|
ROMÂNIA
JUDEȚUL MUREȘ
Dosar IV.C.1
PROCES VERBAL
al ședinței ordinare a Consiliului
Județean
din data de 31 mai 2007
Lucrările
ședinței s-au desfășurat în sala mare a Consiliului Județean Mureș și au fost
conduse de doamna președinte Lokodi Edita Emöke.
Ordinea de zi
a ședinței a fost publicată în cotidienele locale Cuvântul liber și
Nepujság, prin Dispoziția președintelui Consiliului Județean nr.___/2007.
Din cei 34
consilier în funcție au fost prezenți 30, domnii consilieri Amza Mărgărit,
Giurgea Teodor, Kardos Mihaela și Benedek Imre au
fost absenți.
Au fost
invitați să participe:
·
dl. Ciprian M. Dobre, prefectul județului Mureș
·
dl Cazan Vasile, director, Filarmonica de Stat Tîrgu
Mureș
·
dl Drăgoi Aurel, contabil-șef al Filarmonicii de
Stat Tîrgu Mureș
·
dna Grec Claudia, director Centrul școlar pentru
educație incluzivă nr.1 Tîrgu Mureș
·
dna Crahmaliuc Anișoara, contabil șef Centrul școlar pentru educație
incluzivă nr.1 Tîrgu Mureș
·
dna Pescari Tatiana Ana, director Centrul școlar
pentru educație incluzivă nr.2 Tîrgu Mureș
·
dna Kalman Eva, contabil
șef Centrul școlar pentru educație incluzivă nr.2 Tîrgu Mureș
·
dl Soos Zoltan, director,
Muzeului Județean Mureș
·
dna Mihalte Marcela,
contabil-șef al Muzeului Județean Mureș
·
d-na Corina Teodor, directorul Bibliotecii Județene
Mureș
·
dna Pop Daniela, contabil-șef Biblioteca Județeană
Mureș
·
dl Ioan Ilieș, director,
Direcția Județeană de Evidență a Persoanelor
·
dna Belean Carmen,
contabil șef Direcția Județeană de Evidență a Persoanelor Mureș
·
dl Dumbravă Florin, director, Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului
Mureș
·
dl Mezei Vasile, director
economic DGASPC
·
dl Titi Iosif Boantă, directorul Ansamblului
artistic profesionist MUREȘUL Tîrgu Mureș
·
dna Silvășan Elena,
contabil-șef al Ansamblului artistic profesionist MUREȘUL
·
dl. Blaj Virgil, director, SURM
·
dl Runcan Ștefan, directorul R.A. AEROPORTUL Tîrgu
Mureș
·
dna Hang Mărioara,
contabil-șef al R.A.AEROPORTUL Tîrgu Mureș
·
dl. Butuc Ovidiu, manager, Spitalul Municipal Gheorghe Marinescu
Târnăveni
D-na președinte Lokodi: Avem 7
probleme pe ordinea de zi dintre care 4 proiecte, 2 informări și un raport.
Materialele au fost discutate în toate comisiile deci cred că se cunoaște
foarte bine problematica celor ce se vor discuta azi.
Ordinea de zi se aprobă cu 25
voturi pentru, 9 absenți.
1.Proiect de hotărâre privind rectificarea bugetului Consiliului Județean Mureș pe anul 2007
D-na
președinte Lokodi: Este o rectificare în vederea asigurării unor
fonduri, în special pentru
investiții, ca să putem demara această procedură destul de anevoioasă în ceea
ce privește licitațiile electronice.
D-l
consilier Szalkay: La primul punct vă voi prezenta rectificarea bugetului pe
2007 care este o rectificare pozitivă de 1.981.290 Ron, deci față de
117.955.000 Ron, se rectifică la 119.936.290 Ron. Sursa s-a găsit a se
prelimina din cotele defalcate din impozitul pe venit și principalele capitole
care au fost rectificate față de bugetul aprobat anterior se regăsesc în
următoarele: la capitolul Reparații, 1,4 milioane la drumuri și poduri,
250.000 Spitalul din Tîrnăveni, 30.000 Centrul școlar
pentru educație incluzivă nr.1, 3300 la Centrul școlar pentru educație
incluzivă nr.2, iar celelalte obiective care nu sunt reparații se găsesc 35.000
burse acordate pentru studenți și masternazi
beneficiari ai bursei ERASMUS, 2000 Ron pentru editarea broșurii în vederea
prevenirii și stingerii incendiilor, 10090 Ron la Muzeul Județean pentru
co-finanțarea săpăturilor arheologice la Sângeorgiu de Mureș, 50.000 pentru
Filarmonica de stat pentru pregătirea și desfășurarea Zilelor muzicale Tîrgu
Mureșene care s-au încheiat recent, 200.000 Ron pentru DGASPC. De asemenea s-au
repartizat din fondul de rulment pentru demararea unor lucrări de investiții
noi, suma de 1.824.540 Ron, la următoarele obiective mai importante, 40.000 la
PUZ Spital Regional Mureș, 600.000 în vederea organizării licitației și
demarării execuției investiției centrul de Perfecționare pentru personalul din
administrația publică, țin să vă reamintesc că au fost niște discuții în
contradictoriu pe această temă la comisia de buget, dar până la urmă, cu majoritate
de voturi s-a aprobat și această poziție. 35.000 suplimentarea sumelor
prevăzute pentru achiziționarea de autoturisme la Consiliu Județean, 20.000
pentru efectuarea unei expertize tehnice, 350.000 pentru reabilitarea
imobilului din strada Avram Iancu nr. 2, din Cetate, de la Ministerul Apărării
Naționale, 69.440 pentru Ansamblul Artistic Mureșul pentru realizarea unor
lucrări suplimentare față de cele contractate, 10.000 pentru co-finanțarea
programelor Phare privind asigurarea alimentării cu
apă a centrelor din localitatea Glodeni și Căpușu de Câmpie, 250.000 pentru co-finanțarea programului Pahre coeziune economico- socială și 160.000 pentru
finalizarea și punerea în funcțiune a obiectivului de investiții Extinderea de
apă Reghin Fărăgău, dar acesta nu afectează
bugetul pentru că s-a aprobat din unele venituri proprii suplimentare ale
regiei. Cam acestea sunt principalele capitole la care s-au adus rectificări
față de bugetul aprobat anterior.
