ROMÂNIA

JUDEŢUL MUREŞ

CONSILIUL JUDEŢEAN

Nr. _______/

Dosar IV.C.1

P R O C E S –V E R B A L

al şedinţei ordinare a Consiliului Judeţean Mureş

din data de 30 noiembrie 2006

Lucrările şedinţei s-au desfăşurat în sala mare de şedinţe a Consiliului Judeţean Mureş şi au fost conduse de doamna preşedinte Lokodi Edita Emoke.

Ordinea de zi a şedinţei a fost publicată în cotidienele locale „Cuvântul liber” şi „Nepujság”, prin Dispoziţia Preşedintelui Consiliului Judeţean nr. 318/2006.

Din cei 35 consilieri în funcţie, au fost prezenţi 32, domnii consilieri Bartha Barna, Suciu Victor şi Frătean Petru Alexandru au lipsit motivat.

Au fost invitaţi să participe d-l Ciprian M. Dobre, prefectul judeţului Mureş, d-na Corina Teodor, directorul Bibliotecii Judeţene Mureş, d-na Stângaciu Viorica, contabil-şef Biblioteca Judeţeană Mureş, dl Constantin Cotîrlan, directorul Centrului Jud. de Promovare şi Conservare a Creaţiei şi Tradiţiei Populare Mureş, dna Iosib Maria, contabil şef, Centrul Jud. de Promovare şi Conservare a Creaţiei şi Tradiţiei Populare Mureş, dna Albu Lelia, director al Şcolii de Arte şi Meserii Tîrgu Mureş, dna Mihaly Maria, contabil şef al Şcolii de Arte şi Meserii Tîrgu Mureş, d-l Titi Iosif Boantă, directorul Ansamblului artistic profesionist “MUREŞUL” Tîrgu Mureş, d-na Silvăşan Elena, contabil-şef al Ansamblului artistic profesionist “MUREŞUL”, dl. Moldovan Tiberiu, SC PROD-DESIGN CONSTRUCT SRL, d-l Cadariu Gavril, directorul Teatrului pentru copii şi tineret “ARIEL” Tîrgu Mureş, d-na Luduşan Leontina, contabil-şef al Teatrului pentru copii şi tineret “ARIEL” , d-l Pană Virgil, director adjunct, Muzeului Judeţean Mureş, d-na Mihalte Marcela, contabil-şef al Muzeului Judeţean Mureş, d-l Naste Vasile, directorul Administraţiei Palatului Culturii Tîrgu Mureş, d-na Valea Anica – contabil-şef, Administraţia Palatului Culturii Tîrgu Mureş, d-l Cazan Vasile - director, Filarmonica de Stat Tîrgu Mureş, d-l Drăgoi Aurel, contabil-şef al Filarmonicii de Stat Tîrgu Mureş, d-l Moraru Cornel, redactorul revistei „VATRA”, d-l Nistor Onofir, contabil şef al revistei „VATRA”, d-l Galfalvi Gyorgy, redactorul şef al revistei „LATO”, dna Lepedus Julcsa, contabil şef al revistei „LATO”, d-l Runcan Ştefan, directorul R.A. AEROPORTUL Tîrgu Mureş, dna Hang Mărioara, contabil-şef al R.A.”AEROPORTUL” Tîrgu Mureş, dna Ionela Cozoş – preşedinte, Institutul Est European de Sănătate a Reproducerii, dna Cosmina Chirean – director economic, Institutul Est European de Sănătate a Reproducerii, dna Gabriela Boca – şef Serviciu monitorizare, sinteză şi coordonare, Agenţia pentru Protecţia Mediului Mureş, d-l Ioan Ilieş – director, Direcţia Judeţeană de Evidenţă a Persoanelor, dna Belean Carmen, contabil şef Direcţia Judeţeană de Evidenţă a Persoanelor Mureş, dl Cârdan Ioan, comandant Centrul Militar Judeţean Mureş, dl Mureşan Cristian, contabil şef Centrul Militar Judeţean Mureş, d-l Dumbravă Florin, director, Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Mureş, dl Mezei Vasile, director economic DGASPC, dl Begidzsan Laszlo, Serviciul Judeţean Salvamont, dl. Teodor Dorel Rad – preşedinte Sport Club „Mureşul” , dl. Lazăr Dorin – preşedinte, Baschet Club Mureş, dna Nagy Ildiko, director Centrul şcolar pentru educaţie incluzivă nr.1 Tîrgu Mureş, dna Crahmaliuc Anişoara, contabil şef Centrul şcolar pentru educaţie incluzivă nr.1 Tîrgu Mureş, dna Culi Elisabeta, director Şcoala specială nr.2 Tîrgu Mureş, dna Kalman Eva, contabil şef Şcoala specială nr.2 Tîrgu Mureş, dl Sabău Ştefan, director Şcoala specială Apalina, dna Molnar Viorica, contabil şef Şcoala specială Apalina, dl. Rad Turc Constantin – primarul comunei Miheşu de Cîmpie, dl. Daszkel Laszlo – primarul oraşului Miercurea Nirajului, dl. Tătar Vasile – primarul comunei Livezeni, dl. Stoica Ovidiu Dorel – primarul comunei Viişoara, directori, directori adjuncţi, şefi servicii şi specialişti din aparatul propriu care au contribuit la elaborarea materialelor, reprezentanţi mass-media din judeţ.

D-na preşedinte Lokodi: Bună ziua doamnelor şi domnilor consilieri, dragi colegi din aparatul propriu şi dragi invitaţi. Începem lucrările şedinţei de astăzi şi avem un program destul de bogat şi încă se mai îmbogăţeşte ordinea de zi anunţată cu încă două proiecte de hotărâre în regim de urgenţă, unul dintre proiecte fiind de alaltăieri, iar celălalt de azi. Eu aş începe să vă prezint cele două proiecte în regim de urgenţă.

În regim de urgenţă:

1. Proiect de hoărâre privind aprobarea parteneriatului dintre Consiliul Judeţean Mureş şi Fundaţia „Rheum care” pentru derularea proiectului cu finanţare nerambrusabilă „Centrul de recuperare neuromotorie de tip ambulatoriu JOY”

D-na preşedinte Lokodi: Una dintre probleme este destul de importantă din punct de vedere al viitorului judeţului, al strategiei în sănătate pentru dezvoltarea judeţului care poate să aibă ca şi brand al judeţului – sănătatea şi cred că merită să stăm şi să îi ascultăm pe d-l director Băilă şi pe d-l director Morariu. În legătură cu lucrarea pe care vor dânşii să ne-o prezinte este nevoie de o decizie, de un aviz în principiu din partea dvs. prin care agreem această strategie pe care dânşii o vor prezenta şi noi să votăm după aceea pentru un aviz în principiu.

Eu aş dori să discutăm prima dată proiectul de hotărâre privind parteneriatul dintre Consiliul Judeţean Mureş şi DGASPC cu Fundaţia Rheum Care, care urmează să obţină fonduri PHARE pentru activitatea sa şi după ce proiectul PHARE se va termina va avea nevoie de continuarea activităţii început din fonduri PHARE pentru a suporta salariile la 4 persoane care lucrează în cadrul programului, asigurându-le astfel un buget pentru finanţarea salariilor celor care lucrează acolo. Pe parcursul mandatului nostru de mai multe ori am făcut asemenea parteneriate şi am fost alături de ONG-uri care au o activitate importantă, cunoscută în judeţ, iar RHEUM CARE este una din aceste fundaţii. Ea doreşte să înfiinţeze Centrul de recuperare neuromotorie de tip ambulatoriu JOY. Cred că este important ca persoanele care suferă accidente iar în urma acestora le este afectat sistemul neuro-motoriu, şi necesită recuperarea funcţiilor motorii iar prin activitatea RHEUM CARE-ului acest lucru poate fi realizat.

Proiectul nostru de hotărâre are 3 articole. La art.1 ar trebui să fim de acord cu parteneriatul dintre Consiliul Judeţean Mureş, D.G.A.S.P.C Mureş şi fundaţia RHEUM CARE, conform contractului de finanţare nerambursabil cuprins în anexă. Aşa cum v-am arătat, în acest contract, în cadrul PIN 4 de la Autoritatea Naţională pentru Persoanele cu Handicap, vin în judeţ fonduri în valoare de 86.660 RON, din care dânşii

vor avea o contribuţie proprie de 10.200 RON, proiectul totalizând 96.860 RON. În urma discuţiilor purtate la nivelul D.G.A.S.C.P membrii Colegiului Director, au avizat favorabil derularea acestui proiect şi au susţinut activitatea centrului după finalizarea proiectului, când noi va trebui să asigurăm fondurile pentru continuarea activităţii începute.

Dacă doreşte cineva să formuleze o întrebare mai ales că sunt prezenţi specialiştii de la RHEUM CARE. Dacă nu, vă propun să trecem la votul proiectului de hotărâre.

Art.1 Se aprobă cu 30 voturi „pentru”, 2 nu au votat (Groza, Socotar), 3 absenţi (Frătean, Suciu, Bartha).

Art.2. Se aprobă cu 30 voturi „pentru”, 2 nu au votat (Groza, Socotar), 3 absenţi (Frătean, Suciu, Bartha).

Art.3. Se aprobă cu 30 voturi „pentru”, 2 nu au votat (Groza, Socotar), 3 absenţi (Frătean, Suciu, Bartha).

Hotărârea în întregime se aprobă cu 30 voturi „pentru”, 2 nu au votat (Groza, Socotar), 3 absenţi (Frătean, Suciu, Bartha).

Mulţumesc domnilor consilieri. Doresc RHEUM CARE-ului realizarea proiectului şi doresc să avem în continuare un parteneriat cu dvs. dacă vă putem sprijini în activitate.

D-na director Gomboş: Mă bucur că pentru prima dată am reuşit să iau cuvântul şi să informez căpeteniile Târgu-Mureşului că în oraş nu avem un centru de recuperare, din păcate. Se ştie că spitalele de fizioterapie au fost închise, iar aceşti bolnavi nu au unde să se trateze. Eu aş trage un semnal de alarmă să facem ceva pentru aceşti oameni.

D-na preşedinte Lokodi: De altfel chiar şi partenerii noştri din Lecce au văzut această lipsă a clinicilor de recuperare şi poate vom pune bazele unui parteneriat în viitor pentru o astfel de activitate.

2. Proiect de hotărâre privind avizarea propunerii de restructurare a Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Tîrgu Mureş

D-na preşedinte Lokodi: Vă rog să prezentaţi materialul. Acesta este legat de reorganizarea spitalului Judeţean, care în urma reorganizării urmează să prindă un alt contur.

D-l director Băilă: Vă mulţumesc pentru oportunitatea de a introduce în regim de urgenţă propunerea noastră de reorganizare. În primul rând vreau să vă spun că în Tîrgu Mureş există un singur spital din anul 2002 şi anume Spitalul Clinic Judeţean rezultat prin fuzionarea mai multor spitale din judeţ. La ora actuală are 2403 paturi şi este cel mai mare spital din România şi unul dintre cele mai mari din Europa. La distanţă de 1000 de paturi se află următorul spital ca mărime din România, este vorba de spitalul din Constanţa. Avem un număr de 4600 angajaţi şi facem un număr de 83.000 externări anual. Activitatea este extrem de complexă acoperind toate specialităţile medico – chirurgicale, poate cu excepţia recuperării medicale. Bugetul anual este în jurul a 50 milioane euro, iar datoriile scadente la ora actuală sunt la cifra pe care o aveţi scrisă în material. Ceea ce propunem este înfiinţarea a două unităţi, una cu 1700 paturi şi una 750 paturi. Am uitat să vă spun că spitalul funcţionează în 22 de locaţii răspândite pe tot arealul municipiului Tîrgu Mureş. Este un număr foarte mare de sedii. Noi dorim să facem această reorganizare din cauza numărului mare de sedii împărţite prin tot oraşul. Este imposibil să comunicăm cu centrele noastre, avem proiecte de informatizare, ele durează, sunt costisitoare, nu putem să continuăm aşa având în vedere marile datorii pe care le avem la ora actuală, greu controlabile din punct de vedere managerial. În momentul în care convocăm Consiliul medical al spitalului discutăm cu 53 de persoane, deci este evidentă dificultatea de a lua decizii într-o astfel de situaţie. Un alt motiv care ne împinge să facem acest proiect în momentul de faţă este demararea acestui proiect naţional de construcţie a 8 spitale regionale. În câteva zile apare ordinul de clasificare a spitalelor. În următoarele 60 de zile urmează să fim nominalizaţi ca centru regional şi trebuie să fim funcţionali ca şi centru regional. De aceea am considerat necesar să mai înfiinţăm încă o unitate în care să comasăm secţiile medico chirurgicale care nu sunt necesare în structura spitalului regional. Astfel în spitalul mare denumit „clinic de urgenţă” se vor găsi un număr de 38 de secţii, e vorba de cele de urgenţă de acelaşi tip, iar în celălalt denumit „clinic judeţean” tot de interes judeţean pentru că se vor găsi secţii care nu se regăsesc în structura celuilalt. Ca şi tendinţă de viitor pentru spitalul regional studiile de fezabilitate sunt în curs de achiziţionare urmând ca ele să fie încheiate până la sfârşitul anului. Ele vor defini exact structura, numărul de paturi de pe fiecare secţie, astfel încât la terminarea acestei construcţii spitalul clinic judeţean de urgenţă cel cu 1600 paturi se va fragmenta într-un spital regional a cărui mărime se estimează a fi de aproximativ 900 paturi şi un spital de interes municipal astfel încât vom despărţi unele secţii. Este importantă menţionarea eligibilitatea proiectului cu finanţare de la guvernul grec despre care avem veşti foarte bune şi sperăm să putem demara foarte curând. Dorim în principal ca secţia de reumatologie aflată în prezent în incinta actualului spital unde să o mutăm în locul clinicii de oto-rino-laringologie urmând ca în locul ei să aducem această clinică şi clinica de chirurgie maxilo facială, clinici necesare în tratarea pacienţilor cu politraumatisme şi al marilor urgenţe. Conform ordinului amintit mai sus ele trebuie să fie în clădirea care recepţionează urgenţe. Clinica de reumatologie nu are de fapt urgenţe şi poate fiinţa liniştită şi în altă locaţie. Înfiinţăm secţii noi cum ar fi centru de gastro-enterologie, suntem singurul centru regional care nu avem o astfel de secţie, de asemenea comasăm secţiile care se află în două locaţii, cum este secţia de nefrologie la care 15 paturi se află la noi iar restul se află la 2 km distanţă, avem două secţii de chirurgie plastică şi arşi situate în două locuri diferite le adunăm pentru că şi ele sunt necesare în mare urgenţă. Urmărim o creştere a calităţii actului medical realizată prin redistribuirea resurselor prin ameliorarea calităţii asistenţei medicale de urgenţă şi pediatrice prin comasarea specialităţilor grele a celor strict necesare în tratarea complexului definitiv al pacientului critic şi nu în ultimul rând soluţionarea unor situaţii conflictuale şi utilizarea eficientă a spaţiilor cu destinaţie medicală şi administrativă deci asta înseamnă că vom elibera clădirea clinicii de chirurgie buco – maxilo facială şi vom elibera o altă clădire a uneia din clinicile de stomatologie care aparţine UMF-ului şi nu Consiliului Judeţean. Aşa vom comasa stomatologiile în actualul sediu al Policlinicii 2 într-o clădire special destinată doar stomatologiei. Va fi ceva mai uşor de condus din punct de vedere managerial pentru că 7 locaţii cu mai puţine paturi sunt mai uşor de gestionat, mai puţine centre de cost. Vreau să vă spun că uneori hârtiile de la conducerea spitalului ajung după câteva zile la destinaţie şi mult mai târziu ne parvine şi un răspuns. În esenţă ne interesează împărţirea în două a acestui mamut a cărui înfiinţare o consider nefericită.

Este urgent tocmai pentru că dorim să începem activitatea de spital regional cât mai repede, avem o durată de 60 de zile în care trebuie să ne funcţionalizăm ca spital regional pentru a fi încadraţi în această categorie şi a fi finanţaţi ca spital regional. Se preconizează că aceste centre regionale vor avea o finanţare dinspre casele de asigurări similară celei existente completată cu finanţare de la Ministerul Sănătăţii. Acesta este unul din motivele de grabă, disputăm această problemă de mult timp, acum a venit momentul.

D-na preşedinte Lokodi: Mie mi-aţi spus azi dimineaţă că acest material este necesar să ajungă pe masa ministerului, că e nevoie de a intra în această problemă pentru a discuta pentru că altfel vom pierde nişte fonduri, eu sincer în momentul în care am dispus să se introducă în regim de urgenţă şi am vrut să previn pierderea unor fonduri. Am colegi, preşedinţi de consilii judeţene care mă sună săptămânal şi mă întreabă dacă facem noi aici ceva în ce priveşte sănătatea, sau să facă ei, deci mi-am dat seama că problema este importantă chiar şi pentru alţii care nu dispun de posibilităţile noastre. Nimeni nu ar putea să justifice în faţa locuitorilor judeţului pierderea unor astfel de posibilităţi investiţionale şi dacă am pune în pericol viitorul economic care constă şi în aceste servicii medicale performante. Deci eu cu asta chiar închei lobby-ul făcut pentru acest proiect.

În Legea spitalelor nr.95/2006 la art.174 se arată că spitalele publice se înfiinţează şi se desfiinţează prin HG iniţiată de Ministerul Sănătăţii Publice cu avizul Consiliului Judeţean. Fiind vorba de spital judeţean avem nevoie de avizul nostru. Acelaşi lucru se prevede şi la alin 3 unde se spune că structura organizatorică, reorganizarea structurii, a denumirilor trebuie să aibă avizul Consiliului Judeţean.

D-l director Morariu: Ne grăbim pentru că la ora actuală în România funcţionează puţine spitale ca spitale regionale, iar Tîrgu Mureşul este singurul care funcţionează aproape conform legii. Nu am vrea să pierdem această oportunitate de a avea un spital predat la cheie, dotat la standarde internaţionale. Credem că în această situaţie în care presiunile sunt extrem de mari, Braşovul şi Sibiul au deja demersurile foarte avansate pentru a atrage acest spital regional la ei. Dincolo de asta apar Normele de aplicare. Noi dacă ne încadrăm, iar după cunoştinţele noastre suntem singurul şi cel mai rapid integrabil ca spital regional, atunci şansa să pierdem această oportunitate va fi foarte mică. Un alt argument este că dacă întârziem foarte mult cu reorganizarea spitalului va trebui să semnăm un nou contract cu C.J.A.S. pe actuala structură ceea ce va face inoperabilă funcţionarea spitalului regional. Acest contract cu C.J.A.S s-ar putea să se semneze prin ianuarie 2007, moment care ar trebui să ne prindă cu 2 structuri separate. Iar reorganizarea o facem ca o pregătire a includerii în clădirea spitalului regional printr-o redimensionare a secţiilor, dar nu a şi a profilelor.

