest proiect s-a trecut la execuţia parcului industrial finanţat de Comisia Europeană. Deci nivelul dotărilor l-aţi cunoscut şi l-aţi aprobat în 2002 . Am constatat că nu erau rezolvate câteva probleme importante şi anume: conducta de gaz era la 1 km de actualul amplasament al Parcului Industrial şi trasă doar o conductă subţire doar pentru alimentarea centralei clădirii administrator, din negocieri dure cu Comisia Europeană am tras toată capacitatea în interiorul Parcului; că racordul electric şi transformatorul nu era rezolvat, subtraversări – supratraversări, au fost rezolvate; s-a constatat problema apelor pluviale şi a fost rezolvată; s-a constatat că nu este rezolvată alimentarea uzinei de apă cu curent electric, a fost rezolvată şi aceasta, s-a constatat că terenurile pe care trec drumurile şi o serie de utilităţi nu au fost rezolvate conform angajamentelor şi noi le-am rezolvat.

Recepţia Parcului Industrial s-a făcut pe proiectul aprobat în 2002 şi este la standardele aprobate atunci. Nici nu se putea altfel atâta timp cât era un contract semnat cu Uniunea Europeană.

6. Proiect de hotărâre privind modificarea componenţei Consiliului de Administraţie la R.A. Aeroportul Tîrgu Mureş

D-na preşedinte Lokodi: Aici intervine o singură modificare, în locul domnului Miclea Liviu, intră doamna Felicia Pop, comisiile au văzut au avizat fără obiecţii, să trecem la vot.

Art.1 Se aprobă cu 29 voturi „pentru” , 1 nu au votat (Sămărghiţan), 5 absenţi (Boloş, Bartha, Ţintoşan, Benedek, Iacob).

Art.2 Se aprobă cu 29 voturi „pentru” , 1 nu au votat (Sămărghiţan), 5 absenţi (Boloş, Bartha, Ţintoşan, Benedek, Iacob).

Art.3 Se aprobă cu 29 voturi „pentru” , 1 nu au votat (Sămărghiţan), 5 absenţi (Boloş, Bartha, Ţintoşan, Benedek, Iacob).

Art.4 Se aprobă cu 29 voturi „pentru” , 1 nu au votat (Sămărghiţan), 5 absenţi (Boloş, Bartha, Ţintoşan, Benedek, Iacob).

În întregime hotărârea se aprobă cu 29 voturi „pentru” , 1 nu au votat (Sămărghiţan), 5 absenţi (Boloş, Bartha, Ţintoşan, Benedek, Iacob).

7. Proiect de hotărâre privind numirea unei noi comisii de cenzori la S.C. Drumuri şi Poduri Mureş S.A.

D-na preşedinte Lokodi: Normal că această hotărâre ar trebui să conţină eliberarea vechii comisii care era. Aşa este. La comisia de buget s-au propus unele persoane, comisia juridică şi de amenajarea teritoriului au fost de acord cu revocarea comisiei vechi şi cu numirea unei comisii noi. Persoanele propuse de comisia economică sunt: Kacso Katalin, Pătraşcu Georgel, Cazan Anisia, Radu Dragoş, Olaru Lucian. Primii trei vor fi membri plini iar ceilalţi, membri supleanţi. În ordinea citită, supun la vot. (vot secret)

Kacso Katalin - 25 voturi „pentru” , 1 „împotriva” , 2 abţineri 3 nu au votat, 4 absenţi . Pătraşcu Georgel - 27 voturi „pentru” , 2 „împotriva, 2 abţineri, 4 absenţi.

Cazan Anisia - 28 voturi „pentru” , 2 „împotriva, 1 nu a votat, 4 absenţi.

Radu Dragoş - 19 voturi „pentru”, 7 „împotrivă”, 1 nu a votat, 4 absenţi.

Olaru Lucian - 15 voturi „pentru”, 11”împotriva”, 3 abţineri, 2 nu au votat, 4 absenţi.

Art.1 - 30 voturi „pentru”, 1 abţinere, 4 absenţi

Art.2 - 29 voturi „pentru”, 1 abţinere, 1 nu a votat, 4 absenţi

Art.3 - 29 voturi „pentru”, 1 abţinere, 1 nu a votat, 4 absenţi

Art.4 - 29 voturi „pentru”, 1 abţinere, 1 nu a votat, 4 absenţi

Art.5 - 29 voturi „pentru”, 1 abţinere, 1 nu a votat, 4 absenţi

În întregime - 30 voturi „pentru”, 1 nu a votat, 4 absenţi

Dl secretar Togănel: Domnul Olaru a primit doar 15 voturi pentru, deci nu poate fi ales ca membru supleant.

8. Proiect de hotărâre privind numirea unui nou reprezentant al Consiliului Judeţean Mureş în Adunarea Generală a Acţionarilor la S.C. Servicii de Utilităţi Rurale Mureş SA.

D-na preşedinte Lokodi: Comisia economică a propus pe domnul Kopacz Nicolae. Comisia juridică nu a făcut nici o propunere dar a avizat proiectul de hotărâre. Domnul Diana şi-a dat demisia şi atunci a fost propus domnul Kopacz.

(vot secret)

Art.1 Se aprobă cu 31 voturi „pentru”, 4 absenţi.

Art.2 Se aprobă cu 31 voturi „pentru”, 4 absenţi.

Art.3 Se aprobă cu 31 voturi „pentru”, 4 absenţi.

Art.4 Se aprobă cu 31 voturi „pentru”, 4 absenţi.

Art.5 Se aprobă cu 31 voturi „pentru”, 4 absenţi.

Art.6 Se aprobă cu 31 voturi „pentru”, 4 absenţi.

În întregime hotărârea se aprobă cu 31 voturi „pentru”, 4 absenţi.

9.Proiect de hotărâre privind desemnarea unui membru în Consiliul de Administraţie al Casei de Asigurări de Sănătate a Judeţului Mureş

D-na preşedinte Lokodi: Acest proiect prevede revocarea doamnei Donath Adela din Consiliul de Administraţie şi numirea în locul dânsei a domnului Iszlai Arpad, medic la Reghin. Proiectul a fost discutat în comisia socio – culturală, juridică, toată lumea a fost de acord. (vot secret)

Art.1 Se aprobă cu 31 voturi „pentru”, 4 absenţi.

