ROMÂNIA

JUDEŢUL MUREŞ Nr.12425/16.VIII. 2010

CONSILIUL JUDEŢEAN Dosar:IV/C/1

PROCES – VERBAL

al şedinţei ordinare a Consiliului Judeţean

din data de 29 iulie 2010

Lucrările şedinţei s-au desfăşurat în sala mare a Consiliului Judeţean Mureş şi au fost conduse de doamna preşedinte Lokodi Edita Emöke.

Ordinea de zi a şedinţei a fost stabilită prin dispoziţia preşedintelui Consiliului Judeţean nr.197 din 23 iulie 2010 şi a fost publicată în cotidienele locale: „Cuvântul liber”, „ Zi de Zi” şi „Nepujság”.

Din cei 35 de membri ai Consiliului Judeţean, au lipsit domnii: Mora Akos Daniel, Pokorny Vasile Ştefan şi Tatár Bela.

Au fost invitaţi să participe:

· dl Marius Paşcan - prefectul judeţului Mureş

· dl Schmidt Lorand – director, Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Mureş

· dl. Mezei Vasile – director economic, Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Mureş

· dl Vajda Andras – director, Centrul Judeţean de promovare şi Conservare a Creaţiei şi Tradiţiei Populare

· d-na Codruţa Sava, director, Direcţia Judeţeană de Evidenţă a Persoanelor Mureş

· dl. Runcan Ştefan, director, RA AEROPORTUL TRANSILVANIA Tîrgu Mureş

· d-na Nitcs Corbet Maria - reprezentant al SC PROIECT SRL

Doamna preşedinte Lokodi: Bună ziua doamnelor şi domnilor consilieri, v-aş ruga frumos să deschideţi aparatele pentru a face prezenţa. Până acum avem trei colegi lipsă, domnul Tatár, domnul Pokorny a depus o cerere că este plecat în străinătate, precum şi dl Mora Akos. V-aş ruga frumos ca toată lumea să îşi deschidă aparatul, încă odată, pentru că ar trebui să fim 32. Dacă îmi permiteţi, trecem la dezbaterea proiectelor anunţate pe ordinea de zi de astăzi.

Înainte să votăm ordinea de zi, supun la vot aprobarea procesului-verbal al şedinţei din 25 iunie 2010. Sper că toată lumea l-a consultat. Cine este pentru?

Procesul-verbal din data de 25 iunie 2010 se aprobă cu 30 de voturi „pentru”, au lipsit 5 consilieri (Ilyes Toth Alexandru, Mora Akos Daniel, Poruţiu Mihail, Pokorny Vasile Ştefan şi Tatár Bela).

Doamna preşedinte Lokodi: Vă mulţumesc. Pe ordinea de zi apărută prin poşta electronică şi prin mass-media, astăzi am fi avut 8 proiecte de hotărâre. Dar proiectul de hotărâre de la punctul 5 privind arondarea a 5 localităţi la serviciul comunitar de evidenţa persoanelor trebuie retras şi trebuie amânat pentru o şedinţă următoare pentru că nu avem încă avizele de la organul superior din Bucureşti. Astfel, vom vota ordinea de zi cu 7 proiecte de hotărâri aşa cum a fost anunţată, făcând o precizare, cum că la primul proiect de hotărâre avem nevoie de majoritatea consilierilor în funcţie iar la următoarele proiecte de hotărâri avem nevoie de majoritatea consilierilor prezenţi. Cine este pentru aprobarea ordinii de zi?

Ordinea de zi se aprobă cu 31 de voturi „pentru”, au lipsit 4 consilieri (Mora Akos Daniel, Poruţiu Mihail, Pokorny Vasile Ştefan şi Tatár Bela).

1. Proiect de hotărâre privind aprobarea asocierii Consiliului Judeţean Mureş cu SC E.ON GAZ DISTRIBUTIE S.A., în vederea realizării lucrărilor de extindere a conductelor de distribuţie a gazelor naturale pentru alimentarea amplasamentului „Parc auto pentru sporturi cu motor”

Doamna preşedinte Lokodi: Vă mulţumesc. Proiectele de hotărâri au fost discutate în comisiile de specialitate, avem toate avizele necesare de la acele comisii care au discutat materialele. Primul proiect de hotărâre priveşte aprobarea asocierii Consiliului Judeţean Mureş cu S.C. E.ON GAZ DISTRIBUŢIE S.A., în vederea realizării lucrărilor de extindere a conductelor de distribuţie a gazelor naturale pentru alimentarea amplasamentului „Parc auto pentru sporturi cu motor”. După cum ştiţi, am semnat contractul de finanţare pentru această investiţie importantă privind axa programului operaţional regional pentru turism, trebuie să demarăm şi este deja pe site licitaţia pentru executarea lucrărilor dar mai avem şi noi, consiliul judeţean, de făcut nişte investiţii pe lângă astea, şi această conductă de gaz pentru alimentare precum şi construirea unui drum. Comisia tehnico-economică, comisia juridică şi de ordine publică, comisia de servicii publice şi de amenajarea teritoriului au avizat acest proiect de hotărâre care conţine trei articole. Cine doreşte să ia cuvântul.

Domnul consilier Giurgea: Mulţumesc doamna preşedintă, stimaţi colegi, noi am pus o întrebare, eu şi Mihai Poruţiu în şedinţa de comisie dar, desigur, domnul Iosib, foarte corect cum a şi motivat, nu este de specialitate şi nu a putut să ne răspundă, vis-à-vis de proiectul tehnic care urmează să se facă…

Doamna preşedinte Lokodi: Proiectul tehnic s-a avizat de mult în consiliul judeţean…

Domnul consilier Giurgea: … pentru introducerea gazului, dacă poate cineva să ne dea ceva informaţii, vis-à-vis de dimensionarea acestei conducte de gaz.

Doamna preşedinte Lokodi: Proiectul tehnic pentru gaz se va face de către E.ON GAZ, tocmai de aceea ne asociem.

Domnul consilier Giurgea: Deci bine am zis. Când se va face, să se dimensioneze la o cotă care să permită ca secţiune de trecere a unei cantităţi de gaz nu numai cât ne este noua suficient în parcul industrial…

Doamna preşedinte Lokodi: Nu este la parcul industrial.

Domnul consilier Giurgea: La parcul pentru sporturi cu motor.

Doamna preşedinte Lokodi: Păi nu este acelaşi lucru.

Domnul consilier Giurgea: Am făcut o greşeală, mă scuzaţi. Este foarte important pentru că acea zonă pentru noi, consiliul judeţean, sperăm să fie o zonă în care se vor amplasa şi alte obiective, chiar şi obiective turistice. Este o zonă interesantă. Noi facem acum nişte cheltuieli. Ştim care este formula de parteneriat solicitată de E.ON GAZ în competiţie cu noi sau în asociere cu noi şi probabil că având aceste utilităţi, acum gazul iar pe urmă - curentul, şi probabil că în momentul trei, apa, putem că creăm o zonă cu utilităţi la capacităţile de alimentare şi de consum care să acopere şi ceilalţi potenţiali solicitanţi de aceste utilităţi, lucru care nu ştiu dacă legal este posibil, dar, ne putem acorda şi, de ce nu, zicem noi, iarăşi dacă este posibil legal, să recuperăm parte din investiţii şi asta este foarte important.

D-na preşedinte Lokodi: De unde?

D-l consilier Giurgea: De la viitorii solicitanţi de asemenea utilităţi. Şi atunci încă o dată vă spun ca această dimensionare să nu se facă doar pentru necesarul de consum pentru Parcul cu motor ci, să se facă o supradimensionare ca să se poată întâmpla aceste lucruri de care am făcut vorbire şi este un lucru foarte important din punct de vedere tehnic. Mulţumesc.

D-l consilier Mihail Poruţiu: Deci d-na preşedinte, intervenţia era în sensul în care noi ne dorim ca acest parc să devină un pol de dezvoltare în zonă. Dar pe lângă parc, pe teritoriul de acolo care nu este al nostru, cineva va dori să investească, probabil că se va trezi ca peste o pensiune trebuie să tragă 3 km de conductă. Atunci, noi am propus să avem în vedere ceea ce înseamnă o posibilă dezvoltare a zonei astfel încât cei care vor dori să investească acolo, o afacere în turism, restaurante, tot ceea ce înseamnă dezvoltarea zonei, să nu mai fie obligaţi să îşi tragă singuri gazul de la kilometri distanţă pentru că nu vor avea bani să facă acest lucru pentru că ei vor fi, probabil, dezvoltatori mici. Acesta era sensul rugăminţii noastre ca în momentul în care se face proiectul să se aibă în vedere dezvoltarea întregii zone, urmând ca, parte din bani să îi recuperăm din investiţii în momentul în care cineva vine şi se branşează exact aşa cum se întâmplă la blocuri că şi acolo cineva trage conducta de gaz şi ulterior îşi recuperează banii de la ceilalţi. Acesta era sensul intervenţiei.

