ROMÂNIA

JUDEŢUL MUREŞ

CONSILIUL JUDEŢEAN

Nr._______/______2007

Dosar IV.C.1

PROCES – VERBAL

al şedinţei ordinare a Consiliului Judeţean

din data de 26 aprilie 2007

Lucrările şedinţei s-au desfăşurat în sala mare a Consiliului Judeţean Mureş şi au fost conduse de doamna preşedinte Lokodi Edita Emöke.

Ordinea de zi a şedinţei a fost publicată în cotidienele locale „Cuvântul liber” şi „Nepujság”, prin Dispoziţia preşedintelui Consiliului Judeţean nr.92/2007.

Din cei 34 consilieri în funcţie au fost prezenţi 32, domnul Groza Emil şi Giurgea Teodor au absentat.

Au fost invitaţi să participe:

· dl. Ciprian M. Dobre, prefectul judeţului Mureş

· dl.Dănuţ Ştefănescu – director executiv, Agenţia de Protecţia Mediului Mureş

· dl. Căbulea Ioan Nicolae – comisar şef Inspectoratul Judeţean de Poliţie Mureş

· d-na Gyekeny Gertrude – comisar-şef, garda Naţională de Mediu, Comisariatul Judeţean Mureş

· dl. Nagy Istvan – director, SC Parc Industrial Mureş

D-na preşedinte Lokodi: Bună ziua, v-aş ruga ca toată lumea să deschidă aparatele, suntem 26 prezenţi şi dacă îmi permiteţi aş vrea să trecem la ordinea de zi anunţată azi.

Ordinea de zi se aprobă cu 30 voturi „pentru”, 2 nu au votat (Sămărghiţan,

Benedek), 2 absenţi (Groza, Giurgea).

D-na preşedinte Lokodi: Ordinea de zi are un proiect de hotărâre în regim de urgenţă care nu a fost văzut de comisii, care se referă la aprobarea indicatorilor tehnico – economici pentru un proiect de la centrul de recuperare şi reabilitare de neuropsihici din Brâncoveneşti. Am dori, cu acest proiect, să participăm, la momentul potrivit, la proiecte pentru fonduri structurale, o să rog pe domnul Pokorny să vă prezinte pe scurt acest proiect, să vă arate câteva imagini şi apoi vom supune la vot proiectul acesta.

D-l consilier Pokorny: De fapt aş dori să vă prezint pe scurt aşa-zisa strategie post aderare a instituţiei noastre. În primul rând aş dori să vă spun că nu este o urgenţă, dar doar aşa puteam introduce în ordinea de zi studiul de fezabilitate fiind elaborat cu o zi mai târziu de cât s-a estimat, dar la termen totuşi, decât s-a semnat ordinea de zi. Consiliul Judeţean nu este implicat financiar sub nicio formă, dorim să concurăm cu proiectul nostru pentru a obţine fonduri de la Banca Mondială ştiut fiind faptul că PHARE nu mai există. Proiectul a pornit încă din toamna anului trecut când m-am prezentat în faţa consiliului local de la Brâncoveneşti am expus gândirea noastră şi consiliul l-a mandatat pe primar pentru a ne cumpăra teren. Noi, în imediata apropiere a căminului nostru construim la ora actuală un cămin din fonduri PHARE pentru 50 de asistaţi care sunt actualmente găzduiţi în castel, un castel medieval nefuncţional de altfel. În imediata apropiere a aceste construcţii s-a reuşi să se cumpere teren de 2,7 ha. Al doilea pas a fost să vin în faţa dvs să prezint această doleanţă a noastră. Drept urmare în bugetul acestui an Consiliul Judeţean a aprobat 30.000 ron pentru studiul de fezabilitate, care a costat doar 60% din aceste fonduri, s-a executat la termen, domnul proiectant este în sală, dacă aveţi cumva întrebări. Studiul de fezabilitate este necesar ca în următorul an să putem candida pentru a obţine fondurile structurale.

Aş dori în primul rând să vă prezint aşezământul de care am vorbit. Drumul este o mică serpentină şi aş dori să punctez că în imediata apropiere se situează pavilionul alb pe care l-am construit din fonduri câştigate din Norvegia şi, mai încolo un pavilion construit din fonduri obţinute din Elveţia, 20 respectiv 35 asistaţi, în depărtare se vede castelul de care dorim să ne separăm, să nu mai avem probleme în momentul în care se construieşte obiectivul.

Pe acest teren se construieşte clădirea PHARE iar restul, panoramic aşa arată, noi dorim să mai construim 4 clădiri pentru câte 50 de asistaţi fiecare, în total 200 cât avem la ora actuală, să îi scoatem din castel şi un pavilion central în formă de octogon care este multifuncţional şi pot să vă asigur că peste tot în lume am văzut că aşa se realizează, tot ce este mai bun se înglobează aici şi dacă se realizează construcţia va fi la nivel unional. Clădirea va fi terminată în data de 1 septembrie. În continuare se poate vedea cum va arăta faţada clădirii şi partea posterioară. Aici se văd dormitoarele cu câte 2-3 paturi, cu bucătărie, cu camere de zi foarte mari, cu geamuri multe şi mari. Aş dori să vă prezint câteva puncte din octogon, clădirea principală, multifuncţională. Va fi un demisol unde va funcţiona un bazin de hidroterapie, o sală mare de fitness chiar şi saună, la mijloc e liftul şi casa scărilor. Parterul va găzdui o serie de cabinete de terapie medicală sau paramedicală de relaxare, la intrare este dotat cu posibilităţi de acces pentru persoanele cu handicap psihic şi ca să nu intre lumea într-un hol faianţat rigid cu miros de clor, imediat la intrare va fi o mică cofetărie cu un bar, în continuare un salon de coafură. La etaj va fi o sală de conferinţe, administraţia şi două încăperi cu câte două paturi pentru eventualii musafiri, sigur dotate conform tehnologiei cu grupuri sanitare ş.a.m.d. Aşa va arăta această clădire în final, va fi o luminozitate naturală. Eu doar atât am dorit să spun foarte pe scurt, răspund la orice întrebare, încă o dată repet noi nu ne angajăm la nicio plată, noi doar aprobăm indicatorii tehnico – economici care au valoarea totală de 3,5 milioane euro, care împărţiţi la suprafaţa de 6700mp construiţi ar ieşi 421 euro/mp.

D-na preşedinte Lokodi: Prin acest proiect aprobăm indicatorii tehnico – economici ai investiţiei, valoarea investiţiei este 11.837.000 ron. De realizarea acestei investiţii răspunde D.G.A.S.P.C . Cu aceşti indicatori vom participa în momentul în care vor fi lansate proiectele de acest gen la nivel naţional sau la fondurile structurale.

Art.1 Se aprobă cu 26 voturi „pentru”, 2 nu au votat (Kakassy, Mora), 6 absenţi (Groza, Giurgea, Pokorny, Socotar, Şopterean, Tatar)

Art.2 Se aprobă cu 28 voturi „pentru”, 6 absenţi (Groza, Giurgea, Pokorny, Socotar, Şopterean, Tatar)

Hotărârea în întregime se aprobă cu 27 voturi „pentru”, 1 nu a votat (Kakassy), 7 absenţi (Groza, Giurgea, Pokorny, Socotar, Şopterean, Tatar)

Ordinea de zi:

1.Proiect de hotărâre privind aprobarea contului de execuţie a bugetului de venituri şi cheltuieli al Consiliului Judeţean Mureş, a situaţiilor financiare anuale cu anexe pe anul 2006

D-na preşedinte Lokodi: Vă rog domnule Szalkay să prezentaţi acest

proiect.

D-l consilier Szalkay: Această hotărâre priveşte aprobarea contului de execuţie bugetului de venituri şi cheltuieli a Consiliului Judeţean Mureş şi a situaţiei financiare anuale cu anexele pe 2006. Din expunerea de motive rezultă că veniturile totale s-au realizat la un nivel de 133,14% faţă de prevederile iniţiale şi la un nivel de 105,74 % faţă de prevederile definitive. În consecinţă totalul veniturilor în Ron a fost de 127.995.337, faţă de prevederile definitive care au fost 121.042.503. Dacă analizăm veniturile realizate pe 2006 se poate constata că totalul veniturilor bugetului au fost depăşite cu 5,74% la cotele defalcate pe impozite 14,38% sumele alocate de Consiliul Judeţean Mureş pentru echilibrarea bugetelor locale au fost realizate în proporţie de 104,7%. De asemenea aceste realizări la venituri au fost influenţate din încasările din privatizarea SERACOM şi a S.C. Drumuri şi Poduri care au fost vândute în cursul anului trecut. La nerealizări se include o nerealizare de 6,37% la alte venituri fiscale care reprezintă sume neîncasate din autorizaţii de construcţii precum şi o nerealizare de 64,9% din veniturile nefiscale datorate în cea mai mare parte neîncasărilor la donaţii şi sponsorizări. Veniturile proprii realizate de instituţiile subordonate se găsesc într-o anexă, aş vrea să vă spun că veniturile iniţiale, precum şi cele din prevederile definitive au fost realizate la toate instituţiile, o mică nerealizare se găseşte la Revista „LATO” unde este o realizare de 99, 67%. La capitolul cheltuieli putem constata că totalul cheltuielilor s-au făcut economii, există o realizare faţă de creditele bugetare definitive există o economie de 7,03% în acest mod totalul cheltuielilor ca creditele de 121.042.503 faţă de acestea s-au realizat 112.530.680 deci realizarea este în procent de 92,96%. Tot aici găsim anexa care cuprinde toate instituţiile din subordinea Consiliul Judeţean Mureş, la această anexă constatăm că nici una din aceste unităţi nu şi-au depăşit cheltuielile.

Acestea au fost principalele cifre şi aş vrea să spun că opinia comisiei de buget a fost că angajarea cheltuielilor s-au făcut potrivit legislaţiei în vigoare şi s-a ţinut seama de oportunitatea acestora, fondurile alocate s-au făcut în mod economicos.