D-na
președinte Lokodi: Proiectul de hotărâre a fost aprobat de comisia
economico-financiară, de comisia de amenajare a teritoriului.
D-l
consilier Pokorny: Chiar în al doilea mandat fiind, nu am mai văzut așa ceva,
ca să fie o rectificare datorită prevederilor unor venituri în plus, cu
satisfacție pot constata că economia merge mai bine și sunt fonduri, aproape 20
miliarde lei vechi care vor intra în bugetul Consiliului Județean. În cadrul
comisiei, la punctul privind Centrul de perfecționare, domnul Szalkay a
menționat că am avut discuții în contradictoriu, eu am fost unul dintre cei
care am susținut părerea că această investiție este prea scumpă, 1400euro/mp de
construcție, este exagerat de scump, în consecință părerea noastră este că
pentru a porni la o clădire care nici nu e frumoasă, ar fi suficientă jumătate
din această sumă propusă de 600.000 Ron, eu din această cauză voi vota cu
abținere. Eu cred că această sumă ar putea fi folosită în alte scopuri.
D-l
consilier Lădariu: Nu luam cuvântul dacă nu aș fi văzut, ca om de cultură o
preocupare serioasă pentru cultura acestor meleaguri. Iată că sunt bani, sau
măcar sume preconizate. Iată că într-un fel încercăm să vindem pielea ursului
din pădure, dar e bine că încercăm măcar. Eu sunt convins că vor exista acești
bani. Într-adevăr substanțiale sunt sumele pentru cultură, dacă ne gândim la
bursele ERASMUS, Filarmonica, săpături arheologice, ansamblul Mureșul, mă
opresc aici. Sunt bucuros că după o perioadă când cultura a fost
desconsiderată, iată că se găsesc bani pentru cultură. Sunt bucuros pentru că se
dă această importanță culturii și mă gândesc la o vorbă a unui liberal:
apărarea culturii este echivalentă cu apărarea frontierelor. La acest mod
trebuie gândit când cântărim banii pentru cultură. Eu aș cere doar acelor care vor primi acești bani să li se ceară o
cumpănire dreaptă, să fie buni gospodari și să chivernisească fiecare leu. Sunt
bani câștigați cu trudă , sunt banii noștri înainte de toate. Noi, consilierii,
întotdeauna când auzim gongul din Turnul Prefecturii, să ne gândim și la
cultură.
Art.1 Se aprobă cu 26 voturi pentru, 2 nu au votat
(Lazăr, Szalkay), 1 abținere (Pokorny), 5 absenți (Amza, Toșa, Giurgea, Kardos,
Benedek).
Art.2 Se aprobă cu 27 voturi pentru,
1 nu au votat (Szalkay), 1 abținere (Pokorny), 5 absenți (Amza, Toșa, Giurgea,
Kardos, Benedek).
Art.3 Se aprobă cu 27 voturi pentru,
1 nu au votat (Szalkay), 1 abținere (Pokorny), 5 absenți (Amza, Toșa, Giurgea,
Kardos, Benedek).
Art.4 Se aprobă cu 27 voturi pentru,
1 nu au votat (Szalkay), 1 abținere (Pokorny), 5 absenți (Amza, Toșa, Giurgea,
Kardos, Benedek).
Art.5 Se aprobă cu 27 voturi pentru,
1 nu au votat (Szalkay), 1 abținere (Pokorny), 5 absenți (Amza, Toșa, Giurgea,
Kardos, Benedek).
Art.6 Se aprobă cu 27 voturi pentru,
1 nu au votat (Szalkay), 1 abținere (Pokorny), 5 absenți (Amza, Toșa, Giurgea,
Kardos, Benedek).
Art.7 Se aprobă cu 27 voturi pentru,
1 nu au votat (Szalkay), 1 abținere (Pokorny), 5 absenți (Amza, Toșa, Giurgea,
Kardos, Benedek).