D-na preşedinte Lokodi: Aţi dorit d-le consilier Havrileţ să luaţi cuvântul?

D-l consilier Havrileţ: Vreau să precizez pentru că cunosc aceste asocieri pe care le face operatorul de sistem de distribuţie, respectiv, E.ON. Aceste asocieri sunt făcute în sensul în care consumatorul, cel care doreşte să se alimenteze cu gaz nu consumă o anumită cantitate de gaz prin care ei să îşi poată recupera investiţia, altfel, operatorul de distribuţie este obligat pe cheltuiala proprie să facă dezvoltarea. La cererea consiliului judeţean s-a făcut un calcul estimativ, cam cât gaz se va consuma, şi au ajuns la concluzia că nu este profitabil pentru ei să facă extinderea iar în acest caz vor să facă o asociere: o parte din cost va fi susţinut de către operatorul de distribuţia, iar cealaltă parte de către cel care doreşte, respectiv Consiliul Județean Mureş. Deci, nu se poate solicita dezvoltarea ulterioară a zonei decât pe baza unui Plan Urbanistic General sau a unui Plan Urbanistic Zonal prin care să precizeze clar, operatorul de distribuţie, cât şi când va consuma zona respectivă şi de aceea, la ora actuală nu se poate solicita decât dacă vrem noi, Consiliul Judeţean, să dezvoltăm o reţea în zona respectivă dar nu se ştie precis pentru cine. În cazul în care, ulterior, va veni cineva care să solicite, acela va face o altă asociere cu operatorul de distribuţie şi se va redimensiona această conductă. Practic, E.ON-ul contribuie cu partea materială iar Consiliul Judeţean, de obicei, cel care doreşte, consumatorul, participă plătind numai partea de execuţie. Deci, conducta efectivă este dată de E.ON şi ei prevăd ca pe viitor să preia şi alte capacităţi.

D-na preşedinte Lokodi: Deci, dacă E.ON ar prevedea aşa cum prevedeţi dvs. şi aşa cum am prevăzut şi noi şi am şi declarat în acest sens că zona se va dezvolta turistic pentru că este normal, dar vedeţi că gândirea noastră cu cea a E.ON-ului nu se potriveşte, iar noi, în momentul de faţă, trebuie să facem infrastructură pentru că altfel nu putem aştepta până ce îi convingem pe cei de la E.ON să facă singuri această investiţie pentru că va merita.

Supun la vot proiectul de hotărâre. Cine este pentru?

Articolul 1 se aprobă cu 32 voturi „pentru”, 3 au lipsit (Mora Akos Daniel, Pokorny Vasile Ştefan şi Tatár Bela).

Articolul 2 se aprobă cu 32 voturi „pentru”, 3 au lipsit (Mora Akos Daniel, Pokorny Vasile Ştefan şi Tatár Bela).

Articolul 3 se aprobă cu 32 voturi „pentru”, 3 au lipsit (Mora Akos Daniel, Pokorny Vasile Ştefan şi Tatár Bela).

Hotărârea în întregime se aprobă cu 32 voturi „pentru”, 3 au lipsit (Mora Akos Daniel, Pokorny Vasile Ştefan şi Tatár Bela).

2. Proiect de hotărâre privind aprobarea planului de restructurare/închidere a instituţiilor rezidenţiale pentru persoanele cu handicap din judeţul Mureş

D-na preşedinte Lokodi: Aş dori să precizez din capul locului că nu este vorba de închiderea unor spaţii pentru persoane vârstnice, cum a apărut azi în presă, ci este vorba de închiderea ultimului centru de la Zau de Câmpie pentru copii, care funcţiona până acum în Castelul Apor şi de unde copiii trebuie să iasă şi să meargă în case rezidenţiale.

Acest proiecta fost avizat de Comisia tehnică, juridică, culturală şi cea de servicii publice. Dacă nu doreşte nimeni să ia cuvântul, supun la vot proiectul de hotărâre.

Articolul 1 se aprobă cu 32 voturi „pentru”, 3 au lipsit (Mora Akos Daniel, Pokorny Vasile Ştefan şi Tatár Bela).

Articolul 2 se aprobă cu 31 voturi „pentru”, 1 nu a votat ( Kakasi Alexandru), 3 au lipsit (Mora Akos Daniel, Pokorny Vasile Ştefan şi Tatár Bela).

Hotărârea în întregime se aprobă cu 32 voturi „pentru”, 3 au lipsit (Mora Akos Daniel, Pokorny Vasile Ştefan şi Tatár Bela).

3. Proiect de hotărâre privind modificarea structurii organizatorice, statului de funcţii şi Regulamentului de organizare şi funcţionare ale Direcţiei Generale pentru Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Mureş

D-na preşedinte Lokodi: Acest proiect de hotărâre a fost dezbătut de toate comisiile de specialitate şi a fost avizat favorabil.

Articolul 1 se aprobă cu 31 voturi „pentru”, 1 nu a votat ( Moldovan Teofil), 3 au lipsit (Mora Akos Daniel, Pokorny Vasile Ştefan şi Tatár Bela)

Articolul 2 se aprobă cu 32 voturi „pentru”, 3 au lipsit (Mora Akos Daniel, Pokorny Vasile Ştefan şi Tatár Bela).

Articolul 3 se aprobă cu 32 voturi „pentru”, 3 au lipsit (Mora Akos Daniel, Pokorny Vasile Ştefan şi Tatár Bela).

Hotărârea în întregime se aprobă cu 32 voturi „pentru”, 3 au lipsit (Mora Akos Daniel, Pokorny Vasile Ştefan şi Tatár Bela).

4. Proiect de hotărâre privind aprobarea rezultatului final al concursului de proiecte de management pentru ocuparea postului de director-manager al Centrului Judeţean de Conservare şi Valorificare a Tradiţiei şi Creaţiei Populare Mureş

D-na preşedinte Lokodi: Şi acest proiect de hotărâre a fost avizat favorabil de toate comisiile de specialitate.

D-l consilier Giurgea: Mulţumesc. Grupul nostru de consilieri a avut o discuţie zilele trecute şi chiar şi azi şi probabil că în prima şedinţă sau oricum, foarte curând, vrem să avem o abordare privind aceste instituţii de cultură din subordinea Consiliului Judeţean, o abordare mult mai eficientă privind costurile, legat de ceea ce se întâmplă azi, ce emană de la Guvernul României şi vine spre noi, privind reducerea costurilor. Un proiect de management centralizat pentru toate unităţile de cultură pentru ca să nu mai avem şapte sau unsprezece conduceri şi cu atâţia contabili-şefi, directori şi salarii, ci, să avem un centru care să coordoneze şi să dirijeze partea de management. Sigur, nu am avut nici o clipă în gând şi nu avem de gând să reducem vreo instituţie pentru că sunt importante că de aia le avem şi le întreţinem. În acest sens, v-aş ruga mult, pe dvs., personal, în numele grupului nostru şi sigur, aparatul Consiliului Judeţean ca în timpul imediat următor să ne pună la dispoziţie tot ce vom solicita vis-a-vis de acest demers pe care îl considerăm unul mult mai bun decât ceea ce există azi ca formă de organizare, de conducere sau de urmărire şi de control al activităţii. Mulţumesc

D-na preşedinte Lokodi: Supun la vot proiectul de hotărâre.

Articolul 1 se aprobă cu 32 voturi „pentru”, 3 au lipsit (Mora Akos Daniel, Pokorny Vasile Ştefan şi Tatár Bela)

Articolul 2 se aprobă cu 32 voturi „pentru”, 3 au lipsit (Mora Akos Daniel, Pokorny Vasile Ştefan şi Tatár Bela).

Articolul 3 se aprobă cu 32 voturi „pentru”, 3 au lipsit (Mora Akos Daniel, Pokorny Vasile Ştefan şi Tatár Bela).

Hotărârea în întregime se aprobă cu 32 voturi „pentru”, 3 au lipsit (Mora Akos Daniel, Pokorny Vasile Ştefan şi Tatár Bela).

5. Proiect de hotărâre privind aprobarea documentaţiei tehnice şi a indicatorilor tehnico-economici ai investiţiei „Pod de beton armat peste Valea Şaeş pe DJ 106, limită jud.Sibiu – Apold – Sighişoara (DN 13), km 87+164 jud. Mureş”

D-na preşedinte Lokodi: Este vorba de două poduri. S-a făcut primul studiu pentru podul care era mai degradat pentru că la începutul anului când am lansat acest studiu de fezabilitate nu se prevedea că vom avea bani pentru construirea deodată, a două poduri şi de aceea specialiştii de la Consiliul Judeţean s-au deplasat la faţa locului şi au întocmit un referat. Astfel, podul cel mai grav avariat a intrat în prima fază, urmând ca anul viitor să continuăm şi să facem şi podul următor. Aceste două poduri sunt la o distanţă foarte mică pe acest râu.