Propun ca să aprobăm contul de execuţie pe anul 2006.

D-na preşedinte Lokodi: Aţi trecut prea uşor peste un capitol şi anume pe acela unde aţi precizat că nu s-au realizat nişte venituri decât în proporţie de 64,9%, era capitolul de donaţii şi sponsorizări, este locul unde intră veniturile venite din afara bugetului Consiliului Judeţean Mureş şi vă rog să spuneţi de ce s-au întâmplat aceste neîncasări.

D-l consilier Szalkay: Se datorează faptului că anumite sume care trebuiau virate de Consiliul local al municipiului Tîrgu Mureş nu le-a virat către Aeroport.

D-l director Bartha: Aş dori să fac o completare şi anume că la programul de reparaţii apare ca o nerealizare, sau mă rog o realizare de 31%, iar la articolul privind aprobarea prin hotărâre a situaţiilor anuale cu anexe şi acolo sunt trecute 8 anexe, dar în realitate sunt mult mai multe, pentru că în buget darea de seamă sintetică are 360 pagini cu 15 anexe nu am putut pune pe site şi aş propune să punem totuşi un opis al tuturor anexelor şi pagina la care se pot consulta.

D-na preşedinte Lokodi: Având în vedere că suntem o instituţie publică care dorim cât mai multă deschidere faţă de public, cred că nu e o problemă să punem toate materialele în mod cât mai vizibil pe site.

D-l vicepreşedinte Frătean: vreau să punctez câteva lucruri. Aş vrea să subliniez faptul că din punctul de vedere al descărcării de gestiune Consiliul Judeţean Mureş stă foarte bine, toate descărcările s-au finalizat cu succese şi chiar cu felicitări. Sunt convins că şi anul 2006 va fi în aceeaşi situaţie şi că toţi vom putea merge liniştiţi la familiile noastre fără nici un fel de probleme relativ la descărcarea de gestiune. A doua chestiune e faptul că toate cheltuielile, toate contractele pe care consiliul le-a angajat în vederea achiziţiilor publice sunt pe site-ul Consiliului Judeţean Mureş din 2005 şi e un lucru de care ne mândrim pentru că am fost prima instituţie publică care am făcut acest lucru şi nu cred că există dubii asupra acestei chestiuni. Eu am mai consultat site-uri la alte instituţii şi vreau să vă spun că nu am fost deloc mulţumit. A treia chestiune e faptul că din punct de vedere al achiziţiilor publice Consiliul Judeţean Mureş a respectat cu stricteţe toate prevederile legale. Este unu din motivele pentru care veţi constata că la lucrările de drumuri e o realizare la cheltuieli de 10 – 12%. Este datorită modificărilor legislative şi respectării cu stricteţe a tuturor parametrilor legali vis a vis de achiziţii publice pentru lucrări. Este o chestiunea pe care o vom avea şi anul acesta ca dificultate şi deja o simţim, pentru că se lungeşte foarte mult angajarea lucrărilor datorită paşilor extrem de complicaţi şi de severi pe care Ordonanţa 34 le impune pentru achiziţii publice. Asta înseamnă că noi, Consiliul Judeţean Mureş, va trebui să aprobăm programele de investiţii şi reparaţii în luna octombrie deja când se aprobă bugetul naţional pentru a putea intra în pregătirea licitaţiilor, studii de fezabilitate, proiecte, angajare de lucrări, din timp. E o chestiune care am ţinut neapărat să o menţionez, eu sunt foarte mulţumit de cum a lucrat aparatul Consiliului Judeţean pe toate programele pe care noi le-am aprobat. Toate controalele care le-am avut s-au soldat cu succese.

D-l consilier Pokorny: Mi se pare foarte interesantă poziţia adoptată de consiliul local referitor la datoriile pe care ar fi trebuit să le achite pentru comunitate, în fond. Iar au rămas datori şi nu este pentru prima dată. Amintiţi-vă şi de Ziua Recoltei când Consiliul Judeţean a investit în banere, în reclame şi organizare, a fost compromisă investiţia, dacă vă mai amintiţi am spus şi într-o altă şedinţă că aceste cheltuieli fiind din bani publici, ar trebui cumva sancţionate. Eu reiterez propunerea de a fi luate măsuri juridice, legale, pentru a fi obligaţi să se respecte legea la urma urmei.

D-na preşedinte Lokodi: Domnule secretar, vă consult, în cazul în care există o hotărâre a consiliului local prin care dânşii în fiecare an din ultimii 3, au aprobat câte o sumă, Consiliul Judeţean, ca şi instituţie care trebuia să încaseze aceste sume în vederea investiţiilor de la Aeroport, având în vedere că avem nevoie de unele sume pentru a face investiţii la aeroport, ce ar trebui să facem cum să procedăm pentru a obţine aceşti bani din moment ce în bugetul unei instituţii au fost prevăzuţi, dar nu au fost alocaţi, nu înţelegem noi exact din ce motive, dar nu au fost alocate.

D-l secretar Togănel: Consiliul Judeţean are încheiat un Protocol de colaborare privind promovarea programului de investiţii la aeroport. În consecinţă consiliul municipal nu a respectat acest protocol şi îi putem acţiona în instanţă în acest sens. Noi nu putem obliga ordonatorul principal de credite să facă aceste plăţi, nu avem altă posibilitate decât acţionarea în instanţă. Priorităţile plăţilor le stabileşte ordonatorul principal de credite, dar existând acest protocol şi …

D-na preşedinte Lokodi: Şi existând hotărârea Consiliului local, pentru că nu mi se pare normal să îl acţionăm în instanţă de vreme ce a respectat în aparenţă protocolul deoarece a aprobat banii, aici e vorba de mai mult, deci nu consiliul local nu respectă protocolul, ei respectă hotărârea luată…altcineva nu respectă.

D-l consilier Mora: Mă gândesc că soluţia oferită de domnul secretar Togănel este una de durată. Eu mă gândesc să căutăm o soluţie prin care să încercăm să creem o compensare între cele două instituţii. Consiliul local s-a angajat să vireze nişte bani pentru aeroport, noi, de asemenea, ne vom angaja pe diferite proiecte comune să dăm nişte bani pe aceste proiecte. Ar trebui să se găsească eventual o soluţie de compensare prin care practic datoria pe care o avem noi de-acum încolo pe proiecte comune să o compensăm prin ceea ce înseamnă datoria lor către noi. Şi treaba asta aş ruga juriştii să găsească soluţia potrivită, nu ştiu dacă se poate sau nu, dar undeva aşa ar trebui să ne gândim. Noi ca şi legislativ hotărâm o chestiune, dvs o puneţi în aplicare iar la colegii de la consiliul local nu se pune în aplicare. Nu ştiu dacă e cea mai potrivită soluţie, dar aşa aş vedea eu rezolvarea. Deci pe un proiect viitor în care noi ne angajăm că avem o sumă de dat pe acel proiect, nu mai dăm acolo acea sumă, dăm în contul aeroportului, compensând astfel datoria lor către noi.

D-na preşedinte Lokodi: Din punct de vedere legal, această compensare nu este posibilă. Este tot un abuz dacă facem aşa ceva pentru că numai ordonatorul de credite, adică eu, ar trebui să refuz asemenea protocoale. Un protocol nu se poate încheia cu o clauză negativă, protocolul nu are acest scop, nici nu se poate şti dacă vom încheia protocol pentru că nu ni se solicită. Noi trebuie să mergem pe cale legală, nu putem alege altă cale. Singura cale nu e îndreptată împotriva consiliului local. Acesta, prin votul sumei prevăzute în bugetul lor şi-a îndeplinit obligaţiile protocolare. Noi ne putem împotriva ordonatorului principal de credite care a refuzat punerea în aplicare a unei hotărâri a consiliului local. Întrebarea mea era ca noi, ca instituţie, avem dreptul legal de a face o astfel de acţiune în instanţă, acţiune care nu se îndreaptă, repet, împotriva Consiliului Local ci împotriva ordonatorului principal de credite.

D-l consilier Mora: Este o situaţie dificilă şi rezolvarea pe cale juridică poate dura mult şi intrăm pe un făgaş pe care ani de zile s-ar putea să nu avem soluţie.

D-na preşedinte Lokodi: Nu avem altă cale. Noi nu putem sancţiona Consiliul Local.

D-l consilier Mora: dar putem condiţiona câteva proiecte viitoare .

D-l consilier Bartha: Mă gândesc la posibilitatea legală de a acţiona în judecată executivul şi eu cred că Consiliul Judeţean nu va avea calitate procesuală în această chestiune. Eventual Consiliul Local ar putea face o acţiune, dar noi nu cred să avem calitate…

D-na preşedinte Lokodi: Nici în cazul în care am avut semnat un protocol şi am stabilit ca fiecare administraţie să contribuie la dezvoltarea Aeroportului?

D-l consilier Bartha: Nu cunosc în detaliu cuprinsul acestui protocol, dar atâta vreme cât Consiliul Local şi-a îndeplinit obligaţia prevăzută în protocol…bănuiesc că nu avem pentru ce să îi dăm în judecată. Dacă executivul nu îşi îndeplineşte ceea cea fost hotărât de consiliul local, acesta ar putea da în judecată, pentru că eu nu am calitate, adică noi, Consiliul Judeţean.

D-na preşedinte Lokodi: Protocolul este ca şi un contract, treceţi din sfera administrativului în sfera contractuală.

D-l consilier Bartha: Tocmai asta e ideea, că nu ştiu cum este formulat textul din protocol.

D-l secretar Togănel: Deci existând acest protocol de colaborare prin care sunt asumate anumite obligaţii, inclusiv financiare, acest protocol este încheiat pentru promovarea unui proiect de investiţii. Prin neonorarea obligaţiilor respective s-a adus un prejudiciu, deci s-a creat un litigiu care se poate soluţiona în instanţă.