Art.8 Se aprobă cu 27 voturi pentru,
1 nu au votat (Szalkay), 1 abținere (Pokorny), 5 absenți (Amza, Toșa, Giurgea,
Kardos, Benedek).
Art.9 Se aprobă cu 27 voturi pentru,
1 nu au votat (Szalkay), 1 abținere (Pokorny), 5 absenți (Amza, Toșa, Giurgea,
Kardos, Benedek).
Hotărârea în întregime se aprobă cu 27
voturi pentru, 1 nu au votat (Szalkay), 1 abținere (Pokorny), 5 absenți
(Amza, Toșa, Giurgea, Kardos, Benedek).
D-l
vicepreședinte Frătean: Vă mulțumesc pentru vot, vreau să fac una sau două
precizări. Într-adevăr estimăm aceste venituri. A fost singura oportunitate de
a rezolva câteva din problemele Consiliului Județean în materie de investiții
și cheltuieli de capital, care în toate
celelalte ipostaze de împărțire a bugetului, practic nu au încăput niciodată.
Și vreau să subliniez că volumul surselor bugetului Consiliului județean vis a
vis de investiții este incalificabil de mic. Unul dintre motivele mari pentru
care avem așa puțini bani este zona de asistență socială. Eu consider că toate
Guvernele României sunt datoare Consiliului Județean. Este o datorie de 120
miliarde pe anul trecut pe care am și solicitato Guvernului, iar anul acesta,
pe lângă cele 350 miliarde alocate de guvern, noi ar mai trebui să punem încă
300 pentru a echilibra cheltuielile acestui domeniu deosebit de important. În
condițiile în care județul Mureș are o asemenea direcție și la standarde
europene și tot la nivelul acela ne chinuim să ajungem și investim pentru că
odată cu rezolvarea la standarde
ridicate a acestei probleme nu înseamnă
că scad cheltuielile. Ele vor crește în continuare. Va trebui să facem
demersuri, ca așa cum alte județe primesc integral aceste sume de la guvern să
le primim și noi. Măcar în proporție de 70-90% și atunci volumul surselor de
investiții, în loc de 100 și ceva de miliarde, e puțin și ar fi 400 miliarde și
am putea discuta altfel. Noi facem demersuri la Guvern și toți ar trebui să
facem.
2.Proiect de hotărâre privind actualizarea
Regulamentului de organizare și funcționare al Filarmonicii de Stat din Tîrgu
Mureș
D-na președinte Lokodi: Anul acesta a apărut o
Ordonanță de Guvern
nr.21
din ianuarie 2007 prin care se lărgește
sfera de activitate a instituțiilor culturale, în sensul că aceste instituții
sunt îndreptățite să accepte și să primească diferite sponsorizări și să
desfășoare activități de impresariat artistic în vederea realizării veniturilor
proprii. De aceea a fost nevoie de o reactualizare a Regulamentului
Filarmonicii de stat din Tîrgu Mureș, pentru că aceste prevederi nu erau
cuprinse în vechiul regulament. Proiectul a fost discutat în comisia economică,
servicii publice și juridică și a fost avizat favorabil.
D-l consilier Lădariu: Este vorba de un
regulament judicios întocmit, iar modificările introduse sunt îndestulătoare și
convingătoare. Aș vrea doar câteva cuvinte despre instituție. Aceasta se
recunoaște prin cultura muzicală pe care o face și este una din instituțiile
fanion ale județului. Se spune că omul sfințește locul eu consider că domnul
Cazan, într-adevăr a sfințit acest loc la filarmonica de stat, îl felicit,
felicit întreaga Filarmonică, eu voi vota, cu entuziasm chiar, tot ce este
legat de Filarmonică.
Art.1 Se aprobă cu 30 voturi pentru,
4 absenți (Amza, Giurgea, Kardos, Benedek).
Art.2
Se aprobă cu 30 voturi pentru, 4 absenți (Amza, Giurgea, Kardos, Benedek).
Art.3
Se aprobă cu 30 voturi pentru, 4 absenți (Amza, Giurgea, Kardos, Benedek).
Art.4 Se aprobă cu 30 voturi pentru,
4 absenți (Amza, Giurgea, Kardos, Benedek).
Art.5 Se aprobă cu 30 voturi pentru,
4 absenți (Amza, Giurgea, Kardos, Benedek).
Hotărârea în întregime se aprobă cu 30
voturi pentru, 4 absenți (Amza, Giurgea, Kardos, Benedek).
3.Proiect de hotărâre pentru modificarea și completarea
prevederile Hotărârii nr.11 din 25 ianuarie 2007 privind aprobarea programului
de ocupare temporară a forței de muncă din rândul șomerilor, pentru anul 2007
D-na
președinte Lokodi: Conform Legii nr.107/2004 vom avea 800 locuri
de muncă pentru acele persoane
care sunt în șomaj și ar putea lucra în folosul comunităților. Pe parcursul
celor 6 luni trecute am adunat solicitările de la administrațiile locale,
comunale, orășenești și în raport de solicitarea fiecărei administrații am
făcut o împărțire. Comisia economică a avizat favorabil, comisia de servicii la
fel a avizat favorabil.