Art.2 Se aprobă cu 30 voturi „pentru”, 1 împotriva, 4 absenţi.

Art.3 Se aprobă cu 30 voturi „pentru”,1 împotriva, 4 absenţi.

În întregime hotărârea se aprobă cu 30 voturi „pentru”, 1 împotriva,4 absenţi.

10.Proiect de hotărâre privind numirea unei persoane care va ţine registrul datoriilor publice locale şi registrul garanţiilor şi a înlocuitorului acestuia

D-na preşedinte Lokdi: Se numeşte doamna Kadar Katalin, inspector la

Direcţia Economică pentru acest registru. Comisa juridică şi-a dat acordul.

Art.1 Se aprobă cu 28 voturi „pentru”, 2 „împotriva”( Amza, Suciu), 1 nu a votat (Kakasi), 4 absenţi (Boloş, Bartha, Benedek, Iacob).

Art.2 Se aprobă cu 29 voturi „pentru”, 1 „împotriva”( Amza), 1 nu a votat (Kakasi), 4 absenţi (Boloş, Bartha, Benedek, Iacob).

Art.3 Se aprobă cu 28 voturi „pentru”, 1 „împotriva”( Amza), 2 nu au votat (Kakasi, Giurgea), 4 absenţi (Boloş, Bartha, Benedek, Iacob).

În întregime hotărârea se aprobă cu cu 29 voturi „pentru”, 1 „împotriva”( Amza), 1 nu a votat (Kakasi), 4 absenţi (Boloş, Bartha, Benedek, Iacob).

11.Proiect de hotărâre privind împuternicirea domnului Suciu Călin de a îndeplini funcţia de reprezentant al Consiliului Judeţean Mureş în Adunarea Generală a Acţionarilor la S.C. COMPANIA AQUASERV S.A., pe perioada absenţei din ţară a domnului Virág György, respectiv 16 februarie – 16 aprilie 2006

D-na preşedinte Lokodi: Cu toate că în acest proiect de hotărâre este

pentru perioadă de o lună, eu consider că am putea numi definitiv pe domnul Suciu. Deci să ştergem perioada.

Art.1 Se aprobă cu 31 voturi „pentru”, 4 absenţi.

Art.2 Se aprobă cu 30 voturi „pentru”, 1 împotriva, 4 absenţi.

În întregime hotărârea se aprobă cu 30 voturi „pentru”, 1 împotriva,4 absenţi

31.Informare privind planul strategic de activitate în slujba comunităţii şi pentru asigurarea ordinii şi liniştii publice şi Evaluarea activităţii şi rezultatelor obţinute de Inspectoratul de Poliţie Mureş pe anul 2005

D-na preşedinte Lokodi: A fost foarte complexă prezentarea dvs, materialul

stă la dispoziţia presei, să ştiţi că noi am trecut în buget fondurile pe care le-am discutat în luna noiembrie, în condiţiile în care vor veni rectificări, vom aloca încă o cotă o valoare egală cu cât alocă şi dânşii şi să sperăm că vom putea definitiva această asociere după care se va putea trece la achiziţionarea acelor autoturisme cu care dorim să vă ajutăm.

Dl inspector şef Căbulea: Vreau să vă mai informez că în luna ianuarie am participat la evaluarea activităţii la nivel central, unde judeţul Mureş a fost apreciat ca fiind pe locul doi pe ţară la nivelul activităţilor desfăşurate pe parcursul anului 2005. S-a efectuat un sondaj de opinie la nivelul judeţului Mureş şi vreau să vă spun că poliţia Judeţului Mureş este creditată cu un procent de peste 60% cu încrederea populaţiei, ceea ce înseamnă că eficienţa noastră în anul 2005 a fost mult mai bună decât în anii trecuţi şi acest lucru a fost foarte bine cotat.

D-na preşedinte Lokodi: Vă felicităm şi noi pentru că efectiv simţim acest lucru, pentru că putem să trăim în acest oraş în siguranţă.

Dl inspector şef Căbulea: Dacă în alte judeţe există grupuri de infractori care au acţionat înarmaţi la noi nu sunt astfel de grupări şi sperăm să nici nu se organizeze, pentru că sunt în atenţia noastră şi nu vrem să ne trezim cu probleme atât de grave cum sunt taxele de protecţie şi recuperările de bani.

Dl consilier Giurgea: Într-adevăr se simte că Poliţia este mult mai activă decât până acum. Aş vrea să vă adresez o întrebare: eu salut prezenţa agenţilor de circulaţie pe străzile Tîrgu Mureşului, ei au făcut de la începutul anului multă rânduială atât în trafic cât şi în acte. Ceea ce vreau să vă rog, se practică pirateria foarte puternic. Este o problemă pentru noi care suntem autorizaţi şi plătim taxe foarte multe şi foarte mari, cu toate acestea sunt foarte mulţi piraţi, care nu plătesc absolut nimic, merg pe traseele noastre şi ne iau călătorii. Din nefericire, sunt agenţi de poliţie de pe raza unor localităţi care pur şi simplu lucrează mână în mână cu aceşti piraţi. În ce sens? Nu sunt prinşi niciodată aceşti oameni cu aceste maşini, care nu au nici un fel de act, ne încasează foarte mulţi bani, volumul de încasări ne scade în fiecare zi şi nu îi prindem. V-aş ruga să aveţi amabilitatea să puneţi efectiv mâna pe ei, pentru că nu se mai poate aşa. Pentru că dacă nu se face acest lucru, vreau să vă spun oficial şi foarte sincer suntem în imposibilitatea de a mai opera, iar în acest fel cei care vor suferi vor fi călătorii de pe acele trasee.

Dacă am făcut reclamaţii la unii şefi de post, unele în scris altele nu, vă rog să mă credeţi că am fost mai des sancţionaţi, opriţi, verificaţi, iar acei piraţi nu sunt prinşi niciodată.