D-na preşedinte Lokodi: Deci nu ne vom grăbi, această problemă am ridicat-o ca să ştiţi şi dvs eventual vom pregăti un material foarte bine întemeiat juridic, pentru şedinţa viitoare şi în cazul în care găsim o cale de a realiza şi este o realizare a unui drept a Consiliului Judeţean, nu este o pretenţie nejustificată este o acţiune în realizare a unui drept stabilit pe bază de protocol încheiat între nişte instituţii, vă vom informa şi nu vom semna nici un act juridic până nu vom avea o discuţie cu toţi membri Consiliului Judeţean.

Art.1 Se aprobă cu 30 voturi „pentru”, 2 nu au votat (Sămărghiţan, Benedek), 2 absenţi (Groza, Giurgea).

Art.2 Se aprobă cu 30 voturi „pentru”, 2 nu au votat (Sămărghiţan, Benedek), 2 absenţi (Groza, Giurgea).

Hotărârea în întregime se aprobă cu 30 voturi „pentru”, 2 nu au votat (Sămărghiţan, Benedek), 2 absenţi (Groza, Giurgea).

2.Proiect de hotărâre privind includerea în bugetul Consiliului Judeţean Mureş a sumei de 3000 lei proveniţi din sponsorizare şi modificarea listei de investiţii pe anul 2007

D-na preşedinte Lokodi: Această sumă vine prin sponsorizare de la

SNC Romgaz SA Mediaş şi priveşte investiţia de la Ansamblul Mureşul, investiţie care s-a finalizat, s-au respectat termenele prevăzute în contract şi în data de 11 mai va avea loc festivitatea de inaugurare a acestui centru, într-un cadru festiv cu un mic spectacol, organizat cu ocazia aniversării a 50 de ani de la înfiinţarea Ansamblului Artistic Profesionist Mureşul. Conform Expunerii de motive se propune majorarea bugetului Consiliului Judeţean pe partea de venituri la poziţia donaţii şi sponsorizări şi de asemenea pentru a putea promova licitaţia la achiziţia publică „Centrul de perfecţionare pentru personalul de administraţie publică” şi vă spun acum, presei că suma la care se va face investiţia este o sumă mult mai mică decât indicatorii tehnico – economici, vom scoate la licitaţie construirea acestei clădiri la suma la care am discutat cu consilierii judeţeni la şedinţa anterioară, dar ca să putem să trecem la licitaţie şi să începem executarea anul acesta am modificat anumite poziţii în cadrul capitolului de investiţii al bugetului de anul acesta, pentru că nu aveam prevederi în acest sens. Proiectul a fost discutat în comisia financiară şi avizat fără obiecţiuni.

Art.1 Se aprobă cu 31 voturi „pentru”, 1 nu a votat (Benedek), 2 absenţi (Groza, Giurgea).

Art.2 Se aprobă cu 31 voturi „pentru”, 1 nu a votat (Benedek), 2 absenţi (Groza, Giurgea).

Art.3 Se aprobă cu 31 voturi „pentru”, 1 nu a votat (Benedek), 2 absenţi (Groza, Giurgea).

Art.4 Se aprobă cu 31 voturi „pentru”, 1 nu a votat (Benedek), 2 absenţi (Groza, Giurgea).

Art.5 Se aprobă cu 31 voturi „pentru”, 1 nu a votat (Benedek), 2 absenţi (Groza, Giurgea).

Art.6 Se aprobă cu 31 voturi „pentru”, 1 nu a votat (Benedek), 2 absenţi (Groza, Giurgea).

Hotărârea în întregime se aprobă cu 31 voturi „pentru”, 1 nu a votat (Benedek), 2 absenţi (Groza, Giurgea).

3.Proiect de hotărâre privind aprobarea regulamentului şi a criteriilor de organizare şi desfăşurare a concursului „Cea mai bine gospodărită localitate din judeţ”

D-na preşedinte Lokodi: Toate comisiile au discutat acest proiect de hotărâre, fără obiecţiuni, comisia juridică a avut o propunere ca la art.2 prin localitate rurală să nu se înţeleagă fiecare sat ci să se înţeleagă unitatea administrativ teritorială, deci comuna. Nu cred că necesită o discuţie, cu toţii putem accepta ca în primă fază acest concurs să fia anunţat pe comune. Întrebarea mea este cum rămâne cu oraşele şi municipiile? Vreau să felicit pe acei consilieri care au fost iniţiatorii acestui proiect, domnul Szabo şi domnul Radu. Această idee este foarte importantă, pentru că aşa cum am menţionat în Expunerea de motive putem sprijini localităţile care lucrează pentru mediul ambiant, pentru păstrarea mediului înconjurător şi protecţia mediului, îi putem sprijini pentru a face şi mai mult pentru localităţile lor. Aceste premii care le-aţi propus şi vor fi acordate cred că vor fi un stimulent pentru administraţiile locale şi sper că se vor prezenta din cele 102 administraţii locale, 92 comunale, aproape cu toţii.

D-l vicepreşedinte Frătean: Dată fiind confuzia sesizată de comisia juridică, înainte de a trece la dezbaterea proiectului de hotărâre eu aş avea o propunere: să numim acest concurs, aşa cum prevede şi Constituţia României, „Cea mai bine gospodărită comună din judeţ”. Treaba e clară, simplă, termen consacrat şi nu mai sunt alte confuzii.

D-l consilier Lădariu: Aş sublinia că este un proiect bine - venit, bine-gândit şi inspirat, mai ales în această perioadă. Este o hotărâre necesară şi impusă înainte de toate de o realitate. Eu umblu în acest judeţ, câte 2 zile pe săptămână, şi am văzut dintr-o margine în alta, cum sunt gospodărite, cum nu sunt de fapt gospodărite unele localităţi. Duminica trecută am verificat o porţiune din drumul Batoş – Uila, cei care aţi fost pe acolo ştiţi că este un dezastru. Sunt multe localităţi care sunt uitate de bunul Dumnezeu. Sunt la marginea judeţului şi la marginea preocupărilor. Eu consider că formularea titlului să fie cea propusă de domnul vicepreşedinte. De ce este necesară această iniţiativă? Peste tot sunt aruncate gunoaie, de multe ori sunt duse cu maşinile din oraşe, să nu mai vorbim de mormanele de materiale plastice care ajung în aceste localităţi. Apoi mai există o situaţie în fostele sate săseşti, unde primăriile pur şi simplu sunt în pericol de a se prăbuşi. În schimb firmele primarilor înfloresc, sunt prospere. Ajungem la o situaţie paradoxală . Noi, la comisie am spus ce vom face, dacă, vor fi „călcate” cele 400 de localităţi. Ar trebui ca sâmbătă duminică, să batem satele. Se vor înscrie 10 – 20 localităţi, dar asta nu înseamnă să lăsăm în voia sorţii pe cei care doresc să fie în fruntea cozii. Eu aş propune ca odată cu fruntaşii să fie un pic atinşi şi codaşii. La punctul 4 aliniatul 6, unde e vorba de firme să se introducă simbolurile naţionale, mă refer la Legea 115/1994 dacă nu mă înşel. Dacă sunt instalate pe clădiri firmele instituţiilor publice şi simbolurile naţionale pe care acestea ar trebui să le găzduiască. Aceasta ar fi o propunere, pentru că în comisie am discutat toate aceste aspecte. Deci la criteriile de evaluare, la punctul 4, la alineatul 6 să se facă completările. Este o propunere firească în concordanţă cu legile ţării. La realizarea acestei hotărâri s-a muncit mult şi vreau să subliniez contribuţia deosebită a aparatului Consiliului Judeţean.

D-l consilier Radu: Această hotărâre a reieşit dintr-o necesitate a judeţului şi trebuia făcută mai demult, dar niciodată nu e prea târziu. Datorită acestui fapt comisia pentru agricultură a luat în discuţie cam de vreo 2 luni de zile consultând unele acte legislative, din care unele practic obligă primarii, consiliile locale, firmele private şi pe cetăţeni faţă de întreţinerea şi gospodărirea acestor unităţi. Inclusiv Consiliul Judeţean are obligaţii referitor la această temă. Hotărârea 18/1990 a Consiliului Judeţean era depăşită, cuprindea legi din 1969 , din 1983 şi nu era în forma în care trebuia. Pe lângă comisia de agricultură, a avut şi aparatul propriu o contribuţie deosebită la acest material, noi am fost mai modeşti la premiile pe care le acordăm şi bine a făcut executivul că a majorat substanţial aceste premii şi va face ca competiţia să fie mai importantă şi sunt sigur că va avea o finalizare bună. În criteriile stabilite de noi sunt 6 puncte, credem că sunt suficiente, nu aş vrea să le numesc, le aveţi, bine ar fi ca atunci când vom merge în verificare, ele să fie realizate întru – totul. Comisia a fost stabilită pe competenţe profesionale, adică fiind comisia pentru agricultură şi aici ar trebui cuprins domnul Lazăr, care a avut o contribuţie importantă la acest proiect . Dacă veţi vota acest material, comisia se va întruni şi va stabilii detaliile tehnice, cum trebuie făcut acest control, pe bază de fişe, pe fiecare localitate, deci va fi comuna cu toate localităţile. La anexa 1 sunt datele, termenele, cum trebuie verificate. Consider că este un lucru bun şi la toamnă vom vedea localităţile mult mai bine organizate şi gospodărite decât la ora actuală.

D-na preşedinte Lokodi: Pentru a nu pierde timpul cu discuţii, la anexa 3 este prevăzută o comisei, nu e bătută în cuie, suntem de acord ca să discutăm în momentul în care ajungem la anexa 3, componenţa ca să existe acea paritate, reprezentare pe care o doresc fracţiunile politice.