Aveţi acum în faţa dvs. primul studiu pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici. Proiectul de hotărâre a fost aprobat de Comisia tehnică, de cea de amenajare a teritoriului, cea de servicii publice, Comisia juridică şi de cea de agricultură.

D-l consilier Balogh Iosif: Mulţumesc. Stimaţi colegi, stimaţi invitaţi. Am o propunere. Având în vedere că motivul neexecutării unor proiecte atât în anul 2009 când am avut prevăzute trei poduri la care nu s-a putut realiza proiectarea din cauza unor lucruri obiective, eu aş propune ca pe lângă Direcţia de Drumuri să înfiinţăm un serviciu de proiectare intern şi asta fiindcă ştim că, anul trecut, exact 50 de miliarde din acest capitol s-au pierdut pentru reparaţia podurilor. În judeţul Mureş sunt poduri care, ca şi acesta care acum trebuie refăcut, sunt de peste 100 de ani şi sunt şi peste 100 de poduri şi lucrul acesta îl poate confirma d-l inginer Magos Gyozo care este proiectant în drumuri de beton armat şi poate să confirme şi dânsul acest lucru. Având în vedere că procedurile de licitaţie şi participarea unor societăţi sau firme de proiectare este foarte greoaie, dacă luaţi de bun, în viitor să se înfiinţeze acest serviciu de proiectare pentru că şi la drumuri dacă trebuie făcut un covor pentru acesta trebuie realizat proiect; dacă trebuie reparat un podeţ sau sunt nişte lucrări accidentale, avem nevoie de proiect. Eu zic că noi am câştiga foarte mult dacă acest serviciu de proiectare ar funcţiona pe lângă direcţie. Mulţumesc mult.

D-l consilier Radu Mircea: Mulţumesc. Uitându-mă în bugetul pe anul 2010 pentru drumuri am văzut că din cele 14 milioane şi ceva, azi, 29 iulie, s-au cheltuit numai 2 milioane de lei, adică, un procent de 20%. Totuşi mă gândesc că la ora actuală avem foarte puţin realizat mai ales că mai avem doar o lună de vară şi vine toamna şi lucrările se fac aşa cum se fac. Părerea mea este că va trebui să impulsionăm folosirea acestor bani pentru că dacă nu ar fi bani am spune, bine, că nu sunt, dar nu se poate acum când avem aceşti bani, aşa cum sunt ei, puţini pentru că eu îmi amintesc că acum vreo 5 sau 6 ani, pe lângă buget, am mai cheltuit încă 150 de miliarde de lei în banii vechi şi am reuşit să facem drumurile judeţene pe care umblăm şi acum de vreo 4 sau de 5 ani. Nu ştiu acum de ce nu se poate. Atunci am realizat şi acum nu mai realizăm. Probabil că cineva trebuie să mă lămurească. Mă uit la pietruirea drumurilor unde avem o sumă de 1000 şi ceva ….

D-na preşedinte Lokodi: Nu aţi învăţat bine lecţia.

D-l consilier Radu Mircea: .. şi din aceştia nu s-a folosit nici un ban, d-na preşedinte. Părerea mea e că va trebui să impulsionăm şi nu o luaţi în nume de rău că nu dvs. sunteţi cea care nu ar vrea dar cineva ne împiedică, aşa că haideţi să dăm la o parte acest lucru care ne împiedică pentru că dacă mergeţi pe drumul de la Tăureni la Luduş, care e ciuruit, … ştiţi cine a folosit cuvântul acesta de ciuruit? Deci, nu se mai poate circula pe acest drum.

D-na preşedinte Lokodi: Nu numai pe acolo umblaţi?

D-l consilier Radu: Nu, eu mai merg şi pe drumul de Sîncrai.

D-na preşedinte Lokodi: Mergeţi şi pe partea Nirajului şi să vedeţi că tot aşa este.

D-l consilier Radu: D-na preşedinte, eu sunt din zona de câmpie şi nu spun că nu e şi acolo, dar vedeţi ce este şi la Sîncrai. A făcut Citadin-ul acolo nişte plombări ..

D-na preşedinte Lokodi: Vă rog nu daţi nume de firme pentru că nu suntem la momentul de publicitate.

D-l consilier Radu: Să vedeţi ce au făcut acolo cu plombările. Mie îmi sare plomba din măsea. Scuzaţi-mi expresia, dar ăsta e adevărul. Haideţi, cine se ocupă, să facă calitate. Nu o luaţi în nume de rău, d-na preşedinte.

D-na preşedinte Lokodi: D-l consilier Poruţiu, cumva intraţi în Agenda 2009?

D-l consilier Poruţiu: Nu, d-na preşedinte, noi acolo primim numai sub 75 de ani. D-na preşedinte, lăsând orice glumă la o parte, m-am uitat şi eu pe această situaţie şi de exemplu, la plombările de vară, şi vara imediat se termină, din 2 milioane jumătate de RON sunt cheltuiţi doar un milion şi două sute. Deci, într-adevăr trebuie să facem ceva. Acum, sigur, pot apărea discuţii şi eu sunt convins că toată lumea îşi face treaba în Consiliul Judeţean şi sunt convins că sunt probleme obiective pentru care apar aceste întârzieri, dar şi intervenţiile celor doi colegi, Balogh şi Radu au fost intervenţii binevoitoare şi care aduc nişte chestii pozitive. Într-adevăr aici avem o problemă şi să ştiţi că nu ne-ar deranja dar şi pe noi ne sesizează oamenii din judeţul Mureş care ne spun: „Domnule, începeţi plombările de vară în luna iulie?” Deci chiar este o problemă obiectivă care trebuie să ne aplecăm asupra ei. Cunosc mecanismul prin care se contestă lucrările, cunosc mecanismul prin care unii au tot interesul să întârzie lucrările şi să arate că noi nu ne facem treaba, dar va trebui să găsim o soluţie pentru aceste probleme pentru că oamenii nu ne întreabă despre licitaţiile contestate.

D-na preşedinte Lokodi: Despre licitaţii e vorba? Că sunt contestate?

D-l consilier Poruţiu: D-na preşedinte, eu repet, ştiu că sunt probleme obiective dar pe noi oamenii nu ne întreabă….

D-na preşedinte Lokodi: Şi atunci de ce faceţi această interpelare, dacă ştiţi că sunt motive obiective?

D-l consilier Poruţiu: Da, dar trebuie să găsim soluţii.

D-na preşedinte Lokodi: Sunteţi consilier judeţean…. Nu mai faceţi declaraţii politice să arate bine pe sticlă.

D-l consilier Poruţiu: Declaraţiile politice le facem separat.

D-na preşedinte Lokodi: Dacă ştiţi că au fost contestaţii, atunci trebuie să ştiţi că legea se respectă la Consiliul Judeţean şi dacă au fost contestaţii pe două loturi, de aceeaşi firmă, şi noi nu am putut demara încheierea contractelor, atunci mergeţi la firma aceea care a făcut contestaţie şi la celelalte firme şi aflaţi de ce ne-a stopat în demararea lucrărilor.

D-l consilier Poruţiu: D-na preşedinte, să nu intrăm în amănunte. Vă dau şi soluţia atunci ca să spunem că facem şi administraţie.

D-na preşedinte Lokodi: Spuneţi-mi care e soluţia.

D-l consilier Poruţiu: Contract-cadru multianual în aşa fel încât ..

D-na preşedinte Lokodi: Asta dorim să facem anul acesta. Exact.

D-l consilier Poruţiu: Aţi văzut?

D-na preşedinte Lokodi: Fiecare a încheiat deja un contract–cadru pe trei ani. Trebuie să spun, cu surprindere, celor care nu au prins anul acesta lucrări, că vor rămâne timp de trei ani, fără.

D-l consilier Poruţiu: Şi atunci va veni lumea să vă întrebe de ce nu le-aţi făcut de anul trecut. De asta v-am spus că trebuie să găsim soluţii.

Dna preşedinte Lokodi: Anul trecut nu a fost forma agreată.

D-l consilier Poruţiu: Contractele multianuale se fac de mai mulţi ani. Eu vreau să înţelegeţi sensul acestei interpelări în sens pozitiv, şi să vă semnalez că problema este reală şi că trebuie să facem ceva pentru ea.