Dl consilier Radu: Foarte mulţi cetăţeni din mediul rural sunt nemulţumiţi şi şi eu sunt nemulţumit de modul cum suntem apăraţi de infractori. Eu nu neg cifrele date de dvs de 11.096 dar din discuţiile pe care le am în teritoriu, eu cred că sunt mai multe. În satul din care sunt eu pot să vă spun pe anul 2005 o serie de date cu furturi care s-au făcut de la oameni, care nu se pot apăra, de exemplu Sămărghiţan Sofia – 5 milioane, Rad Anuţa – 2 milioane, la alţii le-au furat găini, la alţii toată slănina, inclusiv mie, personal, mi-au furat din casă portmoneul cu toate actele şi 7 milioane cât aveam. Nu am decât acest act cu care mă legitimez. Deci vă rog să nu o luaţi în nume de rău, dar dacă discutaţi cu locuitorii satelor veţi vedea că sunt nemulţumiţi. Au fost chiar cazuri când s-a furat chiar un tăuraş de pe câmp, enorm de multe infracţiuni. Vă rugăm să ne sprijiniţi şi să luaţi măsuri.

12.Proiect de hotărâre privind aprobarea obiectivelor şi criteriilor de performanţă pe anul 2006, pentru directorii agenţilor economici aflaţi sub autoritatea Consiliului Judeţean Mureş

D-na preşedinte Lokodi: Pentru fiecare avem criteriile de performanţă în anexe. Având în vedere că am scos punctul 5 de pe ordinea de zi, v-aş ruga să trecem la vot cu criteriile de performanţă dar cu precizarea că sumele se vor rectifica.

Dl consilier Mora: Am văzut criteriile de performanţă, un lucru nu reiese însă din niciuna ce se întâmplă când faci cel mai slab punctaj, se scade salariul, dăm afară, ce se întâmplă?

D-na Monica Dohotaru: Există un contract de performanţă încheiat anterior, acesta este un act adiţional actualizat anual, în el se prevede că în cazul în care nu se realizează criteriile, se face o diminuare a salariului cu 30%.

Art.1 Se aprobă cu 29 voturi „pentru”, 2 nu au votat (Lădariu, Suciu), 4 absenţi.

Art.2 Se aprobă cu 30 voturi „pentru”, 1 nu a votat (Suciu), 4 absenţi.

Art.3 Se aprobă cu 29 voturi „pentru”, 2 nu au votat (Lădariu, Suciu), 4 absenţi

Art.4 Se aprobă cu 29 voturi „pentru”, 2 nu au votat (Lădariu, Suciu), 4 absenţi

Art.5 Se aprobă cu 29 voturi „pentru”, 2 nu au votat (Lădariu, Suciu), 4 absenţi

Art.6 Se aprobă cu 29 voturi „pentru”, 2 nu au votat (Lădariu, Suciu), 4 absenţi

În întregime hotărârea se aprobă cu 29 voturi „pentru”, 2 nu au votat (Lădariu, Suciu), 4 absenţi

13. Proiect de hotărâre privind cuprinderea în domeniul public al judeţului Mureş a unor imobile achiziţionate de Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Mureş şi transmiterea dreptului de administrare către această instituţie

D-na preşedinte Lokodi: Anii anteriori, pe baza unor proiecte PHARE s-au achiziţionat unele imobile, imobile care s-au trecut pe baza contractelor de atunci în proprietatea D.G.A.S.P.C, ulterior, pe baza legii, rectificăm acest lucru şi pe baza proiectului de hotărâre trecem în legalitate. Comisia de servicii, comisia juridică şi comisia de urbanism au avizat acest proiect.

Art.1 Se aprobă cu 30 voturi „pentru”, 1 nu au votat (Suciu), 4 absenţi

Art.2 Se aprobă cu 30 voturi „pentru”, 1 nu au votat (Suciu), 4 absenţi

Art.3 Se aprobă cu 30 voturi „pentru”, 1 nu au votat (Suciu), 4 absenţi

Art.4 Se aprobă cu 30 voturi „pentru”, 1 nu au votat (Suciu), 4 absenţi

În întregime hotărârea se aprobă cu 30 voturi „pentru”, 1 nu au votat ( Suciu), 4 absenţi.

14. Proiect de hotărâre privind prelungirea dreptului de administrare transmis Consiliului Local al Municipiului Tîrgu Mureş pentru spaţiile situate în Tîrgu Mureş, str.Călăraşilor, nr.26-28, în vederea funcţionării Serviciului de Evidenţă a Persoanelor

D-na preşedinte Lokodi: Contrar atacurilor, noi suntem în continuare în cadru legal şi sper că vom vota acest proiect.

Dl consilier Giurgea: Sunt de acord, dar pe o perioadă limitată.

D-na preşedinte Lokodi: Este pe perioadă de un an. De fiecare dată noi prelungim pe un an, aşa prevede legea.

D-na Monica Dohotaru: Este vorba de un serviciu public, deci în mod normal când se acordă drept de administrare el nu se limitează în timp. Noi anul trecut am limitat acest drept, dar în mod normal când dăm la instituţii nu există termen, numai dacă se dă în folosinţă gratuită.

Dl consilier Giurgea: Eu zic să limităm, fac propunere pe un an, apoi dacă vrem să facem ceva îi avertizăm şi peste doi ani ei trebuie să iasă.

Art.1 Se aprobă cu 30 voturi „pentru”, 1 nu a votat (Venczi), 4 absenţi.

Art.2 Se aprobă cu 30 voturi „pentru”, 1 nu a votat (Venczi), 4 absenţi.

Art.3 Se aprobă cu 30 voturi „pentru”, 1 nu a votat (Venczi), 4 absenţi.

Hotărârea în întregime se aprobă cu 30 voturi „pentru”, 1 nu a votat (Venczi), 4 absenţi.

15. Proiect de hotărâre privind acceptul donaţiei acordate Consiliului Judeţean Mureş de „Protezione Civile” din Bolzano – Alto Adige, Italia şi stabilirea destinaţiei acesteia

Art.1 Se aprobă cu 31 voturi „pentru”, 4 absenţi

Art.2 Se aprobă cu 31 voturi „pentru”, 4 absenţi

Art.3 Se aprobă cu 31 voturi „pentru”, 4 absenţi

Art.4 Se aprobă cu 31 voturi „pentru”, 4 absenţi

Hotărârea în întregime se aprobă cu 31 voturi „pentru”, 4 absenţi.