D-na consilier Diaconescu: Aş vrea să adaug, îmi cer scuze colegilor din comisie, la punctul 4 la unul din subpuncte, se spune că şi cimitirele sunt amenajate cu alei. Dacă s-ar putea include şi cimitirele şi monumentele de război. Pentru că indiferent sub ce drapel au luptat ostaşii, moartea e la fel pentru toţi.

D-l secretar Togănel: S-a mai făcut această propunere şi într-o altă comisie şi la punctul 4 şi la alineatul 4 vom adăuga şi acest lucru.

D-l consilier Mora: Am avut două completări şi în comisie. Una este că având în vedere că alte judeţe au avut astfel de proiecte, dacă este posibil să consultăm acele hotărâri pentru a lua din experienţa lor, ca să nu repetăm greşelile lor. A doua chestiune vreau să vă spun că e un proiect foarte bun de care avem nevoie ca de aer. Pe un singur principiu pe care lupţi tot timpul, prea ne-am obişnuit să cerem tot timpul de sus să ni se facă să ni se aducă şi sunt multe lucruri care se pot face la nivel local, cu o bună gospodărire. Ideea este să convingem toate localităţile rurale să intre în acest concurs. De aceea a fost propunerea ca fiecare partid să fie reprezentat în comisie pentru a ne convinge fiecare partid primarii să intre în competiţie. Eu am fost propus din cadrul comisiei de urbanism, dar am spus că mă voi consulta cu colegii mei şi am să îl propun pe domnul Giurgea pentru comisie.

D-l consilier Boloş: La analizarea acestui proiect am avut două propuneri, una este cea menţionată de doamna Diaconescu şi cealaltă se referă la iluminatul public. Este o chestiune foarte importantă pentru comunitate, colegii au fost de acord dar văd că nu a fost cuprinsă. Undeva la punctul 4.

D-l secretar Togănel: Am fost întrebat dacă este legală organizarea acestui concurs şi dacă este legală finanţarea. Inclusiv la alineatul 3 al art.91 din Legea administraţiei publice se precizează „competenţa Consiliului Judeţean de a adopta strategii, prognoze, programe de dezvoltare economico – socială şi de mediu şi că poate aproba măsuri necesare, inclusiv cele de ordin financiar”.

D-l consilier Veress: Vreau doar să corectez ceea ce a spus domnul coleg Radu, nu din doleanţa personală ci a comisiei, care de fapt trebuie să vă informez că din 1994 a organizat schimburi de experienţă, e drept la oraşe, cu toate oraşele judeţului în ce priveşte buna gospodărire şi organizare a comerţului civilizat în pieţe, oboare şi târguri. De asta am considerat că este necesar să vedem cum se întâmplă acest lucru la comune.

D-l consilier Amza: Noi o propunem pe doamna Diaconescu în comisie.

D-l consilier Szabo: Eu ca preşedinte al comisiei care a avut iniţiativa, aş vrea să mulţumesc tuturor comisiilor, executivului că la propunerea noastră modestă a venit cu completări, iar aşa a devenit un concurs adevărat şi aparatului propriu care ne-a ajutat la formularea şi definitivarea proiectului de hotărâre.

D-l consilier Radu: Aş dori să mai propun pe domnul Şopterean în această comisie.

D-na preşedinte Lokodi: Înainte de a trece la vot, voi citi lista: Frătean- preşedinte, membri: Szabo, Ban, Balogh, Radu, Bartha, Băţagă, Bochiş, Csartan, Preotu, Pop, Giurgea; Diaconescu, Şopterean, Socotar.

Art.1 Se aprobă cu 29 voturi „pentru”, 2 nu a votat (Kakassy, Benedek), 3 absenţi (Groza, Giurgea, Tatar).

Art.2 Se aprobă cu 29 voturi „pentru”, 5 absenţi (Kakassy, Benedek, Groza, Giurgea, Tatar).

Art.3 Se aprobă cu 29 voturi „pentru”, 5 absenţi (Kakassy, Benedek, Groza, Giurgea, Tatar).

Art.4 Se aprobă cu 29 voturi „pentru”, 5 absenţi (Kakassy, Benedek, Groza, Giurgea, Tatar).

Art.5 Se aprobă cu 29 voturi „pentru”, 5 absenţi (Kakassy, Benedek, Groza, Giurgea, Tatar).

Art.6 Se aprobă cu 29 voturi „pentru”, 5 absenţi (Kakassy, Benedek, Groza, Giurgea, Tatar).

Art.7 Se aprobă cu 29 voturi „pentru”, 5 absenţi (Kakassy, Benedek, Groza, Giurgea, Tatar).

Hotărârea în întregime se aprobă cu 29 voturi „pentru”, 5 absenţi (Kakassy, Benedek, Groza, Giurgea, Tatar).

4. Proiect de hotărâre privind instituirea şi acordarea unor burse de sprijin pentru studenţi şi masteranzi participanţi la mobilităţi ERASMUS în universităţi din cadrul Uniunii Europene

D-na preşedinte Lokodi: Acest proiect a fost discutat în comisia culturală, financiară de servicii publice care au dat avizul favorabil. Prin acest proiect arătăm că suntem serioşi şi că dacă am făcut anul trecut o promisiune că vom găsi calea legală şi procedurală prin care să sprijinim şi acei tineri care studiază în străinătate şi se perfecţionează în interesul măririi potenţialului uman, să îi putem sprijini. Iniţiatorul este domnul Boloş.

D-l consilier Boloş: Nu aş dori să citesc Expunerea de motive, pe care aţi citit-o, dar aş dori să vă dau mai multe amănunte. Declaraţia domnului Jose Manuel Durao Baroso care spune că aceşti studenţi sunt cei mai buni ambasadori ai UE, în sensul că sunt cei care asigură legătură între ţările acestei Uniuni, în perioada de tinereţe şi apoi vor continua. Programul a început în 1987 şi până acum au fost 150.000 studenţi din 31 de state. Dar acum aş veni cu o completare care vine să susţină proiectul şi anume Declaraţia comisarului pentru educaţie al UE, Jan Fiegel, care spune „ granturile ERASMUS sunt încă foarte mici pentru a permite studenţilor cu venituri mici să beneficieze de acest program”, deci este o recunoaştere europeană acest lucru şi ne-am izbit de această problemă în practica din anul 2000 şi până azi. Vă pot asigura că este o acţiune necesară şi binevenită. Nu aş mai insista pentru că problemele au fost discutate în comisii. S-ar mai putea discuta dacă cuantumul este satisfăcător sau nu, dar este un început care ulterior considerăm că poate fi corectat în funcţie de evoluţia acestei burse şi a interesului. Aş vrea doar să subliniez că la aceste burse pot participa toţi studenţii care au domiciliul stabil în judeţul Mureş, chiar dacă studiază în alte centre universitare. Deci nu se referă neapărat la centrele din Tîrgu Mureş, atât doar că trebuie să aibă domiciliul stabil în judeţul Mureş. În speranţa că propunerea va fi acceptată, nu mă îndoiesc de acest lucru, aş dori să îi mulţumesc doamnei preşedinte care a insistat ca proiectul să parcurgă toate etapele şi să fie bine întocmit ca să poată răspunde tuturor necesităţilor, precum şi domnului secretar, domnului director Iosib, domnului director economic Bartha şi doamnei Aurica Moldovan.

D-l consilier Lădariu: Aminteaţi de calea legală, procedurală. Se spune foarte clar că ce nu interzice legea, este permis. Noi am întors pe toate părţile aceste aspecte, împreună cu domnul director, am participat de două ori la şedinţe de dezbatere a acestui proiect şi este cât se poate de clar că este vorba în primul rând de integrare europeană. Iată că sunt judeţe care acordă burse de merit, cum este Bistriţa, nu pe o perioadă de 3-5 luni ci pe o perioadă îndelungată. Clujul are un proiect mult mai amplu cu prevederi pe o perioadă mult mai mare cu prevederi mult mai ample decât cele prevăzute la noi. Apoi, o altă precizare, este vorba de tinerii din familii cu venituri modeste, trebuie precizat acest lucru. Totul se va face pe baza unui dosar, nu la întâmplare, cu mediile generale şi cu condiţiile materiale de acasă. Poate şi dvs v-aţi oprit la media generală. Vrem să facem această precizare, ştiţi că sunt facultăţi în cadrul universităţilor, cum sunt Filologia, istoria, psihologia, unde studenţii obţin note mai mari. În schimb la anumite ramuri ale politehnicii notele sunt mai mici. Sunt sigur că aceşti tineri cu media 7, acolo vor fi ambasadorii noştri, ei sunt motivaţi să reprezinte ţara, un motiv în plus pentru a fi în rând cu lumea. Eu am încredere în acest proiect, în aceste prevederi şi sunt sigur că în final vor câştiga aceşti tineri, dar mai cu seama România.

D-l consilier Ţintoşan: Cu siguranţă că va trece acest proiect, îmi pare rău doar că acest proiect nu a trecut prin comisia juridică şi nu îmi dau seama de ce. Eu doar vreau să atrag atenţia, ca şi la proiectul precedent, s-a ridicat problema temeiului legal pe baza căruia consiliul poate acorda burse şi în raportul de specialitate se invocă articolul 91 din Legea 215 care spune că „Consiliul Judeţean are obligaţia să asigure cadrul necesar pentru funcţionarea serviciilor publice de interes judeţean”. Poate îmi scapă mie ceva, dar eu nu ştiam că depunerea unui dosar la Consiliul Judeţean este un serviciu public. Deci pe baza acestui articol nu putem acorda burse.

D-l secretar Togănel: Consiliul Judeţean are atribuţii în domeniul învăţământului, este foarte clar acest lucru, chiar dacă în acest domeniu special atribuţiile sunt concrete, Consiliul Judeţean nu poate şi nu este rupt de restul învăţământului. În consecinţă trebuie să privim această formulare din Legea 215, „atribuţii în domeniul educaţiei” ca o atribuţie generală în domeniul învăţământului, dar mergem la Legea finanţelor publice, unde în anexa 2 este trecut învăţământul şi am discutat acest aspect şi avem unde să clasăm această cheltuială privind bursele.