D-na preşedinte Lokodi: Deci, dacă aţi fi atent, aţi vedea contractele, sunt cadru de trei ani, întreţinere pe timp de vară şi de iarnă de aceleaşi firme. Contractele pe tronsoane se vor încheia în raport cu bugetul existent la Consiliul Judeţean. Văd că în domeniul economic s-a scăpat această mică, mică, mică dar atât de importantă prevedere contractuală. Contractul este pe trei ani şi nu pe şase ani. Da? Atunci de ce mai faceţi interpelare?

D-l consilier Poruţiu. D-na preşedinte, atunci tăcem şi trecem în Regulament că nu mai avem voie să vorbim.

D-l consilier Giurgea: Dna preşedinte, astăzi nu sunteţi într-o dispoziţie prea bună şi chiar nu vreau să vă enervez nici eu şi nici unul dintre noi. Am constatat asta. Dar ce să faci, nu în fiecare zi plouă ci, mai vedeţi, că este şi soare afară. Situaţia este în felul următor. În primul rând eu sunt foarte nemulţumit şi dvs. ştiţi că era o solicitare personală a fostului nostru coleg consilier, actualmente primarul comunei Vânători, să facem procedurile cât se poate de repede privind demararea lucrărilor. Banii au fost alocaţi în şedinţa trecută pentru reabilitarea DJ Mureni-Archita. Acolo se întâmplă un fenomen interesant, fiind foarte mulţi saşi, şi nu ştiu dacă am spus-o în plen dar vă spun în două cuvinte, a fost cel mai falnic sat săsesc din Transilvania. Când mergeau la reuniunile săseşti, saşii din Archita erau în primul rând. Acel sat s-a pus un pic pe picioare, prin grija primarului şi a Primăriei şi vin foarte mulţi săteni. Drumul nu l-am putut face şi este catastrofal pe anumite porţiuni şi asta pentru că procedura de licitaţie pentru atribuire a mers foarte încet şi a mers încet şi de la noi.

D-na preşedinte Lokodi: Asta este. Acestea sunt termenele.

D-l consilier Giurgea: Da, dar, nu se poate face nimic?

D-na preşedinte Lokodi: Şi ce doriţi, să fac ilegalități?

D-l consilier Giurgea: Nu, d-na preşedinte. Deci, aparatul Consiliului Judeţean…

D-na preşedinte Lokodi: Dar nu aparatul este de vină pentru termenele care trebuie respectate.

D-l consilier Giurgea: Să înţeleg că se pune pe SEAP?

D-na preşedinte Lokodi: Da.

D-l consilier Giurgea: Şi vă întreb, nu se putea pune mai repede?

D-na preşedinte Lokodi: Nu, pentru că trebuia făcut caietul de sarcini şi celelalte şi d-le consilier, în condiţiile în care din martie am scos plombările la licitaţie, şi din martie abia în această săptămână se vor încheia termenele pentru că sunt firme care contestă şi de două ori anumite licitaţii, până la Bucureşti, până la Agenţia Naţională a Contestaţiilor. Vine primarul în una iunie şi îmi spune: „ D-na preşedinte, ştiţi noi avem în luna iulie Zilele Architei şi vă rog să mă ajutaţi să pietruim tronsonul acesta”. Şi am spus: „Da, d-le primar, o să vă ajutăm, dar trebuie scos la licitaţie că nu este de doi lei şi licitaţia trebuie respectată”. Şi acum suntem în faza în care se licitează.

D-l consilier Giurgea: Da, d-na preşedinte. Ilegalităţi, cu siguranţă, nu vă cerem noi consilierii să faceţi şi ştiind formaţiunea dvs. juridică, nu o faceţi. Dar un pic de rapiditate şi de viteză în încheierea actelor şi eu am constat acest lucru…

D-na preşedinte Lokodi: La Direcţia Apelor se face mai rapid?

D-l consilier Giurgea: Foarte rapid.

D-na preşedinte Lokodi: Wow! Altă legislaţie. Altă ţară.

D-l consilier Giurgea: Vă spun eu precis că din momentul în care am demarat o lucrare în patru zile e gata caietul şi în şase zile se face atribuirea pe SEAP, maxim.

D-na preşedinte Lokodi: Învăţaţi-ne şi pe noi.

D-l consilier Giurgea: Vă învăţăm şi chiar, sincer, putem să facem schimb de experienţă şi nu de maniera de a învăța, ci, de a lua binele dintr-o parte şi din alta.

D-na preşedinte Lokodi: OK.

D-l consilier Giurgea: Vis-a-vis de lucrările de drumuri, ce să mai vorbim, nemulțumirea este foarte mare, şi am spus-o şi la televizor, nu o dată, dar o mai spun încă o dată şi în plen ca să se înregistreze. De ce drumul european E 60 care e făcut de 10 ani nu trebuie plombat?

D-na preşedinte Lokodi: Întrebaţi colegii dvs. investitori.

D-l consilier Giurgea: Păi vă spun eu de ce. Sigur că problema este şi la noi, la Consiliul Judeţean, prin ceea ce înseamnă echipa de recepţie şi mai ales echipa de recepţie din timpul derulării lucrărilor şi această echipă de recepţie sau, dacă vreţi, noi o numim, în mod mai apropiat, echipă sau firmă de consultanţă, care, ştiţi că era una din Franţa, lua probe şi de la ieşirea maşinii cu materia primă : ciment, asfalt, din staţie. D-na preşedinte, nu trebuie să oftăm că dăm bani degeaba în fiecare an, în loc să facem un drum care să ţină cinci sau zece ani.

D-na preşedinte Lokodi: De ce ridicaţi tonul?

D-l consilier Giurgea: Nu ridic tonul. Vă spun eu ce se întâmplă.

D-na preşedinte Lokodi: De când sunteţi director, ridicaţi tonul.

D-l consilier Giurgea: Auleu, sincer îmi cer scuze dar eu nu am ridicat tonul şi mai ales la dvs. care ştiţi că vă stimez. Uite, am dus microfonul la gură şi atunci vi se pare că am strigat. D-na preşedinte, situaţia e în felul următor şi eu am spus de mult când nu eraţi dvs. preşedinte, de ce nu apelăm la firme de consultanţă pe lucrările executate de Consiliul Judeţean care să stea dumnezeieşte pe lângă executanţi ca să facă lucrarea cum trebuie? De ce mergem cu lucrări evaluate tehnic în caietul de sarcini, de experţi care costă bani?

D-na preşedinte Lokodi: Pentru că firma de consultanţă nu vine pentru un pupic să lucreze. Nu lucrează cu 3000 lei ca preşedintele Consiliului Judeţean, ci, lucrează cu mii de euro iar bugetul Consiliului Judeţean din păcate nu îşi permite acest lucru.

D-l consilier Giurgea: D-na preşedinte, iar intrăm în detalii şi nu vreau acest lucru.

D-na preşedinte Lokodi: Intrăm în domeniul în care vreţi dvs. să alunece lucrurile.

D-l consilier Giurgea: V-am spus eu. Ia calculaţi cât costă să faci un drum de 7 ori în zece ani sau să îl faci doar o dată în zece ani şi vedeţi atunci cât costă firma de consultanţă. Deci, vis-a-vis de drumuri, d-na preşedinte avem o mare problemă pe care dvs., cu siguranţă, în acest mandat, încă de doi ani, pe care îl aveţi ca preşedinte, şi noi ca şi consilieri, probabil, o veţi aborda, aşa cum vă cunosc, pe o notă mult mai serioasă, de urmărire a lucrărilor, nu de recepţie făcută din maşină şi masa pregătită la restaurantul din deal. Mulţumesc.

D-l consilier Havrileţ: Pentru să suntem la capitolul drumuri aş fi vrut să vorbesc numai la sfârşit dar dacă s-a vorbit şi despre alte porţiuni de drum decât ceea ce aveam de votat, ieri am fost solicitat în zona Viişoara- Coroisânmărtin-Zagăr, de către locuitorii de acolo pentru că există finanţare, este un drum care a început să se facă printr-un program POS REGIO, este vorba de DJ dintre Dumbrăveni şi Coroisînmărtin…

D-na preşedinte Lokodi: Ştiu, cunosc mai bine decât ceilalţi.

D-l consilier Havrileţ: Deci, acest drum s-a început dar formaţia sau constructorul a părăsit lucrările.

D-na preşedinte Lokodi: Nu le-a părăsit.

D-l consilier Havrileţ: Lucrările realizate până acum sunt afectate de viiturile şi de ploile din ultima vreme şi îmi fac datoria de ales local pentru a semnala acest fapt.

D-na preşedinte Lokodi: Mai mergeţi şi dvs. pe tronson şi vedeţi că se lucrează şi nu mai plecaţi urechile la diferite poveşti. Deci, lucrarea se continuă şi sunt fonduri europene. Luni, dacă doriţi, la ora 11 vă aştept la mine în birou la o discuţie proiectant-executant, dacă chiar vă interesează DJ 142, vin şi reprezentanţii de la minister. Se lucrează şi se va executa.