17. Proiect de hotărâre privind modificarea Structurii organizatorice, a Statului de funcţii şi a Regulamentului de organizare şi funcţionare ale Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Mureş

Art.1 Se aprobă cu 30 voturi „pentru”, 1 nu a votat (Frătean), 4 absenţi

Art.2 Se aprobă cu 29 voturi „pentru”, 2 nu au votat(Frătean, Bozodi), 4 absenţi.

Art.3 Se aprobă cu 30 voturi „pentru”, 1 nu a votat (Frătean), 4 absenţi

Art.4 Se aprobă cu 29 voturi „pentru”, 2 nu au votat(Frătean, Bozodi), 4 absenţi.

Hotărârea în întregime se aprobă cu 29 voturi „pentru”, 2 nu au votat(Frătean, Bozodi), 4 absenţi.

18. Proiect de hotărâre privind susţinerea proiectului de închidere a Centrului de Plasament nr.5 Luduş, prin Programul de Interes Naţional PIN1/2006

Dl consilier Szalkay: Acest material nu a fost dezbătut la comisia economică în amănunţime, am constatat ulterior că cu acest proiect se va permite crearea a patru case de tip familial, un centru rezidenţial pentru copii cu handicap şi două centre de tranzit pentru tineri proveniţi din centre de plasament precum şi extinderea reţelei de asistenţi maternali cu 10 persoane. Se precizează că în 2005 cheltuielile centrului au fost de 11 miliarde, în timp ce cu susţinerea acestor 5 case va fi de 9 miliarde. Deci mai puţin. Vreau să întreb dacă avem nişte calcule, dacă s-au făcut calcule economice şi să ne explice domnul director cum se poate ca să fie mai mici cheltuielile.

Dl director economic Mezei: Bugetul propus de noi nu este depus, noi am făcut un buget estimativ pentru aceste 4 servicii care au fost amintite de domnul Szalkay. În prezent, la Centrul de Plasament din Luduş sunt 125 de copii cu un personal de 71 persoane, iar prin crearea acestor servicii vreau să vă informez că numărul de personal se reduce, la fel se reduce şi efectivul de copii până la 71, iar diferenţa de copii până la 125 reprezintă copiii care noi îi numim asistaţi, adică fac şcoala în alte oraşe decât Luduş şi care treptat ies din sistem. Prin această finanţare vom obţine fonduri semnificative, care spunem noi că sunt foarte importante, bugetul estimat este mult mai mic şi se ridică la 9 miliarde şi 400 milioane, asta înseamnă că contribuţia Consiliului Judeţean se ridică la 28 de miliarde în 3 ani de zile. Ar fi păcat să pierdem acest proiect, mai ales că, conform strategiei judeţene, vrem să desfiinţăm centrele de plasament, adică centrele care au efective de peste 100 de copii.

Dl consilier Lădariu: Personal, când este vorba de copii, mă simt obligat să judec puţin altfel lucrurile, invocând şi o oarecare sensibilitate. Cuvântul acesta închidere, după 1989 este asociat cu demolare. Aş vrea să precizez ceea ce domnul director nu a spus, anume că personalul de specialitate este asigurat, spaţiile asigurate şi să nu se creadă că aceşti copii vor fi împrăştiaţi în mai multe localităţi. S-a ţinut cont de acest fapt, că sunt asigurate spaţiile şi personalul de specialitate şi serviciile, deci nu se va întâmpla aşa ceva. Atenţie doar ca nu cumva printr-un scurt circuit o bună intenţie să se transforme într-un bumerang. Sunt sigur că vor dobândi ceea ce şi-au propus.

D-na consilier Diaconescu: Am avut ocazia să vizitez câteva case de tip familial prin amabilitatea celor de la D.G.A.S.P.C şi vreau să vă spun că am găsit nişte lucruri foarte bune pentru grupuri mici de copii, copii care se simt ca într-o familie, sunt integraţi în sistem din acesta de familie şi se bucură de o parte din căldura familiei care se ocupă de ei. Cât despre Centrul de la Luduş găsesc că este benefică trecerea de la această intituţionalizare de tip mamut care nu mai este acceptată de Europa şi care probabil nu ne va primi cu acest sistem. Cu ceva timp în urmă am avut ocazia să predau la copii care vin de la astfel de case mamut, nu vă spun că erau copii cu un vocabular subdezvoltat, singura lor preocupare era să revendice, ei nu se gândeau că şi ei trebuie să dea ceva societăţii şi că trebuie să se integreze într-un anumit sistem social.

Art.1 Se aprobă cu 29 voturi „pentru”, 1 nu a votat(Radu), 1 abţinere (Szalkay), 4 absenţi.

Art.2 Se aprobă cu 29 voturi „pentru”, 1 nu a votat(Radu), 1 abţinere (Szalkay), 4 absenţi.

Art.3 Se aprobă cu 29 voturi „pentru”, 1 nu a votat(Radu), 1 abţinere (Szalkay), 4 absenţi.

Hotărârea în întregime se aprobă cu 29 voturi „pentru”, 1 nu a votat(Radu), 1 abţinere (Szalkay), 4 absenţi.

19. Proiect de hotărâre pentru modificarea şi completarea anexei la Hotărârea Consiliului Judeţean Mureş nr.7/2005 şi a anexei la Hotărârea Consiliului Judeţean Mureş nr.160/2005 de aprobare a programelor de ocupare temporară a forţei de muncă din rândul şomerilor

D-na preşedinte Lokodi: Acest proiect a fost avizat de comisia culturală fără

nici o obiecţie, vă rog să trecem la vot.

Art.1 Se aprobă cu 27 voturi „pentru”, 4 nu au votat (Kakassy, Mora, Radu, Szabo), 4 absenţi.

Art.2 Se aprobă cu 29 voturi „pentru”, 2 nu au votat(Mora, Radu), 4 absenţi.

Art.3 Se aprobă cu 29 voturi „pentru”, 2 nu au votat(Mora, Radu), 4 absenţi.

Art.4 Se aprobă cu 29 voturi „pentru”, 2 nu au votat(Mora, Radu), 4 absenţi.

Hotărârea în întregime se aprobă cu 30 voturi „pentru”, 1 nu a votat (Radu), 4 absenţi.