Art.1 Se aprobă cu 30 voturi pentru, 4 absenți
(Amza, Giurgea, Kardos, Benedek).
Art.2 Se aprobă cu 30 voturi pentru,
4 absenți (Amza, Giurgea, Kardos, Benedek).
Art.3 Se aprobă cu 30 voturi pentru,
4 absenți (Amza, Giurgea, Kardos, Benedek).
Hotărârea în întregime se aprobă cu 30
voturi pentru, 4 absenți (Amza, Giurgea, Kardos, Benedek).
4.Proiect de hotărâre privind aprobarea avizelor date de
Comisia Tehnică de Amenajare a Teritoriului și de Urbanism de pe lângă
Consiliul Județean Mureș
Art.1 Se aprobă cu 26 voturi
pentru, 4 nu au votat( Pokorny, Szaba, Țintoșan,
Veress) 4 absenți (Amza, Giurgea, Kardos, Benedek).
Art.2 Se aprobă cu 29 voturi pentru 1 abținere
(Pokorny), 4 absenți
(Amza, Giurgea, Kardos, Benedek).
Art.3 Se aprobă cu 28 voturi
pentru 1 abținere (Pokorny), 1 nu a votat (Kakassy)4
absenți (Amza, Giurgea, Kardos, Benedek).
Hotărârea în întregime se aprobă cu
27 voturi pentru 1 abținere (Pokorny), 2 nu au votat( Kakassy,
Lazăr),4 absenți (Amza, Giurgea, Kardos, Benedek).
D-l
consilier Szabo: Nu era legat de hotărâre ci de temă pentru că e vorba de PUG-uri.
5.Informare privind situația Planurilor Urbanistice Generale din județ și efectul lor asupra autorizării construcțiilor
D-na arhitect șef Csortan
Ilona prezintă informarea.
D-l vicepreședinte Frătean: Eu o să încerc să
traduc ce a zis colega mea.
Sunt
două mari probleme pe care am încercat să le rezolvăm. Legate de PUG și
autorizații de construcție. Este clar că în județ se construiește, este clar că
trebuie construit în condițiile legii. Legile, în urma modificărilor care au
venit, prevăd că fiecare localitate își organizează acest serviciu de acordare
a autorizațiilor. Cei care nu și-au organizat încă, merg în continuare pe
autorizarea făcută de CJ. Este o problemă care funcționează destul de greu și
consiliile locale autorizează unele lucrări, altele nu sunt în stare, și-au
mărit intravilan-ul, nu au documentele necesare pentru a face această chestiune, lumea vrea să se
dezvolte în județ și se pasează toată problema în cârca Consiliului județean.
Noi, ca o mamă bună, încercăm să rezolvăm toate problemele, dar oamenii nu sunt
suficient informați de către autoritățile locale, nu știu cu ce acte să vină și
iată că începe un bâlci administrativ pe care încercăm să îl rezolvăm. În acest
sens comisia de urbanism a venit cu solicitarea de analiză și veți vedea pe
site-ul Consiliului Județean o clarificare vis a vis de modul în care se obțin
aceste autorizații. Vreau să vă spun că efectul faptului că am fost mamă bună
și în interesul județului am tot rezolvat problemele localităților în acest
sens s-a ajuns acolo încât ele nu au mai insistat în a-și regla problema acasă
la ei. Și cred că este timpul să rezolve această problemă. A doua mare
problemă e legată de PUG. Până acum nu s-au lovit de această problemă dacă au
sau nu au aceste PUG-uri. În mod normal ar trebui să
le aibă atunci când emit autorizații, de aceea nici nu le pot emite, dar vreau
să vă spun că nu vor vedea nici un ban european dacă nu vor avea PUG-urile aprobate. Pentru că este condiție de
eligibilitate la orice finanțare la fondurile structurale. Doamna Csortan a subliniat în raport câte demersuri am făcut
pentru a regla acest subiect. Nu aș vrea să se ajungă acolo încât localități
întregi să nu beneficieze de bani europeni pentru că nu au PUG-uri.
Deci asta este problema, acesta este sensul informării, de a conștientiza
seriozitatea acestei probleme. Și de a solicita din partea tuturor un sprijin
în a determina autoritățile locale să își regleze acest subiect. Pentru că se
întârzie investitorii, se demobilizează investitorii printr-un mediu
neprietenos de pasare a responsabilității din plan local către Consiliul
Județean, unde nu îi e locul, și invers, și populația va fi vitregită de
absorbția de fonduri structurale în localitățile unde nu sunt aceste documente
aprobate. Despre asta ar fi vorba.