D-l consilier Poruţiu: Să ştiţi că d-l Havrileţ este membru al Agendei 2009. Am vrut doar să vă informez.

D-na preşedinte Lokodi: Nici o problemă. Agenda 2009 este ajutorul de nădejde al Consiliul Judeţean.

Pot să trec la vot? Supun la vot proiectul de hotărâre. Cine este pentru?

Articolul 1 se aprobă cu 31 voturi „pentru”, 4 au lipsit (Bândea Eugen, Mora Akos Daniel, Pokorny Vasile Ştefan şi Tatár Bela)

Articolul 2 se aprobă cu 31 voturi „pentru”, 4 au lipsit (Bândea Eugen, Mora Akos Daniel, Pokorny Vasile Ştefan şi Tatár Bela)

Hotărârea în întregime se aprobă cu 31 voturi „pentru”, 4 au lipsit (Bândea Eugen, Mora Akos Daniel, Pokorny Vasile Ştefan şi Tatár Bela)

6. Proiect de hotărâre privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investiţie „Reorganizare fluxuri cu extindere aerogară internă pentru zboruri NON-SCHENGEN

D-na preşedinte Lokodi: Şi acest proiect a fost discutat în toate comisiile de specialitate ale Consiliului Judeţean şi avizat favorabil.

D-l consilier Giurgea: Mulţumesc, d-na preşedinte. Situaţia este în felul următor, din punctul meu de vedere şi cunosc foarte bine situaţia de la Aeroport. Şi să nu uit, la urmă, să vă întreb ceva vis-à-vis de solicitarea Consiliului Judeţean Cluj.

D-na preşedinte Lokodi: Aveţi materialul primit prin poşta electronică.

D-l consilier Giurgea: Această extindere a Aerogării Aeroportului Transilvania, sigur vis-à-vis de normele europene Schengen, de fluxul extern, sunt normale, dar vreau să vă întreb.

D-na preşedinte Lokodi: Cum sunt? Nu vă supăraţi dar sala are ecou şi nu aud foarte bine ce se vorbeşte în sală.

D-l consilier Giurgea: Vedeţi, de aia vorbesc cu microfonul aproape de gură. Să ştiţi că de când sunt director la Apele Române, sunt mult mai calm decât dvs. care sunteţi preşedinte ales uninominal.

D-na preşedinte Lokodi: Serios nu înţeleg. Are sala ecou. Şi nu pune microfonul atât de aproape de gură că nu se aud cuvintele cum trebuie.

Dl consilier Giurgea: D-na preşedinte, cred că ar trebui să facem cu toţii un exerciţiu.

D-na preşedinte Lokodi: Hai aici să vezi cum se aude.

D-l consilier Giurgea: Aveţi dreptate. Situaţia este în felul următor. Noi nu am ştiut de aceste lucruri în momentul în care am făcut lucrările la Aeroport? Nu întreb cu răutate, întreb foarte serios.

D-na preşedinte Lokodi: Serios nu am ştiut. Nu se punea pe atunci problema.

D-l consilier Giurgea: Bun, pentru că o să vedeţi ce costuri, ce bulversări de trafic vor fi.

D-na preşedinte Lokodi: Deci, d-le Giurgea, atunci nu se punea problema, ca noi, odată cu venirea Zonei Schengen aici la graniţa României, trebuie să avem alte condiţii. Deci, nimeni nu m-a informat. Anul trecut şi dvs. aţi fost prezenţi la discuţii şi s-a aflat că trebuie să amenajăm zona Schengen. Trebuie să vă spun că şi eu am tratat cu uşurinţă şi atunci l-am întrebat pe d-l Runcan dacă ne costă mult şi el mi-a spus „ D-na preşedinte, avem această parte internă, aici amenajăm, facem şi cealaltă zonă europeană şi scoatem CHECK IN şi totul şi se va folosi partea asta şi mai trebuie să facem un tunel.” Ca acum o săptămână să mă trezesc cu acest proiect şi tot aşa de naivă am fost ca şi dvs. şi am întrebat alaltăieri când am văzut, ca şi dvs. acest proiect, că de ce? Şi mi s-a spus că acestea sunt normele de la vamă, de la frontieră, de la siguranţă şi aşa se cere.

D-l consilier Giurgea: Sigur este un lucru pe care trebuie să îl facem, că nu sunt de discutat PRO sau CONTRA, dar este o chestiune care pur şi simplu ne bulversează.

D-na preşedinte Lokodi: Şi eu tot aşa spun. Iarăşi 20 de miliarde? Am spus, dacă ştiam noi acum 6 ani că ne va costa aproape 100 de miliarde de lei, puteam să ne apucăm de la zero să facem ceva modern. Cred că la Sibiu nu a costat mai mult de 160 miliarde lei toate partea nouă.

D-l consilier Giurgea: Şi ai au zonă NON Schengen?

D-na preşedinte Lokodi: Ei au, da.

D-l consilier Giurgea: Nu ştiu. Aici este o chestiune care chiar că mă depăşeşte şi care mă deranjează enorm şi probabil că nu numai pe mine.

D-na preşedinte Lokodi: Suntem doi deja.

Dl consilier Giurgea: Forma şi modalitatea asta de a construi, de a peteci, de a mai bulgări ca şi pe vremuri casele ţărăneşti de pământ, nu sunt lucruri care să ne caracterizeze la nivelul unei asemenea instituţii în judeţul Mureş. Şi întrebarea de care am zis să nu uit. S-a făcut o solicitare din partea Consiliului Judeţean Cluj pentru a intra într-o asociere cu Aeroportul Transilvania din Tîrgu Mureş?

D-na preşedinte Lokodi: D-l Giurgea, dă-mi voie să fiu un pic mai distractivă că m-am enervat destul.

D-l consilier Giurgea: Vă promit că nu mai întreb nimic pentru că v-am văzut că zâmbiţi. La nici un punct, deşi am vrut să mai întreb ceva.

D-na preşedinte Lokodi:Cred că datorită preocupărilor multiple de la Apele Române nu ai reuşit să urmăreşti presa.

Dl consilier Giurgea: Nu am urmărit presa dar eu aş vrea să spuneţi dvs.

D-na preşedinte Lokodi: OK. Acum două săptămâni am primit o scrisoare din partea Consiliului Judeţean Cluj prin care ni s-a solicita să intrăm într-un parteneriat pentru dezvoltarea Aeroportului regional. Sunt multiple posibilități înşirate în scrisoare şi am aflat şi eu, pentru prima dată, de la mass-media despre existenţa ei şi ulterior am primit-o prin poştă. Posibilităţi de asociere între două instituţii publice cu două regii autonome, posibilitatea unei construcţii comerciale sau în cazul în care noi am gândi să privatizăm Aeroportul, există posibilitatea de a cumpăra acţiuni de către Cluj şi Aeroportul Tg Mureş Transilvania să fie condus managerial de Aeroportul din Cluj. Noi am convocat o şedinţă a preşedinţilor de partide şi am avut o discuţie. Toată lumea a fost de părere că un parteneriat cu Clujul este binevenit. Cele două aeroporturi, la o distanţă de 66 km pot să se dezvolte împreună şi unul să îl ajute pe celălalt. Cel din Cluj să fie un Airport City deci pentru oraş, iar cel din Tîrgu Mureş să se dezvolte pe viitor ca un aeroport regional. Cu toţii au afirmat că Tîrgu Mureş-ul nu trebuie să devină o anexă a Aeroportului din Cluj ci, într-un parteneriat, cel puţin în condiţii egale, să intrăm în discuţii şi să vedem cum vom putea noi să depunem un proiect pentru dezvoltarea Aeroportului Transilvania la POS care se pare că va fi lansat în luna septembrie sau octombrie anul acesta. În acest sens a fost numit un grup de lucru format din: d-l Runcan, d-l Kolozsvari, dl Paul Cosma- pentru construcţia juridică a parteneriatului şi subsemnata, care ne vom duce la sfârşitul lunii august la Cluj la o primă discuţie. Ieri am avut o discuţie telefonică cu d-l Tişe şi ne-am înţeles ca această primă vizită va avea ca scop vizitarea în amănunţime a Aeroportului Cluj în ceea ce priveşte o vizionare a fluxurilor, a modului de funcţionare de acolo, după care, în luna septembrie vor veni cei de la Cluj aici în Tîrgu Mureş şi vor vedea şi ei ce este posibil aici în judeţul Mureş şi după care ne vom gândi. Normal, între timp, juriştii să lucreze să vedem cu ce propunere venim în faţa dvs., a Consiliului Judeţean Cluj şi ce modalitate de parteneriat vom hotărî împreună. Deci este încă mult de lucru şi totul este doar în faza de pregătire, însă, cert este că pentru un proiect european va arăta mult mai bine dacă vor fi mai mulţi parteneri, chiar mai mulţi decât Mureşul şi Clujul pentru că atunci aceasta va însemna într-adevăr un Aeroport regional gândit pentru dezvoltarea regiunii şi nu vor fi în România multe aeroporturi regionale. Vor fi unul în Moldova, unul în Transilvania şi unul eventual în sud şi în zona Constanţei.