D-na preşedinte Lokodi: Iar la art.97 priveşte obligaţia noastră de a lua o hotărâre nu la temeiul legal de acordare a acestui sprijin. În hotărâre nu este trecut, deci este trecut în raport? Am înţeles.

D-l secretar Togănel: Este vorba de atribuţiile de gestionare a serviciilor publice unde în exercitarea lor, Consiliul Judeţean are foarte multe atribuţii.

D-l consilier Ţintoşan: Nu aş vrea să fiu înţeles greşit, nu vreau să pun beţe în roate acestui proiect, vreau doar să mă asigur că este făcut corect.

D-na preşedinte Lokodi: Am înţeles. Este corect am să cer colegilor să reanalizeze dacă art.91 este bine invocat.

D-l secretar Togănel: Există o lege specială pentru bursele în mediul rural, în această lege la art. 3 aliniatul 2 se spune „Consiliul Judeţean poate aloca în completare fonduri din bugetul judeţului pentru plata burselor în localităţile aflate pe teritoriul judeţului”. Dacă poate face acest lucru pentru mediul rural, nu văd de ce nu ar putea face …

D-na preşedinte Lokodi: Dar nu este nicio problemă. Domnul consilier nu asta spune el vrea să nu figureze art.91 care nu prevede expres aşa ceva. Deci din raport să scoateţi art.91 pentru că se referă la altceva. Nu aş dori să intru în discuţii, semnează aceşti oameni contracte? Şi mi-aţi spus că nu, pentru că s-a găsit temeiul legal să sprijinim aceşti tineri cu cheltuielile de transport. Deci noi putem argumenta faptul că un tânăr cu o situaţie materială precară, dar care a reuşit să obţină o bursă şi studiază în străinătate, să aibă un sprijin material pentru acele cheltuieli care nu sunt suportate din burse. Deci scoateţi art.91 din legea nr.215.

D-l director Iosib: Nu este indicat ca un temei art.91. Am căutat în legislaţia existentă prevederi care sunt cât de cât conexe la domeniu respectiv. Deci nici nu este arătat ca temei.

D-na preşedinte Lokodi: Pentru ce vă luptaţi? Faceţi o propoziţie clară care să servească ca temei la adoptarea acestei hotărâri.

D-l director Iosib: Este un raport de specialitate semnat de mine. Eu acum ce să fac? Să îl refac? Nu este trecut art.91 ca temei în hotărâre.

D-na preşedinte Lokodi: Este adevărat, iar rugămintea mea e să scoatem şi din raportul de specialitate şi eventual să mai introducem un aliniat cu privire la ce reprezintă acest sprijin. Deci reprezintă acoperirea acelor cheltuieli care nu sunt cuprinse în prevederile burselor ERASMUS. Şi atunci vine tânărul şi ne depune biletul sau alte dovezi care sunt legate de şederea lui în străinătate şi în urmărirea cursurilor, dar care nu au intrat în bursa lui. Deci în străinătate li se explică ce suportă bursa respectivă şi normal că au şi cheltuieli suplimentare. Deci nu avem de ce să ne contrazicem.

D-l consilier Szalkay: Consider că cunosc modul de acordare şi procesare a acestei burse pentru că şi fiica mea a fost fericita beneficiară a unei asemenea burse care era atunci de vreo 270 euro şi foarte mulţi copii valoroşi care nu au posibilităţi materiale pentru a completa cuantumul acestei burse trebuie să renunţe. Însă părerea mea este că ar trebui completat un regulament cu stipularea faptului că acei beneficiari ai unor astfel de burse să aibă obligativitatea să folosească aceste cunoştinţe acumulate în ţară, pentru că bugetul judeţului este prea auster pentru a ne permite ca noi valuri de tineri să plece în procent foarte mare din ţară după terminarea facultăţii, să contribuim la acest export de materie cenuşie şi să finanţăm educaţia acestor copii în folosul unor ţări cu posibilităţi materiale şi financiare mult mai dezvoltate.

D-na preşedinte Lokodi: Cu aceste precizări şi cu rectificările care le-am menţionat pentru materialul de specialitate, vreau să supun la vot proiectul de hotărâre.

Art.1 Se aprobă cu 29 voturi „pentru”, 1 împotrivă (Sămărghiţan),4 absenţi ( Benedek, Groza, Giurgea, Tatar).

Art.2 Se aprobă cu 29 voturi „pentru”, 1 împotrivă (Sămărghiţan),4 absenţi ( Benedek, Groza, Giurgea, Tatar).

Art.3 Se aprobă cu 27 voturi „pentru”, 1 împotrivă (Sămărghiţan), 1 abţinere (Szalkay), 1 nu a votat (Şimon), 4 absenţi ( Benedek, Groza, Giurgea, Tatar).

Art.4 Se aprobă cu 28 voturi „pentru”, 1 împotrivă (Sămărghiţan), 1 abţinere (Szalkay), 4 absenţi ( Benedek, Groza, Giurgea, Tatar).

Art.5 Se aprobă cu 28 voturi „pentru”, 1 împotrivă (Sămărghiţan), 1 abţinere (Szalkay), 4 absenţi ( Benedek, Groza, Giurgea, Tatar).

Art.6 Se aprobă cu 28 voturi „pentru”, 1 împotrivă (Sămărghiţan), 1 abţinere (Szalkay), 4 absenţi ( Benedek, Groza, Giurgea, Tatar).

Hotărârea în întregime se aprobă cu 28 voturi „pentru”, 2 abţineri (Sămărghiţan, Szalkay), 4 absenţi ( Benedek, Groza, Giurgea, Tatar).

5.Proiect de hotărâre privind aprobarea aducerii ca aport în natură la capitalul social al S.C. PARC INDUSTRIAL MUREŞ S.A. a unor bunuri din proprietatea judeţului

D-na preşedinte Lokodi: Ştiţi că cel puţin de un an am reuşit să primim

de la Guvern un camion de 40 t în valoare de 2 miliarde, care după ce l-am primit a mai trebuit investit în el şi pe care nu l-am putu folosi având în vedere că în cadrul Consiliului Judeţean nu am găsit posibilitatea de a exploata neputând exercita activităţi de servicii. Dar nu pot nici să las o astfel de valoare să stea degeaba într-un parc şi nu că nu produce, dar nu este folosit. Având în vedere că vom trece în sfera în care nu va mai avea activităţi de servicii odată cu trecerea şi a serviciilor de operare apă la acea societate pe acţiuni cred că trebuia să luăm o decizie definitivă cu privire la acest camion mare şi ne-am gândit că propunem AGA a Parcului Industrial să accepte să majorăm capitalul nostru prin aport în natură a acestui camion şi apoi societatea să poată folosi în interesul parcului pentru a realiza venituri. Comisia financiară a votat fără obiecţiuni, comisia de ordine publică, comisia de servicii şi comisia de urbanism la fel. Deci prima dată noi trebuie să facem propunerea pentru ca dânşii să fie de acord, sper că AGA va accepta această majorare a capitalului.

Art.1 Se aprobă cu 30 voturi „pentru”, 4 absenţi ( Benedek, Groza, Giurgea, Tatar).

Art.2 Se aprobă cu 30 voturi „pentru”, 4 absenţi ( Benedek, Groza, Giurgea, Tatar).

Art.3 Se aprobă cu 30 voturi „pentru”, 4 absenţi ( Benedek, Groza, Giurgea, Tatar).

Art.4 Se aprobă cu 30 voturi „pentru”, 4 absenţi ( Benedek, Groza, Giurgea, Tatar).

Hotărârea în întregime se aprobă cu 30 voturi „pentru”, 4 absenţi ( Benedek, Groza, Giurgea, Tatar).

6.Proiect de hotărâre privind aprobarea cofinanţării, de către Consiliul Judeţean Mureş, a proiectului „Italia – România: resurse în reţea, acţiuni de formare pentru dezvoltarea administraţiei locale”, împreună cu alte autorităţi ale administraţiei publice din România şi Provincia Pisa din Italia

D-na preşedinte Lokodi: Proiectul a fost avizat de comisia culturală, financiară, juridică, servicii publice, fără obiecţiuni.

D-na consilier Fabian: Este vorba de un proiect pilot de anvergură mai redusă care va beneficia de finanţare regională de la Toscana, Italia. Activităţile proiectului constau în seminarii, activităţi de învăţare la distanţă, precum şi de o perioadă de schimburi de experienţă între autorităţile româneşti implicate în proiect şi autorităţile din Italia. Ideea s-a născut în urma întâlnirilor dintre reprezentanţii biroului UNCJR şi reprezentanţii Uniunii Provinciei Italiene, ambele din Bruxelles. Atunci s-a constatat nevoia unui schimb de experienţă între autorităţile româneşti şi italiene în sensul preluării experienţei italiene în dezvoltarea strategiilor de dezvoltare locală, în contextul creat de aderarea României la UE. Ulterior s-a semnat un memorandum de colaborare între aceste două instituţii, iar câteva consilii judeţene din România s-au alăturat ofertei de colaborare a Provinciei Pisa şi a regiunii Santamaria Amonte. Bugetul proiectului este 55.560 euro din care Regiunea Toscana finanţează 50% restul reprezintă co-finanţarea partenerilor. Consiliul Judeţean va aduce un aport de 1000 euro numerar şi 1000 în natură reprezentând săli de conferinţă, consumabile.

D-na preşedinte Lokodi: Asta înseamnă că va pleca cineva la acest curs, normal, din aparatul propriu pentru că pentru dânşii se face acest proiect.

Art.1 Se aprobă cu 30 voturi „pentru”, 4 absenţi ( Benedek, Groza, Giurgea, Tatar).