D-l consilier Szabo: O parte din
problemele pe care am vrut să le ridic au fost atinse și de domnul
vicepreședinte și de doamna Csortan legat de
importanța PUG-urilor. Dar din situația prezentată
rezultă că avem elaborate planurile, hai să zicem că orașele și comunele de pe
lângă Tîrgu Mureș au planurile la zi, dar din legislația și din discuțiile de
la comisie, a rezultata că fiecare PUG trebuie vizat de Consiliul Județean. Și aici
deja avem o problemă. Foarte multe localități nu au venit cu PUG-ul la avizat. O altă problemă: foarte multe localități
au extins intravilanul și ei au crezut că extinderea înseamnă că mutăm tabla de
intrare în comună cu 1 km și nu au prezentat documentația necesară. Și nu au
obținut avizele necesare pentru aprobarea planului urbanistic. Deci sunt foarte
multe hotărâri de consiliu local care aprobă planul urbanistic fără să aibă
documentație și fără aprobările și avizele necesare. Am întrebat-o pe doamna Csortan ce înseamnă acest lucru și a spus că dacă pe baza
acestui PUG se eliberează o autorizație, este lovită de nulitate. Aici
intervine importanța, mai ales pentru fondurile structurale. Și problema cea
mai mare avem în mediul rural. Nu știu cum vom accesa cele 7,5 miliarde euro
dacă majoritatea PUG-urilor nu sunt bune. Să nu mai
vorbim de PUZ-uri. Eu vă pot spune că anul trecut
n-am lovit de această problemă cu Programul Fermierul, oamenii și-au făcut
proiecte au băgat bani mulți și când au ajuns la o avizare de mediu, acolo
aveau nevoie de PUZ. Deci sunt probleme foarte importante și se întâlnesc mai
ales în mediul rural. Ce aș propune eu: Consiliul Județean are situația PUG, nu
sunt scrise toate treburile, dar este situația exactă și aș propune să anunțăm
toate consiliile locale, în scris, ce
probleme au aceste planuri.
D-l vicepreședinte Frătean: Sunt
anunțați deja!
D-l consilier Szabo: eu am văzut
scrisorile, dar să revenim.
D-na președinte Lokodi: De cel puțin 2
ani altceva nu spunem decât să aibă grijă cine nu are complet să completeze,
cine nu are deloc să își facă, deja de 7 ani s-a făcut un program comun la
nivelul județului, s-au făcut finanțări la nivelul bugetului, noi am dat bani
și nici până azi nu sunt gata. Pot să vă spun că ne merităm soarta. Banii nu
pot fi atrași până nu avem actele în regulă, poate ne trezim și acționăm.
Trebuie să vă spun că nici acum nu se preocupă domnii primari, au avut
întâlniri cu doamna Csortan și degeaba. Știți când se
vor preocupa? Când le vor fi respinse proiectele.
D-l consilier Szabo: Eu rămân la părerea
mea să anunțăm în scris. Încă o dată și eventual să scriem care sunt
consecințele .
D-na președinte Lokodi: La prima ședință
pe care o vom avea cu domnii primari, domnii consilieri care sunteți în teritoriu,
treceți pe la primării vedeți care este situația în mod real. Și nu numai cu
primarii ci cu cel care răspunde. Noi, unde mergem, astă este primul lucru, de
aceea este acest material pe ordinea de zi pentru că dorim să vă sensibilizăm,
unde mergeți, una din probleme să fie această problemă.
D-l consilier Szabo: Eu totuși insist,
încă o dată, ca și în scris să le transmitem această treabă, pentru că o să ne
trezim doar când vin oamenii cu proiectele gata și nu le putem da avizele. Și
ne mai paște un pericol mare. Se eliberează autorizația de construcție,
certificatul de urbanism și poate vine cineva de la UE și ne controlează și
spune că PUG-ul este lovit de nulitate.
D-na președinte Lokodi: fiecare
răspunde pentru actele emise. Deci noi
tot am zis că suntem ca o mamă bună. Trebuie să înțeleagă domnii primari că nu
au o mamă, ei sunt independenți, autonomia lor de instituție locală și trebuie
să ia decizii. Nu se poate să aștepte ca noi să îi ajutăm și să le spunem ce să
facem. Să vă spun că vin zilnic câte 10-15 primari care au proiecte și ne roagă
să facem în locul lor dosarul. Să nu spun că și orașe. Că azi vreo 3 ore o
echipă cu asta am pierdut timpul să ajutăm un oraș.
D-l vicepreședinte Frătean: Aici și
instituțiile care fac managementul fondurilor și proiectelor trebuie să spună
mai clar și mai transparent în localkități condițiile de eligibilitate. Nu știu de ce doar
consiliul județean trebuie să conștientizeze populația. Noi o facem, dar
instituțiile care fac managementul APIA, Direcția Agricolă, altele spun
oamenilor, spun primarilor aceste lucruri? Vă spun eu că nu. Eu cred că ar
trebui să facem cu toți acest efort.