În momentul de faţă, situaţia că noi avem studii de fezabilitate deja în formă finală, că avem terenuri cumpărate, pentru care trebuie să vă mulțumesc că aţi fost de acord şi am reuşit să facem aceste investiţii în terenuri şi nu mai trebuie să începem de la zero, ne poziţionează în această situaţie de a putea discuta, de a avea susţinere politică, şi, normal, având în vedere că Clujul este acel centru universitar, economic, care face, în momentul de faţă, să fie primul oraş din Transilvania, nu putem nega importanța Clujului şi chiar o să incumbe în mod pozitiv balanţa în care proiectul nostru să fie apreciat la nivelul Bruxelles-ului pentru a putea face acest Aeroport. Şi apoi proporţiile, managementul, cine?, cu cât?, este de domeniul viitorului. Important a fost primul pas de acceptare a parteneriatului. Nu mai trebuie să citiţi nici scrisoarea d-lui Runcan, care va trimis o scrisoare de vreo şase pagini la fiecare consilier, nici să revedeţi presa unde apare că vrem să vindem aeroportul, dar nu se poate pentru că este domeniul public. Deci, parteneriatul trebuie să fie un parteneriat a două administraţii sau trei, sau patru sau chiar cinci administraţii publice judeţene pentru că poate veni alături de noi: Harghita, Bistriţa, până în Maramureş putem merge cu parteneriatul pentru că şi Clujul are judeţe limitrofe. Important ar fi ca să construim un drum rapid şi din aceste cheltuieli care ar însemna să facem un aeroport de la zero, dezvoltarea Tîrgu Mureşului este foarte uşoară. Decât să facem o investiţie pornind de la zero, în aceleaşi cheltuieli, am putea face un drum rapid între cele două aeroporturi şi în 40 de minute să poţi ajunge dintr-o parte în alta. În afară de autostradă mai facem un drum rapid. Ne încadrăm în buget.

Pot trece la vot?

Supun la vot proiectul de hotărâre. Cine este pentru?

Articolul 1 se aprobă cu 29 voturi „pentru”, 1 abţinere ( Pop Aurel Mircea), 1 nu a votat (Balogh Iosif), 4 au lipsit (Bândea Eugen, Mora Akos Daniel, Pokorny Vasile Ştefan şi Tatár Bela)

Articolul 2 se aprobă cu 29 voturi „pentru”, 1 abţinere ( Pop Aurel Mircea), 1 nu a votat (Balogh Iosif), 4 au lipsit (Bândea Eugen, Mora Akos Daniel, Pokorny Vasile Ştefan şi Tatár Bela)

Hotărârea în întregime se aprobă cu 28 voturi „pentru”, 1 abţinere ( Pop Aurel Mircea), 2 nu au votat (Balogh Iosif, Ferenţ Tiberiu), 4 au lipsit (Bândea Eugen, Mora Akos Daniel, Pokorny Vasile Ştefan şi Tatár Bela)

D-na preşedinte Lokodi: De altfel, această scrisoare cu privire la aeroport şi chiar vă rog să o citiţi, ea se află în poşta dvs. electronică şi merită să o citiţi. Mai avem şi o altă informare şi avem chiar şi scrisoarea trimisă pentru că eu am cerut să vi se trimită şi scrisoarea d-lui Alin Tişe, preşedintele Consiliului Judeţean Cluj. Merită să le vedeţi că se face o retrospectivă cu ani în urmă ce s-a întâmplat şi să ne aplecăm asupra problemelor cu multă atenţie şi să avem o poziţie comună, de parteneriat cu Clujul pentru că ne avantajează, nu ne dezavantajează şi dacă se dezvoltă Aeroportul Tîrgu Mureş, indiferent sub ce management, sub ce construcţie juridică, important e că aparţine judeţului Mureş.

7. Proiect de hotărâre pentru aprobarea avizelor date de Comisia de amenajarea teritoriului şi de urbanism de pe lângă Consiliul Judeţean Mureş

D-na preşedinte Lokodi: Acest proiect a fost discutat în comisiile de specialitate ale Consiliului Judeţean şi avizat favorabil. Dacă cineva doreşte să ia cuvântul? Câte avize aţi dat pentru exploatare fluviu Mureş?

D-l consilier Giurgea: Vreau să vă răspund. De când sunt la Apele Române, nu ştiu câte avize s-au dat, ele sunt foarte multe şi Mureşul e mare, e lung, de la izvor până la ieşirea din ţară, dar vreau să vă spun că nu am dat nici un aviz şi, ca fapt divers, vreau să vă spun că am avut o discuţie cu d-l Pokorny la telefon pentru că dânsul a avut o abordare foarte suburbană şi el e chiar un om fin, acum văd că nu e aici şi îmi pare rău că l-am luat foarte direct dar asta este, până la urmă ne împăcăm pentru că totdeauna cine se ceartă până la urmă trebuie să se împace.

Nu am dat avize decât în situaţiile corecte şi normale de exploatare. Aşa printre altele vă spun că am avut amenințări inclusiv de maniera că am două fete şi că ştiu exact pe unde sunt şi tot nu le-am dat. Acum, am zis că cu o moarte toţi suntem datori şi cred că până la urmă toţi suntem oameni raţionali. Din nefericire, d-na preşedinte nu e cazul judeţului Mureş, dar pot să vă informez că e cazul judeţului Arad, en-gros, unde se exploatează fără avize în cantităţi industriale. De altfel, cel mai mare zăcământ de pe râul Mureş, aşa cum probabil este uşor de dedus pentru că acolo…

D- na preşedinte Lokodi: Dar aceea nu e zona patronată de dvs.?

D-l consilier Giurgea: Ba da. Este cel mai mare depozit de balast şi cele mai multe balastiere din întreg bazinul şi acolo se exploatează în mod exhaustiv, chiar cu acoperire, culmea, de către un spate foarte mare şi nu numai unul, ci mai multe. Dar, repet, nu este cazul judeţului Mureş, noi chiar nu avem nici o problemă, balastierele sunt în număr mai mic şi suntem în regulă. Zona de apărare a judeţului Mureş la nivelul întregii Administraţii Naţionale de Apă din România este cea mai bine apărată, la ora actuală, atât prin ceea ce înseamnă diguri de apărare, cât şi prin cele două forme de acumulări pe care dvs. precis le ştiţi, acumulările permanente, gen: Bezid-Zetea, cu niveluri normale de retenţie şi cu zonă sau perimetru de acumulare peste MNR, cum spunem noi, cât şi cu cele nepermanente cum sunt cele de la Valea Miercurea Nirajului, care, azi, toate sunt goale şi dacă „Doamne fereşte!” vine o viitură avem capacităţi de înmagazinare de zeci şi chiar sute de milioane de metri cubi.

D-na preşedinte Lokodi: Să nu vină. Vă mulţumesc. Domnilor trecem la vot. Cine este pentru?

Articolul 1 se aprobă cu 30 voturi „pentru”, 5 au lipsit (Bândea Eugen, Pop Aurel, Mora Akos Daniel, Pokorny Vasile Ştefan şi Tatár Bela)

Articolul 2 se aprobă cu 30 voturi „pentru”, 5 au lipsit (Bândea Eugen, Pop Aurel, Mora Akos Daniel, Pokorny Vasile Ştefan şi Tatár Bela)

Articolul 3 se aprobă cu 30 voturi „pentru”, 5 au lipsit (Bândea Eugen, Pop Aurel, Mora Akos Daniel, Pokorny Vasile Ştefan şi Tatár Bela)

Hotărârea în întregime se aprobă cu 29 voturi „pentru”, 1 nu a votat ( Kakasi Alexandru), 5 au lipsit (Bândea Eugen, Pop Aurel, Mora Akos Daniel, Pokorny Vasile Ştefan şi Tatár Bela)

D-na preşedinte Lokodi: Vă mulţumesc frumos. Trecem la punctul Diverse.