20. Proiect de hotărâre privind rezultatul inventarierii patrimoniului Consiliului Judeţean Mureş în anul 2005

D-na preşedinte Lokodi: Comisia economică a făcut o propunere să

evaluăm toate operele de artă din patrimoniul Consiliului Judeţean. Avem câteva opere de artă, ceea ce este la noi, răspund eu personal, ele nu trebuie reevaluate, dar avem şi noi câteva în birouri care sunt proprietatea Consiliului Judeţean.

Art.1 Se aprobă cu 30 voturi „pentru”, 1 nu a votat (Radu), 4 absenţi.

Art.2 Se aprobă cu 30 voturi „pentru”, 1 nu a votat (Radu), 4 absenţi.

Hotărârea în întregime se aprobă cu 30 voturi „pentru”, 1 nu a votat (Radu), 4 absenţi.

Dl consilier Chiorean: Cu propunerea făcută în comisia de buget noi am vrut de fapt să se facă o reevaluare a acestor opere de artă întrucât la inventariere s-a constatat lipsa unor obiecte care erau la sume derizorii, ori arta este o valoare în timp .

21. Proiect de hotărâre privind aprobarea protocolului de colaborare dintre Judeţul Mureş şi Judeţul Zala, Ungaria

D-na preşedinte Lokodi: Este un singur articol, nu mai supun la vot în întregime.

Hotărârea se aprobă cu 30 voturi „pentru”, 1 nu a votat (Radu), 4 absenţi.

22. Proiect de hotărâre privind aprobarea Acordului-cadru încheiat cu Ministerul Integrării Europene în vederea implementării proiectului PHARE RO 2003/005-551.05.03.04.02.05 „Reabilitarea sistemului de alimentare cu apă din judeţele Mureş şi Harghita”

D-na preşedinte Lokodi: Proiectul a trecut prin toate comisiile şi a fost avizat

fără obiecţiuni .

Art.1 Se aprobă cu 29 voturi „pentru”, 1 nu a votat (Radu),1 abţinere (Ţintoşan) 4 absenţi.

Art.2 Se aprobă cu 29 voturi „pentru”, 1 nu a votat (Radu),1 abţinere (Ţintoşan) 4 absenţi.

Hotărârea în întregime se aprobă cu 27 voturi „pentru”, 3 nu au votat (Groza, Amza, Radu), 1 abţinere (Ţintoşan), 4 absenţi.

23. Proiect de hotărâre privind asocierea între Consiliul Judeţean Mureş şi Consiliul Judeţean Braşov pentru realizarea în comun a studiului de fezabilitate pentru investiţia „Sistem integrat de canalizare şi staţie de epurare ape uzate,” în comunele Saschiz, judeţul Mureş, respectiv Buneşti, judeţul Braşov

Dl consilier Giurgea: Noi am fost acolo, este o treabă foarte bună că

ne asociem cu alte judeţe, am văzut, am discutat să extindem această colaborare pe toate comunele din zona respectivă până la Vânători, deci e vorba de Albeşti şi Vânători care nu sunt la distanţă atât de mare, asta spunea şi colegul Toşa, este o distanţă de vreo 5 km. Eu spuneam că aceste asocieri dau putere prin caracterul regional, să facem această asociere şi între comune pe canalizare şi pe alte proiecte.

D-na preşedinte Lokodi: Este o idee bună, dar eu ştiu un lucru din discuţiile purtate cu specialiştii, Saschizul este peste munte, iar celelalte sunt într-o direcţie unde se poate lega.

Dl vicepreşedinte Frătean: Toate aceste chestiuni legate de Sighişoara sunt discutate, sunt în cadrul master - planului pe care îl avem realizat în toamna aceasta în cadrul programului SAMPTID, cu toate soluţiile tehnice şi tipurile de racorduri, fiţi convinşi că le avem în vedere după cum avem şi soluţii concrete de finanţare, după cum vedeţi, această asociere presupune elaborarea unui proiect prin care noi trebuie să investi milioane numai pentru elaborarea unor documente, apoi să mai vedem cât va costa investiţia, împreună cu judeţul Braşov de unde vom găsi sursele de finanţare care nu este deloc ieftină, să sperăm că putem intra pe un program guvernamental sau accesăm un fond european sau alte tipuri de finanţări, pentru că această investiţie costă cel puţin 30 – 40 miliarde lei.

Art.1 Se aprobă cu 28 voturi ”pentru”, 3 nu au votat (Giurgea, Radu. Ţintoşan),

4 absenţi.

Art.2 Se aprobă cu 30 voturi ”pentru”, 1 nu a votat ( Radu), 4 absenţi.

Art.3 Se aprobă cu 30 voturi ”pentru”, 1 nu a votat ( Radu), 4 absenţi

Hotărârea în întregime se aprobă cu 30 voturi ”pentru”, 1 nu a votat ( Radu), 4

absenţi

24. Proiect de hotărâre privind predarea din proprietatea publică a judeţului, în proprietatea publică a comunelor, a unor sisteme de alimentare cu apă la sate, realizate în baza H.G.R. nr.687/1997, cu recepţii finale aprobate

Art.1 Se aprobă cu 30 voturi ”pentru”, 1 nu a votat ( Radu), 4 absenţi

Art.2 Se aprobă cu 29 voturi ”pentru”, 2 nu au votat (Groza, Radu), 4 absenţi

Art.3 Se aprobă cu 30 voturi ”pentru”, 1 nu a votat ( Radu), 4 absenţi

Hotărârea în întregime se aprobă cu 30 voturi ”pentru”, 1 nu a votat ( Radu), 4 absenţi

25. Proiect de hotărâre privind aprobarea protocolului de cooperare dintre Consiliul Judeţean Mureş şi Agenţia Naţională Antidrog

Dl consilier Lădariu: Există ceva dincolo de protocol, o realitate foarte

dureroasă. Acest flagel, moartea albă, devine tot mai îngrijorător. Avem o mare responsabilitate, pentru că suntem toţi implicaţi. Să privim doar în Tg.- Mureş, în jurul tuturor unităţilor şcolare, sunt înconjurate de un inel de baruri, de crâşme şi taverne. Eu îmi pun o problemă: legea este cât se poate de clară. Nu se dau autorizaţii pentru baruri decât conform unor legi stricte, care prevăd o distanţă de minim 200 m. Să fim foarte atenţi că aici se vând droguri, trebuie văzut cine dă autorizaţii, pentru că semnând acest protocol noi avem această datorie. Aş dori să atrag atenţia că acest protocol să devină o literă moartă pentru că este o problemă prea serioasă pentru a nu ne implica cu toţii.

