ROMANIA Nr. 3816/2.III.2012

JUDETUL MURES Dosar: IV D/1

CONSILIUL JUDEŢEAN

PROCES-VERBAL

al şedinţei extraordinare a Consiliului Judeţean

din data de 13 februarie 2012

Lucrările şedinţei s-au desfăşurat în sala mare de şedinţe şi au fost conduse de doamna preşedinte Lokodi Edita Emőke.

Ordinea de zi a fost stabilită prin dispoziţia Preşedintelui Consiliului Judeţean nr. 28 din 9 februarie 2012 şi a fost publicată în cotidienele locale „Cuvântul liber”, şi „Nepujság.”

Din cei 35 de membri ai consiliului judeţean au lipsit domnii consilieri: Balogh Iosif, Cioban Cristian, Ferenţ Tiberiu, Teodor Giurgea, Gombos Geza Csaba, Hulpuş Ioan, Popa Marius, Seracu Ieronim, Szalkay Iosif şi Tatár Bela.

Au fost invitaţi să participe:

• dl. Marius Paşcan, prefectul judeţului Mureş
• dl. Runcan Petru, director, Aeroportul Transilvania Tîrgu Mureş
• dna Hang Mărioara, director economic, Aeroportul Transilvania Târgu Mureş
• directori, şefi servicii şi specialişti din aparatul propriu care au contribuit la elaborarea materialelor
• reprezentanţii mass-media din judeţ

Dna preşedinte Lokodi: Bună ziua, doamnelor şi domnilor, îi rog frumos pe domnii consilieri să deschidă aparatele pentru prezenţă şi pentru a ne auzi. Aşa cum v-am anunţat în şedinţa din luna ianuarie, astăzi avem şedinţa extraordinară la care am anunţat trei puncte şi pe care le-aţi discutat în comisiile de specialitate. Salut prezenţa tuturor invitațiilor, a mass-mediei, a directorilor instituţiilor, a Consiliului de administraţie de la aeroport. Domnilor şi doamnelor, prima dată voi supune la vot procesul-verbal al şedinţei ordinare din 31 ianuarie, vă rog votaţi. Cine este „pentru”?

Procesul-verbal al şedinţei din data de 31 ianuarie 2012 se aprobă cu 25 voturi „pentru”, 10 au lipsit ( Balogh Iosif, Cioban Cristian, Ferenţ Tiberiu, Teodor Giurgea, Gombos Geza Csaba, Hulpuş Ioan, Popa Marius, Seracu Ieronim, Szalkay Iosif şi Tatár Bela).

D-na preşedinte Lokodi: Cu privire la ordinea de zi anunţată aş dori să fac o precizare, proiectul de hotărâre de la punctul 3 va fi dezbătut ca proiectul de hotărâre de la punctul 1; punctul 1 va fi punctul 2 iar proiectul de hotărâre de la punctul 2 va fi al treilea. Doresc să fac această precizare, având în vedere că pentru proiectul de hotărâre privind stabilirea unor măsuri pentru derularea procedurii pentru acordarea de finanţări nerambursabile din bugetul public al judeţului, fiind vorba de comisiile care vor lucra pe cererile de finanţare, această componenţă a comisiilor, conform, legii trebuie să rămână secretă, deci e greşit formulat, şi ar trebui să rămână confidenţial şi pentru aceasta avem nevoie de majoritatea consilierilor prezenţi. La informarea cu privire la activitatea comisiei, de asemenea, am dori să discutăm între noi, membrii Consiliului Judeţean şi executivul, pentru ca toată lumea să îşi poată formula punctul de vedere iar, ulterior, să facem către presă o comunicare. În ceea ce priveşte bugetul aeroportului de venituri şi cheltuieli, acesta se va dezbate în şedinţă deschisă. Cu această precizare cu privire la proiectul de hotărâre privind stabilirea componenţei comisiilor, precum şi informarea cu privire la activitatea aeroportului, vă supun la vot, doamnelor şi domnilor consilieri, dacă sunteţi de acord să facem şedinţă cu uşile închise. Dacă cineva are un alt punct de vedere vă rog să îl spună, dacă nu, supun la vot. Cine este „pentru” a face o şedinţă închisă?

Propunerea se aprobă cu 17 voturi „pentru”, 2 voturi „împotrivă”, ( Bândea Eugen şi Mora Akos), 5 abţineri ( Ciotlăuş Ionela, Kardos Mihaela, Maşca Aurelia, Radu Mircea, Roatiş Cheţan Daniela), 1 nu a votat (Havrileţ Nicolae), 10 au lipsit ( Balogh Iosif, Cioban Cristian, Ferenţ Tiberiu, Teodor Giurgea, Gombos Geza Csaba, Hulpuş Ioan, Popa Marius, Seracu Ieronim, Szalkay Iosif şi Tatár Bela).

D-na preşedinte Lokodi: O să rog reprezentanţii mass-mediei să se întoarcă peste o oră. Domnilor, vor rămâne membrii Consiliului Judeţean, executivul şi Consiliul de Administraţie al Aeroportului. Cine nu este membru în Consiliul de Administrație al Aeroportului Transilvania Tîrgu Mureş îi mulţumesc frumos, dar îmi pare rău. Vă mulţumesc frumos.

Îmi pare rău, din păcate la punctul 1 care este o decizie confidenţială şi membrii Consiliului de Administraţie al Aeroportului, să se retragă 10 minute. Mă scuzaţi. Sigur Prefectura poată să rămână.

1. Proiect de hotărâre privind stabilirea unor măsuri pentru derularea procedurii pentru acordarea de finanţări nerambursabile din bugetul public al judeţului Mureş pentru anul 2012, în domeniile: cultură, culte, sport şi asistenţă socială

O să discutăm prima dată proiectul de hotărâre privind stabilirea unor măsuri pentru derularea procedurii pentru acordarea de finanţări nerambursabile din bugetul public al judeţului Mureş în domeniul cultură, culte, sport şi asistenţă socială. Ştiu domnilor şi doamnelor consilieri că aţi pus problema în şedinţele de comisii că şi dvs. aţi dori să participaţi la discuţiile cu privire la aceste proiecte. Nu este un pas împotriva rolului activ al dvs. şi declar că nu doresc să promovez prin dispoziţie a preşedintelui finanţarea până nu le veţi vedea şi dvs. însă legea e lege şi legea solicită ca cei care aprobăm bugetul să nu participăm şi la împărţirea bugetului şi haideţi să respectăm legea. Vom discuta cu toţii, aşa cum şi eu, ulterior, după ce comisiile vor puncta pe baza punctajului prevăzut fiecare proiect, după aceea să ne aşezăm şi să le discutăm. Nu vă voi chema într-o şedinţă publică a Consiliului Judeţean ci într-o comisie de lucru şi veţi avea posibilitatea fiecare să spuneţi şi să vă formulaţi punctul de vedere. Putem în acest sens să ne înţelegem şi eu văd în aceasta singura soluţie în care vom putea lucra anul acesta. Este un an electoral şi nu doresc să fim atacaţi în nici un fel sau cineva să-şi spună punctul de vedere cum că nu respectăm legalitatea.

D-l consilier Boloş Vasile: Mulţumesc, stimaţi colegi, asupra acestei chestiuni am avut o discuţie în cadrul Comisiei tehnico-economice în care am cerut lămuriri pentru că în ultimii ani, şi eu sunt în al optulea an în acest consiliu şi am îndeplinit şase ani la rând funcţia de preşedinte al comisiei pentru proiectele de cultură, poate greşesc, şi eu am vrut să înţeleg exact raţiunile. Am înţeles raţiunile legate de noile modalităţi de audit şi să nu intrăm în anumite incompatibilităţi, dar în acelaşi timp aş dori să spun că noi am acumulat o anumită experiență în modul în care am judecat aceste proiecte fapt ce a atras după sine puţine situaţii care au fost contestate sau în orice caz acestea au fost minore, şi aş dori ca această experienţă să o transmitem celor care vor lucra şi să se păstreze cel puţin la Comisia de cultură unde am avut nişte reguli, nişte proporţii, modalităţi de acordare, în aşa fel încât să evităm situaţiile conflictuale. În acelaşi timp, am avut o discuţie după şedinţă şi cu d-l secretar şi consider că fiind vorba de interesele cetăţenilor şi a comunităţii trebuie să ne exprimăm un punct de vedere. Dumneavoastră aţi avansat o propunere, dar, în sfârşit nu mă pot pronunţa dacă este exact forma în care trebuie, dar, trebuie să existe o modalitate în care consilierii să certifice în vreun fel, nu ştiu dacă acesta este cuvântul cel mai potrivit, dar această distribuţie a proiectelor este acceptabilă sau în orice caz respectă anumite reguli, deci forma publică prin care se va aviza, deci ultimul verdict să aibă totuşi şi girul consilierilor.

D-na preşedinte Lokodi: Deci, încă o dată, legea nu ne mai permite ca după ce am votat bugetul să votăm lista şi nici nu putem pentru că atunci aţi putea să participaţi…

D-l consilier Boloş: Dar dacă îmi daţi voie să fac o analogie, de exemplu, la drumuri se stabilesc drumurile care se fac şi noi le avizăm…

D-na preşedinte Lokodi: Dar acolo legea este tocmai aşa…

D-l consilier Boloş: Tocmai, putem să acceptăm…. bine, e vorba de un principiu şi nu ţin neapărat dar totuşi cetăţenii trebuie să ştie că le-am apărat interesele.