D-l consilier Benedek: Eu felicit această idee, în sfârşit s-a înţeles că trebuie reorganizat pe structuri euro regionale, eu am fost promotorul înfiinţării unui institut clinic Mureş care avea această sarcină, cele 6 sau 7 regiuni trebuiau deservite de această instituţie. Această instituţie a fost înfiinţată prin Hotărâre de Guvern şi desfiinţată prin altă Hotărâre de Guvern, a unui alt guvern, care în loc să schimbe directorul a dat cu 4 ani înapoi ceea ce se făcuse. Atunci am conceput şi inclus în proiectul de cumpărare a elicopterului, deci toate structurile sunt aşa cum spun domnii directori Băilă şi Morariu. Susţin acest proiect cu mici excepţii care pe mine mă interesează şi voi fi foarte concis. Conduc o clinică de cardiologie şi dacă vă uitaţi la punctul care mă priveşte veţi vedea că paturile sunt folosite la capacitatea de 173%, deci sunt suprasolicitate şi în plus ştiţi foarte bine că clinica nu a funcţionat 60 de zile pentru că nu ama avut cu ce lucra. Dacă aş fi avut cu ce lucra aş fi putu să fac 130 de zile. Dacă antevorbitorii mei vor recunoaşte că clinica mea există ca o clinică fantomă, colegii mei au câte 5000 de consulturi interclinice, ceea ce înseamnă că se duc şi în alte clinici şi consultă, diagnostighează şi tratează prin spitale din tot judeţul, deci sunt suprasolicitaţi, eu m-aş bucura dacă această creştere de paturi ar fi şi la clinica mea pentru a putea aceste cazuri complexe în clinica de cardiologie. Înţeleg că şi alţii trebuie să trăiască, dar repet ceea ce am spus şi acum 3 ani să nu se despartă spitalele. Eu sper că antevorbitorii mei să fie suficient de înţelepţi încât să facă mici modificări: luaţi anexa 4 unde este prevăzut ca la clinica medicală unde eu lucrez, sunt 4 aripi să fie făcute aceste modificări. Închipuiţi-vă că eu exist pe o aripă unde am momentan 30 de paturi, unde am montată o aparatură ultramodernă, unde am investiţii personale, orice demontare a aparaturii înseamnă pierderea uzanţei. Şi vă rog să reţineţi că de la cele 3 aripi la care se propune schimbarea doctorii nu fac altceva decât să îşi ia stetoscopul şi halatul şi dulapul şi merg în alte aripi. Deci eu care conduc o clinică, mă fac a fi din nou indisciplinat. Deci eu nu pot susţine această idee de a supune această aparatură de înaltă performanţă care ne-a costat 1 milion de dolari, la uzură prin desfacere. Pe de altă parte sunt câştigător a patru mari proiecte de cercetare ale Ministerului Învăţământului, iar azi sunt în situaţia fericită de a vă comunica că am achiziţionat toată aparatura. În momentul de faţă intră în clădirea Spitalului Judeţean aparatură de 1 milion de dolari care va trebui să o plasez. Rugămintea mea este ca domnii să înţeleagă că eu nu văd utilitatea mutării mele pe altă aripă la acelaşi etaj în condiţiile în care suntem singurii care trebuie să demontăm o aparatură de mare valoare, trebuie să o plasăm şi suntem singura unitate de profil pe care o are Spitalul Judeţean. Dacă stau cu hematologia pe acelaşi loc împart spaţiul cu o clinică de medicină internă unde tot sânge este, cardiologie tot sânge circulă, nu mă amestec cu conţinutul intestinal care este gastro-enterologie, ar însemna ca sângele să se amestece cu conţinutul gastro-intestinal. Propunerea mea este ca să rămânem pe aripa A unde sunt făcute investiţii. Mai am o problemă, uitaţi-vă la anexa 2 şi undeva scrie „laborator explorări funcţionale 1 (invazivă)”, deci aşa este denumit cateterismul cardiac, despre tot ce se face în interiorul inimii. Apoi veţi ajunge pe penultima pagină pe mijloc unde veţi găsi denumirea corectă „punct de lucru al laboratorului explorări funcţionale invazive, respectiv angiograf”. Propun să fie avizat, propun ca acea anexă să fie acceptată aşa cu rămânerea clinicii de cardiologie pe loc, eu pot să accept să mai discutăm şi să dau acordul meu pentru acest material în forma care este pentru a putea merge mai departe cu formalităţile, pentru că probabil veţi avea şi alte probleme. Vreau să mai spun că de când este domnul director Morariu la conducere am avut întotdeauna o bună colaborare, a avut întotdeauna înţelepciunea de a rezolva problemele pentru a fi utile pentru sănătate şi vreau să îl felicit.

D-na preşedinte Lokodi: urechea mea de jurist a auzit, dar gura mea de jurist nu vrea să zică nimic despre anumite aspecte legale care se referă la conflictul de interese, cum se votează în acest caz.

D-l consilier Giurgea: Vreau în primul rând să vă felicit pentru examenul luat, domnule director, aveţi de lucru şi vă doresc succes. Cei din legislatura trecută probabil îşi amintesc în 2002 când a fost o bătaie şi o dispută când s-a venit cu propunerea de a unifica cele două spitale. Eu m-am opus şi atunci cu vehemenţă dar sigur că nu am avut nici un succes. S-a făcut acest mamut cu atâtea disfuncţionalităţi, uitaţi că a venit un ministru liberal şi în sfârşit reuşim să împărţim acest spital aşa cum trebuie şi poate ar trebui să se facă şi mai mult, vreau doar să spun despre spitalele care funcţionează în Uniunea Europeană ca module de câte 500 de paturi şi funcţionează chiar foarte bine. Ceea ce aţi propus eu susţin şi vreau să vă spun în schimb şi să vă întreb este costurile de întreţinere ale acestui spital chiar dacă e de urgenţă şi judeţean, putem face în aşa fel încât să ne degrevăm de anumite costuri şi să transferăm şi spre alte unităţi administrativ teritoriale. Concret: dacă mai apare şi un spital clinic Tîrgu Mureş care să intre pe costurile primăriei şi pe când asta? Dacă este alocat un spaţiu pentru construirea spitalului regional de urgenţă, am înţeles că domnul primar se opune? Dacă aveţi în vedere reabilitarea unor clădiri din cadrul spitalului care arată jalnic, sunt într-o stare deplorabilă pe interior şi pe exterior. Ca o întrebare personală, unde duceţi clinica de arşi şi chirurgie plastică? Eu cred că ceea ce aţi făcut până acum a fost o muncă asiduă şi sunt sigur că veţi reuşi, deşi vor fi mari discuţii, veţi avea aceeaşi înţelepciune de care aţi dat dovadă şi până azi şi vă doresc să aveţi mult succes!

D-l director Băilă: Câteva precizări referitoare la Clinica de microchirurgie şi arşi. Este o problemă pe care vrem să o rezolvăm şi de aceasta ne adresăm dvs, Consiliului Judeţean. Într-un spaţiu nou al Spitalului Judeţean funcţionează o clinică particulară de hemodializă. O privatizare realizată în anul 2004, există un contract pe baza căruia funcţionează, un contract de comodat care a expirat la începutul acestui an. Este vorba de faptul că avem nevoie de acel spaţiu pentru a aduce chirurgia de arşi din vechiul spaţiu al spitalului municipal, într-un spaţiu al judeţeanului pentru că arşii trebuie trataţi într-un spital regional cu toate dotările necesare. Dotările lor de acolo sunt execrabile atât în ce priveşte personalul cât şi aparatură. Soluţia ar fi foarte simplă, aducerea lor în clădirea Spitalului Judeţean, însă pentru aceasta am purtat nişte negocieri cu această clinică privată de hemodializă a cărei contract a expirat, dar noi nu putem să îi dăm afară, pentru că este totuşi o problemă de sănătate publică, dânşii, firma Braun, au fost de acord şi şi-au aprobat în planul propriu de investiţii construcţia unui centru propriu de hemodializă, construcţia unei clădiri noi, finanţate în totalitate de ei, noi urmând să îi sprijinim sub diverse forme legale ca în urma unei licitaţii să intre în posesia unui teren. Apelăm din nou la dvs. pentru a ne ajuta cu un spaţiu, noi am identificat un spaţiu, dacă ei vor câştiga acel teren în scopul respectiv să demareze o construcţie ca să ne eliberăm un spaţiu şi să aducem clinica de arşi. Tratamentul pacientului ars este o mare problemă, deosebită atât pe plan medical cât şi administrativ. În ceea ce priveşte întrebarea referitoare la existenţa unui Spital Municipal, domnul director Morariu este mai în măsură să vă dea detalii, în ce priveşte întrebarea domnului Benedek am şi eu oarecare nelămuriri. De altfel colaborarea noastră se regăseşte în modificarea structurii secţiei dânsului, care nu cred că e de neapreciat o creştere a numărului de paturi cu 25%. Numărul lor de paturi creşte de la 30 la 40 de paturi, este exact ceea ce doreau şi structura lor se modifică prin apariţia în cadrul ei a unui compartiment de cardiologie intervenţională, aşa cum de fapt trebuie să fie, precum şi a încă unui compartiment. În ce priveşte spaţiul în care domnul Benedek doreşte, sau nu să funcţioneze argumentul meu este că prin mutarea în partea cealaltă a aceluiaşi palier câştigă foarte mult spaţiu, acolo va fiinţa o clinică de 40 de paturi şi încă una cu 25. Actualmente în spaţiul în care dânşii funcţionează sunt 95 de paturi, mult peste posibilităţile acelei locaţii, cred că este o chestiune de politică internă şi nu cred că are rost să discutăm.

D-na preşedinte Lokodi: Asta e o problemă internă a dvs. la avizul în principiu nu are nici un sens să discutăm aceste probleme. Azi discutăm un aviz de principiu, modul mde organizare cred că este de viitor, veţi putea în timp de un an să realizăm totul, să reorganizăm structurile, cred că am fi un judeţ pe cinste. Domnul Giurgea v-a întrebat de un spital municipal şi cum vedeţi realizarea spitalului regional.

D-l director Morariu: Este deja realizat studiul de fezabilitate pentru acest spital regional care va cuprinde între 600 şi 900 de paturi. Ce trebuie remarcat este că aceste paturi nu vor însemna o creştere a numărului de paturi de la 2400 la 3300 ci o redistribuire a acestora pentru că pe actuala structură nu ne încadrăm în normele europene alocate cubajului pentru fiecare pacient. Sub un alt aspect multe din clădirile noastre nu numai că nu sunt de neacreditat ci nu sunt nici măcar de avizat sanitar. Şi atunci intenţia a fost să grupăm toate secţiile care au urgenţe mari în Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă, lăsându-le pe celelalte care nu sunt de urgenţă într-un Spital Judeţean. Din acest spital de urgenţă se vor rupe ulterior două structuri: spitalul regional pentru care sperăm să găsim înţelegere şi spaţiu pentru a-l construi în clădirea nouă, iar ceea ce va rămâne va fi foarte probabil un spital municipal de urgenţă, urmând ca paturile care se mută din structura actuală a celui pe care dvs îl cunoaşteţi ca fiind Spitalul Judeţean, în locul lor să aducem secţii aflate în cele 21 de sedii întinse pe raza municipiului Tîrgu Mureş. Vom restrânge astfel extinderea Spitalului Judeţean, normal problema mare este ce se va întâmpla cu acele clădiri, astfel încât avem în vedere pe viitor 3 structuri: Spitalul Regional de Urgenţă, Spital Municipal de Urgenţă şi apoi Spitalul Judeţean.

D-na preşedinte Lokodi: Şi apoi putem începe lupta: a cui sunt clădirile?

D-l consilier Popa: Trebuie să vă mărturisesc că mă surprinde hotărârea bruscă a domnilor directori şi au conştientizat în această dimineaţă importanţa acestei prezentări în cadrul Consiliului Judeţean privându-ne de posibilitatea de a discuta această temă în cadrul şedinţelor de comisie. Am două întrebări: m-ar interesa, ţinând cont de faptul că este un spital clinic universitar în care îşi desfăşoară activitatea cadre didactice, studenţi, dacă există un acord din partea universităţii privind aceste modificări şi aş vrea să mi se confirme dacă este posibil, este cazul unei vechi clădiri din cadrul Spitalului Municipal, clădirea din strada Ghe. Marinescu nr.1 în care am observat că plecând o clinică care deţine 25 de paturi în acest moment şi mutându-se altele 2, mă întreb dacă s-au gândit la o abordare tehnică legată de acest aspect. Din punctul de vedere al consilierilor PSD propunem amânarea acestui punct.

D-na preşedinte Lokodi: Am luat act de această propunere şi îmi pare rău că nu este prezent şeful de fracţiune pentru că a trebuit să ne reprezinte la un eveniment unde ne prezentăm anula la Montigny, mă gândesc că domnul vicepreşedinte Frătean ar fi putut să vă explice importanţa acestei decizii, vă spun sincer că nici el nu are cunoştinţă pentru că şi noi abia azi am aflat acest lucru, am cunoştinţă despre discuţiile purtate anterior, atunci când eu am lipsit din ţară, iar domnul vicepreşedinte era un susţinător al ideii reorganizării spitalelor. Era de acord cu înfiinţarea Spitalului Clinic de Urgenţă, era de acord cu Spitalul Judeţean şi era de acord ca anumite activităţi să rămână în cadrul Spitalului Municipal. Azi domnii doctori au făcut doar o modificare şi anume anumite activităţi legate de urgenţe să intre în cadrul unui întreg în afara urgenţelor. Nu cred că vorbim de lucruri de care nu am avut cunoştinţă sau la care am fost vehement împotrivă. Chiar am spus că una din problemele şedinţei viitoare pe care trebuie să o avem cu consilierii municipali este problema Spitalului Regional. Nu ştiu cum aţi decis dvs, eu o respect, vă spun că e vorba de un aviz de principiu. În momentul în care nu punem în pericol funcţionarea spitalului, eventual facem un viitor pentru acesta, cum aţi decis dvs să amânaţi?

D-l consilier Popa: Nu vreau să se înţeleagă cumva greşit că grupul PSD nu este de acord cu reorganizarea spitalului. Numai că este o chestiune foarte serioasă pe care nu o putem modifica mâine poimâine. Din punctul nostru de vedere dorim să o analizăm cât mai profund.

D-l consilier Boloş: Domnul Popa a vorbit aici atât în calitate de consilier cât şi de medic şi având în vedere că nu s-a discutat în comisii consider că avem dreptul să luăm cuvântul. Vă rog să mă credeţi că sunt pe deplin conştient de importanţa unei asemenea probleme şi chiar mă copleşeşte. Nu aparţin lumii medicale şi îi apreciez pe colegii care şi-au asumat astfel de responsabilităţi. Azi e pusă în discuţie chiar şi credibilitatea Consiliului Judeţean, o problemă de o astfel de importanţă suntem puşi în situaţia de a lua o decizie întro jumătate de oră. Probleme de importanţă mult mai mici le dezbatem în comisii, daţi-mi voie din respect faţă de alegători, faţă de oamenii din domeniu, faţă de profesori, medici faţă de toţi ceilalţi totuşi să dăm dovadă de faptul că luăm această problemă în serios şi o analizăm. Nu văd care este problema ca săptămâna viitoare, să ne chemaţi aşa cum ne-aţi chemat săptămâna trecută pentru 10 minute, să facem acelaşi lucru şi săptămâna viitoare, dar după ce ne-am consultat cu acei oameni care ne pot spune că este o soluţie corespunzătoare sau există şi alte soluţii. Am constatat din dezbaterile care au avut loc aici că chiar între colegii din acelaşi domeniu există diferite puncte de vedere. Mie mi se pare că este vorba de o problemă de principiu formula de a se intra întrun plen cu un material pe care nu ai apucat să îl lecturezi, eu consider că nu mă pot pronunţa asupra lui. Ieri am avut şedinţă de comisie economică, problema nu s-a discutat. Daţi-mi voie să propun o şedinţă extraordinară săptămâna viitoare cu avizele comisiilor. Aceasta este părerea mea şi propun amânarea acestei chestiuni.

D-na preşedinte Lokodi: Când mi s-a prezentat azi dimineaţă acest proiect am avut aceeaşi reacţie ca dvs. chiar am zis că având în vedere programul încărcat de săptămâna viitoare nu văd cum am putea face o şedinţă extraordinară, dar la care las acum pe domnii directori să vă argumenteze de ce au insistat să intre astăzi.

D-l director Băilă: Despre această problemă se discută deja de mai mult de 1 an de zile, nu venim cu o noutate în faţa dvs. Intenţiile noastre sunt cunoscute din presă din tentativele pe care le-am mai avut înaintând Consiliului Judeţean prima propunere în luna iulie de care dvs nu aveţi cunoştinţă. În luna iulie am participat la negocieri cu Consiliul Judeţean cu persoane cu care mi-a fost recomandat să negociez la care a participat domnul Frătean, domnul Groza şi multe alte persoane, ei au cunoştinţă despre această structură înaintată de noi, iar cea de azi este puţin modificată de noi şi acele modificări pot să vă spun de unde derivă. În ceea ce priveşte colaborarea cu UMF, am avut două tentative de discuţii cu conducerea acestei universităţi, ei au primit una din aceste variante, s-au declarat verbal de acord cu ea deşi conform legii nu avem nici un fel de datorie să îi consultăm. Pe de altă parte am înaintat UMF-ului şi D.S.P-ului adrese oficiale prin care îi invităm la discuţii despre viitorul medicini în acest oraş. Nu am primit nici un răspuns la invitaţiile noastre repetate, am încercat să ne facem datoria să fim deschişi şi transparenţi, nu am încercat să venim cu o bombă în Consiliul Judeţean care să explodeze şi să facem noi nu ştiu ce. Nu facem acest lucru de plăcere, nici pentru a da peste nas nimănui, o facem pentru că suntem nevoiţi. Am un singur coleg din Consiliul Medicilor care şi-a ridicat problemele lui personale. Imaginaţi-vă 53 de colegi care fiecare au ceva de spus. Vă daţi seama ce turn Babel este la un consiliu medical, vremurile ne împing înainte să facem spital regional, să nu pierdem proiecte să fim funcţionali ca şi spital, spitale ca acesta sunt foarte puţine în lume, mie mi se pare că nici nu facem prea mult în acest moment, pentru că un spital funcţional este la un număr de 600 paturi, sunt şi spitale la 2000-3000 de paturi în ţări hiper-dezvoltate în ţările dezvoltate, în S.U.A, în Marea Britanie, cu o infrastructură incomparabilă cu a noastră. Noi suntem la un nivel mult inferior lor şi trebuie să ne grăbim să prindem aceste vremuri, să avem un spital regional la norme europene de paturi şi dotare, să venim cu toate celelalte secţii în cel existent şi să mărim suprafaţa şi dotările, dacă ne vom pierde în discuţii sterile nu vom ajunge niciodată la realizarea unei împărţiri, nu ştiu cum vom progresa pentru că lucrurile au ritm de dezvoltare extrem de rapid, în acest an a fost o avalanşă de legislaţie în domeniul sanitar, sunt atâtea reglementări care vin din urmă încât nu putem ţine pasul. Vorbim aici de investiţii de sute de milioane de euro care urmează să se petreacă. Eu vreau să cred că nu sunt vise. Dacă ne împiedicăm de acest prim pas pe care vrem să îl facem, această structură este temporară, nu va dura, în timp se va construi un spital şi dacă acest lucru se va întâmpla prin studii de fezabilitate profesioniste nu realizate de către noi neapărat, se vor muta secţii acolo unde va fi cazul. Nu sunt un manager profesionist, sunt un medic cu o şcoala de management care cunoaşte nişte lucruri. Adevăraţii manageri vor apărea în câţiva ani. Dacă ne împiedicăm în amănunte nu vom avansa niciodată.

