ROMÂNIA

JUDEŢUL MUREŞ

CONSILIUL JUDEŢEAN

Nr._______/______2007

Dosar IV.C.1

PROCES – VERBAL

al şedinţei ordinare a Consiliului Judeţean

din data de 28 iunie 2007

Lucrările şedinţei s-au desfăşurat în sala mare a Consiliului Judeţean Mureş şi au fost conduse de doamna preşedinte Lokodi Edita Emöke.

Ordinea de zi a şedinţei a fost publicată în cotidienele locale „Cuvântul liber” şi „Nepujság”, prin Dispoziţia preşedintelui Consiliului Judeţean nr.156/2007.

Din cei 34 consilieri în funcţie au fost prezenţi 32, domnii consilieri Szabo Arpad, Ioan Şopterean au fost absenţi.

Au fost invitaţi să participe:

· dl. Ciprian M. Dobre, prefectul judeţului Mureş

· dl Dumbravă Florin, director, Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Mureş

· dl Mezei Vasile, director economic DGASPC

· dl Cârdan Ioan, comandant Centrul Militar Judeţean Mureş

· dl Mureşan Cristian, contabil şef Centrul Militar Judeţean Mureş

· d-na Corina Teodor, directorul Bibliotecii Judeţene Mureş

· dna Pop Daniela, contabil-şef Biblioteca Judeţeană Mureş

· dl Soos Zoltan, director, Muzeului Judeţean Mureş

· dna Mihalte Marcela, contabil-şef al Muzeului Judeţean Mureş

· dl Constantin Cotîrlan, directorul Centrului Jud. de Promovare şi Conservare a Creaţiei şi Tradiţiei Populare Mureş

· dna Iosib Maria, contabil şef, Centrul Jud. de Promovare şi Conservare a Creaţiei şi Tradiţiei Populare Mureş

· dl Cadariu Gavril, directorul Teatrului pentru copii şi tineret “ARIEL” Tîrgu Mureş

· dna Luduşan Leontina, contabil-şef al Teatrului pentru copii şi tineret “ARIEL”

· dl Moraru Cornel, redactorul revistei „VATRA”

· dl Nistor Onofir, contabil şef al revistei „VATRA”

· dl Naste Vasile, directorul Administraţiei Palatului Culturii Tîrgu Mureş

· dna Valea Anica – contabil-şef, Administraţia Palatului Culturii Tîrgu Mureş

· dl Titi Iosif Boantă, directorul Ansamblului artistic profesionist “MUREŞUL” Tîrgu Mureş

· dna Silvăşan Elena, contabil-şef al Ansamblului artistic profesionist “MUREŞUL”

· dl Sabău Ştefan, director, Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă Nr.3 - Reghin

· dna Molnar Viorica, contabil-şef, Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă Nr.3 - Reghin

· dna Grec Claudia, director Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă nr.1 Tîrgu Mureş

· dna Crahmaliuc Anişoara, contabil şef Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă Nr.1 Tîrgu Mureş

· dl.col. Chiorean Mihai – inspector-şef, Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă

· dl.col. Pop Dinel – Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă

· dl. Blaj Virgil, director, SURM

· dl Runcan Ştefan, directorul R.A. AEROPORTUL Tîrgu Mureş

· dna Hang Mărioara, contabil-şef al R.A.”AEROPORTUL” Tîrgu Mureş

· dl Ioan Ilieş, director, Direcţia Judeţeană de Evidenţă a Persoanelor

· directori, directori adjuncţi, şefi servicii şi specialişti din aparatul propriu care au contribuit la elaborarea materialelor

· reprezentanţi mass-media din judeţ

D-na preşedinte Lokodi: Bună ziua. Doamnelor, domnilor, stimaţi invitaţi, bună ziua pentru cei care sunt azi alături de noi, daţi-mi voie să începem lucrările şedinţei de azi. Ordinea de zi v-a fost comunicată şi este cea anunţată cu mici modificări.

Ordinea de zi enunţată pentru azi se modifică, vom avea un punct în regim de urgenţă şi de pe ordinea de zi se modifică punctul 6, nu vom avea acel material care a fost discutat în comisii ci doar o hotărâre prin care vom lua o decizie în principiu.

Ordinea de zi se aprobă cu 25 voturi „pentru”, 2 nu au votat (Bartha, Popa), 7 absenţi (Groza, Toşa. Kakasi, Szabo, Kardos, Şopterean, Tatar).

În regim de urgenţă:

1. Proiect de hotărâre privind aprobarea indicatorilor tehnico - economici ai investiţiei "Reabilitarea si modernizarea sistemului rutier pe drumul judeţean DJ 142C limită judeţ Sibiu - Coroisânmărtin (DJ142)"

D-na preşedinte Lokodi: O să îl rog pe domnul vicepreşedinte Frătean să vă prezinte acest proiect de hotărâre şi importanţa lui.

D-l vicepreşedinte Frătean: Acest drum este unul din drumurile cu care am câştigat o finanţare din fonduri europene. Studiul de fezabilitate şi indicatorii tehnico- economici iniţiali ai acestui drum s-au modificat în urma reevaluărilor şi a modificării unor normative şi a situaţiei de pe teren, drept care pentru a putea continua procedura pentru accesarea finanţării trebuie să aprobăm indicatorii tehnico economici finali. După aprobarea noastră, mâine documentaţia va şi pleca spre organismul de finanţare. Valoarea investiţiei este 22.900 milioane din care C+M =20 milioane, echivalent cu 7 milioane de euro.

D-na preşedinte Lokodi: Aşteptăm să începem lucrările la acest drum, alături de drumul vinului, aceste două proiecte au fost câştigate deodată în sesiunea de preselecţie a proiectelor din 2005.

Art.1 Se aprobă cu 27 voturi „pentru”, 1 nu a votat (Bartha), 6 absenţi (Groza, Toşa, Szabo, Kardos, Şopterean, Tatar.

Art.2 Se aprobă cu 27 voturi „pentru”, 1 nu a votat (Bartha), 6 absenţi (Groza, Toşa, Szabo, Kardos, Şopterean, Tatar.

Hotărârea în întregime se aprobă cu 27 voturi „pentru”, 1 nu a votat (Bartha), 6 absenţi (Groza, Toşa, Szabo, Kardos, Şopterean, Tatar.

Ordinea de zi

2. Proiect de hotărâre privind includerea în bugetul Consiliului Judeţean Mureş, pe anul 2007, a sumei de 8300 mii lei

D-na preşedinte Lokodi: Vă rog, domnule Szalkay, să prezentaţi proiectul de hotărâre privind includerea în bugetul Consiliului Judeţean a sumei de 8300 mii lei noi, să spuneţi ce reprezintă, de unde provine această sumă şi celelalte modificări ale bugetului.

D-l consilier Szalkay: Bugetul se majorează atât la venituri cât şi la cheltuieli cu suma de 803.000 mii lei . Bugetul Consiliului Judeţean se majorează de la 119 milioane ron la 128 milioane ron, după cum am văzut este o majorare, sursele sunt subvenţii de la bugetul de stat, iar după cum puteţi vedea din expunerea de motive cheltuielile se regăsesc în bugetul D.G.A.S.P.C care foloseşte 800.000 mii lei, respectiv 800 miliarde şi 3.000 se folosesc pentru cheltuieli de poştă, privind expedierea acestor scrisori în tot cursul anului. Cu permisiunea dvs voi citi câteva reaşezări în cadrul bugetelor unor instituţii, care nu vor influenţa per total bugetul Consiliului Judeţean ci vor influenţa, în cadrul articolelor bugetare, bugetul instituţiilor respective. Astfel, la serviciul SALVAMONT se solicită reaşezarea bugetului pentru a putea asigura unele indemnizaţii de delegări ale unor invitaţii de participare la simpozioane, precum şi pentru reparaţii curente la autoturisme. Centrul Militar solicită o realocare în vederea achiziţionării unui număr de 15 ecrane de protecţie pentru calculatoare, Muzeul Judeţean solicită reaşezări în cadrul volumului bugetului între salarii de bază, unde s-au constatat economii în urma efectuării unor concedii şi majorarea indemnizaţiilor de delegare, de asemenea am mai considerat că este interesant să amintim că Teatrul ARIEL solicită o reaşezare în cadrul aceluiaşi capitol, atât la cheltuieli cât şi la materiale, urmare a derulării unor proiecte, Centrul Judeţean de Conservare şi Valorificare a Tradiţiei şi Creaţiei Populare solicită o reaşezare a economiilor pentru acoperirea cheltuielilor ocazionate de organizarea unui festival de dansuri şi cântece maghiare, Revista „VATRA” solicită reaşezarea economiilor înregistrate la salariul de bază şi majorarea drepturilor de autor şi pentru cofinanţarea Grădiniţei din Pănet, suma de 80.000 lei cuprinsă la „cheltuieli materiale” se propune a fi trecută la „active nefinaciare”.

D-na preşedinte Lokodi: Această sumă de 8.300 mii au venit din transferuri bugetare centrale pentru finanţarea drepturilor acordate persoanelor cu handicap acordate pe anul 2007, este o rectificare venită în mod expres pentru această activitate şi poate fi folosită doar de D.G.A.S.P.C. Restul modificărilor sunt pentru activitatea curentă a instituţiilor care au solicitat această modificare.

Art.1 Se aprobă cu 27 voturi „pentru”, 1 nu a votat (Bartha), 6 absenţi (Groza, Toşa, Szabo, Kardos, Şopterean, Tatar).

Art.2 Se aprobă cu 28 voturi „pentru”, 6 absenţi (Groza, Toşa, Szabo, Kardos, Şopterean, Tatar).

Art.3 Se aprobă cu 28 voturi „pentru”, 6 absenţi (Groza, Toşa, Szabo, Kardos, Şopterean, Tatar).

Art.4 Se aprobă cu 28 voturi „pentru”, 6 absenţi (Groza, Toşa, Szabo, Kardos, Şopterean, Tatar).

Art.5 Se aprobă cu 28 voturi „pentru”, 6 absenţi (Groza, Toşa, Szabo, Kardos, Şopterean, Tatar).

Art.6 Se aprobă cu 28 voturi „pentru”, 6 absenţi (Groza, Toşa, Szabo, Kardos, Şopterean, Tatar).

Art.7 Se aprobă cu 28 voturi „pentru”, 6 absenţi (Groza, Toşa, Szabo, Kardos, Şopterean, Tatar).

Art.8 Se aprobă cu 28 voturi „pentru”, 6 absenţi (Groza, Toşa, Szabo, Kardos, Şopterean, Tatar).

Hotărârea în întregime se aprobă cu 28 voturi „pentru”, 6 absenţi (Groza, Toşa, Szabo, Kardos, Şopterean, Tatar).

D-l consilier Radu: Am o întrebare. Am participat la Festivalul de Sânziene ţinut în comuna Iclănzel, sat Căpuşu unde au participat peste 7 formaţii de copii, foarte simpatici, impresionant. Discutând cu organizatorii ştiu că s-au repartizat unele sume pentru astfel de ansambluri şi ele nu au ajuns nici la ora actuală. Eu sunt de părere că ar fi bine să ajungă la dânşii pentru că au deja acţiuni în desfăşurare. Ei s-au simţit foarte onoraţi de prezenţa mea acolo, cu modestie vă spun, pentru că nu prea au fost nici de la Consiliul Judeţean nici de la Prefectură, dar important este să ajungă aceste sume la dânşii.

D-na preşedinte Lokodi: Ştiţi foarte bine că aceste sume pe c are dvs în comisii aţi apreciat în valoare de punctajul obţinut de asociaţii, fundaţii, s-a stabilit şi noi în Consiliul Judeţean am discutat, au fost împărţite contractele, de exemplu şi azi am semnat multe dosare pentru plăţi, sunt convinsă că şi acest contract este semnat, urmează ca dânşii să vină şi să le băgăm banii în cont, nu este nici un impediment . Cine a câştigat proiecte va primi finanţare.