D-l consilier Poruţiu: D-na preşedinte, v-am solicitat şi am avut promisiunea că vom avea o analiză şi o discuţie foarte serioasă pe tema spitalelor încă din şedinţa trecută pentru că, inclusiv la ora actuală, am primit o sesizare de la d-l prof. Kun care este şeful Secţiei de endocrinologie şi ştiţi că ei au probleme. Problemele din Spitalul Clinic Judeţean pe care l-am preluat sunt foarte mari şi lucrurile vor scăpa de sub control. La ora actuală se discută foarte mult această problematică a reorganizării secţiilor. Există inclusiv nişte ordine de ministru şi sunt discuţii vis-à-vis de reorganizarea secţiilor şi de tăierea numerelor de paturi. Aşa cum vă spuneam am primit o sesizare de la d-l prof. Kun de la endocrinologie, acum, sigur că dânşii se îndreaptă către mine pentru că i-am fost student şi ca o adresabilitate mai mare şi mă găsesc mai uşor, dar va trebui, şi vă rog, să avem acea întâlnire cu cele trei spitale preluate. Eu am citit pe Internet, pe site, acel referat întocmit de Consiliul de Administraţie. Sigur, este aşa o chestie foarte sumară, dar eu vă reatrag atenţia că dacă acolo nu vom avea o mână de fier, vom avea probleme foarte mari pentru că este mai greu decât restructurarea mineritului pentru cu lucrăm cu alţi oameni şi acolo problemele sunt foarte mari şi va trebui să facem un front comun toţi din acest consiliu pentru a putea rezolva problemele pentru că altfel ni se va sparge în cap. Ei vor merge frumos cu cheltuielile şi la un moment dat când se va face praf totul, vor veni şi ne vor spune să rezolvăm problema pentru că sunt sub autoritatea noastră. Înainte de a se ajunge la asemenea probleme, reiterez această solicitare de a ne întâlni şi să purtăm discuţii pentru a avea o atitudine comună vis-à-vis de aceste unităţi sanitare.

Cea de a două problemă care doresc să o ridic, tot în urma primirii unui memoriu, şi probabil că dvs. aţi preconizat o discuţie, eventual o şedinţă extraordinară, sau poate în viitoarea şedinţă, se referă la restructurările preconizate. Eu am primit un memoriu de la Direcţia Județeană de Pază şi am văzut şi nişte articole în presă şi aş vrea să ştiu când vom avea discuţii vis-à-vis de aceste restructurări pentru că mă gândesc că ele se vor face cu viza Consiliului Judeţean pentru că, realmente, există foarte multe probleme şi există şi o mare stare de nervozitate în rândul oamenilor, şi sigur, îi înţeleg perfect pentru că nu ştiu ce va aduce ziua de mâine pentru că sunt oameni care au credite, sunt oameni care au familii şi copii şi realmente va trebui să ne aplecăm asupra problemei. Circulă o grămadă de zvonuri şi de dezinformări şi oamenii vor trebui să ştie ce urmează şi vă solicit să avem o întâlnire sau să facem o şedinţă extraordinară special pe tema restructurărilor şi reducerilor, în special, mă refer la ceea ce prevede Ordonanţa 63. Am înţeles că în alte judeţe există tot felul de atitudini. Vin unii secretari de stat cu anumite idei, propuneri, fiecare președinte de consiliu județean are altă idee şi informaţiile circulă şi realmente este o mare problemă pentru toţi aceşti oameni.

D-na preşedinte Lokodi: D-le Boloş, vă întreb dacă doriţi să luaţi cuvântul legat de aceste două probleme? Pentru că în acest caz voi răspunde la întrebări deodată.

D-l consilier Boloş: De fapt, nu aş dori să repet argumentele aduse colegul meu Poruţiu, ci aş vrea să mă refer doar la cea de a doua chestiune. Dacă ne puteţi prezenta care este viziunea dvs. privitor la această problemă pentru că într-adevăr este o problemă socială cu efecte pe care nu le putem neglija sub nici o formă. Vă mulţumesc.

D-na preşedinte Lokodi: Să ştiţi că de când a apărut Hotărârea de Guvern am avut şi eu, şi executivul mult nopţi nedormite. Sâmbete în care am stat să discutăm ce să facem şi cum să facem. Am trecut chiar printr-o perioadă în care simţit că nu vom putea face faţă datorită acestor presiuni sociale care ştiam că există. Iniţial era vorba de o reducere de 189 de persoane dar la solicitarea multor preşedinţi şi primari care au instituţii culturale preluate din cadrul Ministerului Culturii şi nu înfiinţate de consiliile judeţene, Guvernul a luat o decizie prin care anumite instituţii culturale au fost scoase din numărul total al instituţiilor care aparţin consiliului judeţean aşa că la noi a fost scoasă Filarmonica. Odată cu aceasta, 144 de posturi au fost scăzute din cele 189 de posturi şi în momentul de faţă suntem mult mai lejeri. Chiar azi dimineaţă am vorbit cu colegii şi le-am spus că prea ne-am aşezat comod în fotolii şi am spus că totul este bine pentru că cei 45 de oameni pe care trebuie să îi reducem, îi vom reduce, nu e o problemă. Am ajuns la concluzia că totuşi va trebui să facem anumite reorganizări în acest moment, chiar dacă nu în totalitate, dar o mare aripă, cât permite legea, pentru toate instituţiile culturale, credeţi-mă, că ar funcţiona foarte greu şi nu ar însemna reduceri ci, la început, ar însemna haos. Ceea ce, funcţional, merge bine, acum cu cele 45 de posturi ne vom descurca. Este un procent mai mic dar ne vom descurca. Poate că două sau trei aşezăminte culturale trebuie regrupate şi să vedem acel şoc cum va funcţiona prima dată. Aşa că în ceea ce priveşte această problemă, trebuie ca până în 16 august să ajungă la Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici toate organigramele instituţiilor noastre. Pentru Consiliul Judeţean am dus deja în data de 19 iulie dar pentru celelalte instituţii avem termen până în 16 august, aşa că în data de 12 august, domnilor consilieri, să vă treceţi în agendă faptul că vom avea şedinţă extraordinară de consiliu la care vom discuta primordial aceste probleme. Normal, până la acea dată vom avea mai multe şedinţe de lucru la care vă vom prezenta, începând cu săptămâna viitoare, modul de gândire pe care îl vom face împreună cu directorii instituţiilor culturale şi venim cu o propunere exactă de unde vom reduce cele 45 de persoane.

Cu privire la Direcţia de Pază, ei nu intră în aceste 45 de posturi pentru ei a venit o normare separată. Ei au avut 380 de posturi normate, din care 300 ocupate şi trebui să ajungă la 116. Asta e normarea venită de la Guvern şi aici nu se discută, domnilor. Noi am purtat deja două sau trei discuţii cu cei de la Direcţia de Pază unde ne-am gândit ce să facem. Această activitate este una publică dar mixtă având şi activităţi comerciale pentru că noi am fost de acord şi am zis că este autofinanţare, dar nu era, pentru că la acele instituţii unde ei păzesc, cheltuielile cu personalul au fost suportate de către noi pentru că am avut cu ei contracte. Nu am ieşit pe piaţa liberă, pe licitaţie, pentru că am zis că este instituţia noastră şi o susţinem. Pentru activităţile de pază la instituțiile noastre au avut remuneraţie, sume care nu au fost mici. La cele cu activităţi private, să zicem, că nu era nici aia privată, ci era în cadrul activităţii regiei, dar erau contracte încheiate cu alte instituţii decât cele publice, ei avut contracte directe şi activitate comercială, deci era un fel de activitate publică comercială. Noi am propus conducerii să analizeze şi în raport de firmele pe care dânşii le păzesc să se găsească o modalitate de trecere din sectorul public în cel privat. Şi să rămână în sectorul public doar 116 oameni care vor păzi obiectivele Consiliului Județean şi vom asigura finanţarea ca şi până acum. Deci practic, noi nu am dorit să rămâne cineva pe drumuri şi am lăsat conducerea instituţiei să găsească modalitatea de rezolvare a problemei.

În ceea ce priveşte Direcţia de Evidenţă a Populaţiei, şi acolo ne-a venit un număr-cadru de la Guvern, însă acolo nu e problemă fiindcă a venit un număr mai mare decât cel existent. Nu vom mări pentru că în ianuarie se preconizează să vină un alt val şi noi, Consiliul Judeţean, vom avea probleme grave în luna ianuarie iar acum scăpăm fără a tăia în carne vie. Vom găsi şi alte modalităţi de reorganizare, de trimitere a pensionarilor în pensie, vom găsi o rezolvare printr-o analiză amănunţită a organigramelor cu toţi directorii şi vom face una nouă, împreună cu dvs., ca să înţelegeţi şi asta în data de 12 august.