Art.2 Se aprobă cu 30 voturi „pentru”, 4 absenţi ( Benedek, Groza, Giurgea, Tatar).

Art.3 Se aprobă cu 30 voturi „pentru”, 4 absenţi ( Benedek, Groza, Giurgea, Tatar).

Art.4 Se aprobă cu 30 voturi „pentru”, 4 absenţi ( Benedek, Groza, Giurgea, Tatar).

Hotărârea în întregime se aprobă cu 30 voturi „pentru”, 4 absenţi ( Benedek, Groza, Giurgea, Tatar).

7.Proiect de hotărâre privind aprobarea avizelor date de Comisia Tehnică de Amenajare a Teritoriului şi de Urbanism de pe lângă Consiliul Judeţean Mureş

D-na preşedinte Lokodi: Acest proiect a fost avizat de comisia de

urbanism.

Art.1 Se aprobă cu 30 voturi „pentru”, 4 absenţi ( Benedek, Groza, Giurgea, Tatar).

Art.2 Se aprobă cu 30 voturi „pentru”, 4 absenţi ( Benedek, Groza, Giurgea, Tatar).

Art.3 Se aprobă cu 30 voturi „pentru”, 4 absenţi ( Benedek, Groza, Giurgea, Tatar).

Hotărârea în întregime Se aprobă cu 30 voturi „pentru”, 4 absenţi ( Benedek, Groza, Giurgea, Tatar).

D-na preşedinte Lokodi: În materialele dvs există o informare privind

desfăşurarea celei de a treia ediţii a congresului de expansiune globală a aeroporturilor.

D-l consilier Ban: Am avut onoarea să reprezint Consiliul Judeţean Mureş la această conferinţă care s-a ţinut la Praga. În această informare mă voi referi mai mult la păreri cu ocazia acestei conferinţe. În două zile am reuşit să acoperim prin discuţii cu diferiţi exponenţi ai diferitelor servicii aeroportuare, am reuşit să acoperim toate domeniile de activitate ale unui aeroport. Aceste servicii mi se par foarte importante pentru că atunci când vorbim aici în plen sau în comisii de banii alocaţi aeroporturilor, nu totdeauna suntem conştienţi de ceea ce înseamnă şi nu cunoaşte atâtea detalii şi luăm hotărâri pe bază emoţională. După ce am participat la aceste întâlniri şi discuţii cu firmele de specialitate mi-am dat seama cât de complexă este activitatea aeroportului şi mi-am dat seama că dacă nu facem urgent ceva pentru dezvoltarea acestui sector atunci definitiv vom rămâne în urmă faţă de ceilalţi, pentru că cei mai mari care au participat, în continuare au intenţia de a se dezvolta. De exemplu cei de la Praga acum a inaugurat terminalul 2 care preconizează pe anul 2020, 20 milioane pasageri. Deci este stringent necesară dezvoltarea Aeroportului Transilvania – Tîrgu Mureş, dacă dorim să rămânem în competiţie cu cei care sunt în România. Nu avem pretenţia de a concura cu cele mai mari aeroporturi, dar pentru a asigura servicii de calitate celor care doresc să zboare cu avioanele noastre va trebui să facem cheltuieli şi să asigurăm unele dotări. S-a pus problema dacă este nevoie de un aeroport într-un perimetru atât de restrâns. Aici o să vă spun că este nevoie de toate aeroporturile. Consider că va exista o concurenţă şi doresc ca să ajungem la o înţelegere cu primăria Tîrgu Mureş pentru că dacă continuăm această dezbinare, vom avea de pierdut în faţa celorlalte aeroporturi. În ce priveşte importanţa eu spun că avem nevoie ca de apă de acest aeroport dacă vrem să dezvoltăm turismul, economia, alte domenii, pentru că în ziua de azi toată lumea se grăbeşte. Nu se mai concepe ca dacă vine un turist la Sovata, să coboare la Cluj şi să mai facă încă 3 ore, sau mai rău. Eu consider că este foarte important acest aeroport şi vă rog să decideţi de acum în cunoştinţă de cauză, pentru că dacă nu, vom rămâne în urmă definitiv.

D-na preşedinte Lokodi: Dacă nu aveţi întrebări, să trecem la următoarea informare. În data de 29 martie 2007 o asociaţie EUROSPORT management ne sesizează cu următoarele nereguli: în cursul lunii ianuarie 2007 ei încheie un protocol cu Primăria Tîrgu Mureş, protocol în urma căruia se hotărăşte organizarea unui eveniment de operetă şi romanţă maghiară pentru luna martie data de 17. Conform protocolului anexat, municipiul se obligă să asigure cazarea pentru 20 de persoane, să asigure elemente de scenă şi sonorizare, să asigure ordinea şi liniştea publică, să permită afişarea la locurile special amenajate a afişelor. În data de 29 organizatorii ni se adresează cu următoarea sesizare: în ziua spectacolului, în momentul în care trebuia Palatul Culturii să asigure serviciile necesare pentru garderobă, pentru supravegherea sălii, cei care erau de serviciu au refuzat să presteze aceste servicii invocând faptul că au depăşit programul de lucru şi că pentru serviciile lor solicită să fie plătiţi ca şi pentru ore suplimentare. În momentul în care s-au vândut bilete, casieriţa a solicitat încasarea unei sume egale cu 7% din valoarea biletelor vândute. Societatea ne sesizează că nu au primit o chitanţă, o dovadă, nici pentru cei 7%, din contră, în momentul în care au cerut să se facă un proces-verbal în care să fie cuprinse persoanele cu ore suplimentare, s-a vorbit foarte urât cu ei, din care un nr. de 7 persoane recunosc că au primit diferite sume de bani: Rus Ioan – 30 ron, Szanto Ioan – 30, Varga Vasile – 30 ron, Zogorean Finica – 30 ron, Timar Magdolna – 30 ron, Kadar Ioland – 30 ron, iar Duca Tereza – 700 ron. În urma acestei sesizări am numit o comisie, am solicitat auditului care era în control să verifice ce se întâmplă. Având în vedere că de repetate ori am primit reclamaţii că atunci când au loc manifestări artistice din vânzarea biletelor se practică să se lase anumite sume, am cerut de mai multe ori să mă sesizeze, să fiu informată, iată că acum această societate a venit cu informarea în scris. Între această asociaţie şi primărie se încheie un protocol, nimeni nu se adresează Consiliului Judeţean cu vreo cerere prin care să ni se ceară să participăm cu asigurarea sălii, suntem total ignoraţi, cu toate că noi suntem proprietarii acestei instituţii, când l-am chemat pe domnul Naste am întrebat dacă s-a încheiat un contract între Primărie şi Administraţia Palatului, mi-a zis în mod clar că nu s-a încheiat un astfel de act. Când am întrebat dacă este adevărat că au vândut biletele şi au cerut un procent mi s-a spus că este natural, că aşa se procedează, nu a tăgăduit nimic din cele sesizate, iar comisia care a făcut o analiză, a întocmit o informare în care ne sesizează că încasarea de dume din valoarea biletelor nu are temei legal, nu există niciun act, nicio hotărâre, niciun regulament de ordine interioară, nici un act legal care să permită încasarea acestor sume, deci este la limita sau este o faptă penală de fapt, în ce priveşte activitatea managerială a domnului Naste, pe care noi, Consiliul Judeţean, l-am numit împreună cu dvs a depăşit competenţele sale pentru că a pus la dispoziţia acestor organizatori, care au vândut bilete fără a exista contract de închiriere, în cazul în care ni se solicită am fost cooperanţi şi la absolut toate evenimentele de caritate Consiliul Judeţean a asigurat pe gratis sala. Unde s-au încasat bilete, am cerut chirie. Unde am ştiut că asociaţiile nu au venituri proprii şi din sponsorizări adună, am făcut reducere de preţ. În acest caz a trebui să dispunem să se facă verificări. Toată informarea este în sensul că din moment ce este vorba de o faptă penală, fără să vă informez, nu pot face plângere penală, pentru că singură nu pot face sesizare, dar din moment ce suntem sesizaţi în scris nu putem să ne asumăm răspunderea de a nu sesiza organele de drept. Deci consultarea mea este în sensul dacă sesizăm organele penale să facă o cercetare penală, pe lângă asta am înfiinţat o comisie de cercetare disciplinară care să stabilească care va fi viitorul acestui manager.

D-l consilier Ţintoşan: Fapta s-a întâmplat între Administraţia Palatului Culturii şi societatea care a organizat evenimentul. Ea este cea păgubită, ea este cea care trebuie să facă plângere, face o sesizare către noi ca proprietari ai clădirii şi sesizare la Poliţie. Noi facem ancheta pe plan intern şi în paralel poliţia îşi desfăşoară investigaţiile.

D-na preşedinte Lokodi: Cum rămâne cu răspunderea celui care este sesizat şi are cunoştinţă despre o faptă penală?

D-l consilier Ţintoşan: Dar noi nu suntem tutorii lor ca să facem în numele lor…

D-na preşedinte Lokodi: Eu vă întreb ca principiu general din Codul Penal. Există în Codul Penal un principiu de bază. Cel care află de existenţa unei fapte penale şi nu denunţă… Nu este retorică, este principială.

D-l consilier Ţintoşan: Deci dacă cel care a păţit nu face nimic, să fac eu în locul lui?

D-na preşedinte Lokodi: Deci el a făcut o sesizare către noi.

D-l consilier Ţintoşan: Şi noi ne facem datoria din punct de vedere administrativ.

D-l consilier Şopterean: Aş avea următoarea propunere: în momentul în care va fi să luăm o hotărâre asupra persoanei, să fie aici de faţă.