3. Proiect de hotărâre privind reorganizarea structurii, modificarea statului de funcţii şi a regulamentului de organizare şi funcţionare ale Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Mureş

D-na preşedinte Lokodi: Aş dori să prezinte domnul Groza.

D-l vicepreşedinte Groza: După cum se ştie D.G.A.S.P.C în 2005 a câştigat 5 proiecte Phare. Este vorba de Centrul de integrare pentru terapie ocupaţională Glodeni, Centrul de îngrijire „Casa Speranţei” Reghin, Centrul de integrare prin terapie ocupaţională şi locuinţă protejată Căpuşu de Câmpie, Centrul de reabilitare şi recuperare „Sf. Ana” Brâncoveneşti, Centrul de reabilitate şi recuperare „Sf. Iosif”. De asemenea s-a câştigat un alt proiect Phare , Casa „Ada şi Adi”, este vorba de două apartamente în care vor fi cazaţi copiii care depăşesc 18 ani. Evident în aceste condiţii s-a pus următoarea problemă: trebuie asigurat personal pentru aceste instituţii care se vor da în folosinţă de la 1 septembrie. Cum se va proceda? Nu vom creşte numărul de personal al D.G.A.S.P.C, vom face o redistribuire şi anume centrul din Reghin va avea o capacitate de 30 locuri adulţi cu handicap, cu 44 posturi. Centrul de la Căpuşul de Câmpie cu o capacitate de 20 de locuri , cu 20 de posturi. Locuinţă protejată Căpuşu de Câmpie cu o capacitate de 10 locuri, pentru persoane cu handicap cu abilitate ridicată, cu 11 posturi. Centrul de recuperare „Sf. Ana” Brâncoveneşti va avea o capacitate de 50 de locuri, se vor furniza servicii persoanelor cu abilitate scăzută cu 73,5 posturi. Centrul de reabilitare „Sf. Iosif”, Călugăreni va avea tot 50 locuri cu 73,5 posturi. La centru de tranzit „Ada şi Adi” se vor furniza servicii pentru 51 de beneficiari din care 10 vor fi găzduiţi. Deci este vorba de redistribuire de posturi şi nu afectează cu nimic. Se pune problema costurilor. Trebuie să vă spun că acestea sunt standardele prevăzute în Ghidul solicitantului Pahre, de legislaţia în vigoare şi aţi văzut ce tevatură, la televizor, ca au apărut probleme în unele zone pentru că nu au respectat standardele şi se va ajunge la plângeri penale împotriva consiliului judeţean respectiv şi a direcţiei de protecţia copilului. Noi trebuie să respectăm strict aceste norme. Da, poate veţi spune, în Ungaria, dar şi ei au respectat acum 10 ani aceste normative, în ele trebuie să ne încadrăm, nu modificăm bugetul, ne încadrăm în acelaşi buget. În legătură cu modificarea structurii organizatorice, sunt lucruri clare. Pe diverse centre rezidenţiale nu se modifică bugetul şi consider că sunt justificate. În legătură cu modificarea regulamentului, ştiţi bine că sindicatul a făcut o plângere, s-a câştigat, asta este. Colegiul Director va avea 34 persoane, eu zic că trebuie să respectăm legea şi în acest caz, evident în formulă restrânsă se vor lua deciziile curente. Pentru că nu se poate să se adune aşa un număr mare pentru orice decizie. Eu consider că toate aceste lucruri sunt îndreptăţite, inclusiv reorganizarea Colegiului Director, nu se suplimentează bugetul, ne încadrăm în prevederile legislaţiei în domeniu şi putem vota cu încredere acest proiect.

D-l consilier Pokorny: Aici noi în aplicarea strategiei naţionale de îmbunătăţire a vieţii acestor oameni cu handicap, am făcut un pas important. Acest lucru nu e însă suficient, trebuie să fim atenţi ca această infrastructură să fie umplută cu conţinut, adică să asigurăm condiţii de viaţă şi îngrijire corespunzătoare pentru aceşti asistaţi. La ultima noastră şedinţă domnul vicepreşedinte a avut o solicitare, respectiv alocarea unor sume din partea Guvernului, având în vedere mărimea sistemului din judeţul nostru, respectiv cerinţele actuale, respectiv standardele care ar trebui respectate. Eu sprijin acest demers şi consider că ar trebui insistat să ni se aloce aceste fonduri. Două luni de zile salariile persoanelor angajate vor fi asigurate de Phare, deci este vorba de o economie importantă în bugetul judeţului sigur că în momentul de faţă acest sistem este departe de a fi perfect şi pentru a-l îmbunătăţi va trebui să luăm măsuri în toamnă, drept pentru care s-a şi întocmit un proiect în acest sens. Ne-am străduit, suntem 3 consilieri în acest colegiu, să luăm hotărâri echilibrate şi pozitive pentru mersul sistemului. Acum, datorită operei unei persoane care nu este nicicum mulţumită s-a reuşit să se câştige un proces şi Colegiul Director s-a mărit la 40 de persoane sau aşa ceva, este o adunare naţională unde nu vom putea lua decizii serioase. În continuare se străduiesc unii să distrugă, avem comparaţie cu felul în care lucrăm noi, în judeţul Mureş şi celelalte judeţe.

D-l consilier Sămărghiţan: Nu doresc să fiu decât continuatorul ideilor domnului coleg Pokorny, în două şedinţe s-a analizat acest material, s-au făcut unele corecturi, sigur nu esenţiale, este o etapă absolut obligatorie, discuţii au fost şi în comisia de învăţământ, unde cu toţii am fost de acord de importanţa acestei etape care va continua, în toamnă vor fi alţi paşi deci dinamica la această direcţie pe care trebuie să o susţinem, felicitând conducerea D.G.A.S.P.C pentru faptul că se preocupă, să ne încadrăm şi în prevederile legale, dar şi în termenii de execuţie care sunt tot mai apropiaţi. Ca membru al Colegiului Director vreau să îmi exprim mâhnirea pentru că acum 20 de ani eram preşedintele sindicatului din Direcţia Muncii. Era o altă epocă, acest consiliu nu făcea mai nimic. Aşa va face şi această structură stufoasă, în care din nefericire sindicatul s-a luptat să intre şi nu a intrat. Au fost teme importante în protecţia copilului, au fost teme importante în unităţile de adulţi, unde suntem puţin rămaşi în urmă, la Colegiul Director au fost invitaţi şi directorii acestor instituţii. Nu neapărat cu drept de vot, dar au fost ascultaţi. Sala unde sunt ţinute întâlnirile nu este corespunzătoare pentru a se ţine această „Mare Adunare Naţională” . Operativ sigur că atribuţiile directorului general nu pot fi luate de această instituţie, directorii adjuncţi toţi au sarcini foarte clare. Noi cei 3 de la Consiliului Judeţean suntem implicaţi, domnul Pokorny este implicat şi pe latura cealaltă, eu sunt implicat prin experienţa pe care o am din 1975 în sistemul de asistenţă socială a judeţului Mureş. Deci această experienţă pozitivă, sau negativă, dobândită în acest timp trebuie să o aducem pentru a depăşi unele greşeli pe care le putem face. Eu propun ca, respectând o hotărâre judecătorească rămasă definitivă, cu multă seriozitate să ne continuăm activitatea şi dezbaterile să nu fie diluate de luări de poziţie, pentru că de fiecare dată, fiecare unitate, director, contabil va veni să spună „of-ul” lui. Care este important, dar nu este întotdeauna pe ordinea de zi a Colegiului Director. Eu consider că ne putem continua activitatea sub forma care este, noi sperăm să mărim calitatea actului Colegiului director pentru a veni în faţa dvs. cu materiale care să fie tot mai implicate în continuarea proiectelor care se desfăşoară pe întreaga reţea. Avem reţineri la unităţile de adulţi, suntem în faţă cu unităţile de copii şi oarecum cu satisfacţie, privind dezbaterile care se făceau la unele televiziuni care prezentau situaţia din alte unităţi. Parcă noi suntem mai uniţi şi mai orientaţi. Multe aspecte au fost paralele cu legislaţia, sau a existat lipsă de implicare. Eu cred că trebuie votat acest material.

D-l vicepreşedinte Groza: Aţi pus problema dării în folosinţă a celor 5 obiective. Eu nici nu pot să cred că nu vor fi date la 1 septembrie în folosinţă. Şi ce vă rog, eu ştiu structura de organizare pentru că şi Consiliul Judeţean este implicat, am fost de foarte multe ori pe teren. Vă rog domnilor directori Schmidt şi Dumbravă să fiţi conştienţi că urmează două luni de foc, iar dacă nu se termină până la 1 septembrie, vom avea probleme cu fondurile. Dvs. ne-aţi informat că cuva de la Reghin e făcută, nu sunt probleme, iar când am mers noi acolo am văzut că existau infiltraţii. Asemenea lucruri să nu se mai repete. E în joc onoarea noastră.

D-na preşedinte Lokodi: Vă anunţ că începând cu săptămâna viitoare voi merge pe teren şi voi verifica fiecare locaţie, nu voi anunţa decât în ziua respectivă unde merg, dar să ştie constructorii că urmează să avem o discuţie la faţa locului, vă voi anunţa din timp ca persoana respectivă să poată ajunge la faţa locului. Este puţin trist şi am devenit din nou victimele unei exagerări juridice, când legea se interpretează în sensul că acest Consiliu Director trebuie să cuprindă tot personalul care are tangenţă, din păcate unde legea nu este foarte limitativă şi să spună că poate fi format din 10 – 12 persoane se ajunge în situaţii ca aceasta, acest Consiliu Director, în baza hotărârii instanţei, care nu ştiu cum a înţeles funcţionarea acestei instituţii, a decis ca toţi cei cu funcţie de conducere să facă parte din acest colegiu şi s-a ajuns la 43 de persoane. Normal că nu va funcţiona, va fi un talmeş – balmeş, nu au nici măcar spaţiu corespunzător, ce să mai vorbim de discutarea unei ordine de zi, aşa că vă propun să găsiţi modalitatea legală în sensul care acest consiliu mare este necesar, când sunt probleme de competenţa sa, să se adune, dar celelalte probleme de ordin executiv şi care nu necesită o consultare atât de largă, să le luaţi în forma actuală. Paralel vă rog să faceţi sesizare către Autoritatea Naţională, faceţi o adresă, pentru că săptămâna viitoare vă invit pe vineri la o întâlnire cu toţi parlamentarii, senatorii şi persoane din Guvern care sunt din judeţul nostru, să ne întâlnim şi aceasta să fie o sesizare către comisia socială, ca legea să fie modificată şi foarte bine determinată noţiunea de Consiliu Director, membrii acestuia şi numărul conducerii.

Art.1 Se aprobă cu 29 voturi „pentru”, 1 nu a votat (Ţintoşan), 4 absenţi (Szabo, Kardos, Şopterean, Tatar).

Art.2 Se aprobă cu 29 voturi „pentru”, 1 nu a votat (Ţintoşan), 4 absenţi (Szabo, Kardos, Şopterean, Tatar).

Art.3 Se aprobă cu 29 voturi „pentru”, 1 nu a votat (Ţintoşan), 4 absenţi (Szabo, Kardos, Şopterean, Tatar).

Art.4 Se aprobă cu 29 voturi „pentru”, 1 nu a votat (Ţintoşan), 4 absenţi (Szabo, Kardos, Şopterean, Tatar).

Art.5 Se aprobă cu 29 voturi „pentru”, 1 nu a votat (Ţintoşan), 4 absenţi (Szabo, Kardos, Şopterean, Tatar).