D-na preşedinte Lokodi: Daţi-mi voie să vă spun că acum o lună am dat acel aviz în principiu, am discutat cu domnii vicepreşedinţi şi ei au zis că pot da acordul de principiu pentru a demara acele momente în vederea realizării spitalului regional. Eu nu am avut cum să îl informez pe domnul Frătean pentru că a plecat azi noapte, iar domnul director a venit azi dimineaţă cu o problemă urgentă despre care nici eu nu aveam ieri cunoştinţă. Domnul Frătean cunoaşte problema, a fost de acord. Aviz în principiu am dat, dar avizul definitiv trebuie dat de Consiliul Judeţean. L-am rugat pe domnul Groza să meargă să ia legătura cu domnul Frătean să întrebe. Dacă el spune o părere, vă va transmite domnul Groza.

D-l director Morariu: Aş dori să lămuresc două probleme. 1. Ce am făcut noi? Am scos din actuala structură mare a Spitalului Judeţean, acele structuri care nu vor figura niciodată într-un spital regional de urgenţă. A fost o decizie strict administrativă, pentru că acele structuri, până la nivel de finanţare trăgeau foarte tare în jos suma care se primea la Spitalul regional de Urgenţă. Nu am afectat pe nimeni nu am redimensionat. Am redimensionat acolo unde colegii noştri erau sufocaţi. Nu am distrus nimic, nu am restrâns nimic. Dacă nu intrăm în acest regim de urgenţă vom intra pe un contract cadru cu CJAS la 2400 paturi, ceea ce va face imposibilă împărţirea spitalului în anul 2007. nu mai poţi reveni pe un contract şi întârziem cu 1 an. Am venit aici pentru a vă răspunde la toate întrebările şi toate neclarităţile. Avem unii colegi, cum sunt cei de la clinica buco-maxilo-facială care trebuiau rezolvaţi în regim de urgenţă. Nu am subdimensionat structuri, nu am dat pe nimeni afară, nu afectează nici social, nici economic situaţia judeţului Mureş în clipa de faţă. Dacă contractul se semna în mai iunie, iulie, anul acesta avem speranţa să îl semnăm în ianuarie şi pentru asta avem nevoie de hotărârea de înfiinţare a acelui Spital Clinic Judeţean Mureş şi reorganizarea Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă care se face prin Hotărâre de Guvern. Mai sunt câteva etape după avizul dvs. eu cred că suntem toţi destul de responsabili pentru a face acest pas înainte, faţă de avizul de principiu au mai fost modificate 2 sau 3 secţii. Una din secţii a fost dermatologia, nu ne afectează absolut deşi şi activitatea mea se desfăşoară în clinica de dermatologie. Rezolvăm situaţiile dramatice şi mai rezolvăm ceva, facem un pas înainte pentru a nu pierde calitatea de spital regional. Câştigându-l prin noile norme apărute, odată înfiinţat acest spital, Sibiul şi Braşovul nu mai au posibilitatea de a solicita dânşii şi acest spital se va construi la Mureş. Vreau să vă întreb: merită asumat riscul de a pierde spitalul regional numai datorită unor dezbateri? Noi am încercat să punem pe primul plan interesul pacientului. Vreau să vă mai spun că începând cu luna mai am trimis invitaţii la toate formaţiunile politice pentru a încerca împreună să conturăm un plan de dezvoltare a sănătăţii în judeţul Mureş pe o perioadă mai lungă de timp. Din păcate am fost trataţi cu refuzi din partea prea multor oameni.

D-l consilier Benedek: Vă rog să daţi avizul pentru că altfel împotmolim o procedură de care va beneficia asistenţa medicală Mureş şi centrul Universitar. Într-adevăr au fost dezbateri, aţi forţat şi forţaţi anumite luări de poziţii şi eu vă spun că suntem reprezentanţii alegătorilor judeţului şi pentru ei suntem aici. Ar trebui să înţelegem că câteodată unii sunt la putere şi alţii dau cu părerea dar trebuie luat în considerare. Pentru că dacă azi votăm forţat şi vor ajunge alţii la putere, imediat vor desfiinţa şi trebuie să se înţeleagă că cei care sunt la putere trebuie să se consulte cu reprezentanţii opoziţiei pentru că altfel nu se poate construi nimic pe perioadă îndelungată. Domnul Morariu a vorbit foarte bine, nu e nevoie să ne convingeţi că trebuie să dăm avizul, pentru că ştiu acest lucru, dar vreţi să îmi spuneţi că ar trebui să vorbim cu 51 de oameni? Eu am totuşi 12 de ani de experienţă în domeniul organizării medicinii, nu se poate spune la adresa profesorului Benedek că sunt de un an de zile la conducere iar eu sunt al 51-lea care dau cu părerea.

D-na preşedinte Lokodi: Suntem o coaliţie.

D-l consilier Benedek: Care coaliţie? Care coaliţie, când pe mine coaliţia m-a nominalizat director pe spitalul judeţean m-a nominalizat să ocup acest post. Nu am fost niciodată chemat, de doi ani de zile sunt nominalizat la această funcţie, dar acum este un alt director. Aveţi un alt director, felicitări, îl voi sprijini dar totuşi nişte adevăruri nu trebuie ocolite. Domnilor colegi, vă rog să daţi avizul cu recomandarea ca aceste proceduri să fie rediscutate, dar avem nevoie de aviz pentru că este o procedură îndelungată în sensul că trebuie să treacă prin hotărâre de guvern, pentru asta trebuie şi avizul prefecturii, apoi trebuie făcut contractul de negociere pentru bugetari în 2007, deci dăm avizul şi mai umblăm la structuri. Suntem oameni responsabili şi ştim că trebuie dat avizul Legea prevede că Spitalul Judeţean de Urgenţă are structuri bine definite prin lege. Vor fi oameni care vor suferi, dar nu avem ce face.

D-na consilier Iacob: am o întrebare pentru domnii directori. Care este poziţia Consiliului medicilor vis-a-vis de planul de restructurare? Dar nu mă puteţi amăgi. Vreau răspunsul în scris să vedem care este şedinţa la care dvs. aţi primit avizul Consiliului Medicilor.

D-l director Băilă: Prin lege managerul propune restructurarea, reorganizarea. Această propunere de restructurare se va publica pe site-ul ministerului supus dezbaterii publice. Noi am procedat conform legii, noi nu facem pe ascuns, deci va fi supusă dezbaterii publice după care va fi promulgată sau nu. Nu am nevoie de avizul Consiliului Medical.

D-l consilier Mora: discutăm de o oră jumătate acelaşi subiect, m-aş fi aşteptat ca domnii directori să îmi motiveze altfel şi să argumenteze altfel de ce trebuie să votăm azi. Apoi, nu este de competenţa Consiliului Judeţean să discute structura organizatorică a spitalului. Vă citesc din referat:” structura organizatorică, reorganizarea, restructurarea schimbarea sediului şi a denumirilor pentru spitale publice se aprobă prin ordin al Ministrului Sănătăţii la propunerea conducerii spitalelor, cu avizul Consiliului Judeţean” nu spune nici favorabil nici nefavorabil, pe de o parte. Pe de altă parte legătura cu spitalul se referă la spaţii. Cu alte cuvinte din cele 22 de locaţii rămâne 1. celelalte 21 de locaţii se eliberează şi noi avem nevoie de spaţii şi aici este legătura noastră directă cu spitalul. Nu discutăm noi de ceea ce înseamnă locul policlinicilor. Nu văd de ce nu putem da avizul favorabil. Noi avem de câştigat în urma acestei restructurări.

D-l consilier Boloş: Înţelegem importanţa acestei probleme, am cerut şi noi părerea celor care cunosc această chestiune, vom da avizul de principiu, dar responsabilitatea pentru detaliile acestei dezvoltări şi tensiunile care vor apărea, acele tensiuni revin celor care au proiectat acest sistem managerial.

D-na preşedinte Lokodi: Trecem la vot.

Art.1 Se aprobă cu 29 voturi „pentru”, 3 nu au votat (Groza, Ţintoşan, Venczi), 3 absenţi (Frătean, Suciu, Bartha).

Art.2 Se aprobă cu 29 voturi „pentru”, 3 nu au votat (Groza, Ţintoşan, Venczi), 3 absenţi (Frătean, Suciu, Bartha).

Hotărârea în întregime se aprobă cu 29 voturi „pentru”, 3 nu au votat (Groza, Ţintoşan, Venczi), 3 absenţi (Frătean, Suciu, Bartha).

D-l vicepreşedinte Groza: Am dovedit înţelegere pentru cererea dvs, evident responsabilitatea pentru mutările, permutările care vor avea loc, e vorba de specialişti şi vă rog să trataţi cu mare rigurozitate aceste probleme pentru că aveţi un CEC în alb din partea PSD-ului şi vă rog să trataţi aceste probleme cu mare responsabilitate.

D-na preşedinte Lokodi: Eu vă doresc succes dar să ştiţi că vom urmări dezvoltarea celor trei structuri şi vă aşteptăm să vă consultaţi cu noi.

La ordinea de zi toate punctele au fost discutate în comisii şi o să vă rog ca doar în cazul în care aveţi păreri contrare avizelor să luaţi cuvântul.

Se supune la vot ordinea de zi: se aprobă cu 21 de voturi „pentru”, 11 nu au votat (Amza, groza, Toşa, Benedek, Giurgea, Iacob, Kakassy, Sămărghiţan, Ţintoşan, Venczi, Veress), 3 absenţi (Frătean, Suciu, Bartha).

Ordinea de zi

1. Proiect de hotărâre privind rectificarea bugetului Consiliului Judeţean şi a nivelelor de echilibrare ale bugetelor locale ale unităţilor administrativ teritoriale pe anul 2006.

D-na preşedinte Lokodi: Comisia economico – financiară a dat aviz favorabil.

D-l consilier Szalkay: Avem o rectificare pozitivă de 62 miliarde faţă de bugetul pe care l-am avut aprobat. Această rectificare este cea din cadrul bugetului Consiliului Judeţean unde am avut resurse din TVA pentru învăţământ, pentru protecţia copilului, pentru cheltuieli descentralizate şi TVA pentru echilibrare, avem propuneri de repartizare pe care le găsim conform anexelor, 53 miliarde şi avem un excedent 8 miliarde pe care urmează să le repartizăm la rectificările viitoare. În afară de aceasta am avut pe baza OUG 89/2006 rectificarea bugetului din bugetul de stat am avut 165 miliarde din care am repartizat 64 miliarde pentru învăţământul preuniversitar conform anexei 3 şi am repartizat 9 miliarde pentru asistenţă socială, în afară de asta am avut surse din impozitul pe venit realizat suplimentar în cadrul judeţului care era de 2 miliarde şi am văzut că am avut o repartizare conform anexei 4 în cadrul municipiilor şi oraşelor ce am avut repartizat pe baza anexei nr. 4 centralizat care era de 11 milioane. Acum am putea lua defalcat unde am repartizat, se poate vedea din anexa 4 că am făcut această repartizare am dat 85% conform algoritmului am mai repartizat pentru comunele care nu au primit cel puţin 500 milioane, am avut pe baza anumitor programe repartizate o sumă de 9 miliarde iar ceea ce am discutat pe larg în comisie a fost suma de 2,5 miliarde pe care le-am repartizat la câteva comune care se regăsesc în bugetul pe care l-aţi primit.

D-l consilier Tatar: Bugetul nu se poate vota în forma asta, intervine altă hotărâre a consiliului local care prevede alocarea unor fonduri pentru unele activităţi sportive în valoare de 5 miliarde. Acum apar 600 milioane de lei atribuite de o comisie buget finanţe care contravine hotărârii adoptate la începutul anului. Sună foarte interesant, sunt foarte bucuros, dar dacă trebuie să respectăm legalitatea hotărârii consiliului ar fi trebuit să mergem pe acea cale. Şi nu pot face comparaţie între aceste fundaţii care au făcut proiecte şi au luat o parte din bani 1,4 miliarde în total, acum o sumă aproape egală cu jumătate este distribuită altfel. Deci asta înseamnă că noi votăm bugetul consiliului şi încă o treime o împărţim fără aprobarea lui.

D-na preşedinte Lokodi: Doar atât vreau să precizez că ce am împărţit a fost împărţit pentru sporturi de masă . Deci dvs aţi fost cei care nu aţi dat cluburilor cu sport de performanţă bani susţinând că legea nu permite.

D-l consilier Tatar: Ceea ce afirmaţi dvs. nu este adevărat. Este fals.

D-na preşedinte Lokodi: Atunci probabil că nu sunt bine informată pentru că nu m-am implicat în totalitate în împărţirea fondurilor prevăzute pe proiecte, am lăsat pe domnii consilieri să facă pentru că şi anul trecut am fost învinovăţită că eu împart banii judeţului cu toate că dvs. aţi împărţit. Nici o problemă. Dvs, din câte ştiu eu aţi împărţit nişte fonduri pe proiecte. Iar acum pe un alt temei legal se doreşte să fie sprijinite 3 cluburi sportive de performanţă fiind vorba de handbal, baschet şi volei. Îmi pare rău că cine a luat decizia nu v-a consultat.

D-l consilier Tatar: noi hotărâm nişte lucruri în deplinătatea facultăţilor mintale, nu cred că votăm după auzite. Deci este o hotărâre a Consiliului Judeţean, nu e vorba că trebuiau să mă consulte pe mine, nu trebuia. Dar este o comisie compusă din 9 membri şi am respins alte cluburi care nu îndeplineau condiţiile legale pentru a participa. Şi suma alocată, acum împărţim aproape aceeaşi sumă….nu este corect.

D-na preşedinte Lokodi: Atunci când am întrebat de premierea sportivilor v-am sunat la telefon şi v-am întrebat.

D-l consilier Tatar: Corect doamna preşedinte. Ce m-aţi întrebat? Bătrâni şi tinere talente şi am zis: din fondul de 150 milioane şi dacă se mai poate pune ceva lângă el. Doar atât am discutat. Fondurile rămase pentru premierea sportivilor la sfârşitul anului puteţi să verificaţi procesul verbal şi hotărârea.

D-na preşedinte Lokodi: Ştiţi foarte bine că am fost întrebată de ce mă împotrivesc sprijinirii sportului de performanţă. Eu am spus că noi am împărţit banii pe proiecte, că există în acest sens o comisie, că eu nu aş dori să se deschidă cutia Pandorei şi sunt convinsă că acele consilii judeţene care au sprijinit sportul, întrebând cum au făcut, mi s-a spus să nu fac.

D-l consilier Tatar: Eu nu spun să nu sprijinim sportul, dar hai să facem şi mai mult dar să facem cumva să fie bine şi pentru noi, pentru comisie. Nu vin la dvs. oamenii ci vin pe capul meu şi eu nu pot să dau votul pe spatele meu şi în numele meu.

D-na preşedinte Lokodi: Eu tocmai de aceea am cerut colegilor dvs să aşteptăm până anul viitor, dânşii au votat.

D-l consilier Tatar: Încă o problemă referitoare la desfăşurarea şedinţelor în ziua de joi. Pentru mine este indiferent în ce zi este şedinţa, dar hotărârile pe care le luăm noi afectează celelalte consilii locale, municipale care trebuie să pună poate în aplicare. De aceea am rugat să ţinem şedinţa cu 1 zi 2 înainte pentru ca unele hotărâri care influenţează satele, comunele, cum ar fi bugetul, să aibă timp să aplice, mie mi se pare logic.

D-na preşedinte Lokodi: o să se descurce consiliile locale şi încă în termen, dar având în vedere că în fiecare lună ţinem şedinţă, aparatul propriu pur şi simplu nu poate pregăti materialele. Vă spun este un lucru imens cu pregătirea lor. Iar noi nu putem face mai repede pentru că nu am avut datele de la Direcţia Financiară, ele au venit abia alaltăieri. Noi am lucrat pe date colectate după ureche, telefonic, că asta se preconizează. Deci practic noi azi nu puteam intra cu bugetul dacă aşteptam adresa oficială. Şi să văd eu atunci, dacă intra doar în decembrie, cum cheltuiai banii administraţiile locale. Deci e foarte uşor pentru cineva din afară, haideţi să vedeţi cum se lucrează şi mă duc eu pe margine şi strig de acolo.

D-l consilier Giurgea: Din câte ştiu eu şi nu aş vrea să intru în detalii, probabil că la solicitarea prefecturii, poate ne-a scăpat a răspunde la solicitarea dânşilor şi poate este greşit.

D-na preşedinte Lokodi: Eu ştiu că Prefectura poate ataca hotărârile dvs. şi nu poate să influenţeze înainte o hotărâre.

D-l consilier Giurgea: Rectificarea bugetului şi discuţiile avute în comisia de buget, faptul de a împărţi astfel de sume atât de mici pe solicitări care sunt multe, nu este chiar aşa de simplu. Ceea ce cred eu şi aş vrea să provoc colegii este ca pe rectificarea pentru 2007 aşa cum discutat cu domnul Bartha, să facă o schiţă de proiect de buget, desigur nu azi ci după ce primeşte fila de buget fiecare, sigur după ce trece prin Parlament şi să facem o dezbatere cu toţi consilierii şi atunci, având posibilitatea ca şi dvs colegii din alte comisii să aveţi această informaţie înainte de plen.

D-na preşedinte Lokodi: Domnule consilier materialele au fost din timp trimise la toată lumea nu numai comisia de buget a primit proiectul, aveţi dotare cu calculatoare, vă rog obişnuiţi-vă să vă verificaţi e-mailul. Timp de o lună este un termen scurt, când se lucrează, se comunică săptămânal, dar dvs. numai dacă auziţi, pentru că dvs. încă doriţi telefoane pentru a fi anunţaţi când sunt şedinţe de comisie, deci dvs. numai când auziţi vă uitaţi în materiale. Vă rog cântăriţi când luaţi cuvântul, fiecare are libertatea de a participa la şedinţa comisiei de buget, cine doreşte să îşi spună părerea cu privire la buget, studiază materialul şi vine la comisie. Încă o dată vă rog să intrăm într-un ritm de lucru alert. Nu este interzis nici unui consilier să vină la o altă şedinţă de comisie. Comisiile au un grafic, fiecare ştie când are şedinţă, dacă cineva e nemulţumit merge şi îşi spune părerea. Nu votează dar expune părerea. Vă rog să începeţi să lucraţi conform regulamentului.

D-l consilier Giurgea: Nu m-aţi înţeles, la şedinţa de comisie de buget poate participa oricine în calitate de invitat. Şi la această şedinţă făceam o invitaţie pentru proiectul de buget pe 2007, ca toţi colegii care doresc să vină, să vină şi ar fi foarte interesant să facem o dezbatere într-un cadru cât mai larg. Despre asta e vorba.

Doresc să fac o propunere bugetul pe 2007 faţă de o posibilă rectificare în decembrie, proiectul de buget pe 2007 este foarte important, îl ajutăm şi pe domnul Bartha, luăm fila de buget şi să o discutăm. Haideţi să o discutăm cu toţi colegii aşa cum trebuie şi să nu mai avem discuţii pentru că, spun încă o dată am făcut acele comisii care să lucreze pe proiecte, dar şi noi pentru sport am dat.

D-na preşedinte Lokodi: După părerea mea domnul Tatar are perfectă dreptate din punct de vedere legal. Iarăşi puteţi să mergeţi la televiziune să spuneţi că preşedinta nu vrea, dar legal Tatar are dreptate. Eu mă supun unui vot dat în 2/3 dar depinde cum o să îl execut.