D-na preşedinte Lokodi: Mă gândesc că ar trebui să transmitem acest mesaj colegilor de la municipiu şi să aibă în vedere să nu elibereze autorizaţii pentru asemenea unităţi, pentru că noi doar aşa putem contribui.

Art.1 Se aprobă cu 31 voturi ”pentru”, 4 absenţi

Art.2 Se aprobă cu 31 voturi ”pentru”, 4 absenţi

Art.3 Se aprobă cu 31 voturi ”pentru”, 4 absenţi

Hotărârea în întregime se aprobă cu 31 voturi ”pentru”, 4 absenţi

26. Proiect de hotărâre privind aprobarea Actului constitutiv şi Statutului Asociaţiei Zona Metropolitană Tîrgu Mureş, a contribuţiei Consiliului Judeţean Mureş la patrimoniul iniţial al asociaţiei, precum şi a cotizaţiei anuale pentru sprijinirea activităţii acesteia

D-na preşedinte Lokodi: Comisia social culturală, comisia economică,

comisia Juridică, comisia de urbanism a aprobat această hotărâre fără obiecţiuni.

Art.1 Se aprobă cu 30 voturi ”pentru”, 1 nu a votat (Amza), 4 absenţi.

Art.2 Se aprobă cu 30 voturi ”pentru”, 1 nu a votat (Amza), 4 absenţi.

Art.3 Se aprobă cu 31 voturi ”pentru”, 4 absenţi.

Art.4 Se aprobă cu 31 voturi ”pentru”, 4 absenţi.

Art.5 Se aprobă cu 31 voturi ”pentru”, 4 absenţi.

Art.6 Se aprobă cu 31 voturi ”pentru”, 4 absenţi.

Hotărârea în întregime se aprobă cu 31 voturi ”pentru”, 4 absenţi.

27. Proiect de hotărâre privind modificarea componenţei Comisiei de amenajare a teritoriului şi urbanism, a Comisiei social-culturale şi a Comisiei juridice, ordine publică şi integrare europeană de specialitate ale Consiliului Judeţean Mureş

D-na preşedinte Lokodi: Doamna Magyarasi trece de la comisia

juridică la comisia de amenajarea teritoriului şi urbanism, domnul Venczi trece de la comisia juridică în comisia social – culturală.

Art.1 Se aprobă cu 23 voturi ”pentru”, 2 „împotriva” (Popa, Şopterean), 3 abţineri (Amza, Lădariu, Suciu), 3 nu au votat (Frătean, Chiorean Ţintoşan), 4 absenţi

Art2. Se aprobă cu 23 voturi ”pentru”, 2 „împotriva” (Popa, Şopterean), 3 abţineri (Amza, Lădariu, Suciu), 3 nu au votat (Frătean, Chiorean Ţintoşan), 4 absenţi

Hotărârea în întregime se aprobă cu 21 voturi ”pentru”, 3 „împotriva” (Popa, Şopterean, Kardos), 4 abţineri (Diaconescu, Amza, Lădariu, Suciu), 3 nu au votat (Frătean, Chiorean Ţintoşan), 4 absenţi.

D-na preşedinte Lokodi: Comisia juridică a avizat nefavorabil solicitând respectarea prevederilor regulamentului de organizare şi funcţionare. Aveţi dreptate, dar atunci să discutăm într-o şedinţă următoare şi comisia economico – financiară, pentru că şi acolo sunt prevăzute 7 persoane şi sunt 10. sau adaptăm regulamentul, sau data viitoare discutăm totul, dar nu ştiu cine va avea tăria şi dacă se va ajunge la consens.

Dl consilier Ţintoşan: Nu înţeleg poziţia aceasta: haideţi să votăm şi apoi puteţi vorbi că şi aşa nu se mai schimbă votul. Am luat cuvântul deoarece nu aţi spus corect poziţia comisiei juridice în ce priveşte acest punct pe care îl discutăm. În acest moment sunt 4 comisii care au un număr par de membri deci nu sunt în legalitate, sunt pasibile de nulitate. Dacă trebuie să stăm încă o dată să analizăm comisiile, să le analizăm pentru totdeauna să fie totul în legalitate.

D-na preşedinte Lokodi: Aveţi perfectă dreptate, dar vedeţi şi dvs cum se poate lucra, nu doresc polemică, eu doar constat.

Dl vicepreşedinte Frătean: Avem 3 comisii care au număr par de membri. Aceste comisii pot ajunge foarte des, pe subiecte importante, în imposibilitatea de a propune sau de a aviza aceste subiecte, asta înseamnă că trebuie să respectăm regulamentul, deci pentru următoare şedinţă ar trebui să ne propunem reglarea acestei situaţii. Deci nu putem ţine din 6 comisii, 3 sau 4 care se pot bloca datorită numărului par de membri.

D-na preşedinte Lokodi: Sunt de acord dar pentru asta va trebui să ne aşezăm înainte de şedinţă fiecare fracţiune politică şi să decidem cine în ce comisie doreşte să lucreze. La nivelul fracţiunii să ajungem la un numitor comun, după aceea liderii fracţiunilor să fie mandataţi ca să pună cap la cap şi să decidă cine în ce comisie rămâne. Nu avem cum să clarificăm şi să intrăm în legalitate. Nu îmi convine nici mie modul în care se lucrează în comisii. De altfel de multe ori am ridicat această problemă că trebuie să clarificăm cine în ce comisie să lucreze.

Dl consilier Tatar: Aceste discuţii cred că ar fi bine să le avem la sfârşitul şedinţei la diverse. Noi am votat deja acest punct.

Dl consilier Suciu: În mandatul trecut am fost 11 persoane la comisia de buget. Şi am lucrat 4 ani în 10 persoane fără nici o problemă, iar acum la fel şi nu am avut nici o problemă. Mi se pare ciudat la mijloc de mandat să schimbăm comisii, regulamente…

Dl consilier Socotar: Acelaşi lucru am vrut să spun şi eu, comisia economică lucrează în 10 persoane, sunt discuţii aprinse dar niciodată nu a fost măcar la limită nu a fost vreun vot. Se întâmplă foarte rar ca vreun coleg să aibă o părere contrară faţă de majoritatea. Faptul că suntem în număr par nu ne încurcă absolut deloc. Consider că fiecare trebuie să meargă fiecare unde vrea.