D-na arhitect Csortan:
Față de aceste două aspecte aș dori să punctez câteva lucruri: anul trecut am
avut un program de control în peste 70 de comune și în procesul verbal de
verificare fiecare comună a fost atenționată și programată un termen de
conformare. Problema de conformarare nu s-a întâmplat. Am consiliat permanent,
în birou, pe coridor, pe oriunde fiecare primar. Al doilea aspect:
instituțiile, societățile care sunt obligate să emită avizele pentru aceste
documentații de urbanism, nu atenționează primăriile față de problema care o au
în teritoriu. Ne confruntăm cu o situație în care Apele Române la fiecare
avizare ridică problema că nu sunt studiile făcute. Deci cum să gestionăm un
teritoriu fără studii inițiate de instituția care răspunde de problema
respectivă. Vă întreb Oficiul de Cadastru de ce nu a făcut demersuri pentru a
avea teritoriul în regulă vis a vis de intravilan și extravilan. Pentru că se
emit în extravilan certificate în care se scrie că este în intravilan, deci
este o neconcordanță într-o situație de PUG și o situație din acte. Deci suntem
într-o situație pe care doar împreună cu direcțiile de resort o putem
soluționa, care sunt obligate să emită avize pentru a fi legale. Apoi, fiecare
hotărâre de consiliu local prin care se aprobă acest document nu spune pe ce
termen aprobă documentația de urbanism. Legea spune clar că documentațiile pot
fi aprobate pe 5-10 ani. Deci primarii
trebuie să înțeleagă că trebuie să aibă o formă de operabilitate. Regulamentele
generale de urbanism există, dacă s-ar aplica nu ar mai trebui să se facă PUZ-uri pentru anumite zone, sunt o serie de aspecte foarte
tehnice.
D-na președinte Lokodi: Poate ar trebui
ca în iunie să avem o întâlnire cu primarii, dar vor veni iar doar vreo 60%
dintre cei care nu au probleme deosebite sau cei care sunt în curs de
soluționare, cei care au probleme nu vor da curs invitației, dar ar trebui să
îi chemăm să discutăm și să invităm și directorii acelor instituții cu care ar
trebui să conlucrăm și să punem la punct aceste probleme. Nu spun că nu e bine
să scriem scrisori, dar când la contacte directe nu merge, atunci la scrisori
D-l consilier Radu: Aș trage un semnal
de alarmă în următorul sens. Am constata că foarte mult teren extravilan se
trece în intravilan și cunoscând că suprafața arabilă a României revine cam 40
arii/loc. inclusiv pe animal, vă dați seama, noi trăim de pe 40 de arii. Deci dacă
noi continuăm în acest ritm care se aplică în ultimii ani, vom scoate foarte
mult teren fără ca să avem o documentație clară, justificată, de a scoate din
circuitul agricol asemenea suprafețe, chiar foarte fertile necesare nouă,
locuitorilor de la țară. Aș vrea să știu cine dă asemenea avize să se treacă
din extravilan în intravilan, fiindcă foarte multe locuințe, anumite instituții
care își construiesc diferite obiective, ne iau din această suprafață. În
România în loc să ne dezvoltăm pe verticală ne dezvoltăm foarte mult pe
orizontală, părerea mea este să păstrăm această avere dată și să nu ne batem
joc de ea, pentru că odată ce am investit, am construit, e foarte greu să le
aducem în circuitul agricol al județului. Dacă mergeți în comune veți vedea că
acest plan urbanistic este respectat foarte sumar sau deloc, se dau avize de
construcții și aș ruga pe cei care legea îi obligă, să fie mai drastici.
D-l consilier Mora: Dezvoltarea pe
verticală ar fi categoric cea mai interesantă, dar implică niște costuri foarte
mari, așa încât nici japonezii nu au reușit să ocupe spațiul pe verticală cum
ar vrea ei. Nu poți să păstrezi niciun teren cu forța
pentru circuitul agricol dacă necesitățile la nivelul localității sunt altele
și prioritare mai ales din punctul de vedere al lucrului pe care vrei să îl
faci dacă prin acel lucru se creează valoare adăugată mai mare decât în
agricultură, deci ar fi absurd să forțăm anumite localități să nu își mărească
intravilanul în detrimentul circuitului agricol. Pe de altă parte e o problemă
foarte gravă faptul că multe localități nu au încă PUG-urile.
Eu, din câte rețin, din situația doamnei Csortan avem
vreo 50 de comune fără PUG-uri. E o situație gravă și
propun ca să nu mergem pe ideea scrisorilor. Este o acțiune care ne legalizează
pe noi, dar ca efecte nu prea sunt, pentru că treburile sunt mai complicate
decât par la prima vedere. Degeaba solicităm primarilor să facă PUG-uri pentru că legea o cere, din start problema de bază
a localității este, în ce sens vrea să se dezvolte și dacă în momentul în care
un primar se alege nu pe competențe ci pe popularitate, este clar că nu putem
cere tuturor primarilor să aibă aceste lucruri de viziune la nivelul fiecărei
localități. Și atunci aș propune ca dacă tot am făcut asociațiile regionale la
nivelul județului, cele 5, să facem discuțiile punctuale la nivelul acestor
asociații pentru că interesul localităților sunt cumulate pe zona fiecăruia.