Hotărârea în întregime Se aprobă cu 28 voturi „pentru”, 2 nu au votat (Ţintoşan, Giurgea), 4 absenţi (Szabo, Kardos, Şopterean, Tatar).

4. Proiect de hotărâre privind numirea reprezentanţilor Consiliului Judeţean în Consiliile de Administraţie ale instituţiilor de cultură

D-na preşedinte Lokodi: Aceste instituţii culturale sunt: Filarmonica, Teatrul „ARIEL”, Ansamblul Artistic Mureşul, Centrul Judeţean de Promovare şi Conservare a Creaţiei Populare, Şcoala Populară de Artă, Muzeul Judeţean şi Biblioteca Judeţeană. Conform legii, executivul poate face propuneri. Dvs. puteţi să vă expuneţi punctul de vedere şi eventual să modificăm propunerile făcute de executiv. Având în vedere că în aceste consilii ar fi bine să fie prezentă o persoană cu experienţă care poate sprijinii activitatea lor, ne permitem ca să vă propunem ca toţi reprezentanţii să fie dintre funcţionarii publici, având în vedere că este o muncă în plus, neremunerată şi care doreşte să aibă continuitate între Consiliul Judeţean şi conducerea acestor instituţii. Nimic nu îi împiedică pe consilierii judeţeni să participe la aceste şedinţe, să sprijine activitatea instituţiilor în munca lor. Trebuie să recunoaştem că fiecare aveţi un loc de muncă, ar trebui lunar să lipsiţi măcar o dată de la locul de muncă sau să vă deplasaţi dintr-o altă localitate a judeţului, nu putem deconta deplasarea, ne-am gândit ca funcţionarii să facă parte din consiliile de administraţie. Vă prezint propunerea noastră: Filarmonică – Tcaciuc Ioana, ARIEL – Monica Dohotaru, Ansamblul Artistic Mureşul – Mihaela Iordache, Centru de Conservare şi promovare a Tradiţiei Populare – Silvia Moldovan, la Şcoala de Artă – Kadar Katalin, Muzeul Judeţean – Alin Mărginean, Biblioteca Judeţeană – Friss Csaba, toţi de la Direcţia Economică, toţi economişti care pot sprijini activitatea instituţiilor în construirea bugetelor.

D-l consilier Lădariu: Mă bucur că propunerea mea din comisie coincide cu propunerea dvs. E bine să fie numai reprezentanţi ai Consiliului Judeţean, oameni de meserie, profesionişti. Se poate pune altfel problema acelei implicări politice care ar putea influenţa echidistanţa necesară în astfel de instituţii. Eu am încredere deplină în oamenii din aparatul Consiliului Judeţean. Am doar dorinţa ca ei să fie profesionişti şi să ne fie de un real folos. Eu am încredere în ei şi consider că ne-am gândit să fie vorba de omul potrivit la locul potrivit.

Art.1 Se aprobă cu 29 voturi „pentru”, 5 absenţi (Benedek, Szabo, Kardos, Şopterean, Tatar).

Art.2 Se aprobă cu 29 voturi „pentru”, 5 absenţi (Benedek, Szabo, Kardos, Şopterean, Tatar).

Art.3 Se aprobă cu 29 voturi „pentru”, 5 absenţi (Benedek, Szabo, Kardos, Şopterean, Tatar).

Hotărârea în întregime se aprobă cu 29 voturi „pentru”, 5 absenţi (Benedek, Szabo, Kardos, Şopterean, Tatar,).

D-l consilier Amza: Profit de prezenţa domnului director de la Muzeul Judeţean şi aş vrea ca înainte cu câteva zile de a convoca Colegiul Director să mă anunţe şi pe mine pentru că vreau să particip.

D-na preşedinte Lokodi: Faceţi vă rog în scris fiecare consilier unde doriţi să mergeţi şi lăsaţi la secretariat, iar noi vă vom comunica în timp util.

5.Proiect de hotărâre privind schimbarea sediului unor instituţii de cultură

D-na preşedinte Lokodi: Ansamblul Mureşul s-a mutat pe Bd.1848 nr.47, Muzeul Judeţean se mută pe strada Mărăşti nr.8, sper ca într-o lună să inaugurăm sediul administrativ al Palatului Culturii, va fi un alt sediu administrativ pentru cultură. Tot acolo va avea sediul şi Centrul Creaţiei Populare şi preconizăm că şi Direcţia de Cultură se va muta acolo, pentru care Consiliul Judeţean a asigurat spaţiu pentru activitate. La o şedinţă viitoare vom pregăti un proiect şi pentru această instituţie. Acest proiect a fost avizat de comisia juridică, comisia de servicii, de amenajarea teritoriului şi comisia de cultură.

Art.1 Se aprobă cu 28 voturi „pentru”, 1 nu a votat (Venczi), 5 absenţi (Szabo, Kardos, Şopterean, Tatar, Benedek).

Art.2 Se aprobă cu 28 voturi „pentru”, 1 nu a votat (Venczi), 5 absenţi (Szabo, Kardos, Şopterean, Tatar, Benedek).

Art.3 Se aprobă cu 28 voturi „pentru”, 1 nu a votat (Venczi), 5 absenţi (Szabo, Kardos, Şopterean, Tatar, Benedek).

Art.4 Se aprobă cu 28 voturi „pentru”, 1 nu a votat (Venczi), 5 absenţi (Szabo, Kardos, Şopterean, Tatar, Benedek).

Hotărârea în întregime se aprobă cu 27 voturi „pentru”, 2 nu au votat (Venczi, Bozodi), 5 absenţi (Szabo, Kardos, Şopterean, Tatar, Benedek).

6.Proiect de hotărâre privind actualizarea tarifelor de închiriere a spaţiilor Palatului Culturii

D-na preşedinte Lokodi: Acest proiect a fost discutat în comisia juridică,

economică, de servicii şi culturală. Ultima formă a anexei, în urma propunerilor dvs, sala de spectacole a Ansamblului Artistic Mureşul să se închirieze conform încasărilor 15% din încasări, dar nu mai puţin de 500 ron/oră. Considerăm că această sumă este justificată din moment ce spaţiul respectiv oferă servicii excepţionale, totul este îmbunătăţit, există dotare de nivel european, deci această sumă poate fi încasată în vederea realizării unor venituri la bugetul Ansamblului Artistic. La Administraţia Palatului am analizat propunerea dvs şi propunem ca sala mică să se închirieze cu 15% din încasări dar nu mai puţin de 300 lei/oră. Holul palatului dacă se va încadra la o perioada sub 4 ore se va încasa 300 ron. Dacă depăşeşte 4 ore - 450 ron. Aici urmează a discuta chiria pentru sala de oglinzi, noi propunem una cel puţin egală cu sala mare, dar dacă dvs propuneţi alta, putem discuta, fiind locul cel mai important din localitate şi din acest judeţ. La Teatrul ARIEL, chiria sălii de spectacole 15% din încasări dar nu mai puţin 150 ron/oră şi activităţi care nu folosesc echipament de sunet şi lumină, cu 130 ron/oră iarna şi 120 ron/oră vara.

D-l consilier Lădariu: Am cumpănit bine în comisie şi am considerat că sunt bine gândite aceste tarife. Să nu uităm că ne aflăm într-o economie de piaţă dură, să ne gândim că aceste instituţii au nevoie de venituri proprii. Considerăm că 15 % din încasări nu este foarte mult şi tarifele sunt bine întocmite şi ele au logica lor.

D-na preşedinte Lokodi: Atunci pentru sala de oglinzi rămâne 500 ron sau 600 ron?

D-l consilier Lădariu: Sala de oglinzi este altceva, trebuie să ţinem cont de marca locului, deci propunem 500.

D-l consilier Giurgea: Suntem şi oameni politici, fiecare facem parte din câte un partid şi ar trebui luată în calcul şi închirierea partidelor politice.

D-na preşedinte Lokodi: Este menţionat în cadrul Regulamentului, putem discuta, deci este stabilit, ceea ce discutăm noi este în cazul închirierilor.

D-l consilier Giurgea: Asta doream să subliniez că rămân în vigoare cele stabilite în regulament.

D-l vicepreşedinte Groza: Aceste tarife au fost fundamentate riguros. Pe de altă parte, noi nu trebuie doar să recuperăm cheltuielile de organizare asta a fost o viziune unilaterală şi vetustă în acest moment. Noi trebuie să ne gândim că facem o grămadă de reparaţii şi investiţii şi aş vrea să vă spun că noi vom reamenaja Palatul Culturii, am prevăzut 5,6 miliarde unde sunt incluse zugrăveli, tapiţeria scaunelor ş.a.m.d. Deci palatul va arată cu totul altfel. În cazul Ansamblului Artistic, este un unicat, este un pol de cultură la nivelul regiunii 7 CENTRU. Eu zic că dacă vor fi festivaluri internaţionale, aici ar trebui să fie având în vedere dotările şi ţinuta arhitectonică. Noi am pornit de la un act normativ în vigoare, iar sumele ca atare ne permit să facem şi alte reparaţii şi investiţii. Am văzut şi spectacole cu 20 –30 milioane, ce e 15 %?

La sala de oglinzi propun 600 ron. Este vorba de prestigiul instituţiei, trebuie să pretindem mai mult.

D-l consilier Ţintoşan: Vreau să mulţumesc executivului că a ţinut cont de observaţiile făcute la acest punct în cadrul comisiei juridice, am înţeles problema dar vreau să clarific. În cazul Palatului Culturii suma închirierii pe oră include şi cheltuielile cu personalul, indiferent de oră de zi, ca să nu mai păţim ce am păţit.

D-na preşedinte Lokodi: De data aceasta s-a lucrat de către o comisie, s-au luat în calcul toate cheltuielile, da, este prevăzută şi cheltuiala cu personalul în expunerea de motive, tot s-a luat în calcul.

D-l consilier Boloş: Eu am o întrebare, aici se face menţiunea „minim 15 % din suma încasată” . Se poate verifica această sumă, există un element de control?

D-na preşedinte Lokodi: După biletele vândute şi după locurile ocupate în sală. Alt control decât biletele nu avem. Deci când cineva închiriază trebuie să declare un anumit număr de bilete vândute. Cel care închiriază vinde bilete, oricum am spus nu mai puţin de 500 ron.

Art.1 Se aprobă cu 29 voturi „pentru”, 5 absenţi (Szabo, Kardos, Şopterean, Tatar, Benedek).

Art.2 Se aprobă cu 28 voturi „pentru”, 1 nu a votat (Mora), 5 absenţi (Szabo, Kardos, Şopterean, Tatar, Benedek).

Hotărârea în întregime se aprobă cu 28 voturi „pentru”, 1 nu a votat (Venczi), 5 absenţi (Szabo, Kardos, Şopterean, Tatar, Benedek).

7. Proiect de hotărâre privind aprobarea Programului de reorganizare şi restructurare a S.C. Servicii de Utilităţi Rurale Mureş” S.A.

D-na preşedinte Lokodi: Nu este în forma în care s-a discutat în comisii

este vorba doar de un aviz de principiu.