D-na preşedinte Lokodi: D-le Boloş aveţi încredere că vom găsi modalitatea în care vă veţi putea spune punctul de vedere.

D-l consilier Boloş: Mesajul a fost recepţionat. În regulă, vă mulţumesc.

D-na preşedinte Lokodi: Vă mulțumesc mult.

D-l consilier Pokorny Vasile: Onorat consiliu, vă vorbesc în calitate de preşedinte al comisiei care a atribuit subvenţiile pentru asistenţă socială şi având în vedere că timp de şase, şapte ani cât am lucrat nu a fost, în acest domeniu gingaş după cum se ştie, nici o contestaţie, aş dori să mulţumesc public colegilor pentru profesionalism şi într-adevăr toţi din comisie suntem profesionişti în domeniu şi drept dovadă subliniez că nu a fost nici o contestaţie şi vă mulţumesc pentru activitatea dvs.

D-na preşedinte Lokodi: Domnilor, eu aş dori să trecem la votul proiectului de hotărâre pe care dvs. l-aţi discutat în comisiile de specialitate. Având în vedere că este un proiect de hotărâre care se referă la confidenţialitatea cu privire la membrii comisiilor, eu vă rog şi vă atrag atenţia să nu ajungă în mâna presei cumva sau prin poveşti să se afle cine sunt membrii acestor comisii pentru că membrii acestora rămân confidenţiali până la terminarea anului financiar. Puteţi să o consideraţi ca fiind o problemă cu o confidenţialitate ridicată.

Având în vedere că există confidenţialitate în ceea ce priveşte numele membrilor, în momentul în care votăm nu va apărea pe butonul roşu nici o lumină. Supun la vot.

Art.1. se aprobă cu 22 voturi „pentru”, 3 abţineri ( Bândea Eugen, Ciotlăuş Ionela şi Mora Akos), 1 nu a votat (Moldovan Teofil), 9 au lipsit ( Balogh Iosif, Cioban Cristian, Teodor Giurgea, Gombos Geza Csaba, Hulpuş Ioan, Popa Marius, Seracu Ieronim, Szalkay Iosif şi Tatár Bela).

Art.2. se aprobă cu 23 voturi „pentru”, 3 abţineri, 9 au lipsit.

Art.3. se aprobă cu 23 voturi „pentru”, 3 abţineri ( Bândea Eugen, Ciotlăuş Ionela şi Mora Akos), 9 au lipsit ( Balogh Iosif, Cioban Cristian, Teodor Giurgea, Gombos Geza Csaba, Hulpuş Ioan, Popa Marius, Seracu Ieronim, Szalkay Iosif şi Tatár Bela).

Art.4. se aprobă cu 23 voturi „pentru”, 3 abţineri ( Bândea Eugen, Ciotlăuş Ionela şi Mora Akos), 9 au lipsit ( Balogh Iosif, Cioban Cristian, Teodor Giurgea, Gombos Geza Csaba, Hulpuş Ioan, Popa Marius, Seracu Ieronim, Szalkay Iosif şi Tatár Bela).

Hotărârea în întregime se aprobă cu 23 voturi „pentru”, 3 abţineri ( Bândea Eugen, Ciotlăuş Ionela şi Mora Akos), 9 au lipsit ( Balogh Iosif, Cioban Cristian, Teodor Giurgea, Gombos Geza Csaba, Hulpuş Ioan, Popa Marius, Seracu Ieronim, Szalkay Iosif şi Tatár Bela).

D-na preşedinte Lokodi: Vă rog sa îi chemaţi în sală pe d-l Runcan, d-na Hang şi pe d-l Kolozsvary.

2. Informare cu privire la activitatea comisiei de verificare a aplicării prevederilor art.8 din Hotărârea Consiliului Judeţean Mureş nr.107/18.08.2011 privind încredinţarea serviciului de interes economic general Regiei Autonome Aeroportul Transilvania Tîrgu Mureş

D-na preşedinte Lokodi: Vă mulţumesc frumos. Doamnelor şi domnilor consilieri, aşa cum ştiţi, de aproape opt luni lucrăm la o prevedere pentru respectarea legii cu privire la aplicarea Ordonanţei nr.109/2011, precum şi la respectarea unor serii de criterii ale Comisiei Europene care au fost semnate şi acceptate de România cu privire la aeroporturile mici şi mijlocii care funcţionează în România şi care, din anul 1997, au fost transmise administrațiilor publice judeţene, în cazul nostru, cu privire la Aeroportul Transilvania Tîrgu Mureş. Conform criteriilor europene aceste aeroporturi, în număr de 13 în România, au trebuit să se bucure de o compensare pentru susţinerea activităţii, care trebuie să respecte mai multe reguli şi anume tot ce se suportă din banul public trebuie să fie o activitate publică, o activitate transparentă, o activitate care asigură criterii egale pentru cei care se bucură de această suportare a cheltuielilor şi a compensărilor din fonduri publice. Ştiţi foarte bine că, din păcate, am avut o perioadă destul de lungă până ce am putut ajunge la un numitor comun şi eu pot să afirm astăzi, aici, în faţa dumneavoastră, că ne-am apropiat de a reuşi să terminăm discuţiile cu privire la împărţirea activităţilor care sunt din sectorul public: SIEG-ul şi celelalte activităţi comerciale într-o variantă, putem să spunem, acceptabilă. Mai avem mult de lucru dar au început şi managerii aeroportului să îşi dea seama că susţinerea noastră, care încă din cursul lunii iulie a făcut-o executivul Consiliului Judeţean, era cea reală. Am avut multe discuţii, nu am primit date, ulterior am primit scrisori prin care ni se spunea că noi trebuie să formulăm punctul de vedere deşi noi am susţinut de la început că fără aeroport nu putem face un punct de vedere şi între timp ne-am mai trezit că avem şi unele contestații cu privire la funcţionarea aeroportului, că în această cursă care există între cele 13 aeroporturi mici din ţară, în special în Transilvania: Sibiu, Cluj, Satu Mare, Tîrgu Mureş este o luptă pentru piaţă şi acest lucru va duce la o serie de evenimente pentru care trebuie să fim foarte pregătiţi pentru ca oricând să putem da explicaţii argumentate, documentate ca să nu atragem asupra judeţului probleme care ar consta eventual chiar şi prin anumite sancţiuni, dar nici asupra aeroportului. Îmi pare foarte rău că de la început nu am primit o mână de ajutor din partea aeroportului într-un mod prin care puteam să aducem aceste termene din iunie până azi, şapte luni, la două sau trei luni şi nu am putut rezolva punctele de divergenţă dar, iată că azi, am avut o discuţie cu dl Runcan pe baza unui material pe care trebuia să îl finalizăm şi am putut discuta punct cu punct acest material şi să ajungem la un numitor comun. Eu zic că relaţia de informare trebuie să fie mai strânsă. Eu, în urmă cu două sau trei luni, am cerut d-lui Runcan să fie o relație strânsă între executivul Consiliului Judeţean şi managerii aeroportului şi să ne informăm reciproc pentru că altfel ajungem doar la susţineri divergente, la puncte de vedere care nu sunt armonizate. Trebuie să vă spun că azi vom discuta o informare care s-a născut tocmai datorită acestei neînţelegeri pentru că văzând, în luna august, că nu se respectă termenul cu privire la informarea noastră, cum vede managementul aeroportului activitatea comercială şi activitatea care poate fi finanțată din fondurile de la bugetul de stat, a trebuit să facem o comisie formată din consilieri judeţeni care să facă o analiză la aeroport pentru a putea ajunge mai aproape de realitate. Comisia a întocmit o informare care încă din luna decembrie este în poşta dvs. electronică şi aţi avut posibilitatea de a o reciti pentru a vă reîmprospăta memoria. Credeţi-mă că materialul Consiliului Concurenţei, care se bazează pe schema ajutorului privind dezvoltarea infrastructurii de transport aerian din România, scrisorile venite din partea Comisiei Europene sunt foarte voluminoase, cu foarte multă precizie stabilite multe puncte şi pot să spun că la noi, la reformați, sunt regulile canonice care se numesc káté şi acest material este aproape similar, deci, toate regulile sunt foarte bine descrise şi de asemenea sunt descrise şi acele puncte de vedere pe care anumite state europene le susţin în legătură cu fondul public, investiţii la aeroport, pentru că aeroporturile sunt considerate ca nişte entităţi economice, întreprinderi şi de aici provin o serie de reglementări legale care sunt altfel decât o instituţie care poate funcţiona din banul public. Chiar dacă în 1997, prin Hotărârea Guvernului nr. 398, această regie autonomă era considerată ca o activitate specifică de interes care poate să funcţioneze din banul public, de anul trecut, de când România a semnat aceste criterii şi pe care şi le-a însuşit, trebuie să revenim asupra acestei idei şi trebuie să respectăm tot ce se referă la sprijinul financiar, la modernizare, la dezvoltarea infrastructurii de transport şi să respectăm programul şi normele Uniunii Europene. Eu atât am avut să vă spun în introducere şi să mai precizez, încă o dată, că nu este o luptă personală între nimeni chiar dacă acesta este foarte vandabil pentru presă. Aici sunt anumite reguli pe care trebuie să le respectăm. La nivelul Consiliului Judeţean, de la apariția Ordonanţei Guvernului nr. 109, răspunde de modul de compensare şi nu finanţare, nu subvenţionare, ci compensare a bugetului aeroportului. De asemenea, anual, trebuie să depunem un raport la Consiliul Concurenţei în care trebuie să arătăm care este exact bugetul suportat din banul public şi dacă există o supra compensare aeroportul trebuie să restituie banul public. Timp de 10 ani oricând putem să fim verificaţi, noi care am luat o decizie, executivul care a fost de acord şi aeroportul de asemenea cu privire la cheltuirea banului public, ba, mai mult, aeroportul trebuie să ţină evidenţă contabilă separată timp de 10 ani. Deci, nu e vorba de nicio neînţelegere personală între Poruţiu - Runcan, Lokodi-Runcan sau alţi oameni cu ochi albaştri sau cu ochi maro, nici cu ochi verzi, extratereştri, e vorba de respectarea legii care trebuie să fie lucrul primordial. E vorba de dorinţa Comisiei Europene să vadă că se respectă regulile economice în concursul dintre aeroporturi şi nu numai Tîrgu Mureşul are probleme din această cauză, are şi Clujul, are şi Timişoara, are şi Sibiul şi, mai nou, operatorii aerieni au început ca reciproc să depună plângeri la Consiliul Concurenței împotriva unuia sau altuia dintre aeroporturi. Dacă noi, până acum, ne-am luptat pentru aeroport, pentru ca să putem să-l ţinem la nivelul unui aeroport mic, competitiv pe piaţa europeană, dacă alţii, datorită legii, au primit alt sprijin, în momentul de faţă trebuie să ne schimbăm optica şi să găsim modalitatea prin care putem continua dezvoltarea aeroportului pentru că nu aş dori să ne oprim, însă vom face acest lucru sub control dublu: Comisia Europeană prin Consiliul Concurenţei, Curtea de Conturi prin bugetul României şi în acest sens doresc din partea tuturor, a noastră, a consilierilor care mai suntem în funcţie până la alegeri, dar în primul rând, managementul aeroportului să aibă un dialog permanent cu noi, deci nu e vorba de oprirea activităţii aeroportului, din contră, am dori ca aeroportul să aibă mai mulţi operatori şi să aducă mai mulţi turişti. Din moment ce Consiliul Judeţean s-a luptat pentru mai mute milioane de lei pentru proiectul cu parcul auto pentru sportul cu motor, având intenţia ca acesta să fie dezvoltat pentru venirea turiştilor în această regiune şi am avut în vedere să creăm locuri de muncă. Nu am avut în vedere să luăm mâna de pe aeroport, însă aeroportul trebuie să înţeleagă un lucru: din banul public nu se poate finanţa totul, din banul public nu se poate, nici cu anumite jocuri a băieţilor deştepţi, acoperii anumite cheltuieli pentru că, la urma urmei, toată lumea vede de ce ai vrut tu să fii băiat deştept sau fată deşteaptă, şi unde ai vrut să faci slalom între articolele legii. Deci, mergem mai departe cu dezvoltarea aeroportului, trebuie să avem o politică de intrare în legalitate cu privire la Consiliul de Administraţie, trebuie să respectăm legea şi actualii manageri ai aeroportul trebuie, cu dumneavoastră, cu executivul consiliului județean să aibă un dialog deschis şi transparent şi orice ban, orice bănuţ de un ban, investit din banul public trebuie justificat, argumentat. Nu mai merge că aici e bugetul şi acesta e bugetul, că acestea sunt cheltuielile salariale şi astea sunt cheltuielile salariale, nu, intrăm în anumite prevederi ale legii.