Deci discuțiile sunt diferite de la caz la caz. Eu propun să facem aceste
întâlniri la nivel regional și propun să ne deplasăm noi acolo, în teritoriu și
să ducem și instituțiile abilitate gen cadastru, pentru că este foarte
important să avem reprezentare din punct de vedere al cadastrului pentru că
nouă ne trebuie răspunsurile pe loc nu după 3 luni sau 1 lună. Și aceste echipe
să se deplaseze la fața locului și așa să reușim să soluționăm problema. Ultima
chestiune: trebuie să solicităm ca o persoană să fie axată numai pe această
problematică. Primarii se schimbă, dar acei oameni care fac PUG-uri
și fac dezvoltare și chestiuni tehnice trebuie să fie aceeași. Orice PUG nu
poate fi mai mare de 10 ani pentru că orice localitate are dinamică, dar noi
lucrăm pompieristic: vine un investitor și noi dăm fuga la Consiliul Județean
să ne ajute să facem PUZ-ul PUG-ul
ș.a.m.d. nu putem nici noi nu putem finaliza planul județean de amenajare a
teritoriului fără să avem de la nivel local toate documentațiile.
D-na președinte Lokodi: Fiind vorba de o
informare care este în e-mailul dvs, am luat act de ea, urmează ca în viitor să
mai avem discuții, iar dvs când mergeți în teritoriu să ne ajutați în
rezolvarea acestei probleme.
6.Raport privind rezultatul concursului de proiecte organizat în baza Legii nr.350/2005 privind regimul finanțărilor nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activități nonprofit de interes general în domeniile asistență socială, cultură, culte și sport
D-na președinte Lokodi: La ședința trecută ați
primit materialele, tot atunci am stabilita ca două comisii vor face o trecere în
revistă a modului în care aceste proiecte au fost punctate de comisiile numite.
Acest lucru a avut loc, la o singură comisie, având în vedere dinamica și modul
în care trebuie avute în vedere anumite activități de la sfârșitul anului, am
făcut o reașezare, urmând ca până la finele anului tot pe bază de hotărâre de
comisie să avem o rezervă bugetară. Astfel materialul care vă este prezentat rămâne neschimbat la
cele trei domenii rămâne neschimbat și în urma acordului la care am ajuns cu
comisia financiară și comisia de sport s-a modificat modul de așezare a
bugetului. În acest sens vă anunț că am finalizat modul de punctare de analiză
și de aprobare a proiectelor înaintate la consiliul județean, lista este
definitivă, este pe site, urmează să încheiem contracte și pe baza acestora
societatea civilă să își facă activitatea.
D-l consilier Mora: Ați făcut o remarcă că s-ar fi făcut o
verificare a modului în care s-au împărțit banii
D-na președinte Lokodi: Nu am spus verificare, am spus
analiză.
D-l consilier Mora: Aș vrea să nu existe nici un dubiu, nu
s-a pus în discuție pentru nicio secundă, modul în
care s-au alocat banii. Problema care e la nivelul comisiei de sport, nouă ni
s-au comunicat niște plafoane bugetar
vorbind, de 2 miliarde pentru sportul de masă și 1 miliard pentru sportul de
performanță, iar față de solicitările din trecut era vorba de o suplimentare
mai mare la sportul de performanță. În consecință s-au reașezat bugetele. Vreau
să fac această precizare pentru că s-a indus ideea că se va face o verificare a
comisiei de sport.
D-na consilier Iacob: Din partea comisiei culturale avem și
noi o rugăminte legat de tipărirea de carte. Au fost alocate sume la persoane
particulare pentru tipărirea de carte. Rugăm să se ceară un referat științific la
cei care sunt în cauză legat de conținutul cărților respective. Putem avea
probleme, avem multe exemple, de exemplu la Reghin o fundație cere o carte
Militarii Reghinului. Păi ce conținut e acela_ pot fi persoane subversive.
D-na președinte Lokodi: Vă promit că dacă sesizați acest
lucru mă voi uita înainte să semnez contractele, la acele proiecte care sunt pe
editări de carte și la fiecare voi cere câte un referat științific. Domnul
Bartha vă veți îngriji ca persoanele care îmi aduc mie la semnat actele,
absolut la fiecare editare de carte să avem un aviz științific care va fi
exclusiv. Dacă nu avem aceste avize, nu voi semna contractele.
D-l vicepreședinte Groza: S-a pus problema că e birocrație,
nu e vorba de birocrație dar trebuie să meargă la un cercetător sau la un
istoric.
D-na președinte Lokodi: Vă rog să rețineți că fără acest aviz
nici un contract nu va fi semnat.
D-l consilier Tatar: Eu, în numele comisiei de sport vreau să
îmi cer scuze de la toți cei care au depus proiecte și a intervenit această
problemă administrativă. Normal, trebuie să se știe că a fost o problemă
administrativă, pentru că alocarea bugetului la 1,5 este mult mai real din
punct de vedere al sportului de performanță, din care oricum 300 milioane au
fost reținuți pentru premierea sportivilor, normal tot bugetul comisiei a fost
2,7 miliarde care se puteau împărți cu rezerva rămasă din care s-au împărțit în
mod egal între sportul de masă și sportul de performanță. Normal, dacă acest
lucru ne dădeam seama mai devreme nu apăreau greșit pe site. Ne cerem scuze,
iar la anul să sperăm că se vor aloca alte sume.