D-l consilier Szalkay: Referitor la iniţiativa pe care am avut-o 3 consilieri şi v-am prezentat-o la şedinţa trecută. Atunci fiecare putea lua la cunoştinţă că avem intenţia de a sprijini sportul de elită mureşean şi am şi prevăzut cele 3 echipe. S-a căzut atunci de acord ca la următoarea rectificare bugetară să se acorde o sumă, care era mai mare decât aceasta, până la urmă am căzut la un compromis ca din rectificarea aceasta să facem operaţiunea, care a fost, ca să zicem aşa, în regim de urgenţă pe baza unei discuţii pe care am avut-o anterior.

D-na preşedinte Lokodi: Şi care era urgenţa aceea?

D-l consilier Szalkay: Era urgenţă pentru că şi ieri echipa de baschet a jucat cu o echipă americană în faţa unei săli pline, deci afluenţa este foarte mare.

D-na preşedinte Lokodi: Cu atât mai mult. Sala era plină, biletele erau vândute, care era graba?

D-l consilier Szalkay: pentru că toate cele 3 echipe se află întro criză financiară.

D-na preşedinte Lokodi: Cu sala plină?

D-l consilier Szalkay: Sala era plină dar fără bilet de intrare.

D-na preşedinte Lokodi: Atunci vorbim de un management prost. Dar nu Consiliul Judeţean este de vină pentru managementul prost al clubului.

D-l consilier Szalkay: Rog insistenta ca dacă am ajuns la faza în care putem în sfârşit să sprijinim sportul de elită mureşean şi am putut crea aceste surse să fiţi de acord şi să votaţi „pentru”.

D-l consilier Mora: O mare problemă a noastră este faptul că nu comunicăm şi că nu comunicăm cinstit. Nu este normal ca o asemenea chestiune să fie strecurată în bugetul judeţului la o rectificare. Nimeni nu este împotriva sportului, în schimb a nu respecta propriile noastre decizii în ce priveşte împărţirea banilor înseamnă că suntem inconsecvenţi cu noi şi ne batem joc unii de alţii. Categoric că în momentul în care se face bugetul pentru 2007, aşa cum l-am făcut în decembrie 2005, am prevăzut unele sume pentru sport, cultură, culte şi social. Aceste sume le-am împărţite pe bază de proiecte, a fost practic o licitaţie. În momentul în care venim, suplimentăm banii şi nu îi mai trecem prin comisie înseamnă că votul pe care l-am dat pentru colegii consilieri care sunt în comisia de sport, înseamnă că ne batem joc de munca acelor colegi, iar pe de altă parte ne batem joc de fundaţii care au pierdut proiecte. În momentul în care venim acum şi distribuim vreo 600 milioane înseamnă că suntem inconsecvenţi. Repet încă o dată că nu suntem împotriva sportului în schimb cred că puteam rezolva mult mai elegant. Puteam să le trecem prin comisie.

D-na preşedinte Lokodi: Nu puteam pentru că trebuia din nou licitaţie, oricum este ilegal modul în care este strecurată în buget.

D-l consilier Mora: Şi atunci ce facem?

D-na preşedinte Lokodi: Eu nu pot decât să supun la vot. Dvs veţi vota, apoi eu o să văd ce pot face. În momentul de faţă trecerea acestor sume direct către cluburi vă pot spune că este ilegală. Dar comisia a votat şi este în buget. Dvs. aţi observat acest lucru, prima dată înainte de votul pe articole, va trebui să supun la vot dacă aceste capitole rămân în buget sau nu. Dacă dvs. votaţi că nu rămân, înseamnă ca banii vor rămâne în fondul nostru în luna decembrie vom mai împărţi bani şi vor intra conform legii acolo unde trebuie, nu încă o dată înapoi la sport, anul viitor la sumele prevăzute pentru proiecte aveţi posibilitatea în loc de 1 miliard se prevedeţi 1,5 miliarde şi daţi bani pe proiecte. Deci după mine, eu eram pusă întro situaţie în care pentru prima dată în viaţa mea să nu respect o hotărâre dată de dvs.

D-l consilier Mora: Atunci trebuia să ne spuneţi acest lucru de la bun început. Pentru că noi, ce face? O ilegalitate? Susţin în schimb ca pe anul viitor să fie bugetul un pic mai mare pentru sport, dar să le trecem prin comisia care a fost votată şi în care am făcut o selecţie corectă şi reală.

D-l consilier Socotar: Se pare că problema ridicată de Mora în ce priveşte comunicarea este chiar mai gravă decât credeam eu, pentru că aşa cum a subliniat domnul preşedinte Szalkay, eu împreună cu dumnealui şi cu domnul Amza am avut iniţiativa unui proiect de hotărâre care a fost suficient de mult mediatizată, într-adevăr nu m-am dus personal să vorbesc cu fiecare coleg consilier judeţean, dar atâta am văzut în presă şi pe la televizor încât am crezut că cineva care urmăreşte activitatea Consiliului Judeţean este foarte la curent cu ea. Văd că nu este aşa.

D-na preşedinte Lokodi: Dar temeiul legal l-aţi urmărit, sau numai televizorul?

D-l consilier Socotar: Spre deosebire de alţii, noi am procedat aşa cum am crezut că este corect. Prima dată am venit la dvs. V-am informat.

D-na preşedinte Lokodi: Şi eu ce am spus?

D-l consilier Socotar: Că vom căuta un temei legal. S-au dat câteva telefoane, nu ştiu ce temei legal este, dar e o practică care nu e numai în judeţul Bihor ci în cel puţin 5 judeţe, din câte cunosc eu. Referitor la ceea ce a spus colegul Tatar şi colegul Mora, trebuie să vă spun că sunt întro confuzie, pentru că noi am subliniat că aceste 3 cluburi la care facem referire nici nu sunt eligibile pentru proiectele care le-am analizat la începutul anului.

D-na preşedinte Lokodi: pentru că au finanţare de la nivel naţional.

D-l consilier Socotar: Nu au. Sunt persoane juridice private, chiar dacă unele sunt sub formă de ONG, deci ca structură organizatorică, dar sunt firme care duc activitatea din sponsorizări şi o fac la un nivel foarte înalt. Şi noi am spus când am avut această iniţiativă care s-a izbit de un anumit imobilism din partea aparatului Consiliului Judeţean şi greşeala noastră a fost că nu am presat foarte tare.

D-na preşedinte Lokodi: Vă rog să îmi explicaţi ce înseamnă „imobilism al aparatului”.

D-l consilier Socotar: Că după ce am vorbit cu dvs. greşeala noastră a fost că nu am venit să vă presăm pentru a face un proiect de hotărâre.

D-na preşedinte Lokodi: Pardon? Nu aţi presat? Dar la televizor ce s-a întâmplat?

D-l consilier Socotar: Nu am venit în Consiliul Judeţean. Nu ne-am dus din birou în birou unde trebuia să se pornească la drum această hotărâre.

D-na preşedinte Lokodi: La şedinţa comisiei la care am participat aţi mai avut un material cu care aţi vrut să presaţi că încet, încet se formează un grup de presiune, aţi mai vrut să forţaţi ceva…

D-l consilier Socotar: eu ştiu numai aspectul legat strict de această iniţiativă. Deci noi am dori să se constituie întrun proiect de hotărâre care, fără participarea la acel concurs de proiecte la care nici nu ar fi eligibile, să ofere posibilitatea Consiliului Judeţean să co-finanţeze aceste echipe care fac sport de performanţă şi duc prestigiul judeţului întro măsură mul mai mare decât cele eligibile , dar au şi costuri mult mai ridicate. Această iniţiativă a noastră cu toate că a fost expusă, ce e drept, mai mult verbal şi cu câteva documente depuse la diverse servicii din cadrul Consiliului Judeţean nu a mai fost promovată, de unde spun că este un anumit imobilism al aparatului şi consider că am perfectă dreptate.

D-na preşedinte Lokodi: Aveţi perfectă nedreptate. Şi legea nu permite aşa ceva.

D-l consilier Socotar: Dar legea cred că e aceeaşi în toate judeţele din ţara asta.

D-na preşedinte Lokodi: Eu legea pe care o practică judeţele şi modul de soluţionare, consider că este la limita penalului, iar eu nu o să intru în acest joc.

D-l consilier Socotar: Înseamnă că există multe conduceri penale aşa de vreo 10 ani.

D-na preşedinte Lokodi: Nu mă interesează! Fiecare preşedinte are o răspundere, iar eu susţin că e la limita penalului.

D-l consilier Socotar: Este părerea dvs. eu din punct de vedere juridic nu o cunosc, nu este de competenţa mea, eu doar observ că lucrul este generalizat în ţara asta.

D-na preşedinte Lokodi: Dacă era generalizat 41 de judeţe făceau la fel, iar dvs aţi enumerat 5. generalizare nu înseamnă 5 judeţe.

D-l consilier Socotar: Eu am zis că eu cunosc 5. Pot fi mai multe.

D-na preşedinte Lokodi: Când legea dă în subordinea Consiliului Judeţean cluburile sportive şi spune că noi asigurăm bugetul lor, vom face. Până atunci vorbim degeaba.

D-l consilier Socotar: Nu ştiu dacă va veni vreodată aşa o lege şi nu ştiu dacă am avea noi nevoie să fie cluburile în subordinea noastră. Ce să facem cu ele?

Deci să continui. A fost această iniţiativă, s-a pierdut undeva pe drum pentru că există şi aici o situaţie de criză la aceste cluburi, pe acest an, mai ales cu finanţarea, am crezut că îi putem ajuta anul acesta în această formă. Deci noi oricum vom încerca şi la anul, dacă e nelegal, atunci domnul prefect va ataca în instanţă….

D-na preşedinte Lokodi: Vreţi să puneţi în pericol bugetul întregului judeţ acum în ultima lună? Domnilor, sunteţi conştienţi?

D-l consilier Socotar: Punem prin asta în pericol?

D-na preşedinte Lokodi: Da, pentru că dacă prefectul atacă în contencios bugetul, nici un leu nu se poate împărţi. Păi azi mă faceţi să mă mir din ce în ce mai tare. Credeţi că dacă atacă vom putea executa bugetul domnilor consilieri?

D-l consilier Socotar: Eu ştiu că până se revocă hotărârea îşi face efectele.

D-na preşedinte Lokodi: Nu. Din moment ce este notificat trebuie oprit. Din moment ce este atacat până la judecarea în instanţă nu se poate executa.

Deci haideţi să terminăm că deja după aproape 3 ani de muncă mă faceţi să mă mir din ce în ce mai tare. Şi suntem abia la primul punct de pe ordinea de zi.

D-l consilier Socotar: deci pe mine mă interesează ca aceste cluburi să fie sprijinite şi noi căutăm tertipuri juridice, în frunte cu dvs, ca să nu le sprijinim.

D-l consilier Tatar: Eu aş vrea ca domnul Togănel ca secretar şi ca cel care verifică legalitatea actelor să ne spună despre legalitatea acestui proiect. Că văd că domnii consilieri nu prea ştiu ce promulgă şi atunci vă rog să vorbească domnul secretar.

D-na preşedinte Lokodi: Chiar vreţi acum ceartă?

D-l secretar Togănel: În urmă cu 3 ani am afirmat că asemenea finanţări nu sunt legale. Deci nu este legal ca noi să finanţăm astfel de activităţi. Noi putem finanţa ce e prevăzut în lege, iar restul putem finanţa conform prevederilor legale.

D-l consilier Amza: Probabil că dacă nu era Amza iniţiatorul acestui proiect, probabil nu mai erau discuţii se vota liniştit. Dacă anii trecuţi am votat miliarde pentru aparatură medicală sau alte diverse concerte, pentru alte şi alte proiecte şi s-a găsit temei legal, acelea au fost posibile. Eu am venit cu această iniţiativă având în vedere că noi suntem săptămână de săptămână la sala Polivalentă unde vin mii de tîrgu mureşeni şi nu numai. Spre deosebire de alţi colegi care sunt în acea comisie de sport de care aţi vorbit. S-a spus că nu este temei legal pentru finanţare. Nu este vorba de finanţare ci este vorba de sprijin, de o colaborare cu aceste cluburi, care în schimbul reclamei se face un parteneriat şi se pot da nişte bani. Să vedeţi ce frumos este pe mijlocul terenului pus un banner al Primăriei Tîrgu Mureş pe care scrie şi în limba română şi în limba maghiară „împreună suntem pentru sport”. Pentru ei există temei legal, dar la noi nu. Referitor la presiunile despre care vorbiţi din ceea ce aţi discutat eu înţeleg că dacă s-ar fi votat propunerea comisiei economico – financiare aşa cum a fost propusă dvs. nu aţi pus-o în aplicare. Presiunile care s-au făcut prin mass-media să ştiţi că nu le face nici Amza, nici Socotar, nici Szalkay, le fac miile de tîrgu mureşeni. Să ştiţi că un campionat de echipă, un buget nu e doar 300 de milioane, se ridică la 4-5 miliarde un buget modest. Şi cu aceşti bani puţini cu care numai ei ştiu cum se descurcă, se spune că asta este echipa din Tîrgu Mureş, din judeţul Mureş şi ocupă locuri fruntaşe. Comisia de sport propusă de dvs. nominal, pentru mine nu există, punct.

D-na preşedinte Lokodi: Dar dvs aţi votat.

D-l consilier Amza: Am votat împotriva. Pentru mine nu există. Atâta timp cât nu îi văd pe terenul de sport să vadă un sport, care habar nu au ce înseamnă sport, ăştia nu pot lua hotărâri şi eu nu pot să cer avizul lui.

D-na preşedinte Lokodi: În numele poporului să vorbeşti despre legalitate se numeşte populism. Comisia aţi votat-o dvs. Poate că am propus eu, dar şi alţii. Comisiile şi-au desfăşurat în mod legal activitatea şi aici nu este vorba despre nesprijinirea sportului pentru că dacă facem comparaţie cu această instituţie mult lăudată despre care scrie în două limbi acelaşi text că suntem alături de sport, eu aş fi curioasă din bugetul lor cât s-a votat pentru sprijinirea sportului în general, eu ştiu că la noi s-a votat un miliard şi l-am împărţit. Nu doresc să fac critica altora doresc doar să arăt că unele instituţii au venituri proprii iar alţii au buget provenit din bugetul central. Din venitul propriu se poate sprijini orice activitate pentru că este venitul propriu. Aşa că dacă ar exista între aceste două instituţii acea colaborare de care nu ne bucurăm ar putea ajuta şi cultura şi sportul şi ONG-urile şi absolut toate activităţile din judeţ asigurând din fonduri proprii realizate tot din banul cetăţeanului, care se plăteşte în bugetul local, am putea avea activităţi mult mai fructuoase. Consiliul Judeţean dispune din buget rezultat din bugetul central, iar când vom avea venit propriu veţi putea dispune de el. deocamdată încasăm doar pentru certificatele de urbanism şi câteva autorizaţii pentru gabarit depăşit. Cred că avem în total un venit propriu de 2 miliarde şi faţă de acestea am împărţit pe diferite activităţi 9 miliarde de lei.

D-l consilier Ţintoşan: Apropos de ceea ce zicea colegul Amza, dacă mă duc săptămânal la spital nu înseamnă că sunt doctor, deci nici dacă mă duc săptămânal să joc fotbal nu înseamnă că sunt mare sportiv. Sunt de acord cu cei care au vorbit înaintea mea în mare măsură. În primul rând comisia de sport sunt de acord că era foarte bine dacă era un banner cu Consiliul Judeţean, eu aş vopsi tot terenul, dar aşa cum ei au nevoie, aşa mai au şi alţii care au depus proiecte la noi dar nu le-au câştigat din lipsă de fonduri. Ar fi bine să avem 10 miliarde sau 20 miliarde ca să putem mulţumi pe toată lumea. Baschetul a venit chiar cu două proiecte la noi nu mai ţin minte dacă au şi primit ceva nu mai ştiu. Nu spun că nu mai au nevoie de bani, dar mi se pare ca odată ce am stabilit azi un lucru, mâine să trecem peste.

D-l consilier Balogh: Pe vremuri am făcut şi eu sport şi acum sponsorizez sportul sunt unul din sponsorii echipei de baschet şi aş avea rugămintea de a aproba acest proiect în forma propusă de comisia economică, îmi cer scuze domnule Tatar, dar această echipă are nevoie de aceşti bani.

D-na preşedinte Lokodi: Nimeni nu contestă că au nevoie de aceşti bani. Dar cu legalitatea cum rămâne?

D-l consilier Balogh: Nu sunt jurist dar vă spun imediat.

D-na preşedinte Lokodi: Dvs. mă învăţaţi?

D-l consilier Balogh: Nu vă învăţ eu, ştiţi dvs foarte bine. Vreau să vă spun ca pentru 2007 să propunem un buget de 2 miliarde pentru echipa de baschet.

D-na preşedinte Lokodi: Poftim?! La mine cred că este prea mare ecoul.

D-l consilier Balogh: Încercaţi să vă reveniţi puţin. Deci dacă jumătate din bugetul Consiliului Judeţean dăm la Protecţia Copilului, atunci haideţi să dăm şi la copiii care vin la sala de sport. Aşa că să facem un buget de 2 miliarde ca să nu ne mai certăm. Vine cu un proiect de 2 miliarde şi am terminat.

O altă problemă. Eu am solicitat 20 milioane pentru memorialul Nagy Miki. Ştiţi foarte bine că a fost unul dintre cei mai mari fotbalişti al României. Deci vă invit în data de 8-9 decembrie unde se ţine Memorialul Nagy Miky care totuşi a fost cineva în acest oraş. Şi vă rog să nu ne mai discriminaţi şi să nu mai daţi în sportivi.

D-na preşedinte Lokodi: Nu dă nimeni în dvs domnilor, faceţi iar atmosferă. Memorialul Nagy Miklos, 20 de milioane este şi ruşine să veniţi acum să amintiţi, pentru că putea orice investitor să rezolve. Dacă veneaţi la mine dădeam şi eu 1 milion. 20 de oameni înseamnă 20 de milioane. Domnule consilier săriţi calul !

Am spus că mai dau cuvântul domnului Balogh şi trecem la vot. Îmi pare rău domnule Benedek.

D-l consilier Benedek: Încep prin a spune că facem câteodată excepţii.

D-na preşedinte Lokodi: nu există excepţii din punct de vedere legal. Excepţia înseamnă retezatului 7, pentru cine o face.

D-l consilier Benedek: Nu ştiu cum am reuşit, probabil pentru că cei care se ocupă de sport s-au ocupat şi de măgarii din nu ştiu ce insule şi au fost vizitaţi respectivii măgari şi şi-au adus şi capre spaniole şi acei bani am fi putu să îi dăm la sportivi. Acum înţelege fiecare ce vrea şi trage concluziile, deci vreau să spun că sunteţi în poziţia foarte ingrată de a apăra legea. Legea care zice aşa….

D-na preşedinte Lokodi: A apăra legea este o poziţie ingrată? Eu o consider demnă. Aşa să nu mă lăudaţi.

D-l consilier Benedek: Trebuie să apăraţi legea în calitatea dvs de preşedinte a Consiliului Judeţean pentru că unii au omis ca aceste ramuri să fie sprijinite. Trebuie găsită o cale ca şi sportivii să primească ceva. Şi acei 20 milioane pentru că şi Nagy Miklos a reprezentat sportul mureşean la valoarea lui. Trebuie găsită o posibilitate. Are dreptate domnul Balogh că ar fi cazul să sprijinim şi oamenii sănătoşi.

D-na consilier Kardoş: În calitate de preşedinte al comisiei juridice daţi-mi voie să fac propunerea de a scoate afară acest capitol din proiect pentru a putea implementa cu succes.

D-na preşedinte Lokodi: Comisia de buget a inclus aceste 3 sume. Cine este pentru a scoate din proiectul de buget aceste 3 sume?