D-l consilier Mihail Poruţiu: D-na preşedinte, d-lor vicepreşedinţi, stimaţi colegi, domnilor membri din Consiliul de Administraţie, regret că nu avem aici întreg Consiliul de Administraţie al aeroportului pentru că poate că multe dintre probleme, dacă le-am fi discutat împreună, s-ar fi lămurit mult mai repede şi am avut de fapt certitudinea acestui lucru când am avut, acum două săptămâni, o întâlnire la dvs. împreună cu executivul, împreună cu membrii din Consiliul de Administraţie, împreună cu auditorul aeroportul în care mi-am dat seama că de fapt foarte multe lucruri au provenit datorită informaţiilor distorsionate care au ajuns de la unul la altul. Nu o să vorbesc două minute, probabil că va fi mai mult, dar o să încerc. Atâta timp, pentru că am primit această notă informativă vis-à-vis de aplicarea Ordonanţei nr.109/2011 şi atâta timp cât, şi vă fac o promisiune, că atâta timp cât calendarul propus de această ordonanţă se respectă eu nu voi mai avea nici o poziţie publică vis-à-vis de aeroport, atâta timp cât, sigur, nu voi fi obligat să spun, pentru că am văzut că în ultimul timp începe să îmi fie pomenit direct numele, dar atâta timp cât acest calendar se respectă şi atâta timp cât numele meu nu este pomenit, punctul meu de vedere mi-l spun aici şi am încheiat discuţia. Vreau să vă spun că am fost, cu toate că sunt acum acuzat că am ceva cu nu ştiu cine, dar, mă rog, este un lucru care pe mine nu mă mai interesează, am fost printre cei care au dat credit necondiţionat la începutul mandatului conducerii Aeroportului Transilvania şi drept dovadă sunt colegii din Comisia tehnico-economică, este d-l director economic, care ştiu exact cât credit am dat conducerii aeroportului şi cât m-am bătut în Comisia de buget în aşa fel încât tot ceea ce au propus dânşii la vremea respectivă să fie aprobat. Din păcate, această încredere pe care le-am acordat-o celor care conduc Aeroportul Transilvania, şi vorbesc franc şi deschis, eu nu scriu anonime, nu am primit acelaşi răspuns din partea managementului şi din această cauză, pentru mine, din punctul meu de vedere drum de întoarcere nu mai este în această relaţie, atâta timp cât eu consider că am fost înşelat din punct de vedere al încrederii. Vreau să vă spun că tot ceea ce vă spun azi, am pe masă documente şi stau în faţă la absolut orice discuţie, sunt documente publice pe care le-am primit de la direcţiile din Consiliul Judeţean, de la Direcţia Economică, sunt documente pe care le-am luat de pe internet, sunt documente pe care le-am luat din surse care exclud orice combinaţie, cum am auzit şi eu în ultimele zile, care pur şi simplu îmi provoacă râsul, tot felul de scenarii care includ tot felul de servicii secrete şi tot felul de alte minuni.