D-na preşedinte Lokodi: Mai bine să discutăm altădată, acum nu este momentul.

28. Proiect de hotărâre privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai investiţiei „Modernizarea instalaţiilor electrice la Palatul Culturii Tîrgu Mureş”

Art.1 Se aprobă cu 30 voturi ”pentru”, 1 nu a votat (Tatar), 4 absenţi.

Art.2 Se aprobă cu 30 voturi ”pentru”, 1 nu a votat (Tatar), 4 absenţi

Hotărârea în întregime se aprobă cu 30 voturi ”pentru”, 1 nu a votat (Tatar), 4 absenţi.

29.Informare privind executarea hotărârilor judecătoreşti de concesionare a unor spaţii din Policlinica nr.2 pentru medicii din ambulatoriu

D-na consilier Nemeş: În 10 cazuri din cele peste 30 de cereri de concesionare înregistrate la Consiliul Judeţean, după un întreg ciclu procesual, s-a ajuns să fim puşi în faţa a 10 hotărâri judecătoreşti irevocabile, care constituie titlu executor şi să trebuiască să discutăm modalitatea de punere în executare a acestora, având în vedere faptul că formularea dispozitivului din aceste hotărâri , din punctul nostru de vedere este imperfect, pentru că instituie operaţie solidară a Consiliului Judeţean cu Spitalul pe de o parte, fără să stabilească întinderea fiecărei obligaţiei fiecărei părţi şi nici a conduitei pe care trebuie să o urmeze fiecare din părţile obligate în solidar. Mai mult, instanţa nu ne obligă ca în prealabil concesionării să trecem din public în privat aceste spaţii şi nici să aplicăm procedura specială de concesionare reglementată de HG 884/2004. Nu în ultimul rând trebuie să vă mai spun că într-o altă cauză, în care noi am invocat excepţia de nelegalitate a prevederilor art.1 alin.1 din HG 884/2004, privind trecerea din public în privat a acestor spaţii, instanţa supremă, Înalta Curte de Justiţie şi Casaţie s-a pronunţat prin hotărâre definitivă şi irevocabilă, statuându-se nelegalitatea acestui text din actul normativ. În acest context, chemaţi fiind să punem în executare aceste hotărâri, să dăm eficienţă deplină puterii judecătoreşti, întrucât aceste hotărâri sunt opozabile autorităţii deliberative şi nu executivului, sunteţi chemaţi azi să decideţi asupra modului de punere în executare, respectiv concesionare acestor spaţii aflate în domeniul public, dat fiind că instanţa nu schimbă regimul juridic al imobilului sau o altă posibilitate, la şedinţa următoare urmând să pregătim un proiect de contract de concesionare pe care să vi-l supunem spre aprobare.

D-na preşedinte Lokodi: Deci domnilor, practic judecătorii nu au fost atenţi că aceste cabinete sunt în domeniul public al judeţului şi au dispus în aşa formă încât noi să fim obligaţi să încheiem contracte de concesionare, dar contracte de concesionare se pot încheia doar pe privat. Deci cum vom executa această hotărâre? Asta e întrebarea pentru că aceste cabinete sunt în domeniul public, noi nu am luat hotărâre de trecere în privat .

D-na consilier Nemeş: Aici se pune problema, dacă într-adevăr se impune să luaţi această hotărâre, având în vedere decizia Înaltei Curţi, care a statuat ca fiind nelegală acea dispoziţie din Legea 884, privind trecerea din domeniul public în privat. Sigur dvs aveţi competenţa să o faceţi, oportunitatea şi interesul public dvs îl apreciaţi.

D-na preşedinte Lokodi: Practic ce s-a întâmplat? Cu 10 cabinete s-a dispus concesionarea, cu alte 10 s-a respins. În momentul de faţă acel cabinet, din 10 – 1 în care lucrează un medic care are drept de concesionare, înainte de masă, iar după – masă lucrează un alt medic care este în cadrul sistemului sanitar, universitar sau al sistemului direcţiei judeţene şi acela nu are drept de concesionare. Concesionare ce înseamnă? Primesc pe 40 de ani acest cabinet, investesc în el şi mă port ca un proprietar. Acum cui îi dăm? Îi dăm concesionarului sau îi dăm celui care lucrează în sistem şi spunem că avem nevoie de Polinica nr.II pentru că noi nu am revocat dreptul de administrare al Direcţiei Judeţene, este hotărâre definitivă ce nu mai poate fi atacată. Sunt 10 hotărâri care se bat cap în ca şi contravin legii. Asta înseamnă justiţie legată la ochi. Am făcut adresă către M.A.I de unde ne-a venit răspuns că suntem obligaţi ca o hotărâre judecătorească definitivă să executăm, Ministerul Justiţiei nu ne-a răspuns, dar Curtea Supremă a considerat că nu se pot concesiona aceste cabinete pentru că legea nu li se aplică, legea la care s-a făcut trimitere, Instituţia Prefectului cunoaşte situaţia, dar nu vede care ar fi soluţia şi atunci suntem practic într-un impas.

Dl consilier Giurgea: Această problemă este o istorie lungă de doi ani. Interesul public este următorul: fiecare dintre noi, mai tineri sau mai vârstnici am umblat la Poli II, de zeci de ani. Pentru noi această locaţie înseamnă ceva. Aceşti medici au intrat în comodat nu pentru că aşa doreau ei ci au fost pe undeva obligaţi. Li s-a spus că după 5 ani de zile conform prevederilor contractuale vor intra în legalitate, în sensul că li se vor concesiona spaţiile, lucru care nu s-a întâmplat şi de atunci am intrat în litigii. Eu am susţinut această cauză de la început şi o susţin şi azi din motive raţionale dar şi din dorinţa de a nu-i pune pe drumuri pe aceşti oameni. Putem discuta pro şi contra, „alţii cu bani şi-au făcut cabinete, ei de ce nu pot” etc. dar aici există un răspuns, ei au fost ţinuţi pe loc pentru că li s-a promis că vor fi vândute spaţiile, de asta nu au investit în alte cabinete, pentru că dacă investeau pierdeau dreptul de comodat în aceste cabinete. Soluţia e simplă, eu consimt că este firesc să nu mai batjocorim aceşti oameni, să îi plimbăm să facem ilegalităţi, ei oricum funcţionează în aceste cabinete, prin bunăvoinţa ilegală, dacă vreţi, a casei Judeţene de Sănătate care le-a reînnoit pe o perioada determinată contractul de funcţionare. Ei sunt de acord să se regrupeze pe o aripă a clădirii unde să îşi amenajeze cabinetele, chiar dacă nu e uşor, le dăm celelalte spaţii, vreo 80% , în circuitul ambulatoriu spitalicesc şi lucrurile sunt rezolvate. Unde vreţi să mai mergem ? Unde să o mai lungim?