D-l vicepreşedinte Frătean: Problema infrastructurii de mediu este poate

cea mai mare problemă pe care o are judeţul Mureş. În consecinţă apa şi canalul au devenit priorităţile tuturor programelor şi planurilor de dezvoltare pe care împreună le-am votat. Şi demersurile noastre au mers în consecinţă. De aceea am accesat programul SAMTID, de aceea s-a constituit un operator regional care, iată, ne dă dreptate că am intrat în acest program pentru că în toate criteriile de eligibilitate ale fondurilor structurale singurele care au o dimensiune suficientă pentru a ne sprijini în rezolvarea acestor probleme, este un operator regional, care să facă operarea pe sistemele în care Europa investeşte aceşti bani. Deja am fost selecţionaţi pe programul I.S.P.A 2005, pentru elaborarea master-planului şi a studiului de fezabilitate pentru accesarea fondurilor structurale pe programul operaţional de mediu pentru un număr de 35 de comune plus municipiul Tîrgu Mureş şi tot ceea ce înseamnă domeniul public al judeţului în magistrale de aducţiuni cu apă. Am fost selecţionaţi cu asociaţia Mureşul 2005, din care facem parte, pe programul Phare 2005, am şi semnat contractul de finanţare pentru elaborarea studiului de fezabilitate, tot pentru accesarea fondurilor structurale pe programe operaţionale şi în acelaşi timp ştiţi foarte bine că pe creditul luat de Ministerul Dezvoltării din Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, judeţul Mureş a fost selecţionat cu 9 localităţi, un credit pentru noi de 29 milioane euro, tot pe criteriul operatorului regional. Deci suntem la faza pe care noi am mai discutat-o de câteva ori de a concesiona până la sfârşitul acestui an, serviciul de operare de sisteme de apă – canal din domeniul judeţului, operatorului judeţului pe care l-am creat prin programul SAMTID şi la care suntem acţionari, pentru a putea continua programele de care v-am vorbit. În acelaşi timp, nevoia unei asemenea măsuri are un dublu impact, societatea pe care noi o avem, S.U.R.M. nu mai poate gestiona aceste probleme, are probleme financiare, în consecinţă va trebui să îi dăm şi ei o soluţie. Noi vă propunem un proiect de hotărâre care să clarifice ambele probleme pe care le avem în faţă. Pe de o parte să solicităm AGA AQUASERV să preia în gestiune prin delegare directă, domeniul public al judeţului pe sectorul apă-canal, e vorba de magistrala de apă pe câmpie şi alte câteva porţiuni de asemenea obiective pentru că legea permite acest lucru, să concesionezi acolo unde eşti acţionar. Să solicităm Consiliului de Administraţie şi conducerii SURM să ne prezinte în acest trimestru un program de reorganizare şi restructurare a societăţii. Acesta este sensul acestui proiect de hotărâre şi eu cred că este foarte binevenit şi foarte corect şi sper ca în aceste condiţii, de la anul să avem aceste probleme rezolvate, mai ales că atunci când am prelungit concesiunea serviciului nostru către S.U.R.M. ştiţi bine că a fost până la sfârşitul acestui an.

D-l consilier Chiorean: Spunea domnul vicepreşedinte că în cursul acestui trimestru, deci aş propune ca la art. 3 să se menţioneze exact termenul până la care conducerea S.U.R.M să facă acest proiect de restructurare şi modernizare a societăţii.

D-na preşedinte Lokodi: Da, am luat act şi vom include în textul hotărârii.

D-l consilier Giurgea: Aş vrea să întreb dacă este cineva din conducerea S.U.R.M? Domnule director, am mai avut o societate în aceeaşi situaţie tristă, pe punctul de faliment şi am reuşit să o vindem foarte bine cu foarte mulţi dolari. Acum, la S.U.R.M. nu se pune problema vânzării pentru că sunt nişte reţele care nu se pot vinde. Dar s-a ajuns la o stare de fapt şi aş vrea să ni se explice care au fost elementele care au determinat această stare şi dacă este un element de cost important care a generat această cauză.

D-na preşedinte Lokodi: Nu este o datorie acumulată într-un timp scurt ci este o datorie „istorică”, acumulată de pe vremea când eu eram consilier judeţean, prin 1993 – 1995. Din păcate acest sistem nu este performant, pe parcursul anilor, pe proiectele Solel Boneh, s-a încercat extinderea şi acolo totuşi este o reţea care funcţionează bine, dar sunt foarte multe pierderi în reţelele cu alimentare cu apă la oraşele mari, mici şi la acest sistem judeţean precum şi în comune. De multe ori ne-am luptat ca să se încheie contracte între S.U.R.M. şi consiliile locale ca acele pierderi pe undeva să se acopere prin plata taxei contravalorii apei consumate, cel puţin pe teritoriile administrative pentru că reţeaua, dacă avea pierderi în afara zonelor administrativ teritoriale, nu erau acoperite. Deci aceste probleme au condus la acumularea uni datorii de 30 miliarde datorie către AQUASERV. Deci nu este o proastă gestiune ci datorită diferenţei de apă facturată de la furnizor şi diferenţa între valoarea consumului încasat de la consumator. Sunt creanţele.

D-l vicepreşedinte Frătean: Tocmai de aceea am cerut această chestiune legat de programul de modernizare şi reorganizare a activităţii, aşa am procedat şi la „Drumuri” şi nu am greşit. Chiar invit colegii consilieri să repetăm experienţa de la societatea de drumuri şi să ne apucăm să definim această chestiune. Chiar dacă S.U.R.M-ul mergea bine, tot îi luam concesiunea pentru că reabilitarea a ceea ce avem noi în patrimoniu depăşeşte cu mult capacitatea financiară a judeţului Mureş. Nu aveam nicio şansă să facem acest lucru fără fonduri structurale. Ceea ce s-a şi întâmplat, suntem pe ISPA 2005, se derulează programul pentru master plan, studiu de fezabilitate şi sigur vom lua fondurile structurale pentru zona aceasta şi societatea S.U.R.M sper să dăm o asemenea soluţie prin acest program de organizare şi restructurare, încât să nu sufere oamenii, cum am făcut şi la drumuri. Şi e posibil să găsim un obiect de activitate care se află în lista de obiecte de activitate, care să ne ajute în derularea altor câteva servicii publice pe care vrem să le derulăm, deci avem toate premisele pentru o soluţie bună.

D-na preşedinte Lokodi: Şi domnilor consilieri, vă aşteptăm alături de echipa care lucrează la reorganizare.

D-l consilier Radu: Apa, care este atât de necesară omului, a devenit pe lângă o necesitate, un lux. Vă spun acest lucru pentru că este atât de scumpă apa încât în unele localităţi, dacă s-a discutat cu oficialităţile locale sau conducerea localităţii, să ştiţi că e folosită foarte puţin. Dacă mergem în acest ritm, mulţi nu vor avea posibilitatea de a-ş plăti apa chiar pentru strictul necesar.

D-na preşedinte Lokodi: Cred că totuşi nu e chiar aşa de tragic, nu suntem în Africa.

D-l consilier Radu: Pentru cineva care ia un salar …să nu spun cât, este uşor …şi pentru un altul care are pensia de 2 milioane şi nu îi mai ia nici laptele este foarte tragic. Nu ştiu dacă noi nu ar trebui să vedem şi alte surse de alimentare cu apă prin puţuri, care sunt mult mai ieftine, pierderile sunt mult mai mici….

D-na preşedinte Lokodi: Nu vă supăraţi că vă întrerup, dar vă rog să consultaţi strategia pe mediu. Nu putem ţine cuvântări doar pentru a fi simpatici, iar pe de altă parte criteriile de mediu să îţi definească traiectoria. Nu putem Răstoliţa, nu putem din lacuri, nu putem decât din râuri şi trebuie să ne aliniem acelor criterii care au fost acceptate de România pentru a ne alinia la normele UE. Vă rog nu vă întoarceţi la roata căruţei, de ani de zile discutăm criteriile. Noi vă propunem ca în cadrul proiectului SAMTID care a fost votat de dvs, care este în derulare, care este o modalitate de a găsi metoda cea mai bună ca operatorul regional să preia operarea aşa cum preia pe oraşe şi pe municipii şi pe distribuitor, operator SURM. Vă rog limitaţi-vă la proiectul de hotărâre.

D-l consilier Radu: Aveţi dreptate, dar eu vă spun totuşi nişte realităţi. Am următoarea întrebare: avem un studiu sau un calcul cam câţi ani ar trebui ca centrele de comune să aibă alimentare cu apă. Cât ne-ar trebui pentru a ajunge acest final ?

D-l vicepreşedinte Frătean: Termenele pentru judeţul Mureş, în acest domeniu al infrastructurii apă – canal, tratare a apei pentru consum, staţii de epurare, până la aglomeraţii umane de 2000 locuitori, este 2018.

D-na preşedinte Lokodi: Sunt pe site aceste criterii şi vă rog să veniţi să le constataţi.

D-l vicepreşedinte Groza: Nu are rost să mai discutăm despre istorie, dar eu am văzut un studiu în 1993, operatorul acesta a fost neviabil din start. S-a înfiinţat operatorul regional AQUASERV, deci s-a revenit acolo. Atunci se spuneau consecinţele, pe de altă parte sunt pierderile mari de apă. Conductele sunt pur şi simplu ciuruite, este 51% pierderea de apă, nu se poate. Personalul a fost redus drastic, nu se mai poate. Singurul loc în care mai putem face ceva este tariful la preţul de livrare a apei stabilit de AQUASERV este crescut cu 240%. Specialiştii de la AQUASERV ar fi de acord să avem o întâlnire, aşa cum s-a stabilit într-o notă de negociere, cu consilierii locali pentru că dacă nu ajungem într-o fundătură.

D-na preşedinte Lokodi: Consiliul local a mărit preţul, nu AQUASERV pentru că trebuia să o facă şi până la sfârşitul anului viitor va trebui să avem un preţ unitar pe tot judeţul, pentru că doar aşa va fi viabilă noua societate pe acţiuni. Până atunci va trebui să parcurgem anumite etape. În primul rând avem nevoie de o hotărâre în sensul că societatea acceptă preluarea în concesiune directă a sistemului care există în proprietatea Consiliului Judeţean. Trebuie să vă spun că anumite sisteme sunt în proprietatea consiliilor locale, deci ca să se preia tot ce este în afara patrimoniului societăţii vechi AQUASERV, care este acţionar la societatea nouă. S.U.R.M-ul va funcţiona, treptat va fi reorganizat asigurând protejarea angajaţilor. Azi decidem în sensul în care pornim această procedură.

D-l consilier Ţintoşan: Noi acum cerem companiei AQUASERV să preia în administrare reţeaua de conducte aflată pe domeniul public între două comune, pentru că în interiorul comunelor este în administrarea primăriilor, deci ei să ia sistemul de conducte care era până acum datoria S.U.R.M-ului. În continuare AQUASERV va factura apa către S.U.R.M. şi atunci, eu înţeleg că la S.U.R.M. vor rămâne doi oameni care citesc contoare şi un contabil care facturează, pentru că altfel nu înţeleg.

D-l vicepreşedinte Frătean: În perioada la care s-a referit doamna preşedinte, s-a spus foarte clar, va avea loc reorganizarea S.U.R.M-ului, toate localităţile vor trebui să scoată la licitaţie operarea pe serviciile de apă şi canal pe care le au. Licitaţia se face conform legii, sunt convins că operatorul regional va câştiga pentru că nu are cine altcineva să câştige. Este un proces pe care acum îl demarăm, el va dura până la, probabil, începutul anului 2009. Dacă întârziem, avem probleme.

D-l consilier Ţintoşan: Am vrut eu să înţeleg, pentru că după părerea mea, după câte înţeleg eu, luăm obiectul de activitate al S.U.R.M şi totuşi păstrăm activitatea.

D-na preşedinte Lokodi: Am spus că paralel organizăm, dar nu avem acum pe ordinea de zi.