Am aşteptat de la conducerea aeroportului, aşa cum mi s-a promis, am aşteptat un răspuns punctual la această, mă rog, informare pe care am făcut-o. Singurul răspuns oficial a fost adresa către Prefectură, un fel de delaţiune din vremurile de dinainte de 1989 în care am fost acuzat de interese, că sunt incompatibil, ceea ce mi-a mai demonstrat că acolo avem în primul şi în primul rând o problemă de gândire, adică acolo nu s-a înţeles că de fapt proprietarul acestui aeroport este Consiliul Judeţean Mureş, sunt cetăţenii acestui judeţ, iar noi, de fapt, îi reprezentăm pe aceşti cetăţeni. Aş fi aşteptat, repet, la fiecare punct din această informare, un răspuns concret, argumentat, astfel încât, astăzi, când plec din această sală, să mă duc la d-l manager să îi cer scuze, să îi strâng mâna şi să-i spun că am greşit. Dar, din păcate, nu am primit şi nu cred că voi primi un răspuns pentru că acesta este de fapt un mod de lucru. Şi atunci am să vă explicitez în două, trei vorbe vis-à-vis de această informare ceea ce unul dintre membrii comisiei, pentru că nu am condus această comisie, nu am decis de unul singur, acest raport fiind semnat de toţi membrii comisiei. Partea profesională, juridică nu a fost interpretată de Mihai Poruţiu, chiar dacă eu sunt şi jurist prin a doua facultate, partea juridică a fost scrisă de juriştii din Consiliul Județean, de oamenii care practică această meserie zi de zi şi care şi-au făcut datoria. În primul şi în primul rând, acolo am constatat nişte încălcări ale legislaţiei. Este opinia noastră, este opinia juriştilor. Dacă vreţi vi le spun, legislaţia, Hotărârea Guvernului nr.544, vis-à-vis de aprobarea organigramei şi a statului de funcţii, unde timp de opt ani de zile am fost descoperiţi şi astăzi discutăm despre aplicarea Hotărârii nr.107 a Consiliului Judeţean vis-à-vis de Ordonanţa nr.61 care ne creează deja nişte răspunderi financiare personale în faţa celor care vor imputa sau nu vor imputa, dacă există sigur o problemă financiară la aeroport, nici astăzi nu am pus-o în practică, dar pe mine nu m-ar mira pentru că, de exemplu, la o întrebare pe care am pus-o vis-à-vis de aplicarea HG nr.791/2009, care a început să fie aplicată în 2011 şi nu întâmplător, am primit un răspuns halucinant de la cineva din conducerea aeroportului, de la unul dintre directori care mi-a spus că nu e nici o problemă că nu am aplicat-o pentru că această ordonanţă se referea la intrarea în Schengen şi, şi aşa nu am intrat în Schengen. Deci, acest răspuns, pe mine personal, şi a fost dat de faţă nici măcar cu comisia, ci a fost dat la acea întâlnire pe care am avut-o împreună cu Consiliul de Administraţie şi cu auditorul, eu am rămas uimit despre un asemenea mod de a gândi. Nu vreau să intru în alte chestiuni care ţin de aplicarea legii, nu vreau să intru în chestiuni care ţin de faptul că în 2008 s-a achiziţionat un aparat cu 10 miliarde care nu a funcţionat nici o zi, nu vreau să intru în discuţii vis-à-vis de faptul că o simplă căutare pe internet, fără să vină nici un serviciu şi nici un băiat deştept, ne arăta că în decembrie 2011 s-a cumpărat fără respectarea prevederilor legale un degivror de la o companie înfiinţată cu un an înainte de o persoană de 70 de ani şi o firmă care are doi angajaţi. Nu ne-a fost de ajuns experiența din 2008 când şi astăzi ne judecăm cu acea firmă şi nu o mai găsim ? Şi, repet, tot ceea ce spun, eu spun pe documente şi am dat o simplă căutare pe internet şi am văzut că de fapt aceeaşi firmă merge şi la Aeroportul Sibiu şi vinde şi „Adevărul”, plus site-ul” Adevărul”, site-ul „Ziarul Financiar”, site-ul „Evenimentul Zilei”, nu aveai nevoie să cauţi să ceri o informaţie oficială. Pe când lucram în mediul privat eu nu făceam un contract mai mare de nu ştiu cât, 10.000-20.000 de euro, fără să cer de la Registrul Comerţului un certificat de bonitate şi să introduc în caietul de sarcini a achiziţiei nişte chestii vis-à-vis de lichiditatea, solvabilitatea, seriozitatea partenerului cu care mă asociez sau de la care cumpăr un obiect în valoare de 400.000 de euro.

Am discutat vis-à-vis de delegaţii, şi iarăşi repet, am hârtia de la aeroport, în care mi-au dat lista cu toate deplasările din perioada 2007-2011: Monaco, Dublin, Praga, Viena, München, Verona, Amsterdam, Londra, Ljubljana, Berlin, Atena, Bruxelles, Hamburg, Tel Aviv, lista continuă până la 41 şi sigur sunt destinaţii care se repetă. Am pus o singură întrebare: daţi-ne, vă rog, şi ştiţi foarte bine că am pus-o în scris, informaţi-ne, vă rog, vis-à-vis de aceste delegaţii, costurile, cine a participat şi care sunt scopurile şi rezultatele. Nu am primit absolut nici un document. Am scos din analiza financiară a rezultatelor aeroportului cheltuielile cu delegaţiile şi deplasările din perioada 2006-2011 şi suma este de 559.000 RON adică undeva în jur de 140.000 euro pentru deplasări. Sigur, poate sunt justificate dar cineva trebuie să ne spună de ce şi cu ce scop au fost făcute aceste deplasări din bani publici.

În aceste condiţii am primit bugetul pe 2012 unde, nici mai mult nici mai puţin, salariul managerului aeroportului era de 116.200 Ron adică un 1.116.200.000 lei adică 27.000 euro. Mie mi se pare că în aceste condiţii în care discutăm de tăieri şi de reduceri salariale mi se pare inadmisibil şi, în primul şi în primul rând, mi se pare absolut incorect ca acest salariu să fie dublu sau triplu cât salariul preşedintelui Consiliului Judeţean şi discutăm de o societate subvenţionată. Nu am nimic împotriva salariilor mari acolo unde există performanţă dar noi discutăm de o societate şi aici mă întorc la buna-credinţă a Consiliului Judeţean care, în perioada 2004-2011 a subvenţionat aeroportul cu 89 milioane lei, adică undeva în jur de… m-am apucat şi am împărţit la cursul euro din fiecare an, 22.585.000 de euro este subvenţia primită de aeroport. In toţi aceşti ani, veniturile proprii ale aeroportului au fost de 3 milioane de auro. Deci faceţi vă rog comparaţia: 22 milioane şi jumătate de euro subvenţia, faţă de 3 milioane de euro. În acest an am mai primit o propunere la buget prin care ne mai cerea o subvenţie undeva în jur de 4.850.000 euro. Daţi-mi voie să cred că în aceste condiţii aeroportul a fost sprijinit necondiţionat de către Consiliul Judeţean şi daţi-mi voie să spun că în aceste condiţii cred că, Consiliul Județean şi executivul, poate să aibă alte pretenţii de la managementul aeroportului şi am să vă spun de ce. Sigur, când mă întorc la salarii, vreau să vă spun un lucru, avem la aeroport salarii de 5000 de lei, avem salarii de 5800 lei, avem salarii de 4800 lei iar toţi cei care lucrează jos pe pistă nu au salarii mai mari de 2000, 2500 lei. Prin comparaţie, am făcut o statistică cu Aeroportul Cluj. În 2007 am avut aproape acelaşi număr de pasageri cu Aeroportul din Cluj. Şi ei au fost sprijiniţi, şi Aeroportul Tîrgu Mureş a fost sprijinit. Dânşii au transportat 4 milioane de pasageri din 2007 până astăzi, iar Aeroportul Tîrgu Mureş a fost tranzitat de 700.000 de pasageri, repet, în condiţiile în care au fost investiţi, ca subvenţie, 22 milioane şi jumătate de euro. Am încercat să vedem ce se întâmplă cu proiectele propuse de aeroport pentru că, deja, presa spune că deja, domnule, auzim de zece ani, eu sunt membru în Consiliul Judeţean de patru ani, dar presa zice că deja de zece ani auzim aceste proiecte. Nu am văzut şi aş fi vrut să văd şi cred că era un gest de bunăvoinţă, unde este acel proiect de 40 de milioane de euro pentru prelungirea pistei ? pentru că uitându-mă pe datele oficiale de la Ministerul Transporturilor – POST am văzut că sunt cinci aeroporturi: Suceava, Constanţa, Tuzla şi încă două, care deja au depus dosarele şi au intrat în discuţii. Noi nu avem dosarul depus, cu toate că spunem că suntem pregătiţi de zece ani de zile pentru acest proiect şi s-a spus că nu e nici o problemă pentru că oricum sunt bani să ajungă la toată lumea; nu e problemă că ei au depus, pentru că depunem şi noi, dar dacă discutăm de zece ani de zile despre un proiect, eu cred că trebuia să îl avem. Am mai aflat că acest proiect vis-a-vis de pista multimodală sau platforma multimodală de 20 de milioane de euro nu este eligibil aeroportul. Acolo trebuie să fie o asociere între Ministerul Transporturilor sau o entitate, deci,… mai am două minute şi termin.

D-na preşedinte Lokodi: Nici nu se poate cere bani pentru terminale.

D-l consilier Mihai Poruţiu: Am înţeles, dar vreau să vă spun numai ca idee, adică totuşi, aşteptam ca salariile de la aeroport, aşteptam de la banii investiţi în aeroport, aşteptam de la tot efortul Consiliului Judeţean un altfel de răspuns de la managementul aeroportului. Ce vreau să vă spun eu, mai mult, consider şi eu ca şi dvs. că trebuie susţinut aeroportul, consider că trebuie să fie finanţat în măsura în care trebuie să fie finanţat, dar dacă noi nici astăzi nu am reuşit în Comisia de buget să discutăm bugetul aeroportului, dacă în condiţiile în care noi am primit o solicitare de 13 milioane de lei de la aeroport iar executivul spune că, deocamdată, sigur sub rezerva că aeroportul nu se va închide, el va fi finanţat în continuare pe principiul bunei-credinţe, pentru că aşa cum a continuat timp de 20 de ani sau, mă rog, din 1997, Consiliul Judeţean sunt convins că-l va finanţa indiferent cine se află vremelnic pe aceste scaune. Am pus o întrebare, de unde apare o asemenea diferenţă? D-l Bartha mi-a răspuns, dar de la aeroport nu am primit nici un răspuns. Deci vreau să vă spun un singur lucru, sunt convins că toate aceste probleme puteau fi rezolvate printr-un mai bun dialog dar în orice activitate am avut, în calitate de comisie sau şi mai dinainte, ca şi consilier, m-am lovit permanent numai de refuzuri, documente dosite, obtuzitate, interpretări şi, mai nou, sigur am văzut şi atacuri în presă şi interviuri şi deja ele devin cu ţintă, nu mai sunt aşa, în aer, în care se spune, citez din memorie „ Suntem de departe cea mai profitabilă instituţie din judeţul Mureş, am adus o infuzie de peste 10 milioane de euro…”.