D-na preşedinte Lokodi: Normal. Aveţi în material declaraţia lui unde recunoaşte în mod clar. În data de 23 mai în urma discuţiilor care au avut loc în biroul doamnei preşedinte, am luat legătura din nou cu domnul Trif Aurel solicitându-i o copie după adresa care trebuia să ajungă la Consiliul Judeţean pentru aprobarea Sălii Mari pentru data de 17 martie 2007. Deci el nu spune că există contract cu primăria, el spune că primăria trebuia să solicite aprobarea de la noi. După cercetările efectuate această adresă nu s-a găsit. Am încheiat, retroactiv a încheiat contractul, l-a antedatat pentru acest spectacol şi s-a emis factura. Nu ştim dacă s-a plătit sau nu, vom vedea la sfârşitul anului bugetar dar ce face cum încasarea banilor pentru că suntem sesizaţi că s-au încasat bani în mod ilegal, este răspunderea noastră să luăm o măsură.

Deci vă întreb cine este pentru sesizarea organelor de drept în vederea cercetării faptei penale.

Vot: Se aprobă cu 14 voturi „pentru”, 8 „împotriva” (Frătean, Amza, Chiorean, Diaconescu, Lădariu, Socotar, Şopterean, Iacob), 2 abţineri (Boloş, Radu), 3 nu au votat (Popa, Sămărghiţan, Ţintoşan), 7 absenţi (Balogh, Boloş, Bartha, Kardos, Giurgea, Tatar, Benedek).

Având în vedere că este majoritate, va urma calea legală.

D-l consilier Amza: Eu sunt unul dintre cei care au votat „nu”. Eu consider că aceşti oameni care au săvârşit o faptă disciplinară, au încălcat disciplina, trebuie sancţionaţi administrativ de dvs prin Dispoziţie a Preşedintelui. Aţi numit o comisie care va analiza situaţia şi vor fi sancţionaţi. Dar ca să îi trimitem în penal pentru asemenea chestii nu pot să fiu de acord. Să ştiţi că şi noi avem acolo şedinţe şi sâmbăta şi duminica şi după-amiezile şi am fost mulţumiţi de serviciile dânşilor şi le-am dat nişte atenţii.

D-na preşedinte Lokodi: Nu ne priveşte. Sper că nici pe dvs de acum înainte nu vă onorează această declaraţie înregistrată.

D-l consilier Amza: Ba mă foarte onorează.

Diverse:

D-l consilier Radu: Vreau să mulţumesc celor 19 consilieri care m-aţi votat în comisia ATOP şi vreau să vă informez că acea indemnizaţie, 50% din ea, am discutat cu doamna directoare de la Căminul de bătrâni din Căpuş, o să cedez dânşilor, fiindcă au nevoie, iar cu diferenţa, am să ajut biserica din satul meu care se construieşte acum, fiindcă biserica veche este din 1667 şi au şi dânşii nevoie de ajutor din partea mea. Încă o dată vreau să vă mulţumesc pentru că m-aţi votat în comisia ATOP.

D-l consilier Ţintoşan: Aş dori să revin asupra punctului cu Palatul Culturii. Eu nu am votat deloc, dar asta nu înseamnă că nu sunt de acord cu o plângere penală împotriva acelora care au luat banii pentru că e clar că au luat bani la negru. Eu vreau să înţeleagă fiecare care este datoria şi scopul fiecăruia în treaba asta. Eu chiar nu înţeleg cum facem noi plângere penală, în calitate de ce? Nu ştiu…ce scriem?

D-na preşedinte Lokodi: În calitate de instituţie care a fost sesizată despre o faptă penală.

D-l consilier Ţintoşan: dar de ce nu fac ei? Îi ajutăm, îi susţinem, dar noi să facem în locul lor…asta nu înţeleg.

D-na consilier Diaconescu: Ţin să subliniez că ceea ce spun acum nu are nici un fel de implicare politică, de asemenea vin să susţin afirmaţia domnului Ban că este nevoie de dezvoltarea Aeroportului nostru care devine aeroport zonal. Aţi avut aseară o intervenţie pe TVM discuţia de acum nu e decât o prezentare a unor lucruri şi nu aş vrea să fiu greşit înţeleasă. Eu nu am văzut interviul respectiv, dar oamenii întreabă şi trebuie să le răspundem. Pentru asta am intrat în posesia unor date legate de aeroport, unde eu am lucrat, nu îmi este jenă să spun, după activitatea mea didactică. Nu vreau să subliniez acum toate datele, pentru că majoritatea le ştim. Numai în trimestrul I al anului 2007 s-a realizat o sumă, un venit care se apropie de cel din anul 2005, deci pe tot venitul din anul 2005. De asemenea, numărul de personal civil al aeroportului este foarte mic în comparaţie cu necesităţile. Deci ei lucrează 75 de persoane şi ar fi nevoie de 126. S-ar mulţumi şi cu încă 12 persoane pentru că este foarte adevărat că nu sunt implicaţi în activităţi de specific de trafic aerian cu decolări şi aterizări decât 16 ore pe săptămână, dar tocmai din această cauză salariaţii au câte 3-4 atribuţii, fapt ce duce la încărcarea programului de lucru cu efecte asupra sănătăţii, dar mai ales asupra nivelului de atenţie asupra orelor când aeronavele aterizează sau decolează, sau sunt în survol, pentru că din turnul de control se asigură şi survolul în spaţiul nostru.

D-na preşedinte Lokodi: Dar dacă aţi lucrat la aeroport ar trebui să ştiţi că turnul de control nu sunt angajaţii aeroportului.

D-na consilier Diaconescu: Aşa este, aveţi dreptate. Dar menirea mea acolo era cu totul alta, o să vă vorbesc şi despre acest lucru. Aici mi s-au dat nişte cazuri în care s-au internat oamenii, vedeţi că există discuţii pe tema…

D-na preşedinte Lokodi: Dar cine v-a dat aceste date?

D-na consilier Diaconescu: Nu are importanţă.

D-na preşedinte Lokodi: Deci aţi fost cumva rugată să deveniţi avocatul aeroportului, după ce eu am avut o intervenţie la TVM, la care era invitat şi domnul Runcan şi a refuzat în ultimul moment să vină, pentru că precis nu era o emisiune din partea preşedintei, ci era un dialog şi puteam clarifica anumite lucruri care din nou ne sunt semnalate tocmai de aeroport, deci eu nu am vorbit pe lângă. Aeroportul ne semnalează anumite probleme.

D-na consilier Diaconescu: Doamna preşedinte, aveţi toată consideraţiunea din partea mea, dar aş vrea să vă întreb: am dreptul la cuvânt? Celor implicaţi în activitatea antiterorism - antideturnare, pentru că referitor la cursa Bagdad - Tîrgu Mureş …

D-na preşedinte Lokodi: Nu aţi văzut emisiunea, dar spuneţi punctual toate problemele ridicate. Cumva a lucrat cineva din spate?

D-na consilier Diaconescu: Încă o dată vă spun că vă bucuraţi de toată consideraţiunea mea, haideţi să vorbim… aceasta cursă Bagdad – Tîrgu Mureş nu înseamnă că va aduce terorişti aici. Avem specialişti…

D-na preşedinte Lokodi: Dar nici nu este exclus.

D-na consilier Diaconescu: Avem specialiştii noştri pe antiterorism, antideturnare care îşi vor face datoria aşa cum şi-au făcut-o şi până în 1989 şi nu am avut niciun fel de act terorist şi nici un fel de act de deturnare, nu ştiu cât de eficientă va fi cursa, asta e adevărat.

D-na preşedinte Lokodi: Dacă aţi fi văzut emisiunea aţi şti că nu eu am ridicat problema cursei de la Bagdad. Am fost întrebată ce părere am şi dacă noi, Consiliul Judeţean, noi am fost informaţi. Pentru că ziariştii ştiau că de fiecare dată când se făcea o cursă nouă, dvs eraţi informaţi. Cu privire la cursa Tîrgu Mureş – Bagdad, nimeni nu a fost informat şi în momentul în care în timpul emisiunii eşti întrebat dacă ştii de o anumită cursă trebuia să răspund. Întrebarea nu mi s-a pus retoric ci dacă suntem conştienţi ce înseamnă o astfel de cursă care la nivel naţional nu a fost acceptată de nici un aeroport şi cum a început operarea la Tîrgu Mureş. Şi vă spun că nu am ştiut să răspund. Urmează să verific. Există o dată pe lună o cursă Tîrgu Mureş – Bagdad şi retur, din toată ţara vin aici pasagerii, de aici pleacă, serios nu ştiu ce este cu această cursă şi vă rog să nu discutăm acum pentru că nu am informaţii.

D-na consilier Diaconescu: Eu vroiam să vă spun că poate veni orice avion, din orice colţ al lumii, avem specialişti în antiterorism şi terorism. Asta vreau să susţin.

D-na preşedinte Lokodi: Să dea Dumnezeu să aveţi dreptate. Eu de câte ori merg ca persoană fizică la aeroport constat cu tristeţe că în continuare sunt foarte multe probleme: delăsare. Nu mă leg de partea nouă care este pusă la punct şi funcţionează. Anul trecut împreună cu dvs am alocat fonduri şi pentru partea care servea cursele interne. Odată cu 1 ianuarie nu mai este necesară separarea curselor, că este intern sau extern. Am dat bani ca să pună geamuri termopan, am dat bani pentru mărirea spaţiului de intrare a pasagerilor, am construit chiar tunelul, l-am aprobat anul trecut, el are funcţia sa, dar nu mi se pare normal ca în partea cea veche să fie crâşmă de sat. Şi întrebarea care mi s-a pus din partea mediatorului de la TTM a fost dacă am fost vreodată să văd. Am fost în luna ianuarie când a venit fiica mea acasă din Los Angeles şi am intrat în aeroport şi m-a lovit mirosul de alcool. Şi am întrebat atunci pe domnul Hang Ghe. „Ce se întâmplă că miroase aşa?” Şi presa a constatat acest lucru, mirosul, când a venit preşedintele Ungariei. Nu mi se pare normal ca în timp ce soliciţi 12 posturi că nu faci faţă, ai în organigrama ta neaprobată, nemodificată nu datorită Consiliului Judeţean ci managementului de la aeroport, din 2003, cu toate că noi am aprobat posturi. Nu mi se pare normal ca din 1997 regulamentul să nu fie readaptat, nu mi se pare normal să fie 15 posturi de şofer. Suntem cumva o sucursală a transporturilor locale?