D-l consilier Socotar: Tema este extrem de serioasă, având în vedere că este şi presă, un lucru trebuie să fie clar, pe care Consiliul Judeţean îl transmite către locuitori, că apa trebuie să curgă permanent, apoi angajaţii de la SURM să nu rămână pe drumuri, să găsim o soluţie. Aceste lucruri sunt importante la nivel de principii. La nivel tehnic, am încredere în proiectul pe care conducerea îl discută cu AQUASERV-ul, voi participa la aceste discuţii dacă voi fi invitat şi dacă acestea continuă, pentru că toate celelalte sunt detalii tehnice. Cert este că AQUASERV este cel mai îndreptăţit să ducă mai departe acest serviciu, într-o formă sau alta. Pe de altă parte, s-a făcut aici referire la preţul apei. Nu este un preţ mic, dar pe de altă parte, dar haideţi să o gândim altfel: pentru 4 bani, ai căra o găleată de apă în casă? Că până la urmă despre asta este vorba şi exact aceasta este problema. Da, la oamenii cu venituri mici, la 10-20 lei cât se adună într-o lună, reprezintă ceva. Deci 10 l sunt 4 bani. Pe de altă parte trebui să admit că nu au fost geniali cei de la S.U.R.M, dar a fost o conducere onestă şi că faptul că azi este în prag de faliment S.U.R.M-ul nu li se poate imputa lor. Este o problemă istorică, conjuncturală şi cred că avem toate şansele să ieşim din această situaţie.

D-na preşedinte Lokodi: Noi încercăm să ieşim cât mai bine din această reorganizare.

D-l consilier Giurgea: Strategia pe care am discutat-o în comisie şi propusă şi de dvs, executivul, mi se pare una excelentă din două motive. Unu: AQUASERV poate cere falimentul, făcând o reorganizare şi o reevaluare, este un lucru excelent, pentru că reţelele de apă sunt una, iar baza tehnico – materială face parte din capitalul social. Lăsând-o la valoarea de azi, neevaluându-l, o situaţie ca cea de care spuneam se poate întâmpla, lichidatorul caută să îşi recupereze banii, nu contează preţul, deci este un lucru bun. Reorganizarea socială, cu personalul, este un lucru excelent, deşi ştim că nu mai există salarii compensatorii, există şomajul pe 1 an sau 2 ani. Ceea ce aş vrea să propun este procedura tehnică prin care se întâmplă aceste lucruri. Şi ca executivul S.U.R.M-ului, împreună cu Consiliul de Administraţie să poată funcţiona mai bine, noi am avut o experienţă bună cu Societatea de Drumuri, s-a instituit acea comisie delegată de plenul Consiliului Judeţean, care coordona şi răspundea direct şi nu implica plenul şi alţi factori inclusiv executivi. Poate ar trebui să ne gândim la o asemenea comisie delegată din cadrul Consiliului Judeţean, care să coordoneze toate aceste activităţi, consilieri judeţeni şi oameni responsabili din administraţia Consiliului Judeţean care să coordoneze toate aceste activităţi, pentru a merge lucrurile mai bine. Nu am vrut să critic conducerea prin întrebarea mea de la început, cunosc destul de bine parcursul S.U.R.M-ului, am ţinut legătura cu domnul director, dar vroiam să punctez şi să aducem la cunoştinţa plenului situaţiile care, sigur nu ne convin, să ajungem cu societăţile pe care le subordonăm în situaţii limită şi dacă aceste situaţii pot fi prevenite sigur e bine să le discutăm în plen. Dar apreciez conducerea executivă, consider că şi-au făcut bine datoria, pierderi au fost multe, dar s-a şi furat foarte multă apă.

D-l vicepreşedinte Frătean: Dacă e să mă gândesc, practic, S.U.R.M-ul a subvenţionat în toţi aceşti ani consumul de apă al oamenilor de la sate. Trebuie să dăm o soluţie, odată pentru totdeauna, profităm de fondurile structurale care ne impun un operator propriu pentru a le putea accesa.

D-l consilier Lădariu: Domnul vicepreşedinte Groza amintea de pierderi de 51% pe reţea? Am o propunere ca şi reprezentanţii S.U.R.M să îşi spună cuvântul. Dacă e aşa, trebuie căutată o soluţie pentru că altfel ne rotim în jurul parului şi înseamnă că vom căra apa cu ciurul.

D-l vicepreşedinte Frătean: Soluţia este dată. Am intrat prin ISPA 2005 în finanţarea reabilitării acestui domeniu public care va costa peste 100 milioane euro, dacă nu cumva 200 milioane. Soluţia este dată, procedurile au demarat.

Pierderea de 51% nu este cea mai mare pierdere din judeţul Mureş. Vreau să vă spun că noi am introdus Târnăveni-ul în programul SAMTID, care program înseamnă reabilitarea conductelor de alimentare cu apă, având zone cu pierdere de 70%, este de vină vechimea conductelor, este firesc. În paralel bugetele nu o să suporte niciodată o asemenea investiţie directă din buget. Asta este realitatea şi de aceea am pornit programele de reabilitare.

D-l consilier Mora: Discuţiile nu trebuie evitate, pentru că nu trebuie neapărat să ne justificăm, sunt discuţii care trenează de foarte multă vreme şi pe bună dreptate a spus unul dintre colegi că trebuia să vedem un pic acea restructurare şi reorganizare înaintea concesionării. Categoric această situaţie, cu toate procedurile demarate pe fonduri, delegarea de gestiune este o soluţie care trebuie urmată. Puteam să nu o facem dacă la momentul respectiv noi, Consiliul Judeţean, am fi tratat mai eficient negocierile cu Consiliul local şi am fi introdus această reţea din patrimoniu în natură în cadrul acestei asocieri.

D-l vicepreşedinte Frătean: Nu se poate, domeniul public nu poate intra în patrimoniu ca acţiuni, ca aport, este domeniul judeţului, noi am intrat în asociere cu bani.

D-l consilier Mora: Consiliul local în schimb a venit şi cu bani şi cu patrimoniu în natură.

D-na preşedinte Lokodi: Nu consiliul local a venit, AQUASERV-ul care este societate comercială. Domnilor consilieri dacă nu gândiţi juridic ajungem la nişte declaraţii pe care va trebui apoi să ni le retragem. Administraţia publică a judeţului, în momentul în care a intrat într-o societate pe acţiuni nu putea intra cu domeniul public al său. Nici consiliul local nu a intrat el, ci AQUASERV–ul a intrat. Cu S.U.R.M nu puteam intra. Nici acum nu vrem să dăm tot patrimoniu.

D-l consilier Mora: Patrimoniul pe care îl are S.U.R.M în natură. Trebuie să îl dăm pentru că dacă nu, pierdem acele finanţări pe care nu le dăm în gestionare directă, nu avem ce face cu ele.

D-na preşedinte Lokodi: Domnilor consilieri, cine doreşte să vadă mecanismul noului operator regional vă rog, în afara şedinţei, veniţi şi discutaţi cu specialiştii noştri, nu putem în 2 –3 propoziţii să discutăm. Este un mecanism complex.

D-l consilier Mora: E în regulă dar, repet, acea restructurare să o aducem cât mai urgent în faţa Consiliului Judeţean, trebuie cumva finalizată.

D-na preşedinte Lokodi: Suntem de acord ca în şedinţa din iulie să discutăm reorganizarea societăţii. Până atunci nu avem ce discuta, trebuie să pregătim, azi discutăm în proiectul de hotărâre două probleme. Că AGA, care e singurul organ care poate decide preluarea prin concesiune în delegare directă de gestiune a sistemelor din patrimoniul Consiliului Judeţean, trebuie să reevaluăm societatea S.U.R.M şi să pornim programul de reorganizare şi restructurare a societăţii. Sunt de acord cu propunerea dvs ca, la fel cu societatea de drumuri, să constituim o comisie care va lucra alături de specialiştii Consiliului Judeţean, la reorganizarea societăţii. Eu propun, ca acei oameni care au lucrat la drumuri şi au deja experienţă, pot din nou să fie mandataţi să lucreze şi în cadrul societăţii de drumuri. Dar proiectul nostru de azi nu are o astfel de prevedere.

Art.1 Se aprobă cu 26 voturi „pentru”, 1 abţinere (Amza), 2 nu au votat (Venczi, Ţintoşan), 5 absenţi (Szabo, Kardos, Şopterean, Tatar, Benedek).

Art.2 Se aprobă cu 26 voturi „pentru”, 1 abţinere (Amza), 2 nu au votat (Venczi, Ţintoşan), 5 absenţi (Szabo, Kardos, Şopterean, Tatar, Benedek).

Art.3 Se aprobă cu 26 voturi „pentru”, 1 abţinere (Amza), 2 nu au votat (Venczi, Ţintoşan), 5 absenţi (Szabo, Kardos, Şopterean, Tatar, Benedek).

Art.4 Se aprobă cu 26 voturi „pentru”, 1 abţinere (Amza), 2 nu au votat (Venczi, Ţintoşan), 5 absenţi (Szabo, Kardos, Şopterean, Tatar, Benedek).

Art.5 Se aprobă cu 26 voturi „pentru”, 1 abţinere (Amza), 2 nu au votat (Venczi, Ţintoşan), 5 absenţi (Szabo, Kardos, Şopterean, Tatar, Benedek).

Hotărârea în întregime Se aprobă cu 26 voturi „pentru”, 1 abţinere (Amza), 2 nu au votat (Venczi, Ţintoşan), 5 absenţi (Szabo, Kardos, Şopterean, Tatar, Benedek).

8.Proiect de hotărâre privind modificarea Hotărârii Consiliului Judeţean nr.87/2006 privind acceptarea unei donaţii şi stabilirea destinaţiei acesteia

D-na preşedinte Lokodi: Cu luni în urmă am acceptat o donaţie din partea familiei David, care ne-au donat o serie de picturi, picturi ce sunt acum în patrimoniul Muzeului Judeţean Mureş, între timp s-a constatat că o pictură are o altă denumire şi s-a dat şi valoarea la aceste opere de artă şi în acest sens trebuie modificată hotărârea anterioară, 87/2006. Comisiile au avizat în mod favorabil.

D-l consilier Amza: Vă rog să ne informaţi ce se întâmplă cu aceste picturi. Se pun la expoziţie, se pun în birouri, ce se întâmplă?

D-na preşedinte Lokodi: Muzeul de Artă are în proprietate nişte valori deosebite. În demersul nostru pentru ca Palatul Culturii să devină un muzeu adevărat, după ce vor ieşi toate instituţiile cu sediile administrative, la etajul III, atât pe aripa din stânga cât şi pe aripa din dreapta cu trecerea peste coridorul peste balcon de la sala mică, se va amenaja galeria de artă a judeţului Mureş. Se va expune tot ce se poate expune, vor fi expoziţii permanente, expoziţii periodice, oricum nu putem expune acea valoare pe care o are judeţul Mureş. Poate cândva vom avea o galerie mare numai pentru picturi.

D-l consilier Lădariu: Intervenţia mea va avea două părţi. Vreau să subliniez că mă bucur că în preocupările Consiliului Judeţean îşi face loc cultura. Am şi scris ieri despre acest aspect, sub un titlu generos, bani pentru cultură. Este o cinste pentru cei care în cadrul preocupărilor lor găsesc loc şi pentru acest domeniu al culturii. Cultura nu este nici de partid, nici de gaşcă. Este cultură şi face parte dintr-un patrimoniu. Cultura este cea care trebuie apărată, iar apărarea ei e echivalentă cu apărarea frontierelor. Spunea Petru Sălcudeanu adresându-se primului ministru: „când auziţi de cultură şi clopotele din Dealul Mitropoliei, să ştiţi că aveţi o sarcină uriaşă”. Noi avem în acest sens, o sarcină uriaşă, din păcate cultura a fost lăsată pe planul al doilea şi mă bucur că a revenit unde trebuia. Voi încheia cu ce a zis Marin Preda „unde cultură nu e, nimic nu e”.

Acum să revenim la subiect. Este vorba de o eroare între două tablouri „Sfinxul” şi „ Obiecte în dialog”. Un lucru uşor de remediat, eu vreau să subliniez gestul generos şi galant al familiei David, pentru că prea puţine sunt gesturile de acest fel, eu vreau să mulţumesc pentru acest gest. Să fim siguri că e vorba de un chilipir. O medie de 10 milioane pentru un tablou nu este o sumă mare.