Cu privire la spitale, am avut prima şedinţă de Consiliu de Administraţie ieri, s-au fotografiat cele trei spitale, şi în unele cazuri avem probleme grave, vezi Spitalul Judeţean Mureş, şi nu ştiu cum le vom rezolva acele probleme care sunt datorită unei proaste interpretări şi aplicări a legii, prostului management şi trebuie să vă spun pentru că nu este lipsit de interes. Ştiu şi problema d-lui dr. Kun dar nu vă supăraţi, în ceea ce priveşte numărul de paturi, noi, Consiliul Judeţean, nu putem să venim peste Ministerul Sănătăţii şi să spunem că din moment ce există o instituţie paralelă, păstorită de către Ministerul Sănătăţii şi acela este Spitalul Judeţean de Urgenţă, indiferent că suntem un centru universitar sau nu, că noi am putea să majorăm numărul de paturi în concurs cu celălalt… Acest lucru trebuie să îl înţeleagă şi d-nii doctori pentru că noi vom fi un Spital Judeţean şi acesta trebuie să aibă o altă interpretare decât Spitalul Judeţean de Urgenţă. Normal, vor fi nemulțumiri, şi va fi tare dureros dar domnilor haideţi alături de noi, cei care vă pricepeţi la sănătate şi haideţi să vedem cum putem face ca să devină funcţional. Nu se poate ca Spitalul Judeţean Mureş şi nu cel de urgenţă, să deservească şi astăzi dublu persoane din afara județului. Domnilor am aflat aseară că sunt persoane care merg cu microbuze în diferite judeţe limitrofe, au ziua în care ajunge maşina şi aduce bolnavii în judeţul Mureş, chestie care trebuie să se termine. Este adevărat?

D-l consilier Poruţiu: Este perfect adevărat. Dar nu neapărat trebuie să se termine.

D-na preşedinte Lokodi: Trebuie să se termine pentru că noi nu avem bani decât pentru judeţul Mureş.

D-l consilier Poruţiu: Dacă ar exista…. Ştiţi cum e? Aici sunt două atitudini dar noi nu putem, la urma urmei, să încercăm să transformăm Centrul medical Mureş şi credeţi-mă chiar vorbesc în cunoştinţă de cauză, să-l transformăm, să-l închidem faţă de cei care vin din afară pentru că acesta este renumele oraşului. Problema este că oamenii vin din afară şi banii nu urmează pacientul. Asta este problema.

D-na preşedinte Lokodi: Da, aste este problema.

D-l consilier Poruţiu: Aţi perceput perfect şi tocmai de asta v-am rugat şi haideţi ca în ziua de 12 august, pentru că este şi perioadă de concedii şi lumea se adună mai greu, dar să facem şi acea întâlnire mai de dimineaţă înainte de şedinţă, întâlnire cu managerii spitalelor.

D-na preşedinte Lokodi: Mai devreme de 12 august trebuie să o facem.

D-l consilier Poruţiu: De aceea vă spun, să facem această întâlnire pe care oricum am programat-o.

În al doilea rând, în ceea ce priveşte Direcția Judeţeană de Pază, pentru mine este un mister, de ce trebuie reduse nişte posturi care oricum ai calcula…

D-na preşedinte Lokodi: Nu trebuie să le reducem, d-le consilier, putem să oprim activitatea din punct de vedere al activităţii publice şi să se privatizeze.

D-l consilier Poruţiu: Eu sunt perfect de acord, dar dacă mergem la esenţa problemei, în spiritul acestei Ordonanţe 63, totuşi, cei de la Direcţia de Pază au dreptate pentru că nu se face nici o economie bugetară pentru că dacă ei pleacă vor veni alţii care trebuie plătiţi şi care poate că vor fi plătiţi cu mai mult.

D-na preşedinte Lokodi: D-le Poruţiu, parcă sunteţi la Guvern.

D-l consilier Poruţiu: Nu, deci d-na preşedinte, eu nu am votat legile astea şi nu mă împiedică nimeni, dacă Guvernul nostru face o prostie să o luăm de bună.

D-na preşedinte Lokodi: Guvernele noastre se gândesc altfel decât noi.

D-l consilier Poruţiu: D-na preşedinte, eu sunt perfect d acord, dar ştiţi, şi când eram director la Casa de Asigurări de Sănătate altfel se văd lucrurile decât de la Bucureşti. Din punctul meu de vedere, haideţi să fixaţi şi această întâlnire cu spitalele.

D-na preşedinte Lokodi: Deci, Ordinul a venit de la Ministerul Administraţiei şi Internelor şi trebuie să rămână 116 persoane în cadrul Direcţiei de Pază, de plouă, de bate vântul.

D-l consilier Poruţiu: De regulă, ordinele se pot şi revoca.

D-na preşedinte Lokodi: Apoi, fă să se revoce.

D-l consilier Poruţiu: Facem împreună, d-na preşedinte.

D-na preşedinte Lokodi: Eu nu mă amestec.

D-l consilier Poruţiu: Noi îl revocăm pe a lui Blaga şi dvs. pe a lui Kelemen.

D-na preşedinte Lokodi: Deci, acesta era problema cu spitalele cu care ne vom întâlni, apoi ne vom întâlni să discutăm reorganizarea, fără decizia dvs. nimic nu se întâmplă.

D-l consilier Giurgea: Mulţumesc, d-na preşedinte, stimaţi colegi, voi fi scurt mai ales că am învăţat să ţin şi microfonul după 12 ani. Nu ştiu, probabil că e o lege asta pe care aţi spus-o dvs., dar parcă dintre toate instituţiile noastre Direcţia de Pază merge cel mai bine, în sfera finanţării vorbesc, că restul au şi ei fel de fel de probleme, în sfârşit. Ţineţi minte că noi am mai discutat la începutul mandatului dvs. trecerea acestei direcţii din forma juridică de astăzi, într-o societate comercială care poate să aibă şi altă destinaţie: de privatizare, de…

D-na preşedinte Lokodi: Dar asta nu depinde de noi, ei trebuie să hotărască.

D-l consilier Giurgea: Ei suntem noi.

D-na preşedinte Lokodi: Nu, din moment ce devin privaţi, la noi ca activitate…

D-l consilier Giurgea: Ea ce formă juridică are acum?

D-na preşedinte Lokodi: Regie.

D-l consilier Giurgea: Să o transformăm în societate comercială pentru că oricum se autofinanţează.

D-na preşedinte Lokodi: Dar noi nu putem, Consiliul Judeţean să avem activitate comercială.

D-l consilier Giurgea: Dar drumurile judeţene cum au fost?

D-na preşedinte Lokodi: Regie.

D-l consilier Giurgea: Tot regie era? Nu era S.A.? În sfârşit.

În ceea ce priveşte spitalele, d-l Poruţiu are perfectă dreptate. Eu, din nefericire, că asta e soarta mea de vreo 20 de ani ca tot la două zile să fiu acolo, şi am multe întâlniri şi discuţii şi cu profesorii universitari dat fiind faptul că ştiu că sunt consilier şi că am fost la liberali când erau la putere, acum suntem la PDL care e la putere, mă rog, considerentele sunt multiple şi mă tot întreabă vis-a-vis de asta şi mai ales spun lucruri care, d-na preşedinte nu ajung aşa de uşor la urechile dvs. sau la urechile celor care ar trebui să le audă. Exact ceea ce făceaţi dvs. vorbire şi foarte corect aţi spus, şi asta este o problemă pe care o putem demara pentru că avem parlamentari. Noi, spitalul pe care l-am preluat, nu suntem unitate medicală de deservire a pacienţilor din altă parte, din alte judeţe sau nu ar trebui să fim, să cheltuim doar noi bani, şi aşa cum spunea şi d-l consilier Poruţiu, banii nu vin cu ei. Şi atunci, până când se reglementează de maniera care este corectă din punct de vedere medical, şi nu uitaţi că dl Poruţiu este medic, în primul rând şi apoi jurist, şi ştie ce vorbeşte, trebuie să reglementăm partea asta pentru că noi avem o scurgere de bani, care nu sunt puţini, pe bolnavii din alte judeţe şi haideţi să vedem ce facem, ca un prim pas. Şi unul emoțional, şi personal, dacă vreţi, cu siguranţă nu sunt mai mândru şi nici nu ridic tonul de când sunt la Apele Române faţă de dvs. Dacă cumva s-a întâmplat de maniera asta, chiar îmi cer scuze,

D-na preşedinte Lokodi: Hai, că am glumit. Bine. Vă mulţumesc frumos şi vă doresc totuşi concediu plăcut celor care reuşesc măcar câteva zile să plece.

Lucrările şedinţei se încheie la orele 14.19.

Întocmit: consilier Monica Curticăpean

PREŞEDINTE SECRETAR

Lokodi Edita Emöke Aurelian-Paul Cosma

Văzut: consilier - Delia Belea

director – Viorel Iosib