D-na consilier Diaconescu: Cred că ar trebui chemat domnul Runcan să răspundă la aceste probleme. Pe mine m-a durut sufletul mai ales la aspectul legat de terorişti.

D-na preşedinte Lokodi: Pentru că aţi fost rugată să deschideţi problema, iar eu consider că prima dată trebuie noi să vedem ce se întâmplă la aeroport. Da, numărul de pasageri a crescut, dar nu datorită managementului ci datorită operatorilor. Dar datorită modului în care arată aeroportul avem în continuu sesizări negative. Inclusiv domnul Schreiber care operează cu Zimberair m-a sesizat, iar după ce voi verifica voi veni în faţa dvs şi o să fac o informare.

D-na consilier Diaconescu: Poate introducerea mea a făcut referire şi la partea civilă a aeroportului, dar eu am venit aici ca să vă spun că cei de la brigada anti-tero care nu au nicio legătură nici cu barul nici cu nimic şi ei îşi fac datoria, chiar dacă nu au în dotare un aparat pentru bagajele de cală, deci eu pot…

D-na preşedinte Lokodi: Aseară am spus că noi cu serviciile care lucrează la aeroport avem o relaţie perfectă. Eu ştiu că toată lumea deci şi Poliţia de frontieră are număr redus de personal, anti-tero în momentul de faţă lucrează cu un singur aparat de scanare de bagaje. Am făcut şi eu intervenţii pentru încă un aparat, mi s-a spus că vom fi sprijiniţi. Am cerut domnului Runcan să îi aducă o adresă semnată de cei de la aeroport şi de dumnealui şi să o trimit urgent la Bucureşti, până astăzi nu am primit adresa. Sper să o primesc mâine. Mi s-a spus să facem adresa şi ne vor sprijini. Cu numărul de personal, mi s-ar părea normal ca după ce constatăm ce este exact nevoie la aeroport, dacă este nevoie să majorăm numărul de personal. Dar nu uitaţi, Iaşi-ul, aeroport mult mai mare decât Tîrgu Mureş are acelaşi număr de personal: 77. La Cluj, unde zilnic sunt 7-8 curse înainte de masă şi după masă, are 125 de oameni, deci este problemă de management ce faci cu 77 de oameni dintre care 15 figurează ca şoferi.

D-na consilier Diaconescu: Asta este deja o problemă care mă depăşeşte.

D-na preşedinte Lokodi: Şi pe mine. În momentul acesta trebuie făcută o cercetare după care vom veni în faţa dvs şi vom căuta soluţii.

D-na consilier Diaconescu: Eu vă rog doar să aveţi toată încrederea în echipa anti-tero.

D-na preşedinte Lokodi: Eu nu am avut nicio clipă neîncredere în instituţiile care lucrează acolo, eu am o problemă cu managementul de acolo. Şi asta e cu totul altceva.

D-l consilier Amza: Am 3 probleme şi ca să mă conving personal m-am deplasat acolo, conform sugestiei dvs. 1) Clinica de fizioterapie de la stadion. Am dat-o la TVR acum nu ştiu cât timp pentru 2 ani. Au venit să prelungim că nu au avut timp, s-a schimbat conducerea. Când i-am întrebat mi s-a răspuns că în octombrie sau decembrie cel târziu se apucă de lucru. Nici până azi nu au demarat lucrările.

D-na preşedinte Lokodi: Proiectul este finalizat…

D-l consilier Amza: Aşa mi-aţi spus şi acum 2 luni!

D-na preşedinte Lokodi: Eu nu pot să vă spun mai mult decât ştiu.

D-l consilier Amza: Păi îşi bat joc de noi doamnă? Noi ne plângem că nu avem spaţii şi noi îi tolerăm an după an?

D-na preşedinte Lokodi: Domnule secretar vă rog să îi răspundeţi domnului consilier ce ne-a răspuns TVR .

D-l secretar Togănel: Printr-o adresă ne-au comunicat că vor respecta programul prezentat în faţa dvs.

D-l consilier Amza: Şi e respectat ?

D-l secretar Togănel: Din păcate, nu. Termenele sunt depăşite.

D-l consilier Amza: Dar pentru ei nu se face plângere penală, sau măcar să le anulăm contractul.

D-na preşedinte Lokodi: nu este un contract. Este darea în folosinţă gratuită a unui spaţiu pentru care am primit de la Dâmbul Pietros. Deci ni s-a dat în schimb alt spaţiu.

D-l consilier Amza: Asta aud pentru prima dată.

D-na preşedinte Lokodi: dar cum auziţi pentru prima dată?

D-l consilier Amza: Era al TVR?

D-na preşedinte Lokodi: Da.

D-l secretar Togănel: Este menţionat şi în adresa respectivă că ei au

cedat spaţiul „Cinematograful UNIREA” şi noi le-am dat acel spaţiu.

D-l consilier Amza: Păi spuneţi-ne aşa şi atunci nu ne mai interesează, îl lăsăm să stea acolo în paragină, dar eu credeam că este în patrimoniul nostru şi l-am dat în administrare la TVR. Şi ne mai plângem că nu avem spaţii. 2). Parcul Industrial: marţi am fost să văd ce se mai întâmplă pe acolo. Conform spuselor domnului vicepreşedinte Frătean este gata acoperit şi nu mai sunt locuri, m-am dus să văd şi eu. De fapt, trecând pe drumul european m-am uitat să văd dacă este vreo mişcare. Nimic. Linişte şi pace. Şi m-am dus marţi la domnul director Nagy, cu care am avut o discuţie foarte frumoasă. El mi-a spus că în proporţie de 75 – 80% sunt date toate parcelele şi în maxim 2 săptămâni va începe să se construiască şi să mişte acolo ceva. Aşteptăm 2 săptămâni să vedem ce se întâmplă. 3). Groapa ecologică: marţea trecută am avut drum pe acolo şi am intrat să văd dacă într-adevăr se lucrează. Erau două basculante: una care încărca şi una care împingea. În acest ritm în 5 ani de zile putem spera să se termine groapa ecologică.

D-na preşedinte Lokodi: Mâine va avea loc la ora 12.00 Adunarea Generală a Acţionarilor de la „Ecologica”. Vă spun încă o dată că Consiliul Judeţean nu are decât 10% din acţiuni deci majoritatea acţiunilor sunt ale investitorului italian, mâine voi merge cu domnul vicepreşedinte la AGA. Ieri am fost cu instanţa la oculată la faţa locului am prezentat cu domul Băţagă, cu domnul Cosma amănunţit situaţia şi stadiul lucrărilor de la Groapa Ecologică pentru că ieri erau 4 camioane, 2 macarale şi o lamă, ca să vadă instanţa că se lucrează, vă informăm că în ordinea de zi a AGA prevederile finanţării, sunt în jur de 7 miliarde, deci nici asta nu a fost prevăzută şi că suntem într-un impas din care din punct de vedere juridic nu avem cum să ieşim. Instanţa s-a convins că avem dreptate dar chiar dacă se va pronunţa o hotărâre în următoarele 2-3 luni prima dată va trebui să se stabilească taxa de timbru şi noi să taxăm la valoarea la care va stabili instanţa după aceea vom intra pe fond, acţiunea nu se termină în primă instanţă şi dacă investitorul nu doreşte să cedeze investiţia, vom fi în această stare, iar anul viitor vom fi deja în pericol. Şi cu toate acestea nimeni nu ne poate ajuta, am încercat tot posibilul, toate presiunile pentru a ne da contractul. I-am invitat din nou aici, le-am dat în mână actul adiţional pentru a modifica clauzele contractului, am cerut ca să analizeze să ne dea investiţia pentru a continua. Fără proiect nu putem continua, nici în altă parte a judeţului nu putem face o altă investiţie pentru că acest contract s-a semnat cu clauză că timp de 29 de ani nu se începe o altă activitate şi nici criteriile UE nu ne permit să facem încă o groapă. Răspunderea este a noastră, a executivului, este apăsătoare, înecătoare. Nu ştiu cum să procedăm. Dacă nu ne dau italienii investiţia, vom bate pasul pe loc. Pentru că ei nu execută.

D-l consilier Mora: Mai era o variantă, nu ştiu dacă s-a abandonat sau nu, acest contract prevede că nu ai voie să faci altă groapă ecologică pe o perioadă de 29 de ani. Şi era o altă variantă în care Consiliul Judeţean poate să nu facă parte din acea Asociaţie, celelalte părţi rămân întru – totul şi Consiliul Judeţean nu mai intră şi se face aşa asociaţia. Este legal sau nu aşa ceva? S-a abandonat această idee?

D-na preşedinte Lokodi: După această şedinţă AGA, dacă vedem că italianul nu vrea să cedeze, va trebui să facem o altă construcţie, deci domnilor, ştie Guvernul României, ştie Ministerul Mediului ştie Ambasadorul Italiei, cred că şi Guvernul Italiei ştie, deci nu cred că noi executivul nu facem ce trebuie sau nu ne interesează, am făcut sesizări peste tot. Este o investiţie privată, nu publică, vom discuta şi această posibilitate.

Vă mulţumesc şi vă promit că până luna viitoare vă vom informa şi în legătură cu Aeroportul.

Şedinţa s-a încheiat la 15.30.

Întocmit: Camelia Vlasiu

PREŞEDINTE SECRETAR

Lokodi Edita Emöke Ioan Togănel

Văzut: Delia Belean

Director - Viorel Iosib