Se supune la vot: se aprobă scoaterea capitolului cu cele 3 propuneri cu 19 voturi „pentru”, 9 „împotrivă” (Amza, Balogh, Bozodi, Diaconescu, Lădariu, Radu, Socotar, Szalkay, Benedek) , 3 abţineri (Veress, Ţintoşan, Szabo), 4 absenţi (Suciu, Bartha, Groza).

D-na preşedinte Lokodi: Deci a rămas. Deci am votat că nu suntem de acord cu această sumă. Deci dacă nu suntem de acord cu ea înseamnă că nu intră. Cine nu a înţeles, nu a înţeles. Eu am fost foarte clară. De două ori aţi întrebat de două ori v-am repetat. V-aş ruga să trecem la votarea proiectului de hotărâre. Deci trecem la votarea proiectului de hotărâre cu modificarea sumei de la art.1 cu mai puţin de 600 milioane. E clar? S-a diminuat suma de la art.1 cu 600 milioane. Deci cine este pentru a vota bugetul Consiliului judeţean. Deci în momentul de faţă bugetul se diminuează cu 600 milioane. Deci mă scuzaţi, articolul 2 se modifică, la detaliere, deci se majorează cu această sumă rezerva bugetului.

Art.1 Se aprobă cu 27 voturi „pentru”, 3 împotrivă (Amza, Szalkay, Lădariu), 1 abţinere (Benedek), 1 nu a votat (Groza), 3 absenţi (Frătean, Suciu, Bartha).

Art.2 Se aprobă cu 24 voturi „pentru”, 5 împotrivă (Amza, Szalkay, Lădariu, Socotar, Diaconescu), 1 abţinere (Benedek), 2 nu au votat (Groza, Kakassy), 3 absenţi (Frătean, Suciu, Bartha).

Art.3 Se aprobă cu 26 voturi „pentru”, 4 împotrivă (Amza, Szalkay, Lădariu, Diaconescu), 1 abţinere (Benedek), 1 nu a votat (Groza), 3 absenţi (Frătean, Suciu, Bartha).

Art.4 Se aprobă cu 26 voturi „pentru”, 4 împotrivă (Amza, Szalkay, Lădariu, Diaconescu), 1 abţinere (Benedek), 1 nu a votat (Groza), 3 absenţi (Frătean, Suciu, Bartha).

Art.5 Se aprobă cu 26 voturi „pentru”, 4 împotrivă (Amza, Szalkay, Lădariu, Diaconescu), 1 abţinere (Benedek), 1 nu a votat (Groza), 3 absenţi (Frătean, Suciu, Bartha).

Art.6 Se aprobă cu 26 voturi „pentru”, 4 împotrivă (Amza, Szalkay, Lădariu, Diaconescu), 1 abţinere (Benedek), 1 nu a votat (Groza), 3 absenţi (Frătean, Suciu, Bartha).

Art.7 Se aprobă cu 26 voturi „pentru”, 4 împotrivă (Amza, Szalkay, Lădariu, Diaconescu), 1 abţinere (Benedek), 1 nu a votat (Groza), 3 absenţi (Frătean, Suciu, Bartha).

Art.8 Se aprobă cu 26 voturi „pentru”, 4 împotrivă (Amza, Szalkay, Lădariu, Diaconescu), 1 abţinere (Benedek), 1 nu a votat (Groza), 3 absenţi (Frătean, Suciu, Bartha).

Art.9 Se aprobă cu 26 voturi „pentru”, 4 împotrivă (Amza, Szalkay, Lădariu, Diaconescu), 1 abţinere (Benedek), 1 nu a votat (Groza), 3 absenţi (Frătean, Suciu, Bartha).

Art.10 Se aprobă cu 25 voturi „pentru”, 4 împotrivă (Amza, Szalkay, Lădariu, Diaconescu), 1 abţinere (Benedek), 2 nu au votat (Groza, Sămărghiţan), 3 absenţi (Frătean, Suciu, Bartha).

Art.11 Se aprobă cu 26 voturi „pentru”, 4 împotrivă (Amza, Szalkay, Lădariu, Diaconescu), 1 abţinere (Benedek), 1 nu a votat (Groza), 3 absenţi (Frătean, Suciu, Bartha).

Art.12 Se aprobă cu 26 voturi „pentru”, 4 împotrivă (Amza, Szalkay, Lădariu, Diaconescu), 1 abţinere (Benedek), 1 nu a votat (Groza), 3 absenţi (Frătean, Suciu, Bartha).

Art.13 Se aprobă cu 26 voturi „pentru”, 4 împotrivă (Amza, Szalkay, Lădariu, Diaconescu), 1 abţinere (Benedek), 1 nu a votat (Groza), 3 absenţi (Frătean, Suciu, Bartha).

Art.14 Se aprobă cu 25 voturi „pentru”, 4 împotrivă (Amza, Szalkay, Lădariu, Diaconescu), 1 abţinere (Benedek), 2 nu au votat (Groza, Sămărghiţan), 3 absenţi (Frătean, Suciu, Bartha).

Hotărârea în întregime se aprobă cu 25 voturi „pentru”, 4 împotrivă (Amza, Szalkay, Lădariu, Diaconescu), 1 abţinere (Benedek), 2 nu au votat (Groza, Sămărghiţan), 3 absenţi (Frătean, Suciu, Bartha).

2. Proiect de hotărâre pentru aprobarea Avizelor date de Comisia tehnică de amenajarea teritoriului şi de urbanism de pe lângă Consiliul Judeţean Mureş

D-na preşedinte Lokodi: A fost discutat de comisia de amenajarea teritoriului care a avizat favorabil.

Art.1 Se aprobă cu 30 voturi „pentru”, 2 nu au votat (Groza, Pokorny), 3 absenţi (Frătean, Suciu, Bartha).

Art.2 Se aprobă cu 31 voturi „pentru”, 1 nu a votat (Groza), 3 absenţi (Frătean, Suciu, Bartha).

Art.3 Se aprobă cu 28 voturi „pentru”, 4 nu au votat (Groza, Giurgea, Benedek, Kakassi), 3 absenţi (Frătean, Suciu, Bartha).

Hotărârea în întregime se aprobă cu 30 voturi „pentru”, 2 nu au votat (Groza, Pokorny), 3 absenţi (Frătean, Suciu, Bartha).

3. Proiect de hotărâre pentru avizarea Planului Local de Acţiune pentru Mediu pentru perioada 2007-2013

D-na preşedinte Lokodi: A fost discutat în comisia de amenajarea teritoriului, în comisia de servicii, toate avizele au fost favorabil. Materialul este pe site poate fi studiat.

D-l consilier Radu: Acest plan de acţiune pentru mediu a fost adaptat la condiţiile de mediu ale judeţului nostru. Problemele de mediu vreau să vă spun că trebuie să fie în atenţia tuturor consiliilor locale, agenţilor economici, chiar şi instituţiilor statului, deoarece cu această problemă ne confruntăm toţi cu ea. Ne confruntăm cu poluarea aerului, poluarea apei, poluarea apelor subterane, poluarea subsolului, poluarea deşeurilor contaminate şi necontaminate şi eu consider că pentru rezolvarea acestor probleme trebuie neapărat să avem un plan de acţiune şi aceste planuri trebuie detailate până la nivelul localităţilor din judeţul nostru. Pe lângă aceste planuri noi trebuie să avem şi proiecte şi surse financiare. Intrând în UE vom primi nişte sume de bani. Dacă nu vom avea asemenea proiecte bineînţeles că vom neglija în continuare problema mediului şi este vorba de sănătatea şi viaţa noastră şi dezvoltarea economico – socială a unor localităţi depinde şi de aceste probleme. La nivelul Consiliului Judeţean ştiu că sunt suficiente proiecte pentru mediu care abordează în special problema deşeurilor. Şi avem un proiect cu groapa ecologică de la Ungheni, ştim în ce stadiu e, avem staţiile de transfer de la Reghin şi Acăţari, dar va trebui în viitor şi în special în 2007 să facem mai multe proiecte pentru că în multe localităţi putem vedea cum se depozitează aceste deşeuri şi trebuie făcute staţii de transfer şi în zona de câmpie, pentru că aici depozitarea deşeurilor lasă mult de dorit, veţi vedea la marginea localităţilor sau prin canale aruncate toate deşeurile. Deci nu se poate să arate un judeţ în acest fel. Vor trebui făcute proiecte pentru nişte staţii de transfer în toate punctele judeţului unde nu sunt. Apreciez ce s-a făcut, dar va trebui să facem mai mult. Noi la nivelul consiliului local avem o hotărâre chiar putem să îi spunem un plan elaborat în 1997, uitându-mă peste el consider că trebuie adaptat la 2007, pentru că există unele probleme legate de mediu care nu sunt cuprinse în planul local de acţiune , sunt multe lucruri care nu au fost cuprinse şi aş cere un sprijin în acest sens de la toate comisiile Consiliului Judeţean, chiar şi de la comisia de urbanism şi amenajarea teritoriului şi chiar şi de la direcţiile din cadrul aparatului propriu să facem o hotărâre, un plan mai la obiect pentru a ne putea prezenta şi cu această chestiune pentru judeţul nostru, pentru a îmbunătăţi calitatea apei, a aerului a solului etc. să ştiţi că în UE se alocă sume foarte mari pentru mediu pentru că decontaminarea deşeurilor presupune sume enorme. Noi va trebui să alocă în funcţie de sumele interne şi de ce vom primi pentru a realiza un mediu plăcut în judeţul nostru.

Pentru că mâine e ziua Naţională a României vreau să urez tuturor multă sănătate şi fericire şi să o cinstim fiindcă e o zi deosebită pentru locuitorii judeţului Mureş.

D-na preşedinte Lokodi: Eu o să îl rog pe domnul director de la mediu să rămână pentru cred că colegii mei vor avea întrebări. Trebuie să vă mai informez că din păcate procesul cu Agenda 21 merge foarte anevoios, azi personal m-am prezentat pentru că mi-a frică ca instanţa să nu cumva să nu aibă toate informaţiile pertinente pentru că cu ocazia dezbaterilor se întâmplă să nu acorde destul timp din cauza aglomerării ordinei de zi a instanţelor şi mi-am dat seama că dacă merg personal acolo nu au cum să nu asculte apărarea, din păcate suntem încă la nişte probleme procedurale, apărarea Agendei 21 solicită timbrarea acţiunii la valoarea de 29 milioane de euro, instanţa a amânat azi pronunţarea asupra excepţiilor în ce priveşte competenţa instanţei care să judece, având în vedere clauza contractuală conform căreia Braşovul este competent să soluţioneze litigiile ivite între părţi, noi am încercat să invocăm că în materia contenciosului administrativ legea primează şi nu voinţa părţilor. Deci asupra acestor două probleme instanţa a amânat pronunţarea până în 19 decembrie, eu prevăd că vom avea un proces foarte lung, partenerul a angajat 3 avocaţi, o să merg la fiecare proces pentru că este bine să fiu prezentă şi să nu îmi las colegii singuri pentru că şi pentru ei este bine să le fiu alături. V-am explicat această situaţie pentru că noi vom avea foarte multe probleme de mediu. Trebuie să vă informez că tot în şedinţa Agenţiei Naţionale de Dezvoltare Regională am obţinut o amânare pentru a intra cu criteriile de aderare în legalitate până în 2009 deşi noi în 2005 trebuia deja să avem groapa ecologică terminată. Deci este un termen deosebit de lung. Asta v-am spus doar ca să ştiţi unde suntem, se pot face modificări, vă rog să studiaţi dacă aveţi propuneri vă rog să veniţi şi să vă consultaţi cu aparatul propriu pentru a face aceste modificări înainte de a ieşi materialul din clădirea Consiliului Judeţean.

D-l consilier Pokorny: Fac această intervenţie în calitatea unei persoane care umblă în natură şi mai mult, în 1990 am fost unul din fondatorii „Asociaţiei pro natura”, predecesorul actualului club „Rododendron”, deci urmăresc îndeaproape aceste aspecte. Cu doi ani în urmă tot eu am ridicat problema acelui depozit de azotat de amoniu când s-a prăbuşit acel avion lângă AZOMUREŞ. Eu am parcurs acest material, îl consider foarte vast cu multe puncte utile, este un volum de muncă foarte mare. Eu aş dori să punctez câteva aspecte privind albia Mureşului în special de la Tîrgu Mureş în amonte. Mai concret problema balastierelor. De aproximativ 30 de ani aceste balastiere extrag piatra din albia Mureşului într-un mod de-a dreptul odios. Eu am ridicat această problemă înainte de a fi consilier chiar şi întrun cotidian şi nu o dată, aici deşi există la ora actuală o HG 472/2000 din păcate la cele 20 de balastiere care funcţionează acum, foarte multe încă lucrează în albia Mureşului, chiar vă dau exemple au intrat recent mai sus de Petelea, sau La gara periş sau la Vălenii de Mureş. Ce s-a întâmplat de-a lungul timpului? Albia Mureşului s-a adâncit cu 3 metri aproximativ, s-a extras piatra şi s-a străpuns stratul acela izolator de lut care ţinea apa, acum fuge totul, apa freatică a scăzut, vă rog verificaţi fântânile. La viituri, au fost distruse sute de hectare de teren arabil. Acum nu se mai pune preţ pe ele. Mai demult în anii 80 se punea preţ pe aceste chestiuni, în al treilea rând este de neînţeles că în amonte de Tîrgu Mureş unde am plantat în urmă cu 10 ani specii de arbori corespunzători mediului, cu 2 ani în urmă au fost tăiaţi, când aveau deja o dimensiune de cel puţin 20 cm în diametru, iar pentru acest lucru îmi pare rău. Îmi pare rău că nu este nimeni de la Direcţia apelor Mureş, tot aşa cum îmi pare rău că nu este prezent nimeni de la asociaţiile ecologice atunci când se discută o astfel de problemă importantă. Altădată au o voce foarte puternică, iar când se discută concret ar trebui să vină cineva şi să discute pe concret, iar eu nu văd pe nimeni.

Eu am făcut câteva poze ulterior la Strasbourg. Mie mi s-a replicat că dintre un baraj de pământ şi Albia râului nu pot fi plantaţi copaci. Vedeţi dvs. la Rhin, la Dunăre şi mai departe la alte râuri, vedeţi chiar şi la noi, nu ştiu dacă legile nu sunt uniforme peste tot, dar vedeţi că sunt plantaţi copaci. Am plantat aceşti copaci începând de la Podul Mureş, aşa ar fi arătat acum, există o fâşie îngustă de pământ, acolo am plantat, au fost tăiaţi, este un jaf undeva care s-ar putea stăvili şi în acest sens aş veni cu două propuneri: două amendamente.1. În planul de management pentru bazinul hidrografic al râului Mureş să declarăm albia Mureşului şi Lunca Mureşului ca zonă protejată. Atunci se schimbă şi legislaţia şi am nădejdea că aceste fărădelegi să fie stopate. 2. Propun în aval de Tîrgu Mureş să se interzică tăierea arborilor şi totodată să se planteze specii de arbori cum sunt salcia, arinul care corespund zonei. Deci aceste două amendamente propun concret, sper să fie luate în considerare. Având în vedere că începând cu 1 ianuarie fondurile unionale se axează primordial pe problemele de mediu aş dori să pun întrebarea dacă sunt proiecte concrete pentru că eu m-am axat la această singură problemă.

Nici eu nu vreau să vorbesc în lipsa reprezentanţilor Direcţiei Apelor, este zonă protejată, este exclus, nu cred că aţi mai văzut exploatări de balast, dar în aval de Brâncoveneşti Direcţia Apelor dă autorizaţii de exploatare punctiformă în vederea eliberării calibrării albiei râului Mureş pentru a nu produce inundaţii. La aceşti termeni nu există nicio balastieră din cursul de apă amonte de Târgu Mureş, sunt doar extracţii punctiforme. Referitor la plantarea pomilor pe aliniamentul albiei şi noi am făcut această propunere, dar ni s-a răspuns ca şi dvs. cu legea în mână, că în zonele amenajate este interzis chiar trebuie stârpiţi pomii care cresc natural. Deci trebuie luată legătura cu Direcţia Apelor.

D-l vicepreşedinte Groza: Bun. Dacă se ia legătura cu Direcţia Apelor şi dânşii agreează?

D-l director…: Atunci vor fi făcute aceste modificări fără discuţie.

D-l vicepreşedinte Groza: Deci dacă ne exprimăm un punct de vedere la momentul respectiv se vor putea include în acest plan de acţiune. Din păcate nu avem pe nimeni aici de la Direcţia Apelor.

D-l director…:O să intervenim cu cele două propuneri, le vom transmitem să îşi spună punctul de vedere.

D-l vicepreşedinte Groza: Există disponibilitate, doamna Csortan vă rog să luaţi legătura cu Direcţia Apelor şi într-adevăr dacă sunt bune aceste propuneri….

D-l director…: Aş mai avea ceva de adăugat la ceea ce a spus domnul consilier Radu în legătură cu staţiile de transfer. Proiecte sunt deoarece când au câştigat proiectele PHARE (cele două Acăţari şi Reghin) au mai fost propuse şi altele dar nu au fost eligibile. Deci proiecte sunt, dar nu au primit finanţare.

D-l consilier Szabo: Totuşi aş vrea să atrag atenţia colegilor despre importanţa acestui plan. Am discutat ore întregi despre importanţa lui şi dacă luăm şi din punct de vedere economic e vorba de un plan pe 7 ani , 2007 – 2013, iar dacă vă uitaţi pe 196 de pagini sunt înşirate probleme care privesc toate domniile de activitate ale judeţului Mureş. Începând cu activitatea economică şi terminând cu mediul. Vorbim de infrastructură, canalizări, gestionarea deşeurilor şi vreau să felicit echipa de coordonare care a reuşit să aducă toate instituţiile abilitate care au ceva de spus în legătură cu protecţia mediului în judeţul Mureş şi să ştiţi că este o lucrare foarte complexă. Este făcută o inventariere a tuturor problemelor, atât economice, care au impact semnificativ cu mediul, sunt inventariate şi este făcută şi o listă de priorităţi, începând cu gestionarea deşeurilor şi continuând cu celelalte probleme. Noi, Consiliul Judeţean, consiliile locale toţi ne implicăm în rezolvarea unor probleme care au impact asupra mediului. Trebuie să ştiţi că din fondurile europene majoritatea sunt pe mediu. Deci trebuie să difuzăm acest material consiliilor locale şi acolo unde avem microregiuni, pentru a accesa aceste proiecte. Pentru că vedeţi că ne certăm pe 20 milioane şi aici sunt miliarde. Numai la un singur fond european vor fi peste 7 miliarde de euro, 25% sunt date pentru probleme de mediu. Şi celelalte fonduri sunt majoritatea destinate pentru mediu. Deci sunt proiecte gata făcute, dar trebuie atrasă atenţia consiliilor locale pentru că fiecare se regăseşte şi să încerce să întocmească proiecte pentru a aduce milioane de euro. Deci asta zic eu că este rolul nostru, al consilierilor judeţeni, să aducem la cunoştinţa consiliilor locale şi să îndemnăm să acceseze proiecte în următorii 7 ani pe aceste probleme pentru că în acest plan intră toate problemele care sunt întrun judeţ.