D-na preşedinte, d-lor colegi, eu ce am spus astăzi, am documente pentru absolut tot. Aş fi cerut măcar un singur lucru dar deja renunţ să mai cer şi pentru acele, mă rog, 10 milioane de euro să îmi explice cineva de unde şi tot am fi în deficit pentru că am băgat 22 de milioane de euro şi plus cele 3 milioane venituri proprii sunt 25 de milioane, tot am avea un deficit vis-à-vis de Aeroportul Tîrgu Mureş. Şi vreau să mai spun un singur lucru, pentru că mi s-a solicitat să dau explicaţii şi nu erau cei care mi-au solicitat în drept să îmi ceară mie nici o explicaţie vis-à-vis de poziţia mea vis-à-vis de Aeroportul Cluj şi vreau să vă spun un lucru, nu accept practica celor din Cluj, dar am spus că este logică pentru că trăim într-o piaţă concurenţială înfiorătoare în care fiecare se chinuie să îl doboare pe celălalt. Nu avem nici o şansă în viitor numai scuzându-ne că ei au fost sprijiniți politic, că noi nu am fost, că acolo ei ştiu să îşi facă lobby şi noi nu ne facem lobby. Vreau să vă spun că convingerea mea fermă este că principala armă a noastră în această bătălie pentru Aeroportul Tîrgu Mureş este performanţa aeroportului. Lobby-ul, relaţiile personale vin după performanţă, atâta timp cât nu ai performanţă nu te ajută nimeni, dacă nu te ajuţi tu singur, nu te ajută nimeni iar dacă managementul aeroportului, şi sper că aţi remarcat că nu am făcut o referire la nici o persoană în această discuţie, şi conştient nu am făcut nici o referire, nu înţelege că de fapt ora exactă la aeroport aici se dă, în Consiliul Judeţean şi că dânşii trebuie să facă absolut toate eforturile ca să facă performanţă, nu avem cum să ieşim la liman.

Eu am încheiat discuţia aşa cum reiterez promisiunea mea vis-à-vis de poziţia mea publică, care va înceta din acest moment dacă acest calendar pe care l-am primit se respectă, pentru că eu sunt convins că până la urmă singura soluţie de a rezolva această problemă, fără să vreau să jignesc pe nimeni, este un nou Consiliu de Administraţie care să semneze un contract de mandat şi care să răspundă pentru ceea ce face la aeroport. Eu vă mulţumesc.

D-na preşedinte Lokodi: Vă mulţumesc frumos. Dacă mai doreşte cineva să ia cuvântul?

D-l consilier Radu Mircea: D-na preşedinte, d-lor vicepreşedinţi, stimaţi colegi, d-lor de la aeroport, eu nu sunt atât de bine documentat ca şi d-l consilier Poruţiu dar ştiu atât, că şi cele bune şi cele rele de la aeroport sunt şi ale noastre, şi ale Consiliului de Administraţie, şi a conducerii aeroportului şi deci noi nu ne putem sustrage de la ceea ce s-a făcut până acum la aeroport şi cu bune şi cu rele. Mă bucur că d-na preşedinte a spus azi că a ajuns la o înţelegere punct cu punct pe această informare … sau la ceea ce trebuia, eu v-aş ruga, că bine ar fi să ajungeţi în continuare să discutaţi fiecare punct cu punct ce există la aeroport fiindcă dvs. şi cu d-l Szabo sunt sigur că sunteţi bine documentaţi şi ar fi bine să discutaţi, dacă nu zilnic, atâta cât considerați dvs. de des şi de necesar fiindcă îmi vine în minte o treabă, noi suntem ardeleni, eu sunt ardelean, şi la ardelean îi place ca un lucru pe care îl face să îl ducă până la capăt. Dacă nu l-a făcut foarte bine, sigur rău nu-l face şi vreau să mai spun câteva treburi: ceea ce a spus d-l consilier Poruţiu, eu v-aş ruga, dacă este posibil, pe d-l director, şi cred că este posibil, să ne dea dacă nu la toţi, mie, punct cu punct ceea ce s-a spus aici, şi mă refer în primul rând la cheltuieli pentru că totul se reduce la bani, de fapt asta este viaţa şi capitalismul, totul la bani. Banul trebuie folosit foarte chibzuit pentru că se munceşte şi se câştigă greu şi atunci nu avem voie să ne batem joc de munca noastră şi a celor care produc bunurile materiale şi sociale. Deci, l-aş ruga pe d-l director să îmi dea tot ce a spus şi dl. consilier Poruţiu şi în special la sistemul de salarizare pentru că am văzut că acolo sunt sume foarte mari. Eu nu m-am uitat peste sume niciodată. Nu ştiu cine le-a aprobat salariile şi dacă sunt cele legale sau nu sunt legale, eu cred că sunt cele legale, fiindcă dacă nu ar fi legale ar fi mare bai dacă şi-ar fi pus salarii care nu sunt conform legii şi atunci trebuie văzut cine le-a aprobat aceste retribuţii pentru că dacă le-a aprobat ilegal atunci trebuie să le luăm, d-na preşedinte, înapoi şi dacă nu îi luăm noi îi va lua Curtea de Conturi sau îi ia cine face verificarea.

Al doilea lucru, sunt acele deplasări în străinătate. Şi aici trebuie văzut cine le-a aprobat atâtea deplasări şi dacă au fost utile pentru că eu ştiu că noi, consilierii, când plecăm în delegaţie, dvs. ne aprobaţi această delegaţie şi când venim înapoi depunem un raport de activitate cu ce am făcut acolo. Deci, eu aş pretinde să mi se spună cum s-au folosit la cele două capitole cheltuielile şi bineînţeles mai vin şi cheltuielile curente şi la aceste cheltuieli curente care sunt într-o societate, ce se întâmplă? Eu am tot citit raportul şi m–am uitat în raport, venitul e clar, venituri bugetare, venituri comerciale se pot ţine separat, fără nici o problemă, dar trebuie văzut aici şi poate îmi spuneţi astăzi sau dacă cumva voi reuşi să îl întreb pe d-l director Runcan cum va ţine evidenţa cheltuielilor comerciale, pentru că aici e toată treaba, faţă de cheltuielile publice? Trebuie ţinută o evidenţă într-adevăr separată dar trebuie să se stabilească de nişte economişti, pentru că eu nu sunt economist ci sunt inginer şi nişte economiști, pentru că avem economişti buni, să facă o notă sau să prezinte o fundamentare prin care să se arate cum se ţin cheltuielile curente separat şi atunci ei sunt obligaţi să le ţină dacă nu le-au ţinut până acum.

Un alt capitol pe care îl văd la aeroport d-na preşedinte, cu mult respect, într-adevăr e treabă de investiţii. Bun, cheltuieli salariale le-am discutat, cheltuieli curente, cheltuieli de deplasare, trebuie verificate şi eu zic că trebuie văzut dacă sunt conform legii şi dacă s-a respectat legea. La cheltuielile de investiţii noi, Consiliul Judeţean, le aprobăm anual şi eu vin cu o propunere: eu nu văd, de exemplu s-a discutat despre acel degivror, toate asemenea utilaje pe care le cumpără aeroportul, eu propun să se cumpere numai utilaje noi. Eu nu îmi permit la societatea mea mică agricolă, pentru că lucrez 600 de hectare, să îmi cumpăr utilaje vechi. Nu îmi permit fiindcă mai mult mă costă întreţinerea unui utilaj vechi şi mai bine cumpăr un utilaj nou şi eu aş propune să se cumpere numai utilaje noi conform legislaţiei, cu licitaţie, aşa cum se fac licitaţiile şi juriştii trebuie să urmărească dacă aceste licitaţii s-au făcut corect. Adică, hai să nu mai dăm voie la asemenea aspecte şi să plecăm cu dreptul în anul 2012 şi să luăm fiecare capitol din bugetul aeroportului şi să-l analizăm pentru că eu nu vreau să dau vina pe nimeni şi nu vreau să spun că sunt „atotştiutor” în problemele aeroportului, dar economie ştiu şi eu din societatea pe care o conduc şi e şi asta o societate tot ca a noastră, cu alte venituri şi cu alte cheltuieli. Deci, să vedem lista asta de investiţii şi dacă noi am aprobat-o nu mai avem de ce să dăm vina pe aeroport. El n-are voie să cumpere alte utilaje decât cele care sunt în lista aprobată de noi.