D-l consilier Sămărghiţan: Ca membru al comisiei de cultură vreau să reamintesc că această corectură ne reaminteşte de activitatea din iunie – iulie anul trecut. Familia David ne-a pus unele condiţii, nu a fost chiar gratuită. În această hotărâre se face doar corecţia. Hotărârea de anul trecut conţine toate condiţiile care au fost acceptate de către donatori . Şi eu vreau să mulţumesc familiei David, prin tatăl meu am fost încă de mic un apropiat al acestei familii, domnul David a fost şeful tatălui meu, pe linie de culte şi a contribuit la un echilibru atât cultural cât şi social prin ceea ce au întreprins în judeţul Mureş. Această corecţie trebuie să dea celor care deţin tablourile obligaţia ca periodic să deschidă expoziţii, aceste lucrări trebuie expuse, sunt aspecte care trebuie să fie în atenţia noastră.

Art.1 Se aprobă cu 27 voturi „pentru”, 3 nu au votat (Venczi, Ţintoşan, Szalkay), 4 absenţi (Benedek, Szabo, Şopterean, Tatar).

Art.2 Se aprobă cu 27 voturi „pentru”, 3 nu au votat (Venczi, Ţintoşan, Szalkay), 4 absenţi (Benedek, Szabo, Şopterean, Tatar).

Art.3 Se aprobă cu 27 voturi „pentru”, 3 nu au votat (Venczi, Ţintoşan, Szalkay), 4 absenţi (Benedek, Szabo, Şopterean, Tatar).

Art.4 Se aprobă cu 27 voturi „pentru”, 3 nu au votat (Venczi, Ţintoşan, Szalkay), 4 absenţi (Benedek, Szabo, Şopterean, Tatar).

Art.5 Se aprobă cu 27 voturi „pentru”, 3 nu au votat (Venczi, Ţintoşan, Szalkay), 4 absenţi (Benedek, Szabo, Şopterean, Tatar).

Hotărârea în întregime Se aprobă cu 27 voturi „pentru”, 3 nu au votat (Venczi, Ţintoşan, Szalkay), 4 absenţi (Benedek, Szabo, Şopterean, Tatar).

9.Proiect de hotărâre privind aprobarea Raportului de analiză a capacităţii de apărare împotriva incendiilor pe anul 2006 şi măsurile de optimizare a acestuia

D-na preşedinte Lokodi: Sunt în sală reprezentanţii instituţiei de pompieri, domnul comandant şi dacă cineva doreşte să îi dăm cuvântul o să îl rugăm să ne prezinte foarte pe scurt raportul. Dacă aţi studiat Raportul, putem trece la vot. Comisia de servicii publice a avizat fără obiecţiuni materialul.

Art.1 Se aprobă cu 26 voturi „pentru”, 4 nu au votat (Socotar, Venczi, Ţintoşan, Szalkay), 4 absenţi (Benedek, Szabo, Şopterean, Tatar).

Art.2 Se aprobă cu 26 voturi „pentru”, 4 nu au votat (Socotar, Venczi, Ţintoşan, Szalkay), 4 absenţi (Benedek, Szabo, Şopterean, Tatar).

Hotărârea în întregime se aprobă cu 26 voturi „pentru”, 4 nu au votat (Socotar, Venczi, Ţintoşan, Szalkay), 4 absenţi (Benedek, Szabo, Şopterean, Tatar).

D-na preşedinte Lokodi: Aş dori să mulţumesc frumos domnului comandant şi domnului comandant adjunct pentru colaborarea deosebit de bună între Consiliul Judeţean şi instituţia dvs, să vă mulţumesc că aţi fost mereu prezenţi, prompţi, rapizi la toate evenimentele ce au avut loc, aţi salvat vieţi omeneşti, bunuri materiale, sunteţi o instituţie puternică şi aţi fost mereu alături de noi. Cu această ocazie, vreau să anunţ colegii mei, consilieri judeţeni, că suntem în cursul derulării unui proiect regional, care se referă şi la instituţia reprezentată azi de domnul Chiorean şi de domnul Covaci, un proiect prin care vor intra în Regiunea 7 CENTRU 9 milioane de euro pe care îi vom folosi pentru dotări, atât la serviciul de urgenţă cât şi la pompieri şi alte activităţi legate de serviciul de urgenţă. Săptămâna viitoare se vor întâlni reprezentanţii judeţului, când, din lista dotărilor ce pot fi achiziţionate din acest proiect, vom stabili pe fiecare judeţ ce se va achiziţiona. Am reuşit prin acest proiect să modernizăm această activitate, care, în judeţul Mureş este continuată împreună atât de S.M.U.R.D cât şi de Pompieri, intrând în acest complex şi serviciul SALVAMONT care este sprijinit de către cele două instituţii cu o bogată experienţă, prin pregătirea personalului de la SALVAMONT, prin dotări, prin ajutorul de a participa la proiecte noi împreună cu acest complex, precum şi prin sponsorizări. Vă mulţumim domnule comandant, vă dorim cât mai puţine evenimente, pentru că dacă nu sunt evenimente atunci înseamnă că viaţa merge bine, vă dorim să vă păstraţi vieţile, să le apăraţi, să nu aveţi sacrificii din partea dvs, aşa doresc să încheiem bilanţul la sfârşitul anului.

10.Proiect de hotărâre privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici pentru „Extindere şi mansardare garaj” la Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă nr.1 Tîrgu Mureş

D-na preşedinte Lokodi: A fost avizat de comisia economico – financiară, amenajare şi urbanism şi conţine două articole.

Art.1 Se aprobă cu 27 voturi „pentru”, 3 nu au votat (Socotar, Venczi, Szalkay), 4 absenţi (Benedek, Szabo, Şopterean, Tatar).

Art.2 Se aprobă cu 27 voturi „pentru”, 3 nu au votat (Socotar, Venczi, Szalkay), 4 absenţi (Benedek, Szabo, Şopterean, Tatar).

Hotărârea în întregime se aprobă cu 27 voturi „pentru”, 3 nu au votat (Socotar, Venczi, Szalkay), 4 absenţi (Benedek, Szabo, Şopterean, Tatar).

11.Proiect de hotărâre privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici pentru C.T. - Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă nr.3 Reghin

Art.1 Se aprobă cu 27 voturi „pentru”, 3 nu au votat (Socotar, Venczi, Szalkay), 4 absenţi (Benedek, Szabo, Şopterean, Tatar).

Art.2 Se aprobă cu 27 voturi „pentru”, 3 nu au votat (Socotar, Venczi, Szalkay), 4 absenţi (Benedek, Szabo, Şopterean, Tatar).

Hotărârea în întregime se aprobă cu 27 voturi „pentru”, 3 nu au votat (Socotar, Venczi, Szalkay), 4 absenţi (Benedek, Szabo, Şopterean, Tatar).

12.Proiect de hotărâre privind încadrarea în categoria drumurilor comunale a drumului de exploatare Grindeni – Giurgiş, comuna Cheţani

D-na preşedinte Lokodi: Proiectul de hotărâre a fost aprobat de comisia

de amenajare a teritoriului şi de comisia juridică.

Art.1 Se aprobă cu 27 voturi „pentru”, 3 nu au votat (Socotar, Venczi, Szalkay), 4 absenţi (Benedek, Szabo, Şopterean, Tatar).

Art.2 Se aprobă cu 27 voturi „pentru”, 3 nu au votat (Socotar, Venczi, Szalkay), 4 absenţi (Benedek, Szabo, Şopterean, Tatar).

Hotărârea în întregime se aprobă cu 25 voturi „pentru”, 5 nu au votat (Bozodi, Mora, Socotar, Venczi, Szalkay), 4 absenţi (Benedek, Szabo, Şopterean, Tatar).

13.Proiect de hotărâre privind declararea utilităţii publice de interes local a obiectivului de investiţie „Extinderea Aeroportului Transilvania Tîrgu Mureş”

D-l vicepreşedinte Frătean: Anul trecut, la şedinţa la care am dezbătut bugetul pe anul 2007, am ajuns la concluzia, ţinând cont şi de faptul că tot atunci am discutat despre bugetul aeroportului, că tot ceea ce am gândit în anii precedenţi referitor la importanţa aeroportului pentru noi şi de nevoia lui de dezvoltare, trebuie să începem să punem în practică. În consecinţă, am aprobat sume şi poziţii pentru studiile de fezabilitate necesare dezvoltării aeroportului. În planul urbanistic zonal, încă din urmă cu mai mulţi ani, în zona aeroportului este prevăzută o suprafaţă destul de mare de teren în care alături de dezvoltarea industrială, este gândită şi dezvoltarea aeroportului. În decembrie 2006 am votat o comisie pentru efectuarea cercetării prealabile în vederea declarării ca utilitate publică a aeroportului. Asta înseamnă că pe baza procedurilor legale am demarat procedura de expropriere în interes public a terenurilor necesare dezvoltării Aeroportului Transilvania Tirgu Mures, pe baza studiilor de fezabilitate pe care le contractează acesta. Este vorba de o suprafaţă totală de 122,8 ha şi anume 43,6 ha în Vidrasău pentru obiectivul 1: clădire terminal cargo, parcaj auto, amenajări acces şi obiectivul 2 în comuna Sânpaul, sat Chirileu, în suprafaţă totală de 79,2 ha; cale de rulare pentru aeronave, zonă de protecţie. Cercetarea prealabilă s-a derulat, aveţi raportul comisiei anexat, odată cu aprobarea proiectului vom trece la paşii următori. O să o rog pe doamna arhitect şef să vă prezinte pe scurt cum arată azi aeroportul şi cum va arăta în viziunea noastră, o viziune care a fost reconfirmată azi, în urma analizei cu care am avut- o cu doamna consilier pentru fonduri structurale a Regiunii 7 CENTRU, doamna Birgit Schlievens, cu care am avut discuţii şi sper ca doamna preşedinte să le detalieze puţin şi pe alte obiective care urmează a fi finanţate pe fondurile structurale, am discutat şi despre aeroport, şi viziunea dânşilor este exact ca a noastră. Îi acordă aceeaşi importanţă, consideră că această zonă a judeţului nostru poate deveni un nod logistic de maximă importanţă în această zonă a ţării şi ne-a felicitat pentru faptul că nu am abandonat ideea dezvoltării aeroportului în urmă cu mai mulţi ani, cu toate eforturile făcute de judeţul Mureş către Guvernele României, nu a fost inclus ca aeroport de importanţă naţională în planul naţional de dezvoltare. Oricum în acest plan aeroportul este prevăzut cu nişte dezvoltări pe care noi le-am propus şi care au fost acceptate.

D-na arhitect Csortan: Eu nu pot să prezint acum un scenariu pentru

acest aeroport, nici poze, ceea ce deţinem este situaţia existentă faţă de care, în Planul de amenajare al teritoriului naţional aprobat-secţiunea 1, s-a propus dezvoltarea aeroportului, lucru aprobat de planul urbanistic periurban zonal ca o necesitate de dezvoltare în viitor, iar ca o a treia etapă, în urma acestor 2 documente s-a propus programul de dezvoltare al judeţului. Acum vedem situaţia din momentul de faţă cu clădirea aeroportului, pista propriu – zisă şi cu parcul industrial, deci suprafeţe cunoscute, iar în a doua imagine sunt cele 2 zone unde ar urma să facem exproprierile pentru a crea acele condiţii pentru utilizarea aeroportului în relaţiile internaţionale. Trebuie să vă spun că de abia după exproprierea acestor terenuri se poate purcede la comanda care ar trebui să onoreze proiectul de execuţie. Până în prezent aceste faze au fost susţinute de un studiu de fezabilitate din partea administraţiei aeroportului, iar acel studiu a văzut necesar elaborarea PUZ care a fost aprobat de Consiliul Judeţean în 2004. Deci acum suntem în situaţia de a analiza posibilitatea exproprierii. Fazele următoare le vom vedea dacă sunteţi de acord cu acest proiect.