D-l consilier Ban: Aş dori să abordez această problemă dintr-un alt aspect. De obicei când vorbim despre protecţia mediului toată lumea se gândeşte la proiecte majore, la macroproiecte. Eu aş vrea să discutăm şi de baza acestor probleme, care eu consider că provin de la mentalitatea actuală a cetăţenilor unui judeţ. Atunci când vorbim de protecţia mediului este foarte important să avem în considerare şi faptul că tinerii şi bătrânii, dacă nu îşi asumă această responsabilitate de a proteja, de a păstra curăţenia, atunci cred că va trece foarte mult până vom ajunge la acele rezultate pe care vrem să le înfăptuim prin diferite intervenţii şi hotărâri. Eu aş vrea să îi întreb pe cei de la Agenţia Mediului dacă au cumva o hotărâre sau dacă au făcut ceva, o strategie pe termen lung în ce priveşte educaţia cetăţenilor, educaţia în şcoli, educaţia în mass-media, printr-o mediatizatare mai puternică a necesităţii păstrării curăţeniei din asta rezultând şi protecţia naturii.

D-l director….: Nu avem o strategie pe termen lung. Avem doar o strategie pe termen scurt. Ministerul Mediului se luptă pentru a scoate noi manuale din care să se predea în liceu, deja se predă această materie de protecţia mediului, chiar la nivel de clasă primară şi gimnaziu. Noi mergem prin grădiniţe, prin şcoli până la nivel de gimnaziu. La nivel de licee încă nu am început. Am fost în special prin şcolile din comune unde este mai greu de făcut, dar avem rezultate mult mai bune din mediul rural decât din cel urban.

Mai este mult de lucru, suntem departe de ceea ce se aşteaptă de la noi, sperăm şi noi să reuşim ca măcar să se vadă că se începe ceva.

Aceste strategii pe care le avem sunt doar prin fondurile noastre. Noi ca instituţie publică nu putem câştiga proiecte aşa cum câştigă ONG-urile. Noi mergem în parteneriat cu ONG-urile, dar nu sunt proiectele noastre.

D-na preşedinte Lokodi: Eu cred acest plan poate fi încă completat şi aştept să depuneţi în scris părerile dvs, vom discuta şi cu Direcţia Apelor să vedem dacă ei mai au ceva de precizat şi haideţi vă rog să trecem la vot.

Art.1 Se aprobă cu 28 voturi „pentru”, 4 nu au votat (Balogh, Şopterean, Ţintoşan, Tatar), 3 absenţi (Frătean, Suciu, Bartha).

Art.2 Se aprobă cu 27 voturi „pentru”, 4 nu au votat (Balogh, Şopterean, Ţintoşan, Tatar), 1 abţinere (Pokorny), 3 absenţi (Frătean, Suciu, Bartha).

Art.3 Se aprobă cu 27 voturi „pentru”, 4 nu au votat (Balogh, Şopterean, Ţintoşan, Tatar), 1 abţinere (Pokorny), 3 absenţi (Frătean, Suciu, Bartha).

Hotărârea în întregime se aprobă cu 27 voturi „pentru”, 4 nu au votat (Balogh, Şopterean, Ţintoşan, Tatar), 1 abţinere (Pokorny), 3 absenţi (Frătean, Suciu, Bartha).

4. Proiect de hotărâre privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici reactualizaţi ai investiţiei "Reparaţii şi amenajări la fosta clădire a Cinematografului Unirea

D-na preşedinte Lokodi: Comisia de amenajarea teritoriului a avizat favorabil cu următorul amendament ” pentru anul 2007 venituri minime 3 miliarde, pentru 2008 - 5 miliarde din partea Ansamblului Mureşul”. Comisia economico financiară fără obiecţiuni, comisia de servicii publice fără obiecţiuni.

D-l consilier Lădariu: Discutam acest aspect la inaugurarea centrului cultural de la Bahnea împreună cu domnul Titi Boantă. Este de prisos să amintesc că e vorba de un obiectiv de mare importanţă. Este o chestiune a economiei de piaţă şi aşa cum se spune şi în expunerea de motive valorile reale s-au modificat. Eu pot doar să fac un apel şi anume să votăm pentru că este vorba de un obiectiv necesar şi urgent atât pentru secţia română cât şi pentru secţia maghiară.

D-l consilier Mora: Vreau să ridic trei probleme în ceea ce priveşte eficienţa acestui proiect. Pe de o parte ceea ce înseamnă eficienţa utilizării resurselor financiare ale Consiliului Judeţean care şi aşa sunt limitate. discutăm de 18 miliarde care se propun a fi aprobate în condiţiile în care în iunie sau iulie am aprobat 12 miliarde deci azi avem cu 50% în plus. Trebuie să ne punem această întrebare în concordanţă cu ceea ce înseamnă managementul de la Ansamblul Mureşul: 15 miliarde cheltuieli, 1 miliard venituri. Acestea sunt nişte cifre seci dar reale. Deci discutăm de o pierdere anuală de 14 miliarde. O altă problemă se referă la eficienţa acţiunilor şi proiectelor pe care le-am votat, cu alte cuvinte am votat indicatorii tehnico financiari şi urma să se facă licitaţie şi ca în această toamnă – iarnă să intrăm în funcţiune şi să începem spectacolele. Azi începem din nou cu totul pentru că la momentul respectiv nu s-a făcut evaluarea corectă a necesarului de lucrări. Există deci o întârziere de cel puţin 6 luni de zile în ce priveşte darea în funcţiune a acestei investiţii.ca şi eficienţă a managementului am întârziat cu 6 luni care se consideră timp mort. În al treilea rând este vorba de eficienţa instituţiilor Consiliului Judeţean unde intră şi Ansamblul Mureşul. Nimeni nu spune că Ansamblul Mureşul trebuie să facă profit. Dar trebuie să creştem gradul de co-finanţare al Ansamblului şi atunci în comisia de urbanism l-am chemat pe domnul Titi Boantă la discuţii şi l-am rugat în condiţiile în care Consiliul Judeţean este de acord să investească 18 miliarde întro clădire, să vină cu un program de management pe următorii ani. Domnul Boantă a venit şi am căzut la o înţelegere în ceea ce priveşte partea de creştere a veniturilor proprii. Condiţia era să facă 3 miliarde în 2007, iar din 2008 să aibă un venit propriu de 5 miliarde pe an încercând să reducă ceea ce înseamnă parte de cheltuieli. Încercăm să ducem co-finanţarea de la 8% pe undeva pe la 20%. Domnul director şi-a asumat acest angajament şi în consecinţă azi vreau să dăm votul pentru aceşti indicatori, bineînţeles cu condiţia ca managementul să se îmbunătăţească în următoarea perioadă. Categoric susţinem acest proiect, doar vrem să facem eficienţa managementului instituţiilor.

D-na preşedinte Lokodi: Tot ce aţi zis este adevărat. Da, trebuia să fie mai atent managerul Ansamblului Mureşul la această licitaţie, la fel trebuie să recunoaştem că în proiect nu s-au prevăzut anumite lucrări legate de iluminat, legate de sonorizare, la valorile şi la parametrii legali. Primele deficienţe au apărut în momentul în care caietul de sarcini a fost studiat de constructor şi de cei care trebuie să realizeze aceste construcţii şi fiecare a invocat faptul că nu se poate intra în suma de 12 miliarde de lei. Este adevărat vom pierde câteva luni pentru că nu avem altă posibilitate decât să facem o nouă licitaţie. Pentru că oricine ne poate ataca în instanţă dacă am făcut o dată licitaţie la 12 miliarde şi ulterior vom fi de acord cu încheierea contractului la 18 miliarde de lei. Este o diferenţă prea mare. Nu e vorba de acel 2% în care putem să intrăm.

O să rog să se intre imediat în procedura de licitaţie, pentru că iar vom pierde timp şi lucrarea nu se va executa. Eu sunt pusă în situaţia în care acest prejudiciu trebuie recuperat de la cineva. Trebuie găsit vinovatul. Dar faţă de valorile şi faţă de cheltuiala făcută, prejudiciul este mult prea mare faţă de investiţia făcută până acum adică în proiectare şi alte cheltuieli. Eu o să recomand de acum înainte acelor proiectanţi care nu se pricep la anumite proiectări, să nu se angajeze. Pentru că din această cauză noi avem un anumit prejudiciu. Poate că nu ar fi realizat oricum venituri de 5 miliarde chiar dacă reuşeam să terminăm clădirea, dar sunt prejudicii valorile care se modifică zilnic. Eu o să îl rog pe domnul Kopacs să fie atent. Răspunderea este a dvs. Poate că încă nu conştientizaţi, dar dacă ar trebui să stabilesc responsabili, aceştia aţi fi dvs, comisia care a acceptat acel proiect şi apoi proiectantul.

D-l consilier Benedek: Sunt de acord cu dvs. Este greu să cauţi colegi care au salariul pe care îl au şi să îi supui la pedepse. Va trebui şi este timpul ca toată lumea să înţeleagă că conform fişei postului pentru ceea ce se angajează, să se angajeze cu responsabilitate. Nu se poate că tot greşim în unele locuri şi Consiliul Judeţean duce după aceea acele forţe electorale negative care nu sunt bine apreciate de populaţie. Vreau să spun că aş dori ca acele exemple să fie suficient de popularizate, cum s-a procedat la Dealul Cerghidului. În urmă cu câteva zile m-am dus la Mediaş şi am văzut că Dealul Cerghidului era bine făcut, m-am interesat pentru că ştiam de nişte sume exorbitante aruncate în vânt, peste 50 de miliarde un antreprenor, 57 miliarde înainte cu un an, oricum sume foarte mari şi dvs. aţi reuşit cu 7 miliarde să puneţi la punct…

D-na preşedinte Lokodi: Provizoriu…

D-l consilier Benedek: Vreau să mai spun antevorbitorilor mei care au vorbit despre eficienţa managerială că roata nu trebuie inventată roata trebuie doar îmbunătăţită. Şi cei care aţi venit în Consiliul Judeţean ca şi consilieri, mai trebuie să răsfoiţi acele materiale în care şefii unităţilor culturale subordonate au fost responsabilizaţi sau au fost implicaţi în ceea ce priveşte bugetul propriu, pentru că nu se poate ca oricât de frumos ar fi şi util ansamblul folcloric, Consiliul Judeţean să contribuie cu 14 miliarde şi eu doar cu 1 miliard, pentru că suferă alte …

D-na preşedinte Lokodi: Dar domnule Benedek, nu discutăm activitatea Ansamblului Folcloric Mureşul, discutăm modificarea parametrilor tehnico – economici, sunteţi de acord sau nu sunteţi de acord să majorăm suma?

D-l consilier Benedek: Eu am voie ca în cele 3 minute să ating unele probleme ridicate de antevorbitorii mei.

Art.1 Se aprobă cu 30 voturi „pentru”, 2 nu au votat (Szabo, Tatar), 3 absenţi (Frătean, Suciu, Bartha).

Art.2 Se aprobă cu 30 voturi „pentru”, 2 nu au votat (Szabo, Tatar), 3 absenţi (Frătean, Suciu, Bartha).

Art.3 Se aprobă cu 30 voturi „pentru”, 2 nu au votat (Szabo, Tatar), 3 absenţi (Frătean, Suciu, Bartha).

Hotărârea în întregime se aprobă cu 30 voturi „pentru”, 2 nu au votat (Szabo, Tatar), 3 absenţi (Frătean, Suciu, Bartha).

5. Proiect de hotărâre privind desemnarea unui reprezentant al Consiliului Judeţean Mureş în Consiliul Etic al Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Tîrgu Mureş

D-na preşedinte Lokodi: Comisia social – culturală desemnează pe domnul director Sămărghiţan, comisia economico – financiară este de acord cu propunerea Consiliului Judeţean şi anume doamna Nemeş, comisia de servicii publice de asemenea e de acord cu Nemeş, comisia juridică este de acord cu doamna Nemeş.

Domnule Sămărghiţan, având în vedere că pe doamna Nemeş am întrebat-o dacă este de acord vă întreb şi pe dvs dacă sunteţi de acord să faceţi parte din comisia de etică?

D-l consilier Sămărghiţan: În comisie s-a discutat foarte mult pe această temă şi pe ordinul ministrului şi varianta în care noi ca şi consilieri avem dreptul de a face parte din acest consiliu etic. Sunt medic primar cu activitate de 35 ani. Nu sunt angajatul sănătăţii, sunt medic primar expert şi colegul Kakassy şi cei din comisie au spus „de ce să nu faci parte?” S-a mers pe această idee. Ar fi o onoare să reprezint, chiar fără plată, însă având activitatea mea şi sediul chiar în centru de bătaie a acestei importante activităţi, pentru că etic înseamnă rezolvarea unor reclamaţii, contestaţii, este vorba de a face parte dintr-o structură unde profesional nu fac parte managerii spitalului, nu fac parte şefii de secţii ci fac parte: cel mai important medic cu o ţinută morală deosebită, fără abateri disciplinare şi celelălalt, reprezentantul Consiliului Judeţean, iar colegii m-au convins că ar fi bine să fie o persoană care are o oarecare poziţie socială care să fie respectată, pentru că sunt măsuri care se iau împotriva unor colegi, propuneri de sancţionare, discuţiile care au fost nu pot fi la acelaşi nivel între mine sau doamna propusă, nu se poate pune în nici un fel semnul de egalitate. Dânsa şi-a început activitatea lucrând în structura sănătăţii şi există un nivel de subordonanţă a unor şefi, a unor cadre din Spitalul Clinic Judeţean.

D-na preşedinte Lokodi: Între doamna Nemeş şi domnii directori de la spital există subordonare?

D-l consilier Sămărghiţan: Nu. A existat în anii trecuţi. Acestea au fost motivele care m-au făcut să accept această propunere. Deci dacă colegii mă susţin…bine, dacă nu, nu.

D-na preşedinte Lokodi: D-na Nemeş de câţi ani nu mai lucraţi în sistemul sanitar? De 6 ani? Vroiam să ştiu şi eu acum o cifră exactă pentru că eu vă ştiu demult ca juristă.

D-l consilier Sămărghiţan: Eu o ştiu de mai demult. Nu ca juristă. Deci eu accept propunerea colegilor, depinde de votul colegilor.

D-l consilier Lădariu: Poziţia mea a coincis cu poziţia comisiei. În viaţă mă conduc după principiul competenţei şi al valorii. În acest caz este vorba de un consilier judeţean, care este şi de meserie, putând face mult mai bine legătura între Consiliul Judeţean şi problemele care se ridică acolo. Să nu uităm că este vorba de un membru al consiliului etic. Eu cred că trebuie să fie omul potrivit la locul potrivit, ca profesionist îl susţin şi anticipez puţin, să fie întrun ceas bun.

D-na preşedinte Lokodi: Mă obligaţi să spun că din punct de vedere etic şi Nemeş Genica este o persoană fără cusur, respectată, o juristă deosebită, nu vă supăraţi, dar elogiul care îl faceţi unui coleg faceţi-l şi celuilalt. Dacă este posibil. Dacă este doar pe de o parte, înseamnă că celălalt nu merită încrederea noastră. Şi în numele colegilor cu care lucrez… Domnule Lădariu eu doar v-am rugat ca atunci când apreciaţi un coleg să îl apreciaţi şi pe celălalt pentru că altfel este unilateral.

D-l consilier Benedek: Avem o situaţie foarte bună în care trebuie să alegem între o doamnă juristă şi un domn doctor. Să avem întotdeauna o astfel de situaţie pentru că amândoi sunt valoroşi. Eu cunoscând pe doctorul Sămărghiţan, cunoscând perseverenţa lui în apărarea bolnavilor, eu cred că dacă daţi votul domnului doctor va fi în folosul acestei comisii şi în folosul presatorilor de servicii.

D-l consilier Popa: Vreau să prezint opinia comisiei. Noi o susţinem pe doamna Nemeş Genica cunoscând şi structura care apare şi este menţionată, din punct de vedere legislativ a acestei comisii. Majoritatea sunt cadre medicale, ţinând cont de faptul că se vor dezbate probleme care vor necesita şi un punct de vedere juridic considerăm că ar fi firesc ca dânsa să ne reprezinte. În plus doamna Nemeş s-a implicat şi a găsit o soluţie rezonabilă pentru noi, în conflictul care apăruse în Poli 2. faptul că a activat în domeniul medical nu poate fi decât un atu pentru dânsa.

D-na preşedinte Lokodi: Atunci supun la vot propunerea comisiei social culturale ca domnul consilier Sămărghiţan să fie membru în comisia de etică a Spitalului Clinic Judeţean.

Vot: vot secret

Se aprobă cu 21 voturi „pentru”, 8 împotriva, 1 abţinere, 1 nu a votat, 4 absenţi.

D-na preşedinte Lokodi: Atunci a trecut această propunere şi votăm hotărârea.

Art.1 Se aprobă cu 29 voturi „pentru”, 2 nu au votat (Mora, Tatar), 1 abţinere (Kakassy), 3 absenţi (Frătean, Suciu, Bartha).

Art.2 Se aprobă cu 29 voturi „pentru”, 2 nu au votat (Mora, Tatar), 1 abţinere (Kakassy), 3 absenţi (Frătean, Suciu, Bartha).

Hotărârea în întregime se aprobă cu 30 voturi „pentru”, 2 nu au votat (Kakassy, Tatar), 3 absenţi (Frătean, Suciu, Bartha).

6. Proiect de hotărâre privind modificarea anexei nr.4 la Hotărârea Consiliului Judeţean Mureş nr.153 din 20 decembrie 2005, privind aprobarea bugetului Consiliului Judeţean Mureş şi a nivelelor de echilibrarea bugetelor locale ale unităţilor administrativ teritoriale pe anul 2006

D-na preşedinte Lokodi: Este vorba de bugetul Consiliului Judeţean şi al unităţilor subordonate. Comisia economico – financiară a votat fără obiecţiuni, comisia de servicii publice fără obiecţiuni, comisia juridică fără obiecţiuni.

Art.1 Se aprobă cu 28 voturi „pentru”, 4 nu au votat (Kakassy, Mora, Sămărghiţan, Tatar), 1 abţinere (Kakassy), 3 absenţi (Frătean, Suciu, Bartha).

Art.2 Se aprobă cu 30 voturi „pentru”, 2 nu au votat (Mora, Tatar), 1 abţinere (Kakassy), 3 absenţi (Frătean, Suciu, Bartha).

Hotărârea în întregime se aprobă cu 30 voturi „pentru”, 2 nu au votat (Mora, Tatar), 1 abţinere (Kakassy), 3 absenţi (Frătean, Suciu, Bartha).

7. Proiect de hotărâre privind actualizarea taxelor şi tarifelor aeroportuare reduse, în funcţie de frecvenţa de operare, la RA " Aeroportul Transilvania - Tîrgu Mureş"

D-na preşedinte Lokodi: La acest proiect de hotărâre am primit din partea Direcţiei Economice - Compartimentul patrimoniu, o precizare referitoare la Capitolul VI – Servicii „ la cerere conducerea Aeroportului propune scoaterea punctului servicii de vamă şi graniţă, deoarece ele nu mai sunt necesare. Nu se mai realizează ocazional cu terţi ci cu personal specializat, angajat permanent la instituţii care efectuează servicii de frontieră şi vamă pe aeroportul Tîrgu Mureş”. Scoatem din activitatea aeroportului aceste servicii pentru că avem asigurată vamă şi control de frontieră de către instituţiile specializate. Acest proiect a fost avizat în comisia economică, în comisia de servicii, în comisia de amenajare a teritoriului.

Art.1 Se aprobă cu 31 voturi „pentru”, 1 nu a votat (Tatar), 3 absenţi (Frătean, Suciu, Bartha).