D-l vicepreședinte Groza: Au fost trimise către Consiliul
județean 370 de proiecte din care 301 au fost declarate câștigătoare, 69 au
fost respinse. La asistență socială 30, culte 102, cultură 128, sport 41. Nu aș
vrea să fac prea multă teorie, e clar că la anumite tipuri de proiecte asistență socială și sport, este un număr
redus de proiecte. În aceste condiții mă gândesc ca la proiectul pe anul viitor
să fim mult mai atenți pentru că sumele ar trebui date într-un cuantum anume.
De exemplu la culte sunt 102 proiecte, maxim 80 milioane ori cred că 100
milioane trebuie date. Deci trebuie majorată suma, e mult mai ușor să accesezi
la asistență socială sau la sport. Evident noi nu vrem să plafonăm rigid, dar
să ne gândim că la cultură sunt foarte multe proiecte, am depășit faza scrierii
proiectelor, ne bucurăm că au participat atât de mulți competitori, dar trebuie
să vedem și conținutul acțiunilor culturale. Va trebui să fim mai atenți și în
ghidul solicitantului să introducem niște criterii mai restrictive. Suma totală
pe fiecare tipuri de proiecte este de 3 miliarde. Deci în total 12 miliarde,
dar eu sper să găsim soluții pentru proiectele de anvergură, care au un impact
județean, național și să încurajăm marea cultură.
D-na președinte Lokodi: Deci 12 miliarde din bugetul
Consiliului Județean au fost acordate pentru a sprijini activitatea societății
civile în cele 4 domenii: cultură, sport, protecție socială și culte. Este un
efort important și am putea fi dați exemplu la nivel de țară pentru modul în
care conlucrăm cu societatea civilă. Nu de multe ori ne lăudăm, dar cred că
acest lucru este real și de 3 ani se practică și an de an creștem bugetul pe
care îl alocăm sprijinirii activității societății civile. La această sumă, până
anul viitor va trebui să regândim să sprijinim activități mari. Poate că ar
merita să analizăm la nivelul comisiilor de specialitate ale consiliului
județean cum vom merge pe viitor. Pentru că banii se obțin pe proiecte dar
poate ar trebui să ne gândim la câteva proiecte mari și ar fi mai vizibil
efortul depus de noi.
D-l consilier Socotar: Spunea domnul vicepreședinte că la
asistență socială a fost un număr mai mic de proiecte. Eu am făcut parte din această
comisie și într-adevăr numărul acesta are o justificare legală. Pentru a
desfășura o activitate de asistență socială, un ONG trebuie să aibă un aviz de
la DGMSS și nu este un aviz formal, trebuie să facă dovada că au un sediu, de
cadre de specialitate și acest aviz, în cadrul comisiei noastre a fost
eliminator. Deci înghesuiala mult mai mică se datorează faptului că la noi au
venit proiecte mari, care deja oarecum au fost verificate și agreate. Nu ar fi
rău ca acolo unde este înghesuială mare să se introducă un asemenea filtru, noi
am avut avantajul că e introdus de lege. 7 solicitări au fost respinse tocmai
pentru că nu aveau acest aviz, altfel fundații care desfășoară activități de
ani de zile din alte fonduri, nu din fonduri publice și au neglijat obținerea
acestui aviz și nu s-au putut califica. De aceea spun că numărul este mai mic,
dar activitatea este verificată și certificată de o instituție a statului,
lucru foarte important. De aceea spun că acest filtru ar fi foarte eficient în
cadrul ONG-urilor în domeniul în care vedem că se înghesuie.
D-l consilier Lădariu: Spuneam că banii sunt puțini și bine
gospodăriți. Sunt de acord cu opinia domnului vicepreședinte Groza că trebuie
sprijinite proiectele mari, importante și de interes general. Aceasta ar trebui
să fie prioritatea noastră. Dar acolo unde dăm să fie argumente și bine
fundamentată orice cerere pentru orice sumă, pentru că dacă ne gândim cum s-au
dat banii și cu ani în urmă, s-au dat cam acelorași care știau unde să apeleze.
Acum s-a cam strâns șurubul și nu mai merge acest joc la hazard. Și mai ales că
unii dintre ei au și sponsori chiar cu greutate. Trebuie bine cântărite
lucrurile, să nu fim nedrepți cu niște oameni care vin și în spațiul cultural
aduc cărți de valoare dar să fim atenți mai ales acolo unde cărțile nu se
ridică la un nivel dorit.
7.Raport final privind concluziile verificării
activităților desfășurate pentru gospodărirea localităților, păstrarea ordinii
și curățeniei
Dacă nu
mai sunt și alte probleme, vă mulțumesc pentru prezență și vă urez un sfârșit
de săptămână plăcut.
Ședința
s-a încheiat la ora 14.25.
Întocmit:Camelia
Vlasiu
PREȘEDINTE SECRETAR
Lokodi Edita Emöke Ioan Togănel
Văzut: Delia Belean
Director - Viorel Iosib