D-na preşedinte Lokodi: Noi trebuie să revocăm dreptul de administrare al Spitalului pentru aceste clădiri, trebuie să luăm o hotărâre în Consiliul judeţean de revocare a drepturilor. Apoi trecerea din domeniul public în domeniul privat cu 2/3 şi trebuie motivat. Iar în al treilea rând concesionarea pentru aceste cabinete, care se face prin licitaţie.

Dl secretar Togănel: Hotărârile judecătoreşti fiind definitive trebuie aplicate şi aplicarea trebuie să o facă executivul. Sunt două variante: prima ar fi aceea că dispozitivul instanţei neprevăzând obligativitatea de a trece din domeniul public în domeniul privat putem să concesionăm spaţiile respective potrivit Legii nr.219, din domeniul public concesionăm potrivit procedurii respective. Ori dânşii au hotărât aplicarea pe H.G.884, care prevede concesionare pe toată durata funcţionării lor, dar acest lucru a fost omis să fie prevăzut. Şi atunci este varianta 1 să declanşăm procedura de concesionare potrivit legii nr.219, sau varianta să revocăm dreptul de administrare, să trecem apoi din public în privat şi să parcurgem prevederile prevăzute în Legea nr. 884 pentru medici. În legătură cu problema aplicării hotărârilor, trebuie să avem în vedere că strategia din domeniul sănătăţii încă nu este definitivată. De asemenea e foarte greu să aplicăm aceste hotărâri pentru că este greu să facem regruparea spaţiilor fără să intervină unităţile din sănătate. Noi nu putem interveni într-un spaţiu administrat de spital.

D-na preşedinte Lokodi: Concesionarea este publică. Da? Şi se merge pe licitaţie. Unde pot eu executa hotărârea judecătorească care spune că pentru Togănel Ioan se concesionează cabinetul 1, dacă dvs nu participaţi la licitaţie? Cum pot eu executa? Dacă va câştiga altul?

Dl consilier Giurgea: Eu vă pot ajuta. Contractul de trecere în comodat s-a făcut în baza unei hotărâri de guvern. Acea hotărâre nu e abrogată. Noi nu am vrut să o punem în aplicare pentru că era o deficienţă a legiuitorului. Acest lucru reparatoriu pentru medici poate să intre în formulă de legalitate mergând la momentul 0 al contractului. Este exclus să funcţioneze cabinetele aşa cum aţi spus dvs, pentru că cei în sistem comodat nu pot fi în acelaşi spaţiu ca ambulatoriu, pentru că ei vor investi, având un drept de concesionare pe un termen limitat dar lung, de 40 de ani.

D-na preşedinte Lokodi: Nu pe mine trebuie să mă convingeţi domnule Giurgea, putem vorbi o oră, noi v-am informat, dvs gândiţi-vă, consultaţi-vă, azi oricum nu rezolvăm.

Dl consilier Popa: Trebuie să mărturisesc că sunt prins la mijloc şi cred că va trebui să se găsească o soluţie de a discuta încă o dată cu medicii să vedem dacă se poate rezolva altfel.

D-na preşedinte Lokodi: Urmează să vedem când invităm aici medicii, pentru că va fi o problemă, se va bate cap în cap cu strategia din sănătate şi cu dorinţa domnului ministru de a sprijini ca aici să se înfiinţeze spitalul regional.

30.Informare privind situaţia parteneriatelor încheiate între Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Mureş şi organizaţii nonguvernamentale

D-na preşedinte Lokodi: Următoarea informare a fost întocmită de acea comisie specială pe probleme de asistenţă socială, informare care priveşte situaţia partenerilor cu care am încheiat contracte, chiar aş dori ca acest material să fie publicat şi în presă, pentru că dă explicaţii unde şi cum cheltuim banii judeţului.

Dl consilier Pokorny: În cursul lunii ianuarie am vizitat peste 10 instituţii, Fundaţia Filantropia Ortodoxă, casele Benţa, chiar şi Institutul Est European de găzduire a victimelor din familii, unde am constata un lucru foarte interesant că 15% din cei găzduiţi sunt bărbaţi bătuţi, ceea ce am constatat pretutindeni este că se desfăşoară o muncă serioasă, iar în numele colegilor din comisie vreau să propun public prelungirea acestor contracte care aduc beneficii multiple.

D-na preşedinte Lokodi: Este un argument în plus că noi dacă avem 43 % din buget pe asistenţă socială, protecţia copiilor şi adulţi, este nevoie de această sumă. Trebuie să găsim modalităţi se vedem de unde am mai putea atrage finanţare pentru acest domeniu.

D-na preşedinte Lokodi: Avem un raport foarte vast de consiliera

noastră care s-a întors de la Bruxelles veţi vedea câte pregătiri a făcut, cu câte instituţii a luat legătura, acum avem o altă persoană pentru pregătire. În orice caz pregătirea este foarte serioasă şi vă asigur că după 2007 vom avea cel puţin 3 – 4 persoane bine pregătite care vor cunoaşte exact cum se intră la Parlamentul Europei, la Comisia Regiunilor şi la celelalte instituţii. Aceste persoane vor deveni funcţionari publici europeni.

Vă mulţumesc domnilor consilieri pentru prezenţă, vă urez o zi bună.

Şedinţa s-a încheiat la orele 18.20.

Întocmit: Camelia Vlasiu

PREŞEDINTE SECRETAR GENERAL

Lokodi Edita Emoke Togănel Ioan

Văzut: Delia Belean

2 ex.