Art.2 Se aprobă cu 30 voturi „pentru”, 2 nu au votat (Sămărghiţan, Tatar), 3 absenţi (Frătean, Suciu, Bartha).

Art.3 Se aprobă cu 30 voturi „pentru”, 2 nu au votat (Sămărghiţan, Tatar), 3 absenţi (Frătean, Suciu, Bartha).

Art.4 Se aprobă cu 30 voturi „pentru”, 2 nu au votat (Sămărghiţan, Tatar), 3 absenţi (Frătean, Suciu, Bartha).

Hotărârea în întregime se aprobă cu 30 voturi „pentru”, 2 nu au votat (Sămărghiţan, Tatar), 3 absenţi (Frătean, Suciu, Bartha).

8. Proiect de hotărâre privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investiţie "Separator de produse petroliere montat pe instalaţia de canalizare pluvială de la Aeroportul Transilvania Târgu Mureş"

D-na preşedinte Lokodi: Acest proiect a fost avizat de comisia economică, de comisia de amenajarea teritoriului, de comisia de servicii. Proiectul conţine două articole.

Art.1 Se aprobă cu 30 voturi „pentru”, 2 nu au votat (Popa, Tatar), 3 absenţi (Frătean, Suciu, Bartha).

Art.2 Se aprobă cu 29 voturi „pentru”, 3 nu au votat (Kakassy, Popa, Tatar), 3 absenţi (Frătean, Suciu, Bartha).

Hotărârea în întregime se aprobă cu 31 voturi „pentru”, 1 nu a votat ( Tatar), 3 absenţi (Frătean, Suciu, Bartha).

9. Proiect de hotărâre privind aprobarea prelungirii Convenţiei de colaborare dintre Consiliul Judeţean Mureş prin Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului şi Institutul Est European de Sănătate a Reproducerii (IEESR)

D-na preşedinte Lokodi: Comisia de servicii a discutat cu reprezentanţii acestui ONG, comisia economico – financiară, comisia social culturală de asemenea au avizat favorabil.

Art.1 Se aprobă cu 31 voturi „pentru”, 1 nu a votat ( Tatar), 3 absenţi (Frătean, Suciu, Bartha).

Art.2 Se aprobă cu 31 voturi „pentru”, 1 nu a votat ( Tatar), 3 absenţi (Frătean, Suciu, Bartha).

Art.3 Se aprobă cu 31 voturi „pentru”, 1 nu a votat ( Tatar), 3 absenţi (Frătean, Suciu, Bartha).

Hotărârea în întregime se aprobă cu 31 voturi „pentru”, 1 nu a votat ( Tatar), 3 absenţi (Frătean, Suciu, Bartha).

10. Proiect de hotărâre privind aprobarea încadrării în categoria drumurilor naţionale a drumului judeţean DJ 151D Ungheni (DN 15) - Acăţari (DN 13), km 0+000-15+441

D-na preşedinte Lokodi: Azi a fost recepţionat tehnic lucrările de pe acest drum, noi am lansat ideea că acest drum urmează a fi preluat în administrarea drumurilor naţionale pentru că în continuare avem nevoie de investiţii importante pe care bugetul Consiliului Judeţean nu le va suporta. Azi trecem şi la realizarea acestui ţel. Comisia de servicii a avizat favorabil, comisia de amenajarea teritoriului de asemenea, comisia juridică a avizat favorabil.

Art.1 Se aprobă cu 30 voturi „pentru”, 2 nu au votat (Kakassy, Tatar), 3 absenţi (Frătean, Suciu, Bartha).

Art.2 Se aprobă cu 30 voturi „pentru”, 2 nu au votat (Kakassy, Tatar), 3 absenţi (Frătean, Suciu, Bartha).

Hotărârea în întregime se aprobă cu 30 voturi „pentru”, 2 nu au votat (Kakassy, Tatar), 3 absenţi (Frătean, Suciu, Bartha).

11. Proiect de hotărâre privind aprobarea încadrării în categoria drumurilor comunale a unui drum de exploatare de pe teritoriul administrativ al comunei Viişoara

D-na preşedinte Lokodi: Acest proiect a fost avizat de comisia de amenajare a teritoriului, comisia juridică.

Art.1 Se aprobă cu 30 voturi „pentru”, 2 nu au votat (Kakassy, Tatar), 3 absenţi (Frătean, Suciu, Bartha).

Art.2 Se aprobă cu 31 voturi „pentru”, 1 nu a votat (Tatar), 3 absenţi (Frătean, Suciu, Bartha).

Hotărârea în întregime se aprobă cu 30 voturi „pentru”, 2 nu au votat (Kakassy, Tatar), 3 absenţi (Frătean, Suciu, Bartha).

12. Proiect de hotărâre privind aprobarea încadrării în categoria drumurilor comunale a unor drumuri vicinale de pe teritoriul administrativ al comunei Miheşu de Cîmpie

D-na preşedinte Lokodi: Acest proiect a fost avizat de comisiile de specialitate.

Art.1 Se aprobă cu 31 voturi „pentru”, 1 nu a votat (Tatar), 3 absenţi (Frătean, Suciu, Bartha).

Art.2 Se aprobă cu 31 voturi „pentru”, 1 nu a votat (Tatar), 3 absenţi (Frătean, Suciu, Bartha).

Art.3 Se aprobă cu 31 voturi „pentru”, 1 nu a votat (Tatar), 3 absenţi (Frătean, Suciu, Bartha).

Hotărârea în întregime se aprobă cu 31 voturi „pentru”, 1 nu a votat (Tatar), 3 absenţi (Frătean, Suciu, Bartha).

13. Proiect de hotărâre privind aprobarea încadrării în categoria drumurilor comunale a unui drum vicinal de pe teritoriul administrativ al oraşului Miercurea Nirajului şi al comunei Livezeni

D-na preşedinte Lokodi: Comisiile şi-au dat acordul, proiectul are 2 articole.

Art.1 Se aprobă cu 31 voturi „pentru”, 1 nu a votat (Tatar), 3 absenţi (Frătean, Suciu, Bartha).

Art.2 Se aprobă cu 30 voturi „pentru”, 2 nu au votat (Kakassy, Tatar), 3 absenţi (Frătean, Suciu, Bartha).

Hotărârea în întregime se aprobă cu 31 voturi „pentru”, 1 nu a votat (Tatar), 3 absenţi (Frătean, Suciu, Bartha).

14. Proiect de hotărâre privind aprobarea unor măsuri în vederea restituirii în natură a unui imobil care face obiectul Legii nr.10/2001

D-na preşedinte Lokodi: Comisia economică a avizat fără obiecţiuni, comisia de servicii fără obiecţiuni, comisia pentru amenajarea teritoriului fără obiecţiuni, comisia juridică fără obiecţiuni.

Proiectul priveşte imobilul în care până acum a funcţionat D.G.A.S.P.C-ul din Apalina, proprietarii au solicitat restituirea, conform Legii 10, acele spaţii care fac obiectul proprietăţii vechi şi sunt libere se restituie.

D-l consilier Lădariu: Nu voi pune în discuţie Legea 10/2001 ci modul aberant în care este aplicată. Nu mă refer la acest proiect în mod concret ci mă refer în viitor, pentru că ne vom izbi de multe. Sunt în aceste imobile instituţii ale statului român. Prevederile sunt foarte clare, cum se poate face o despăgubire bănească sau în natură. Să nu fim chiar atât de darnici atunci când putem despăgubi băneşte să mergem şi să despăgubim în natură. Repet mai ales unde e vorba de instituţii ale statului român. Este o chestiune de viitor.

Art.1 Se aprobă cu 27 voturi „pentru”, 2 „împotriva” (Lădariu, Radu), 2 abţineri (Amza, Diaconescu), 1 nu a votat (Tatar), 3 absenţi (Frătean, Suciu, Bartha).

Art.2 Se aprobă cu 25 voturi „pentru”, 2 „împotriva” (Lădariu, Radu), 3 abţineri (Amza, Diaconescu, Ţintoşan), 2 nu au votat (Sămărghiţan, Tatar), 3 absenţi (Frătean, Suciu, Bartha).

Art.3 Se aprobă cu 27 voturi „pentru”, 2 „împotriva” (Lădariu, Radu), 2 abţineri (Amza, Diaconescu), 1 nu a votat (Tatar), 3 absenţi (Frătean, Suciu, Bartha).

Art.4 Se aprobă cu 26 voturi „pentru”, 2 „împotriva” (Lădariu, Radu), 2 abţineri (Amza, Diaconescu), 2 nu au votat (Sămărghiţan, Tatar), 3 absenţi (Frătean, Suciu, Bartha).

Art.5 Se aprobă cu 26 voturi „pentru”, 2 „împotriva” (Lădariu, Radu), 2 abţineri (Amza, Diaconescu), 2 nu au votat (Sămărghiţan, Tatar), 3 absenţi (Frătean, Suciu, Bartha).

Hotărârea în întregime se aprobă cu 26 voturi „pentru”, 2 „împotriva” (Lădariu, Radu), 2 abţineri (Amza, Diaconescu), 2 nu au votat (Sămărghiţan, Tatar), 3 absenţi (Frătean, Suciu, Bartha).

15. Proiect de hotărâre privind trecerea imobilului situat în Sighişoara, str.Ana Ipătescu nr.12, din domeniul public al judeţului, în domeniul privat, în vederea restituirii acestuia, fostului proprietar

D-na preşedinte Lokodi: Comisia economică a avizat favorabil, serviciile publice favorabil, comisia de urbanism favorabil, comisia juridică a avizat favorabil.

Art.1 Se aprobă cu 28 voturi „pentru”, 1 „împotriva” (Lădariu), 2 abţineri (Amza, Diaconescu), 2 nu au votat (Sămărghiţan, Tatar), 3 absenţi (Frătean, Suciu, Bartha).

Art.2 Se aprobă cu 27 voturi „pentru”, 1 „împotriva” (Lădariu), 2 abţineri (Amza, Diaconescu), 2 nu au votat ((Ţintoşan, Tatar), 3 absenţi (Frătean, Suciu, Bartha).

Art.3 Se aprobă cu 28 voturi „pentru”, 1 „împotriva” (Lădariu), 2 abţineri (Amza, Diaconescu), 2 nu au votat (Sămărghiţan, Tatar), 3 absenţi (Frătean, Suciu, Bartha).

Art.4 Se aprobă cu 28 voturi „pentru”, 1 „împotriva” (Lădariu), 2 abţineri (Amza, Diaconescu), 2 nu au votat (Sămărghiţan, Tatar), 3 absenţi (Frătean, Suciu, Bartha).

Hotărârea în întregime se aprobă cu 28 voturi „pentru”, 1 „împotriva” (Lădariu), 2 abţineri (Amza, Diaconescu), 2 nu au votat (Sămărghiţan, Tatar), 3 absenţi (Frătean, Suciu, Bartha).

16. Informare privind activitate desfăşurată, de la înfiinţare până în prezent, de către Direcţia Judeţeană de pază Mureş

D-na preşedinte Lokodi: nu ştiu dacă în comisii sau dvs aţi studiat acest material, în orice caz avem un semnal de atenţionare. Cel mai mare beneficiar al prestărilor de servicii, societatea de gaz, anul acesta în urma licitaţiei a dat contractul de pază unei alte societăţi, astfel că acest serviciu judeţean a pierdut aproape jumătate din activitate, motiv pentru care am primit o adresă de disponibilizare colectivă a 54 de agenţi publici de pază. De un an de zile am propus ca acest serviciu să îl externalizăm total şi să încheie un contract de parteneriat pentru că nici Poliţia nici alte organe nu au avizat activitatea acestuia din cauza lipsei de doare şi imposibilitatea acordării de drept de port – armament. Pentru aceasta trebuie să fi corespunzător pe baza unor criterii legale. Serviciul nostru nu a avut aceste criterii motiv pentru care nu a primit anumite avize din partea organelor şi cei care sunt beneficiari ai pazei normal apelează la acele societăţi care au drept de port armament. Eu nu aş dori să prelungesc acum acest punct de vedere al meu, dar rog conducerea acestui serviciu să analizeze dacă mai este actual şi poate să intre în parteneriat cu o anumită societate care să aibă toate avizele legale pentru a putea salva acei angajaţi cu care lucrează. Pentru că 54 de oameni au devenit de la o zi la alta disponibili.eu aştept din partea domnului director să comenteze dacă a avut un semnal de alarmă şi de ce nu s-a analizat la nivelul conducerii dânşilor anumite oferte care s-au făcut şi să prezentaţi situaţia actuală pentru că noi va trebui să luăm nişte decizii.

D-l director Nagy: Referitor la legalitatea hotărârii Consiliului Judeţean privind înfiinţarea Direcţiei de Pază Mureş, nu comentez. Consider că această instituţie publică funcţionează perfect legal. Situaţia efectivelor, evoluţia numărului de personal angajat la Direcţia de Pază este într-o permanentă dinamică în funcţie de contractele încheiate, unele pe perioade mai scurte, altele pe perioade mai lungi. Disponibilizarea celor 54 de angajaţi s-a făcut în urma unei licitaţii organizate de Rom- gaz anul trecut. Noi am considerat că nu s-au respectat procedurile de desfăşurare ale acestei licitaţii şi am făcut plângere în instanţă. Până acum s-a desfăşurat acest proces. În actul adiţional încheiat în urma discuţiilor cu beneficiarul, dânşii au pus o clauză indiscutabilă, indiferent de hotărârea judecătorească mergem în continuare până la data de 31 decembrie 2006. Vreau să vă informez că din totalul de 54 de angajaţi, până la momentul actual am găsit 19 posturi cu speranţa ca până la 31 decembrie să găsim posturi la majoritatea angajaţilor. După cum este specificat în analiză, am pierdut unele contracte cu Electrica, cu unele primării, dar am obţinut altele, deci este o schimbare. Este foarte greu să rezistăm, dar nu imposibil. Mai vreau doar să vă transmit mesajul agenţilor de pază anume că au nevoie de acest loc de muncă.

D-na preşedinte Lokodi: În momentul în care vi s-a propus parteneriat, era cu protecţia tuturor angajaţilor deci toată lumea putea să îşi păstreze locul de muncă. Eu o să întreb dacă putem obţine noi salarii compensatorii şi putem face disponibilizare colectivă atunci când se pierd contracte. Nu e vorba de o restrângere de activitate ci de pierderea contractului. La salarii compensatorii sun anumite criterii legale.

D-l secretar Togănel: Corespondenţa respectivă am dat-o la Serviciul Juridic, au verificat-o colegii şi după părerea noastră nu se încadrează la salarii compensatorii.

D-na preşedinte Lokodi: Deci Guvernul nu va plăti pe degeaba nişte salarii compensatorii.

D-l consilier Giurgea: Câţi angajaţi aveţi? Pe câţi îi disponibilizaţi? Haideţi să avem o disponibilitate această activitate nu ne-a creat probleme nouă, Consiliului Judeţean. Această activitate s-a autofinanţat. Deci noi dăm o grămadă de bani unor instituţii, una că e cultură, una că e teatru, dar această instituţie merge foarte bine. Care e structura de personal, etnic vorbind?

D-l director Nagy: La luarea în primire a serviciului aveam aproximativ 34% maghiari, iar acest procent s-a păstrat.

D-l consilier Giurgea: Ştiţi foarte bine că la desfiinţarea Serviciului Gardienilor Publici a dispărut parte din Gardienii Publici pentru că aşa a fost. Cu bunăvoinţa doamnei preşedinte am înfiinţat acest serviciu de pază. Vreau să vă spun că se fac presiuni foarte mari din partea mai multor firme de pază private, pentru că Direcţia Judeţeană de Pază în virtutea inerţiei şi de pe vremea contractelor vechi, deţin în continuare legal nişte activităţi la firme foarte bune, foarte bine plătite şi atunci legea concurenţei şi a spionajului economic îşi pune în evidenţă valoarea şi se doreşte ca această firmă să dispară. Apare această dispută. Este foarte clar că noi nu trebuie să lăsăm să moară un astfel de serviciu care are sute de oameni. Deci 331 de oameni, chiar dacă din cei 54 la 19 deja le-a găsit loc de muncă, poate le mai găseşte la alţii, dar şi-a luat şi domnul director nişte măsuri, pentru că în cazul în care nu le găseşte oamenilor de lucru, nu poate da din salariul lui sau să îşi vândă casa pentru a plăti salariile. Deci a făcut aceste demersuri. Haideţi să facem un proiect de hotărâre să transformăm această societate în societate comercială şi după aceea o putem vinde sau privatiza. Noi am pierdut Drumurile, care ne-au făcut atâtea dificultăţi, iar această unitate care ne-a creat o imagine pozitivă, economic oricum extraordinar de bună, noi acum vrem să o dăm pe gratis sau să o asociem cu nu ştiu cine. Haideţi să facem nişte gesturi bărbăteşti să o trecem la societăţi comerciale să intre pe un statut concurenţial şi apoi să o privatizăm, sau să o vindem, dar eu nu pot să fiu de acord chiar să nu facem praf această societate. De ce tot ce e bun dăm afară? Haideţi să facem aceste demersuri şi vreau să vă spun licitaţia a fost licitaţie, ştiu toate amănuntele, ştiu cu ce preţuri s-au dus. Ştiu firma care a câştigat licitaţia cu ce preţ a câştigat, este imposibil să puteţi accepta ca un om să fie plătit cu 5 milioane şi să rămână cu 3 milioane în mână!

D-na preşedinte Lokodi: Dar nu ştiu despre ce este vorba…

D-l consilier Giurgea: Cei care au câştigat licitaţia, au mers la nişte preţuri imposibile!

D-na preşedinte Lokodi: Dar eu nu ştiu despre ce vorbiţi, nu am informaţii, eu doar mă tem că ajungem acolo că nu ştim despre ce vorbim şi vor veni aici oamenii, vor protesta că nu li se asigură contracte, salarii, noi când am înfiinţat acest serviciu am zis, da, îl înfiinţăm fără să aibă pretenţii de la bugetul nostru. Mai ţineţi minte?

D-l consilier Giurgea: V-au cerut vreun leu de la buget?

D-na preşedinte Lokodi: Eu nu vorbesc după zvonuri, eu vorbesc după ce mi-a zis domnul Căbulea. Când a zis că din păcate acesta e dezavatajul acestui serviciu, oamenii nu pot purta armă în post.

D-l consilier Giurgea: Ce trebuie să facă pentru a putea purta armă?

D-l director Nagy: Purtăm armament, avem acest drept, fiind o instituţie publică doar relaţia cu Poliţia este să ne avizeze oamenii pentru funcţia de agent public de pază şi să avizeze planurile de pază mai mult beneficiarilor decât nouă. Deci beneficiarul care doreşte un post de pază înarmat, trebuie doar să solicite de la Poliţie o autorizaţie.

D-na preşedinte Lokodi: Şi armele sunt ale dvs?

D-l director Nagy: Nu, le-am închiriat.

D-na preşedinte Lokodi: Aici este problema. De asta nu are voie Poliţia să vă dea în continuare dreptul de port armă. Deci dvs. nu aveţi în proprietate arme.

D-l director Nagy: Dar le cumpărăm doamna preşedinte. Numai că nu am avut prevăzut în buget acest lucru. Era mai rentabil anul trecut să fie închiriate.

D-na preşedinte Lokodi: Deci eu nu am nimic împotriva acestui serviciu, din partea mea puteţi să îl transformaţi în societate comercială. Poate că veţi păţi cum am păţit cu societatea de drumuri. Eu trebuie să vă spun că în momentul de faţă această societate funcţionează întro clădire care este retrocedată, eu nu cunosc ce buget are acest serviciu, putem analiza, dar tot ce facem azi este o informare. La nivelul comisiei economice analizaţi din punct de vedere financiar societatea, vedeţi de ce dispune, azi avem doar o informare.