D-na preşedinte Lokodi: Într-adevăr, cu efortul Consiliului udeţean şi cu

sprijinul dvs continuăm cu multă încăpăţânare această activitate de susţinere a Aeroportului Transilvania Tîrgu Mureş. Este cert că numai şi numai în momentul în care vom putea atrage fonduri europene sau vom putea intra într-un parteneriat cu un investitor, atunci vom dezvolta aeroportul. În viitorul apropiat aeroporturile au fost scoase din POR, nefiind prevăzute nici pe domeniul transport. Din bugetul naţional nu putem primi fonduri pentru că Aeroportul Transilvania nu este cuprins în acest program care în 2003 s-a hotărât să fie dezvoltat şi iată că suntem într-o situaţie în care va trebui să ne luptăm noi. Nu este o situaţie chiar tristă şi azi am avut mai multe discuţii cu doamna Birgit Schlievens care este din partea Germaniei într-un contract de tuning de 4 ani în România, ea ne-a sprijinit la nivelul agenţiei de dezvoltare 7 CENTRU ca să dezvoltăm proiecte, ne-a sprijinit şi în munca de alcătuirea portofoliului de proiecte şi azi am avut o discuţie referitor la care ar fi acele proiecte pe acre ar merita să le promovăm cât mai urgent, pe parcursul acestui an, acele proiecte care pot fi eligibile şi normal fiind vorba de fonduri structurale deja se reaşează problemele, nu e vorba doar de un concurs ci şi de armonie, o sincronizare între judeţe pentru a fi pozitive la nivel naţional şi apreciate la Bruxelles. Unu din aceste probleme era cea a aeroportului care, viaţa ne confirmă, pe când Guvernul în 2003 a făcut o strategia, viaţa bate această strategie, pentru că se constată că în momentul de faţă în jurul administraţiei celor două comune Sânpaul şi Ungheni, urmează să se dezvolte un punct nodal de transport, fiind ieşirea de pe autostradă, existând acolo aeroportul, existând calea ferată şi va fi cu atât mai mult un punct nodal încât autostrada Bechtel – Oradea – Bucureşti va trece pe acolo şi în apropiere se va construi şi autostrada care leagă Ardealul de Moldova, deci se vor intersecta. Acolo va izbucni o puternică dezvoltare, fiind zonă industrială în proiectul de amenajare a teritoriului în proiectul nostru în PATZ-ul zonei metropolitane doamna Schlievens prevede că acolo se va dezvolta un punct logistic. Dacă există premize pentru dezvoltarea unui punct logistic pe centrul României, atunci normal trebuie dezvoltat şi aeroportul. Atunci va trebui să atragem şi capital privat şi vom dezvolta aeroportul, vom susţine în continuare aceste proiecte pentru a putea porni studiile de fezabilitate, pentru a discuta posibilităţile ofertelor noastre, avem nevoie de terenuri. Fiind instituţie publică noi nu putem achiziţiona la piaţa liberă terenurile ci doar prin expropriere pentru utilitate publică. În acest sens am pregătit azi acest proiect, pentru că exproprierea înseamnă că se plăteşte la preţul pieţei.

D-l consilier Giurgea: Aş dori să ştiu, dacă este posibil, cam ce costuri ar

presupune o asemenea investiţie de extindere cu achiziţia de extindere. Nu întâmplător pun această întrebare, pentru că sunt sigur că vom găsi un partener cu care să facem asociere în ce priveşte această investiţie. Aeroportul Transilvania este pentru noi o cale de comunicare cu lumea. Nu întâmplător Parcul Industrial, Aeroportul au determinat coborârea autostrăzii în acea zonă. Şi atunci acest lucru trebuie exploatat pentru a dezvolta foarte rapid, eu cred că în 3-4 ani această extindere va fi finalizată, cu contribuţia unui partener extern sau intern şi Parcul Industrial se va extinde dublu, numai să avem loc. Ultimul lucru pe care cred că ar trebui să îl avem în vedere este achiziţia de terenuri de la terţe persoane sau instituţii. El este legiferat pe un anumit cuantum valoric de achiziţie, pe un plafon maxim? Fiind din zonă cunosc lucruri şi oamenii deja s-au întâlnit la o discuţie pentru a se hotărî la o sumă minimă pe care să o ceară.

D-l vicepreşedinte Frătean: Studiile de fezabilitate vor defini clar valoarea, dar investiţiile depăşesc uşor 30 milioane euro. Deci asta ar fi o suma minimă minimorum, depinde de dotări şi multe altele. Sunt investiţii pe care nu le putem face direct din bugetul judeţului, în ultimele 18 luni de când parcul a început să concesioneze terenuri, preţurile au crescut de aproape 10 ori.

D-na preşedinte Lokodi: Există o lege care reglementează foarte strict concesiunea în interes public şi aşa cum autostrada a fost expropriată în interes public tot aşa, va trebui să facem faţă dacă dorim să achiziţionăm terenul respectiv cu valoarea la care ne permite legea, nu putem depăşi. În altă ordine de idei nu suntem naivi, ştim că nu toată lumea va fi de acord şi probabil vor începe acţiuni în justiţie. Dar noi prima dată trebuie să declarăm că vrem expropriere pentru utilitate publică şi apoi să vedem cum putem achiziţiona aceste terenuri. Este o zonă unde deja toată lumea vede că se dezvoltă, dar dacă nu facem acest pas, închidem orice posibilitate de dezvoltare.

D-l consilier Amza: Am dat de o comisie formată din 5 persoane, citind materialul, domnul Frătean este preşedinte, doamna arhitectă, domnul Csegzi şi cei doi viceprimari de la Ungheni, respectiv Sânpaul. Şi am văzut că cei doi nu au semnat. Ce s-a întâmplat? Nu au fost prezenţi sau nu au vrut să semneze?

D-l vicepreşedinte Frătean: Nu au venit.

Art.1 Se aprobă cu 29 voturi „pentru”, 1 nu a votat (Szalkay), 4 absenţi (Benedek, Szabo, Şopterean, Tatar).

Art.2 Se aprobă cu 30 voturi „pentru”, 4 absenţi (Benedek, Szabo, Şopterean, Tatar).

Art.3 Se aprobă cu 30 voturi „pentru”, 4 absenţi (Benedek, Szabo, Şopterean, Tatar).

Se aprobă cu 30 voturi „pentru”, 4 absenţi (Benedek, Szabo, Şopterean, Tatar).

Hotărârea în întregime se aprobă cu 27 voturi „pentru”, 3 nu au votat (Socotar, Venczi, Szalkay), 4 absenţi (Benedek, Szabo, Şopterean, Tatar).

14.Proiect de hotărâre privind aprobarea colaborării între judeţul Mureş şi Provincia Parma din Italia

D-na preşedinte Lokodi: Cam de 3 luni a fost în vizită la noi vicepreşedintele Provinciei Parma, Italia, împreună cu Excelenţa Sa domnul ambasador al Italiei în România şi cu oameni de afaceri din Italia. Ei ne-au lăsat un proiect, de formă, pentru colaborare, apoi am studiat din punct de vedere juridic şi cu Direcţia Economică şi azi vă propunem spre aprobare acest proiect în vederea transmiterii către prietenii noştri din Parma şi va urma să pregătim semnarea oficială a acestui contract. Comisia economico – financiară şi comisia de cultură au avizat favorabil acest proiect.

D-l consilier Giurgea: Aş vrea să îmi spuneţi, dacă se poate cu câte primării din lumea asta e asociat Consiliul Judeţean.

D-na preşedinte Lokodi: În timpul mandatului anterior, din 1995 Consiliul Judeţean a încheiat parteneriat cu Gyor Moson Sopron, este aproape de graniţa cu Austria, cu Szabolcs Szatmar Bereg şi am avut un parteneriat cu China, care acum nu mai funcţionează. După ce am venit noi, am scris o scrisoare partenerilor noştri din China, dar nu ne-au răspuns. Şi mai este Lecce din Italia, un parteneriat mai lung, de 10 ani deja. În timpul mandatului nostru am încheiat cu oraşul Fingel din Irlanda un parteneriat, dar având în vedere distanţa…. Există deci, este viabil, noi de multe ori am lansat invitaţia, probabil că pentru că suntem aşa de departe, ei încă nu şi-au intrat în ritm….Dar şi acum când am fost în Franţa m-am întâlnit cu irlandezi şi ei ţin cont de acest parteneriat, ne-au întrebat mereu unde ne pot ajuta, ce proiecte putem face împreună şi poate că în această perioadă vom reuşi şi cu irlandezii să facem proiecte. Am semnat cu judeţul Zala, pregătim cu Parma, Montigny ne ţine în evidenţa lui ca şi judeţ partener, este foarte mândru de acest parteneriat, recent m-am întors de acolo, acum ei au semnat cu cel de al 8-lea judeţ partener din Italia şi ei au parteneriate cu germani, irlandezi, englezi, italieni şi cu noi, românii, au cu spaniolii (aceştia nu au venit), s-a făcut o întâlnire foarte bine organizată cu toţi partenerii. Aceştia sunt partenerii noştri şi pregătim Parma, avem un proiect cu Samsun, Turcia, este aproape de graniţa cu Iran, sunt şi în parteneriat cu Constanţa. Mai avem un proiect cu regiunea Pisa şi cu Germania, Saxon.

D-l consilier Giurgea: Poate nu ar fi lipsit de interes să facem o întâlnire cu reprezentanţii tuturor acestor asociaţii parteneri, poate chiar şi oameni de afaceri importanţi, în care să facem o expunere cu ceea ce vrem noi să facem în judeţul Mureş, apropos de ce discutam despre Aeroportul Tîrgu Mureş în ceea ce priveşte extinderea lui şi sigur că da, este cel mai bine având această relaţie de comuniune prin aceste asocieri şi cu siguranţă dacă aceste regiuni sunt din CE putem accesa fonduri de implementare a acestor proiecte. Discutam la Stuttgart cu oameni importanţi şi erau discuţii foarte serioase despre ce înseamnă posibilităţile de dezvoltare pe regiunile Europei şi pe fondurile structurale, inclusiv în ţările care acum au aderat. Poate ar fi bine de făcut această întâlnire, ne-am promova pe noi, în primul rând şi ceea ce vrem să facem, iar dânşii fiind într-un parteneriat sunt sigur că nu n vor refuza.

D-na preşedinte Lokodi: Domnule Băţagă, în cadrul fondurilor care pot fi atrase de la Bruxelles sunt foarte multe fonduri pentru relaţii de parteneriat. Şi v-aş ruga să lansăm câte o scrisoare către fiecare partener să încercăm să atragem bani pentru un astfel de proiect, de întâlnire a tuturor landurilor înfrăţite, anul trecut ştiţi că au fost lansate fonduri pentru asemenea proiecte, vă rog să vă informaţi unde sunt fonduri şi să încercăm un astfel de proiect.

Art.1 Se aprobă cu 29 voturi „pentru”, 1 abţinere (Tatar) 4 absenţi (Benedek, Szabo, Şopterean, Tatar).

Art.2 Se aprobă cu 30 voturi „pentru”, 4 absenţi (Benedek, Szabo, Şopterean, Tatar).

Art.3 Se aprobă cu 30 voturi „pentru”, 4 absenţi (Benedek, Szabo, Şopterean, Tatar).