O altă problemă, d-na preşedinte, puţin depăşesc dar cred că îmi permiteţi cum i-aţi dat voie şi colegului, fiindcă e o zi de analiză şi mă bucur că facem această analiză a aeroportului şi probabil că cu cât discutăm mai multe minţi, cu atât iese mai bine lucrul. Întotdeauna când numai unul singur gândeşte nu e prea bine pentru că vedeţi ce se întâmplă când gândeşte numai unul şi face ce vrea. Eu l-aş întreba pe dl director Runcan, în condiţiile care există în această iarnă destul de dificilă în România şi în special în judeţele din sud, cum a reuşit să se descurce cu traficul pe aeroport, dacă i-a funcţionat degivrarea, deci să îmi spună cum s-a desfăşurat traficul pe aeroport şi, d-na preşedinte, mă opresc la aeroport şi probabil că colegii vor completa şi vor veni cu propuneri dar eu aş vrea să vă întreb şi pe dvs. ca să nu mai iau cuvântul, deoarece iarna aceasta se anunţă şi la noi în judeţul Mureş, dacă firmele cu care am contractat lucrări de întreţinere a drumurilor pe timp de iarnă sunt dotate cu utilaje, dacă au materialul necesar şi dacă cineva urmăreşte clar cât cheltuiesc dânşii pentru un km fiindcă eu, uitându-mă în buget, am văzut că avem undeva cam 3.200 euro/km pentru deszăpezire şi din câte l-am întrebat pe colegul care lucrează mai mult în acest domeniu spunea că în Finlanda, unde sunt iernile adevărate, sunt cam 4000 de euro. Nu ştiu, nu vreau să spun că e mult sau că e puţin, nu vreau să spun deşi, după părerea mea, e cam mult pe un km, v-aş ruga, şi în special pe d-l vicepreşedinte Chirteş, să vadă dacă aceste firme ne cer numai banii pe care îi avem în buget să le finanţăm efectiv ce lucrează: nu ştiu de câte ori trec pe drumurile județene, cât fac şi cum fac, care este actul normativ ? dar m-am uitat la bani.

D-na preşedinte, vă rog să mă scuzaţi, d-lor vicepreşedinţi, pentru că am vorbit un pic mai mult, stimaţi colegi consilieri, mă opresc aici şi vă mulţumesc pentru răbdare.

D-na preşedinte Lokodi: Vă mulţumesc. Domnilor consilieri cine mai doreşte?

D-l consilier Mora Akos: Mulţumesc, d-na preşedinte, chiar nu am de gând să vorbesc dar având în vedere că s-a vorbit despre aeroport la persoana a III-a şi ei sunt prezenţi, haideţi să dăm cuvântul d-lui Kolozsvary care este preşedintele Consiliului de Administraţie, respectiv d-lui Runcan, ca să spună o poziţie aici, faţă de toţi, oficială vis-à-vis de această informare, respectiv, faţă de punctul ridicat de colegul meu.

D-na preşedinte Lokodi: Dar prima dată dvs. trebuie să vă spuneţi punctele de vedere ca după aceea dânşii să răspundă.

D-l consilier Filimon: Aceeaşi idee o aveam şi eu.

D-na preşedinte Lokodi: Totuşi lăsaţi-mă să mă consult pentru că cu atâtea idei ascultate cred că am pierdut şirul foiletonului. Ne-am înţeles că mai prezentăm ceva material sau la informare rămânem doar cu aceasta?

D-l secretar Paul Cosma: Nu, este materialul pregătit, informarea din luna decembrie şi am comunicat doamnelor şi domnilor consilieri acea notă legată de aplicarea Ordonanţei Guvernului nr.109/2011 care presupune prezentarea competenţelor consiliului în raport cu acest act normativ şi un calendar de implementare a măsurilor de aducere la îndeplinire a acestora.

D-na preşedinte Lokodi: Vă mulţumesc. Atunci o să rog să stabilească d-l Runcan, d-na Hang şi d-l Kolozsvary cine şi cum doreşte să ia cuvântul.

D-l director Runcan Petru Ştefan: Bună ziua, vă mulţumesc că îmi daţi posibilitatea să mă adresez onoratului consiliu. În primul rând aş porni de la un aspect pe care şi d-na preşedinte l-a precizat aici, este vorba despre partea de legalitate deci legalitatea nu trebuie să fie o notă de dispută sau o notă de interpretare în forma respectivă, bineînţeles că interesul pentru banul public, noi, Consiliul de Administraţie şi conducerea executivă, suntem primii pe care ne interesează să fie în legalitate pentru că suntem primii verificaţi şi abia pe urmă Consiliul Judeţean, este şi el normal, ca şi proprietar, pus în aceeaşi postură. În zona banului public aş vrea să remarc faptul că Ordonanţa nr.61/2011 vis-à-vis de finanţarea aeroporturilor a apărut ca o punere în legalitate a tot sistemului din România. Deci, în momentul de faţă este de precizat că există directiva comisiei vis-à-vis de ajutorul de stat în care orice ban public, nu numai pentru aeroport, ci şi pentru spitale şi pentru instituţiile de cultură şi alte instituţii este tratat în acelaşi fel. Faptul că în momentul de faţă aeroportul a intrat primul în atenţia Comisiei se datorează unei solicitări a Ministerului Transporturilor de a face un ajutor de stat, o schemă de ajutor de stat pentru finanţarea aeroporturilor. Acum, în ceea ce înseamnă legalitatea activităţii la Aeroportul Transilvania Tîrgu Mureş, aferent la ce aţi stabilit dvs. în august 2011 prin Hotărârea nr.107, am pus-o în aplicare şi există separaţia făcută pe partea de activitate, de societate de interes economic general aparte de cea de activitate comercială şi în acest sens avem şi două conturi deschise ca să nu fie o neclaritate vis-à-vis şi de modul de folosire a banului, ca să nu existe interpretare. Ce este de remarcat este că nu există în continuare o formulă standard ca şi element de buget. Dacă vă uitaţi pe bugetele aprobate şi de celelalte consilii ale judeţelor care au aeroporturi, veţi vedea că este aceeaşi formulă de buget ca şi până acum pentru că acesta este formularul. În subsidiar, fiecare dintre entităţile respective, mai exact consiliile de administraţie trebuie să îşi facă aceste elemente împărţite distinct, lucru pe care noi l-am făcut şi l-am pus la dispoziţia Consiliului Judeţean şi bineînţeles, chiar de dimineaţă, d-na preşedinte a şi apreciat că am avut o discuţie foarte punctuală şi foarte corectă în ceea ce înseamnă clarificări de elemente şi noi chiar am solicitat ca într-o eventuală deplasare să putem ajunge în zona Uniunii Europene, la Bruxelles, cei care au anumite formulare care le respectă în toate aeroporturile din Europa, nu numai la Aeroportul din Tîrgu Mureş ca să putem face o formulă prin care să putem să ne înţelegem pentru că este vorba în primul rând de o comunicare deficitară care ne aparţine în primul rând, pot să zic, nouă şi în al doilea rând abia altora. În zona respectivă, aş vrea să spun că la ceea ce comisia numită prin dispoziţia d-nei preşedinte sunt câteva aspecte pe care şi d-l consilier Poruţiu le-a precizat dar care din punctul nostru de vedere nu sunt în realitate. Spun lucrul acesta în ideea în care există documente susţinătoare pentru că şi eu, ce spun, trebuie să probez pentru că nu sunt într-o postură să fac nicio acuzaţie nefondată şi nu fac acuzaţii, deci nu o luaţi ca o acuzaţie ci este o formă prin care practic se poate soluţiona. În forma iniţiată ca şi informare, noi, ca şi entitate controlată nu am avut un raport pe care, cu membrii respectivi care au controlat, să putem să îl discutăm punct cu punct pentru ca în cele din urmă, când devine public şi vi se prezintă şi dvs. în plen, să puteţi să îl aveţi într-o formă în care, cred eu, că la momentul respectiv, dacă prezentam documentele respective nu mai erau puse câteva aspecte în dubiu, lucru pe care noi l-am făcut într-un material pe care l-am înregistrat la Consiliul Judeţean şi l-am pus în subsidiar şi spre ştiinţa Instituţiei Prefectului din judeţ. Normal că nu doresc să intru în detalii aici dar aş sublinia două hotărâri foarte importante, prima legată de organigramă pe care noi, aferent legislaţiei, o aplicăm. Este o Hotărâre de Guvern la care se face referire în informare, care este abrogată. La fel, în ceea ce se spunea în Hotărârea Guvernului nr.791 privitor la aeroporturile internaţionale emanate din necesitatea de a respecta aquis-ul comunitar, odată cu intrarea României în spaţiul Schengen, tot împreună cu dvs. am făcut demersurile necesare. Noi nu putem să facem ca dvs. să decideţi asupra acestui lucru, mai exact Hotărârea de Guvern a apărut în august 2009 iar noi, împreună, în octombrie 2009 am şi fundamentat bugetul pentru 2010 în ideea în care ce revine aeroportului să îndeplinească ca şi suprafeţe, ca şi dotare, ca şi personal, să fie în tandem cu celelalte instituţii pentru ca să pui în aplicare hotărârea respectivă trebuie ca şi Poliţia de Frontieră, Vama, partea de securitate şi toate celelalte instituţii, inclusiv cele fitosanitare să îşi aibă elementele rezolvate şi aprobate fapt pentru care abia pe urmă Comisia interministerială vine şi verifică legalitatea lor şi dacă ele corespund în practică.

D-na preşedinte Lokodi: Un minut, fără să o consideraţi ca şi întrerupere, totuşi dacă vorbiţi de legalitate, organigrama se aprobă prin includerea numărului de personal în buget sau dvs. aveţi obligaţia de a avea avize speciale pentru organigramă de la Ministerul Transporturilor şi alte căi legale? Spuneţi-ne cum e.