D-l consilier Giurgea: Categoric că unele instituţii ale noastre nu se finanţează nici măcar întro oarecare măsură şi dăm bani din bugetul Consiliului Judeţean. Da şi-au pierdut casa, bun, i-am găsit alta, Teatrul ARIEL.

D-na preşedinte Lokodi: Nu am găsit. Nu încă.

D-l consilier Giurgea: Teoretic am găsit, practica ne omoară. Dacă această agenţie de pază se transformă în societate comercială intră exact în acelaşi circuit de funcţionare ca şi orice societate de pază SRL. Haideţi să facem aceste demersuri, să fie întro competiţie corectă, cu plătitori de TVA, dar să rămână a noastră. Eu nu cred că vom păţi cu ea ca şi cu „Drumurile”. Dar ca să nu păţim o putem vinde şi onorabil, pentru că are valoare. E una asocierea…

D-na preşedinte Lokodi: Deci eu nu am zis asociere, am zis externalizare, asta înseamnă că dumnealui va fi independent total, nici măcar această subordonare să nu o aibă cu noi.

D-l consilier Giurgea: Nu am înţeles eu atunci. Externalizarea în forma în care spuneţi dvs. se asociază cu SRL-ul respectiv, acesta este şoferul la maşină, iar noi rămânem copiloţi. Aşa este domnule director? Deci mai aveţi personalitate juridică în momentul în care intraţi în asociere?

D-l director Nagy: Da mai avem personalitate juridică, doar partea care intră în asociere se supune regulilor asocierii.

D-na preşedinte Lokodi: Haideţi că şi aşa azi nu putem să decidem. Avem nevoie de o analiză juridică.

D-l consilier Giurgea: Aveţi dreptate, este şi târziu ne aşteaptă şi cei de la drumuri, dar haideţi să nu facem un demers împotriva unei societăţi care e la locul ei. Trebuie să apărăm acest serviciu al nostru şi să îi dăm o demnitate. Eu mi-am cerut scuze de la început pentru tonul pe care l-am adoptat, dar este vorba de un număr mare de angajaţi şi dvs aţi încercat să minimalizaţi, asta este percepţia mea.

D-l vicepreşedinte Groza: Am susţinut cu tărie înfiinţarea acestei direcţii de pază, dar nu aş vrea să fiu alarmist dar să ştiţi că dvs. aţi făcut o referire în informare despre această reducere de 54 de persoane poate era mai bine, pentru că aşa aţi lăsat-o în suspensie, poate aveţi încă posturi, sper să vă orientaţi foarte bine, eu am văzut şi acel plan de reducere al personalului, erau persoane din Tîrgu Mureş. Cei din mediul rural se mai poate discuta pentru că societatea de gaz avea puncte de lucru în tot judeţul. Nu se poate ca în 31 decembrie să le faceţi o surpriză celor din Tîrgu Mureş, aici e vorba de managementul dvs. Noi la nivelul Direcţiei Economice am discutat cu dvs. Putem să vă transformăm în orice, dar trebuie să veniţi cu preţuri competitive, dacă nu, putem face orice, noi avem punctul nostru de vedere format, dar trebuie discutat şi la nivelul Direcţiei Juridice. Vă rog foarte mult, aveţi personal TESA, nu puteţi concura cu firmele private, sunt oameni care au o pensie unii dintre ei, nu văd de ce îi mai ţineţi acolo, nu vă puteţi ridica la un nivel competitiv dacă aveţi atâta personal TESA. Uitaţi-vă la situaţia economică, disponibilul dvs. din cont a scăzut aproape la jumătate, eu nu vreau să dramatizez, ne-am luptat şi noi, ştiţi foarte bine, dar să fiţi foarte atenţi. Ceea ce aţi spus că veţi face chiar să faceţi. Noi ne-am luptat pentru oameni, nu pentru aceia care au câte o pensie de 20 milioane şi mai iau un salariu de aici. trebuie să tăiaţi în carne vie.

D-l consilier Lădariu: Nu am o soluţie şi ar fi şi împotriva principiilor mele. Am parcurs obiectivele de care răspunde Direcţia Judeţeană de Pază, 90 – 95% sunt obiective de mare importanţă. Concluzia este că avem nevoie de această direcţie de pază, să ne gândim bine şi nu cumva odată cu „apa din copaie să aruncăm şi copilul”. E bine să fim înţelepţi în anumite situaţii.

D-l consilier Ţintoşan: Diferenţa pentru mine faţă de Direcţia de Drumuri şi Poduri, este că pe aceea am găsit-o în situaţia în care era şi aceasta, Direcţia Judeţeană de Pază este abia la început de drum. Este vorba de 54 de oameni, suntem 35 de consilieri, dacă fiecare dintre noi care avem o societate sau colaborăm cu o societate găsim un contract, deja jumătate din oameni sunt salvaţi. Dacă ceea ce spune domnul vicepreşedinte este adevărat atunci să scăpăm de pensionarii de boală, de vârstă, de cei cu jumătate de normă, o să ajungem la mai puţin personal. Eu nu cred că în 2007 când efectiv există o explozie a firmelor de pază toate îşi pot găsi contracte. Eu am lucrat pentru o astfel de societate când eram student şi vreau să vă spun că nu sunt chiar aşa condiţii încât Consiliul Judeţean să nu le poată îndeplini.

DIVERSE

D-na preşedinte Lokodi: Aş dori să cer un vot de principiu pentru ca Consiliul Judeţean să intre în Asociaţia Europeană pentru Energie Regională şi Agenţii de Mediu. În data de 7 noiembrie 2007 această asociaţie organizează masa rotundă cu tema „Eficienţa energetică în serviciul dezvoltării economice regionale” în timpul căreia se va prezenta planul de acţiune în domeniul energiei şi se va semna „ Declaraţia Regiunilor Europene pentru eficienţa energetică, dezvoltarea surselor de energie recuperabilă” aşa cum este prezentat în actul anexat. Din România au semnat până în prezent această declaraţie de aderare judeţul Alba, Dolj, Olt, Prahova, sunt membri următoarele regiuni Abruzzo, Lazio, Liguria, Milano, Anadaluzia, Castilia, Leon Navara, Districtul Carick Kronwal şi alte regiuni din Suedia, Franţa, Britania, Finlanda, Irlanda, Austria, Bulgaria. Ca să semnăm şi noi această declaraţie am nevoie de acordul dvs. Fără acordul dvs. nu putem trimite declaraţia care sună în felul următor: ”Recunoscând rolul crucial al energiei în dezvoltarea economică şi protecţia mediului înconjurător în Europa, înţelegând contribuţia importantă a energiei durabile în creşterea economică şi protejarea cu succes a mediului, acţionând cu toată responsabilitatea faţă de generaţiile viitoare, împreună cu alte regiuni din Europa, noi, consiliile judeţene, ne-am angajat să asigurăm creşterea ponderii surselor de energie recuperabilă şi să întărim eficacitatea energiei în judeţele noastre. Suntem convinşi că sursele de energie recuperabilă şi eficacitatea energetică reprezintă pilonii dezvoltării durabile, căci ele contribuie la protecţia mediului şi a climei, la crearea de locuri de muncă, la creşterea economică, la siguranţa aprovizionării cu energie, la independenţa noastră faţă de fluctuaţiile preţului energiei ca şi la coeziunea socială şi inovaţie. Recunoscând importanţa acţiunii la nivel local şi judeţean ne propunem să promovăm în aria noastră de competenţă eficacitatea energetică şi sursele de energie recuperabilă în construcţii, instalaţii, platforme industriale precum şi pe lângă cetăţeni, autorităţi şi întreprinderi din judeţele noastre. Foarte conştienţi de problema schimbărilor climaterice, de dependenţa crescândă de energie fosilei importante şi de impactul acesteia asupra mediului şi economiei facem apel şi la alte regiuni europene, dar şi la autorităţile locale şi naţionale ca şi la instituţiile europene să ne unim forţele pentru a asigura viitorul şi calitatea energiei.” Aşa sună declaraţia. Ca să o putem depune la Federaţia Energiei din Europa, am nevoie de votul dvs.

D-l consilier Boloş: Eu consider că e un lucru absolut necesar, dar vreau să folosesc prilejul pentru a vă spune că la Universitatea Petru Maior există un centru care se numeşte Centrul de Cercetare în Managementul energiei care este atestat tocmai pentru a pregăti persoane pentru a urmări şi a evidenţia toate posibilităţile legate de utilizarea optimă a energiei. Se organizează cursuri autorizate, se dau diplome, deci există resurse umane pentru ca ulterior această problemă să poată fi luată în studiu în baza unei înţelegeri în aşa fel încât să se poată elabora ceva foarte concret.

D-na preşedinte Lokodi: După ce judeţul Mureş va intra în această asociaţie vom avea o persoană care să participe la întâlnirile acestei federaţii pentru ca ulterior să putem face anumite proiecte mai ales proiecte structurale la care să avem un punct în plus pentru că suntem membri acestei asociaţii.

D-l consilier Giurgea: Mâine este ziua naţională a României. Haideţi să ne organizăm pentru a nu mai fi situaţii în care un singur reprezentant de la Consiliul judeţean să meargă la depunere de coroane.

D-na preşedinte Lokodi: Mâine vă aştept în faţa sediului aparatului administrativ unde va fi prezent preşedintele Consiliului Judeţean împreună cu vicepreşedintele.

D-l consilier Giurgea: Este pentru prima dată când vine preşedintele Consiliului Judeţean la depunere de coroane.

A doua problemă: am vorbit la comisia de buget despre un lucru care doriţi să îl faceţi la Palatul Administrativ şi Palatul Culturii. Vă rog să le spuneţi şi colegilor despre ce este vorba.

D-na preşedinte Lokodi: Aş dori ca de 1 ianuarie 2007 acest Palat Administrativ şi Palatul Culturii să fie luminat chiar o să dau în lucru această teamă, în culoarea albastră sau să vedem, să scriem un text legat de integrarea europeană, sens în care am solicitat ca şi investitorii să participe alături de noi şi cred că vor veni şi societăţile cu care am lucrat anii trecuţi şi se poate sponsoriza Consiliul Judeţean şi dacă va mai fi nevoie din buget atunci în decembrie vom rectifica puţin bugetul. Şi spectacol va avea loc şi o şedinţă festivă a Consiliului Judeţean cu domnii primari, cu directorii instituţiilor subordonate, deci luni domnule secretar să îmi aduceţi aminte să punem la punct această problemă pentru că marţi plec şi rămâne nerezolvată. Domnule Bonta aviz pentru a împodobi clădirea să vedem cu cine putem.

D-l consilier Giurgea: Vis-a-vis de cheful Consiliului Judeţean, va avea loc în prelungirea şedinţei festive sau cum?

D-na Silvia Moldovan: Am spus data de 15 pentru că este într-o vineri şi avem mai multe locaţii, să vedem unde este mai bine pentru noi.

D-na preşedinte Lokodi: Iar acest spectacol aş propune să aibă loc între Crăciun şi Anul Nou pentru că ar fi un moment festiv.

Deci cheful este chef şi momentul festiv este moment festiv.

D-na Silvia Moldovan: Vă vom anunţa pe fiecare după ce mergem să vedem preţurile pentru că avem mai multe locaţii pentru data de 15, unde este mai convenabil şi ne lasă să mai ducem şi noi ce putem, acolo vom merge.

D-na preşedinte Lokodi: Eu plec în data de 5 la Comitetul Regiunilor Europei şi luni dimineaţa mă întorc. Nu numai doctorii sunt membri ai diferitelor comisii de specialitate şi juriştii mai găsesc o poartă de intrare în Europa.

În numele firmelor care au construit drumul Ungheni-Acăţari se face o recepţie la Salonul Alb.

D-l consilier Lădariu: Un gând pentru ziua de mâine. Ziua în care toate drumurile duc la Ala Iulia, ziua împlinirii visului Viteazului Mihai, ziua împlinirii visurilor celor care înaintea noastră au închis ochii pe câmpurile de bătaie. Acea urare a lui Nicolae Iorga „O Românie cu vecini credincioşi”, acea urare latinească „Vivat Crescat Floriat”, La Mulţi Ani România!

D-l consilier Amza: În Ungheni există o stradă a Mureşului care merge spre comuna Moreşti şi care se intersectează cu o cale ferată. Acolo au murit până acum 15 oameni loviţi de tren. Săptămâna aceasta luni dimineaţa venea un autobuz din acesta cu burduf încărcat cu călători, abia a trecut şi trenul a trecut chiar pe lângă ei. Oamenii au suferit un şoc. De atunci coboară unul dintre călători şi ascultă dacă vine trenul sau nu. În 15 decembrie 2005 locuitorii au făcut o adresă către primăria Ungheni prin care solicitau rezolvarea acestei probleme. Nici până în ziua de azi nu li s-a răspuns în scris ci li s-a transmis verbal că problema a fost transferată la Consiliul Judeţean. Vedeţi că este perioada de ceaţă în fiecare zi şi se poate întâmpla orice.

D-na preşedinte Lokodi: Noi nu avem cunoştinţă de aşa ceva.

D-l consilier Amza: Aşa a răspuns Primăria cetăţenilor că este problema administraţiei locale.

D-na preşedinte Lokodi: Fiind drum comunal mă gândesc că o barieră electrică….

D-l consilier Amza: Costă peste 1 miliard.

D-na preşedinte Lokodi: Deci eu cred că de CFR ar depinde dar nu ştiu acum să vă răspund. Dacă ni se adresează nouă, noi vom interveni la Ministerul Transporturilor şi CFR. Dar eu nu am vreo sesizare în acest sens.

În al doilea rând vreau să aduc la cunoştinţa dvs şi a domnului secretar în primul rând că în judeţul Mureş există consilii locale care funcţionează fără Regulament de Organizare şi Funcţionare, există încălcări ale legii, consilierii nu sunt chemaţi la şedinţe decât verbal cu 2-3 ore înainte, nu li se dau materiale, am fost împreună cu domnul Giurgea la Tăureni, vreau să vă spun că au adoptat acolo o hotărâre că dacă un consilier întârzie la şedinţă ei nu îl mai primesc şi este trecut nemotivat.

D-l secretar Togănel: Doamna preşedinte a convocat toţi primarii la o întâlnire şi le-am spus că noi, Consiliul Judeţean am adoptat un Regulament de Organizare şi Funcţionare propriu ca urmare a modificărilor survenite le Legea 215 şi am spus că acest regulament se află pe site-ul nostru, pot să îl acceseze şi să îl ia ca model ca să adopte în acest sens o hotărâre.

D-na preşedinte Lokodi: Deci aţi zis Tăureni, domnule Togănel reţineţi, să îl invităm pe domnul primar la noi împreună cu Regulamentul de Organizare şi Funcţionare.

D-l consilier Ţintoşan: Vreo 30-40 de zile am depus la Cancelaria Consiliului Judeţean un proiect de hotărâre, au avut loc de atunci două şedinţe şi nu ştiu nimic despre acel proiect de hotărâre.

D-na preşedinte Lokodi: Despre ce proiect este vorba?

D-l consilier Ţintoşan: Despre însemnele care se pun la ieşirea din judeţ.

D-na preşedinte Lokodi: Eu nu îmi aduc aminte domnule Togănel.

D-l secretar Togănel: Există o asemenea propunere, am repartizat la Direcţia de Drumuri cu rugămintea de a-l consulta şi pe Arhitectul Şef al Judeţului pentru a organiza un concurs de idei dacă este realizabilă această idee. Documentaţia este la Direcţia de Drumuri am discutat cu doamna director şi urmează să acţionăm în perioada următoare.

D-na preşedinte Lokodi: Aveţi perfectă dreptate, de fiecare dată când ies din judeţ constat că avem însemne foarte sărăcăcioase, mie nu îmi place ce a făcut judeţul Braşov, vom hotărî ceva eu aş dori ceva cu însemnele judeţului fără doar şi poate pe un suport….

D-l consilier Ţintoşan: Eu am propus o consultare şi licitaţie de proiecte cu comunitatea artiştilor plastici.

D-na preşedinte Lokodi: Sunt de acord deşi poate nu trebuie cu ei vorbit pentru că e nevoie şi de constructori . Problema mea este: va trebui să lucrăm împreună cu M.L.P.A.T. pentru că noi nu vom putea pune aceste însemne pe drumuri naţionale numai pe drumuri judeţene. Să punem acum ceva pompos din banii bugetului pe drumurile judeţene şi pe drumurile europene să fie…..dar sper să reuşim anul viitor.

D-l consilier Venczi: Ţin să vă informez că cele două cişmele de apă câştigate prin proiect la Consiliul Judeţean au fost recepţionate pe data de 21 noiembrie. Ele sunt pentru 80 de familii care totalizează 700 de persoane (copii mici şi adulţi). Mi se pare că am realizat proiectul numai pe jumătate într-un fel. Având în vedere că fântâna existentă nu este de ajuns pentru comunitatea de rromi de acolo întrucât până acum au luat mai puţină apă de acolo decât se ia de la cele două cişmele. Cu stupoare am constatat că în judeţul Mureş nu există cisternă pentru apă potabilă. Am încercat ca săptămânal să ducem 6mc de apă potabilă în fântână şi nu există astfel de cisternă. Nici la Pompieri, nici în altă parte. Şi mi-am pus întrebarea: dacă se întâmplă ceva cu apa potabilă din judeţ, cum rezolvăm situaţia?

D-na preşedinte Lokodi: Întrebarea mea este: de unde vreţi să luaţi apa? Pentru că de oriunde o luaţi apa trebuie plătită. Dacă vreţi cisternă, eu vă ajut cu o cisternă de la Societatea de Lapte să vă ducă acolo, dar apa de unde o luaţi? Trebuie plătită.

D-l consilier Venczi: Am luat legătura cu AQUASERV-ul ei sunt de acord să ne dea apa gratis.

D-na preşedinte Lokodi: Mă mir, în condiţiile în care avem proces cu AQUASERV-ul din cauza SURM-ului pentru consumul de apă rurală. Deci apa potabilă este băgată în fântână? Este permis aşa ceva? Să analizăm problema.

D-l consilier Venczi: Eu nu am adus în discuţie această situaţie pentru ca acum Consiliul Judeţean să ne sprijine. Ori dacă ducem apa cu cisterna de lapte se va simţi gustul.

D-na preşedinte Lokodi: Doar nu vreţi să cumpărăm cisternă la Consiliul Judeţean ?

D-l consilier Venczi: Nu am cerut aşa ceva. Dar poate peste o lună sau două o să aibă cineva nevoie şi nu va exista o cisternă.

D-na preşedinte Lokodi: Există societatea FICO care are bazine de apă, se cumpără şi se pun pe camion pentru a fi transportată. Cisternă nu e obligatorie, dar există bazine din material plastic.

D-l consilier Venczi: Nu vreau să îmi luaţi în nume de rău, nu am ridicat această problemă pentru comunitatea rromilor, am ridicat pentru cazul în care ar fi o catastrofă cum o rezolvăm în situaţii de urgenţă. Deci nu e vorba de comunitatea de rromi, ci despre un lucru, în general.

Şedinţa s-a încheiat la orele 18.10.

Întocmit: Camelia Vlasiu

PREŞEDINTE SECRETAR

Lokodi Edita Emoke Ioan Togănel

Văzut: Delia Belean