Hotărârea în întregime Se aprobă cu 30 voturi „pentru”, 4 absenţi (Benedek, Szabo, Şopterean, Tatar).

15.Proiect de hotărâre privind aprobarea avizelor date de Comisia Tehnică de Amenajare a Teritoriului şi de Urbanism de pe lângă Consiliul Judeţean Mureş

D-na preşedinte Lokodi: A fost avizat în comisie în mod favorabil.

Art.1 Se aprobă cu 30 voturi „pentru”, 4 absenţi (Benedek, Szabo, Şopterean, Tatar).

Art.2 Se aprobă cu 30 voturi „pentru”, 4 absenţi (Benedek, Szabo, Şopterean, Tatar).

Art.3 Se aprobă cu 30 voturi „pentru”, 4 absenţi (Benedek, Szabo, Şopterean, Tatar).

Hotărârea în întregime se aprobă cu 29 voturi „pentru”, 1 abţinere (Veress), 4 absenţi (Benedek, Szabo, Şopterean, Tatar).

16.Informare privind activitatea desfăşurată de Direcţia Judeţeană de Evidenţă a Persoanelor Mureş

D-l consilier Lădariu: Înţeleg că lucrează 26 de persoane, este o direcţie

importantă cu sarcini clare. Vreau să ştiu unde îşi desfăşoară activitatea această direcţie, mai precis, are un sediu?

D-l director Ilieş: Nu, nu avem un sediu. Suntem în 3 locaţii, împărţiţi printre birouri, doamna preşedinte cunoaşte situaţia, chiar azi am văzut cu regret că alte instituţii au primit sedii şi noi, nu. Cel puţin sunt bucuros că în judeţul Mureş sunt 4 oraşe cu sedii frumoase, noi nu avem deocamdată un sediu.

D-na preşedinte Lokodi: Ca să vă întristaţi şi mai tare. Săptămâna trecută am primit un răspuns că acea locaţie la care am sperat, că acel spaţiu urmează să fie închiriat şi dacă dorim să închiriem suntem bineveniţi la concursul de licitaţii.

Mai am aici o adresă prin care Consiliul Naţional al I.M.M-urilor mulţumeşte domnului consilier Mora pentru prezenţa la Ziua întreprinzătorilor şi pentru activitatea dânsului la acest eveniment. Vă mulţumim, domnule Mora.

Diverse:

D-l consilier Giurgea: Vă întreb ce s-a întâmplat cu Hotelul Parc?

D-na preşedinte Lokodi: După ce s-a dat acea Hotărâre de Guvern prin care a trecut la Biserica Ortodoxă anul trecut, în decembrie, Guvernul a revenit cu un alt proiect şi a dat hotelul în administrarea R.A.P.P.S-ului. Biserica a acţionat în instanţă această ultimă hotărâre de guvern. Dacă se va câştiga în instanţă de către Guvern, intenţiile sunt de privatizare. Vânzare. Nu avem sediu pentru Teatrul ARIEL, noi va trebui de la anul să plătim chirie. Am încercat tratative cu Biserica Evreiască pentru fostul cinematograf Progresul. Din păcate vor să vândă numai prin licitaţie deschisă. Am cerut să ni se restituie unitatea militară de la Podul Mureş pentru a muta acolo activitatea armatei de pe strada Eminescu. Nu ştiu ce căi legale avem să facem, să facem o adresă către minister să îşi ia frumos instituţia şi să şi-o ducă în spaţiile libere şi să ne elibereze măcar acum. Domnule Iosib, vă rog să faceţi o adresă către Ministerul Apărării naţionale prin care solicitaţi eliberarea spaţiilor de pe Rozelor, existând în momentul de faţă clădiri ale MapN suficiente unde să îşi asigure spaţii pentru activitate. Eu ştiu că legea ne obligă pe noi, faceţi ce vă spun pentru că m-am săturat de acest joc de-a şoarecele cu pisica. Deci nu are spaţiu D.J.E.P şi Teatrul ARIEL.

D-l consilier Giurgea: Cred că ar fi bine să se facă o analiză la spaţiile cu care noi suntem în litigiu, de exemplu grădiniţa de pe Tuşnad, cu care eram în dispută cu consiliul local şi alte locaţii ale consiliului care sunt aşa…. Noi nu ştim să dăm cu pumnul în masă să luăm ce e al nostru, dar alţii ştiu să ne dea cu pumnul în cap să ne ameţească să ia ce nu e al lor.

D-na preşedinte Lokodi: Ştiu la ce vă referiţi. Tuşnad este întabulat pe Consiliul Judeţean, avem un litigiu cu Primăria Tg.- Mureş, pentru o parte din clădirea Apollo am câştigat procesul şi s-a atacat la Înalta Curte de Casaţie de către primărie, dar sper că nu vom pierde, dar noi foarte multe clădiri a trebuit să eliberăm în urma restituirii şi restabilirii dreptului de proprietate pe baza Legii 10. Dacă se eliberează clădirea de pe Rozelor, colţ cu Eminescu, vom putea realiza acolo un sediu cultural pentru Teatrul ARIEL. Noi nu vrem să pierdem anumite bunuri care sunt proprietatea noastră la S.U.R.M, tocmai pentru ca ulterior să putem asigura sedii pentru instituţiile noastre. În viitor vor exista nişte posibilităţi şi dacă nu reuşim în timpul mandatului, nu păstrăm secret, vom informa pe cei care vor veni pentru a putea continua.

Cu TVR am luat o decizie, cum nu putem face o minune de pe o zi pe alta, pentru că depindem de bugetul naţional, nici ei nu pot . Ei sunt în faza în care au terminat proiectarea, sunt pe parcursul licitaţiei pentru lucrare.

D-l consilier Pokorny: În comuna Bichiş, satul Ozd, a avut loc sâmbăta trecută un eveniment, aniversarea a 10 ani de la începerea activităţii unui centru de îngrijire a toxico-dependenţilor, îndeosebi alcoolici, dar şi alţi dependenţi. Rezultatele îi clasifică cam la acelaşi nivel cu rezultatele obţinute Canada. Am avut onoarea să reprezint Consiliul Judeţean şi am şi menţionat că am subvenţionat această activitate cu o sumă importantă, comisia de asistenţă socială 190 milioane lei vechi, fiind o activitate care încearcă să ajute un lucru important chiar la nivel internaţional. Este o lacună în activitatea socială, eu trebuie să transmit mulţumirile organizatorilor adresate Consiliului Judeţean şi ei se pregătesc să organizeze un simpozion, o conferinţă internaţională şi acum au fost nişte cercetători olandezi şi ei au clasat această activitate la nivelul Canadei. Drumul care leagă intersecţia care duce spre Aţintiş şi Bichiş, este sub orice critică, pe o porţiune de 2 km, nişte găuri în asfalt că ar fi mai bine să fie numai piatră şi este un drum de vreo 4 m lărgime nu de 6, dacă s-ar puteam ne-ar face cinste să îl reparăm.

D-l vicepreşedinte Frătean: Drumul este cuprins în programul de reparaţii pe anul acesta, lărgirea drumului poate în mandatul următor.

D-na preşedinte Lokodi: De aceea este cuprins pe anul acesta cu pietruire pentru că acolo va avea loc o altă aniversare, 100 de ani de la naşterea poetului Horvath Istvan, care va fi un eveniment internaţional şi încă de anul trecut am convenit cu domnul primar că amenajăm şi tocmai de aceea am cuprins anumite fonduri pentru a face drumul circulabil. Bugetul l-aţi votat, aduceţi-vă aminte ce sumă era pentru plombări. Am fost acum 2 săptămâni pe drumul dintre Eremitu – Reghin, într-adevăr sunt nişte gropi că dacă aş intra cu piciorul aş intra până la genunchi. Nici acolo nu se poate circula şi sunt 400m. Noi ştim problemele, le inventariem din plin dar….

D-l vicepreşedinte Frătean: Noi sperăm că la rectificarea anunţată pentru infrastructura de transport, pentru că numai pentru plombări ne trebuie minim 20 miliarde faţă de cei 14,5 care i-am aprobat.

D-na preşedinte Lokodi: Azi am discutat cu doamna Schlievens următorul lucru: băgând banii pe actuala infrastructură care este improprie circulaţiei, este pierdere de bani. Dânsa a zis că ar fi mai bine să proiectăm drumuri noi pe care să putem circula. Pentru că dacă tot peticim drumurile existente şi nu ridicăm de la bază fundaţia, nu o să avem niciodată drumuri bune. Cu toate că ne-a lăudat că faţă de celelalte judeţe din Regiunea 7 CENTRU, noi stăm foarte bine. Am vrut să îi spun că anul trecut am făcut eforturi deosebite, dar dacă nu continuăm şi acum nu e uşor să continuăm pentru că periclităm posibilitatea accesării fondurilor şi plăţii contribuţiilor proprii. Deci analizăm, luăm împrumut sau atragem fonduri pe proiecte.

D-l consilier Radu: Devansarea termenului de înscriere pentru concursul de „cea mai bine gospodărită comună din judeţ” pentru 15 iulie, deoarece numai 8 sunt înscrise până la ora actuală. Eu am mai vorbit cu unii primari, unii nu s-au înscris pentru că au zis că poate se califică ultimii. Noi am zis că vom face un clasament al primilor 3 şi atât, nu comunicăm un clasament cu câţi s-au înscris. Bine ar fi ca liderii politici să mai discute cu primarii că au doar de câştigat. Al doilea punct, pentru bugetul anului 2008 aş propune totuşi să se introducă aerul condiţionat la Consiliul Judeţean, pentru că vedeţi, sunt căldurile acestea mari, clima se încălzeşte, vin delegaţii din alte ţări, şi e altfel cu aer condiţionat, nu e un capăt de ţară să se introducă. Iar în al treilea rând aş propune ca din această comisie care va achiziţiona cele 72 ha să facă parte un specialist din domeniul agriculturii şi care cunoaşte valoarea lor. Eu le cunosc şi ştiu că nu au toate aceeaşi valoare. Dacă nu va merge un specialist, probabil că se vor cere sume care nu reflectă valoarea lor.

D-na preşedinte Lokodi: Comisia nu se votează, completarea comisiei trebuie votată. Putem invita ca şi specialist şi nu trebuie hotărâre. Pe şedinţa viitoare vom analiza, bine domnule Iosib, dacă trebuie o nouă comisie sau putem invita specialiştii. În ce priveşte aerul condiţionat, vă rog să mă credeţi că şi mie îmi e la fel de cald ca şi dvs. Ceea ce a făcut Prefectura cu aerul condiţionat în această clădire este ca o ruptură în inima mea. Este motorul acela imens în curtea interioară, unde am considerat că vom putea organiza mici recepţii, concerte…nimic. Merge ca un tractor. Toată ziua, inclusiv noaptea, nu din când în când. Eu încerc acum ca această instituţie şi clădirea să văd dacă poate să funcţioneze. Iar anul acesta noi nu avem prevederi bugetare, doar la o rectificare eventual, ar trebui să alegem un loc adecvat pentru acel motor, sunt de acord, dar vă spun pregătiţi-vă, faceţi o rinită cum am făcut eu, oriunde merg şi este aer condiţionat după 10 minute eu nu mai pot sta. Eu accept dar haideţi să analizăm dacă este soluţia cea mai bună. Mai bine curent decât aer condiţionat. Putem analiza o anumită investiţie.

Vă doresc un sfârşit de săptămână plăcut, nu uitaţi săptămâna viitoare întâlnirea cu parlamentarii, la revedere.

Şedinţa s-a încheiat la ora 16.30.

Întocmit:Camelia Vlasiu

p. PREŞEDINTE SECRETAR

VICEPREŞEDINTE

Alexandru P. Frătean Ioan Togănel

Văzut: Delia Belean

Director - Viorel Iosib