D-l director Runcan: Da, din ce am studiat noi din punct de vedere al legalităţii este că noi propunem această activitate către Consiliul de Administraţie şi acesta aprobă elementul respectiv. Ce am făcut noi anul trecut a fost faptul că trecând de la o activitate restrânsă, undeva funcţionam între 10 şi 12 ore pe zi, la o activitate de 24 de ore pe zi şi am cerut un punct de vedere, un aviz de la Ministerul Transporturilor care să spună dacă în forma şi structura respectivă pe care o fundamentasem noi, la 156 de persoane, corespunde interesului pentru că ei urmau în continuare să trimită organismele subordonate lor să verifice acest lucru.

D-na preşedinte Lokodi: D-le Runcan, nu trebuia să intraţi în această analiză cu organigrama pentru că sunt obligată să vă atrag atenţia că nici azi nu respectaţi legea. Organigrama trebuie avizată şi aprobată de către Ministerul Transporturilor şi nici Consiliul Judeţean nu are o hotărâre în acest sens, iar faptul că dvs. aţi pus în faţa Consiliului de Administraţie, pe parcursul anilor, de multe ori, nişte situaţii cu care aţi vrut să acoperiţi legalitatea nu înseamnă că aţi respectat legea. Dar continuaţi.

D-l director Runcan: Mulţumesc, nu comentez aspectul pentru că dacă vă uitaţi în hotărârile dvs. o să vedeţi că sunt instituţii din subordinea dvs. în care fundamentaţi un număr de … iar organigrama este cu totul altfel. Nu comentez, eu spun doar ceea ce ştiu.

Mergând mai departe pe aspectul elementelor de activitate la aeroport în toate aceste condiții, zic că ceea ce s-a făcut la aeroport cu sau aportul dvs., în primul rând, sunt investiţii care s-au făcut, dacă le luăm comparativ cu alte aeroporturi din apropiere, sunt mici, iar dacă le luăm în comparaţie cu alte instituţii sunt undeva echivalent sau puţin mai mari decât acestea.

În ceea ce înseamnă activitatea de trafic aceasta este într-un trend ascendent, nu că Runcan se duce pe stradă şi ia pasagerii să intre în avion, ci pentru că sunt elemente considerate de interes pentru aceştia să vină în zonă. Bineînţeles că printr-o activitate de climat de afaceri mai dezvoltat şi printr-o activitate de turism mai dezvoltată se poate rezolva mult mai bine activitatea de trafic.

La Aeroportul Tîrgu Mureş vreau să vă spun că bugetul pe 2011 s-a cifrat la 8 milioane, mi se pare 86 de lei, din suma respectivă 5 milioane au fost sub formă de compensaţie pe care noi am justificat-o aparte de toate celelalte şi 3 milioane şi vreo 86 de mii de lei au fost venituri proprii. Pentru anul 2012, pe baza elementelor de fundamentare primite de la specialiştii de la aeroport, am fundamentat un buget în decembrie 2011 la cifra de 13 milioane… nu reţin exact cifra respectivă, după care în urma discuţiilor pe care le-am avut în comun cu executivul…

D-na preşedinte Lokodi: Fără investiţii, că investiţiile sunt în bugetul Consiliului Judeţean.

D-l director Runcan: Aşa este, după care am revenit la elementele pe care le-am fundamentat la nivelul a 11 milioane de lei pe baza discuţiilor pe care le-am avut. În structura respectivă am avut în atenţie un aspect care se referă la faptul că nivelul de cheltuieli de funcţionare l-am mărit undeva la 40% faţă de anul trecut, deci de la 5 milioane unde consideram că e nevoie de subvenţie, undeva la 6 milioane şi 800. În ceea ce înseamnă însă veniturile, de la 3.000.086 lei am crescut undeva peste 50%, deci mai mult decât creşterea cheltuielilor pentru anul în curs, ceea ce înseamnă că activitatea de aeroport, de la nivelul de 37 % ca şi acoperire în ceea ce înseamnă utilizarea banului public, faţă de fondurile primite, trecem undeva înspre 50% care sperăm noi ca într-o etapă imediat următoare trebuie să ajungă la un nivel acoperitor.

D-na preşedinte Lokodi: Domnule Runcan, în condiţiile în care MALEV-ul s-a retras de pe piaţă şi care, după analiză făcută, v-a adus în jur de 334.000 lei, care e o treime din veniturile proprii ale aeroportului, în condiţiile în care în momentul de faţă dvs. nu aveţi nici un alt contract în afară de WIZZ AIR, cu alţi operatori, în afară de faptul că declaraţi că veţi aduce un 50% majorarea veniturilor, în afară de declaraţii, pe ce vă bazaţi în mod concret?

D-l director Runcan: Sunt cifrele din buget, deci eu zic că 3.000.086 de lei ca venituri proprii în 2011 faţă de ce am propus anul acesta, 2012, 4.326.000 lei este un lucru concret prin care ne angajăm….

D-na preşedinte Lokodi: Dar eu nu am văzut argumentele, deocamdată, eu am în faţă retragerea MALEV-ului de pe piaţă care ne aduce şi nouă, din păcate, o pierdere destul de importantă şi în schimb nu văd nici o altă ofertă. Cine vine, cu câte rute, cu cât creşte numărul pasagerilor? Încă eu văd un gol, vă rog frumos să îmi spuneţi pe ce vă bazaţi la majorarea de 4 milioane de lei în afară de faptul că prin acesta aţi putea să majoraţi fondul de salarii? În afară de acest argument, în mod concret, pe ce vă bazaţi?

D-l director Runcan: Mulţumesc că m-aţi întrebat. Pot să vă răspund foarte practic. Este nivelul de activitate realizat la finele lunii ianuarie 2012, unde am realizat o creştere de 100% a numărului de mişcări faţă de anul trecut în aceeaşi perioadă şi unde la numărul de pasageri am realizat o creştere de 300%, deci sunt nişte cifre, nu din burtă scoase, ci sunt elemente care sunt certe, realizate deja. Mergând pe trendul respectiv e o calculație simplă asupra acestora pe care toată lumea poate să o facă. Normal, nu ne hazardăm dar ne gândim să facem şi mai mult pentru că împreună cu Consiliul Judeţean şi cu oamenii de afaceri din zonă să ştiţi că se poate chiar mai mult pentru că interesul trebuie să fie comun. Aeroportul nu este copilul nimănui sau fata săracă ci este un instrument la îndemâna consilierilor judeţeni care sunt proprietarii aeroportului să-l utilizeze înspre a crea o bunăstare a alegătorilor care, în cele din urmă, au fost cei care au votat pentru dvs.

D-na preşedinte Lokodi: Dacă totul e aşa de frumos, sunteţi de acord să respectăm toate criteriile stabilite de Comisia Europeană pentru schema de ajutor privind dezvoltarea infrastructurii în care Comisia susţine că investiţiile pentru terminal sunt pentru activităţi comerciale, le veţi suporta dvs. dacă mergeţi aşa de bine?

D-l director Runcan: D-na preşedinte, aici este o decizie care vă aparţine, noi …

D-na preşedinte Lokodi: Nu e o decidere, dvs. spuneţi că aeroportul nu este copilul nimănui, este ceva care merge perfect, la care veţi avea venituri în plus, atunci vă întreb eu, faţă de consilierii judeţeni, puteţi să vă angajaţi ca toate cheltuielile care, după comisie, nu pot intra în schema de finanţare bugetară puteţi să le faceţi din veniturile proprii? Vezi parcare, vezi terminal, vezi celelalte investiţii.

D-l director Runcan: Aici trebuie să specificăm exact elementele care sunt definite de decizia Comisiei Europene vis-à-vis de activităţile care se pot finanţa şi care sunt sub aspectul comercialului. Din cele comerciale care ne revin şi le propunem, cu Consiliul de Administraţie, bineînţeles că noi o să venim să vi le fundamentăm corespunzător, în sensul în care fie o facem ca şi activitate prin credite, prin credit furnizor sau alte forme. În momentul de faţă este vorba despre, din proiectul de buget, de extinderea aerogării care intră sub incidenţa serviciul de interes economic general.

D-na preşedinte Lokodi: Nu, pardon, noi am căutat o soluţie pentru a ieşi din vizor dacă este posibil să investim noi, lucru care nu înseamnă că dvs. acum vă spălaţi pe mâini şi spuneţi că acesta este de interes general. Vă citez de aici, din aceste criterii ale Comisiei Europene din mai 2011 care spune exact că nu se poate investi în terminale, nu se poate investi în parcări, iar Tîrgu Mureşul şi domnilor, fiţi atenţi că vă spun un lucru bombă pe care nu am vrut să vi-l spun, Comisia remarcă faptul că una dintre recomandările studiului a fost de a nu acorda finanţare publică anumitor aeroporturi printre care: Arad, Baia Mare, Bacău, Constanţa, Sibiu, Tîrgu Mureş. D-le Runcan eu v-am cerut să nu mai vorbim avioane ci să vorbim pe aeroport, cu picioarele pe pământ, să nu mai ducem oamenii de nas că, vai! ce bine o duce aeroportul şi spuneţi-mi cum aţi construit acest buget? Aţi majorat acest buget în condiţiile în care nu se regăseşte acolo nici o investiţie, nici o reparaţie şi veniţi şi spuneţi că veţi majora veniturile, pentru că asta se dovedeşte. Deci, d-le Runcan, ca să avem în înţelegere trebuie să coborâţi încă o dată cu picioarele pe pământ şi să terminaţi cu explicaţiile de aici în sus. Vă rog nu mai visaţi.

D-l director Runcan: Aş vrea să fac totuşi o precizare, d-na preşedinte v-a citit dintr-un studiu Jaspers, care este o recomandare.

D-na preşedinte Lokodi: Nu, aceasta este adresa Comisiei din mai 2011, Jaspers-ul este din 2005.

D-l director Runcan: Adresa respectivă se referă la faptul că cei de la Cluj consideră că ar trebui să se respecte…

D-na preşedinte Lokodi: Nu, se referă la plângerea din Cluj. Încă o dată dezinformaţi. Nu se referă la studiul din Cluj ci se referă la o adresă venită din partea Consiliului Concurenţei care ne atrage atenţia...

D-l director Runcan: Da, deci eu nu comentez.

D-na preşedinte Lokodi: Vă rog, eu nopţi întregi citesc materialele legate de aeroport şi nu ca să devin director de aeroport, vai de mine, vă rog informaţi consilierii în mod corect.

D-l director Runcan: Deci atunci o să ne permitem să vă facem informările în scris în mod punctual la toate lucrurile pentru ca să le aveţi în forma pe care o doriţi.

D-na preşedinte Lokodi: Este şi momentul, dar să vă asumaţi şi răspunderea.

D-l director Runcan: Atunci fiecare dintre dvs. o să aveţi posibilitatea să verificaţi lucrurile respective, nu e vorbă declarativă ci e vorba că prin forma scriptică se asumă o responsabilitate.

D-na preşedinte Lokodi: Bine, vă mulţumesc.

D-l Kolozsvary Zoltan: Vă mulţumesc atât pentru invitaţie cât şi pentru posibilitatea de spune câteva cuvinte. Sunt într-o poziţie dificilă din mai multe motive. Cred că aceasta este aproximativ al nouălea Consiliul de Administraţie în care sunt aşa pe parcursul celor douăzeci de ani şi în care de cincisprezece ani sunt membru al Consiliului de Administraţie şi în Biroul executiv al Federaţiei Mondiale de Metalurgie, unde sunt nişte reguli extrem de stricte, de altfel. Nu aş dori să iau nici apărarea cum lucrează, cum nu lucrează, dar sunt câteva probleme principiale pe care am acum ocazia de a vi le spune şi pe care prefer să vi le spun. Să începem cu această problemă SIEG - activitate comercială şi în primul rând aici cred că ar fi fost necesare mult mai multe lămuriri şi nu din partea Consiliului Judeţean ci, în general, pentru că la investiţii, de exemplu, cu ce intră pe SIEG şi ce nu intră pe SIEG este, trebuie să vă spun, foarte neclar pentru că un aeroport fără terminal nu poate să servească nici interesele publice foarte clar. Că nu se poate investi în parcări e foarte logic. Că ce se poate investi în terminal e o problemă destul de nelămurită şi deci sunt câteva probleme care nu sunt suficient de lămurite la ora actuală şi ca să nu fim în încurcătură şi dvs., Consiliul Județean, şi aeroportul este foarte necesar ca aceasta să se lămurească nu local, ci la nivel de foruri care sunt… Cred că avem un punct absolut comun cu toţi cei care suntem aici. Considerăm că aeroportul este extrem de important pentru că este poarta judeţului şi oraşului, poarta principală spre exterior. Totodată trebuie să ştim şi să acceptăm încă un lucru, că aeroportul nu este altceva decât o gară, sau un punct de a-i deservi pe cei care vin şi pleacă şi deci este necesar ca această strategie a aeroportului sau faţă de aeroport să fie o strategie comună formată între judeţ, oraş pentru că, totuşi, ne place sau nu ne place, totuşi oraşul, deci municipiul, este principalul care absoarbe mult şi înseamnă că trebuie să fie corelat într-o măsură oarecare şi într-o măsură în care este posibil şi sprijinul oraşului faţă de aeroport. Mai departe, sunt nişte condiţii speciale, discutăm de „obstacolări”, discutăm de situaţia geografică a Aeroportului Tîrgu Mureş faţă de celelalte aeroporturi şi sunt nişte probleme extrem de importante şi eu sunt convins, din ceea ce am ascultat şi am văzut de când sunt în Consiliul de Administraţie al aeroportului, că într-adevăr, Aeroportul Transilvania Tîrgu Mureş are o poziţie preferenţială în această zonă, deci poate deveni, cu un efort susţinut şi comun, un aeroport regional pentru că, indiferent câţi bani se bagă în Aeroportul Cluj, este un aeroport în oraş, deci un City Airport, care sunt reglementările de protecţie a zgomotului şi aşa mai departe şi care nu permit decât o anumită dezvoltare. Dacă ne gândim că într-un viitor scurt principala dezvoltare economică este în zona BRICS, deci a ţărilor BRICS, cum ar fi: Brazilia, Rusia, India, China şi mai nou şi Africa de Sud, este foarte clar că dacă se reuşeşte să se formeze anumite relaţii economice cu zonele acestea, ceea ce este mai dificil şi singur că nu vorbesc la nivel regional, dar acest aeroport este singurul din zonă care ar corespunde pentru nişte legături de genul acesta şi daţi-mi voie să vă spun că am fost nevoit, printr-o decizie a Federaţiei de Metalurgie, să conduc şi să coordonez un studiu în ceea ce înseamnă industria de metale la începutul secolului XXI şi marele avantaj al acestei munci extrem de grele, de altfel, este că primesc extrem de multe materiale foarte serioase şi foarte avizate care din ce în ce mai mult mă conving că trebuie să ne pregătim pentru nişte schimbări radicale în politica economică şi aceasta chiar dacă e proiectat la mic, cum suntem noi, tot aduc nişte schimbări. De ce am spus acestea? Pentru că am dorit să accentuez şi mai mult importanţa aeroportului şi nu doresc să fac afirmaţii cum că managementul aeroportului este bun sau este rău, nici cum se folosesc acei bani pentru că, în fond, controlul folosirii banilor se face în primul rând de către Curtea de Conturi. Dacă la atâtea verificări făcute de Curtea de Conturi nu s-au găsit sau nu s-au semnalat abateri grave, atunci undeva este o problemă de interpretare între sectorul economic al judeţului şi cel al aeroportului care pe mine mă pune în dificultate. Sigur, nu am posibilitatea, sub nici o formă, şi nici ceilalţi colegi din Consiliul de Administraţie să verificăm cifrele pentru că asta cere o muncă enormă pentru care nu avem timp, asta este foarte clar, dar admit de bună dacă aceste cifre verificate de Curtea de Conturi sunt acceptate înseamnă că mari abateri nu pot fi acolo. Deci pe mine mă pune în dificultate această divergenţă între cifre, între sectorul economic al consiliului judeţean şi sectorul economic al aeroportului. Nu doresc să fac nici un fel de referire la salarii pentru că nu cunosc tot istoricul acestora.

D-na preşedinte Lokodi: Numai că aţi fost puşi să aprobaţi. Nu am vrut, am zis mai înainte că tac. Îmi muşc limba d-le Kolozsvary.

D-l Kolozsvary: Am preluat un nivel de salarii pe care nu noi le-am aprobat. Am aprobat eventual anumite indexări ulterioare şi care este o diferenţă foarte mare. Participând în primul proiect internaţional am avut ocazia să văd nişte aprecieri făcute de către cei care se pricep, de către specialişti, de o politică internă a aeroportului. Deci sunt foarte multe treburi care se pot reproşa cu siguranţă conducerii aeroportului, dar daţi-mi voie să vă spun că sunt multe treburi care se pot reproşa şi colaborării între cei care trebuie să ia decizii şi nu în primul nivel, unde se aprobă de regulă dar la nivelele de mai jos unde trebuie să se fundamenteze aceste decizii şi vă spun acest lucru pentru că cea mai importantă problemă la ora actuală este formularea unei strategii care nu se poate realiza decât cu o consultanţă de specialitate foarte serioasă şi trebuie să fie o strategie a proprietarului împreună cu municipiul la care, sigur, este un capitol special - contribuţia aeroportului, dar înainte de toate noi nu vom putea creşte numărul de pasageri şi aici trebuie să îl contrazic pe dl Runcan pentru că, în fond, creşterea numărului de pasageri depinde de suportul economic din judeţ, de interesul turiştilor şi aşa mai departe, deci, aeroportul are sigur o parte importantă, prin calitatea serviciilor, dar o parte ceva mai mică. Dumneavoastră aţi investit foarte mult şi investiţi în continuare, investiţi în infrastructură şi sper că prin infrastructură vom reuşi să facem acea investiţie de bază ca să creştem pista, cu acel proiect POS, cu suportul Consiliului Judeţean.

D-na preşedinte Lokodi: Dar să ştiţi că colegii mei nu au spus aici pe degeaba. Eu nu ştiu dvs. ce aţi aprobat. Consiliul de Administrație trebuia să aprobe înainte de a pleca proiectul la Bucureşti dar noi, nici unul dintre membrii executivului, Consiliul Judeţean, la fel, nu am văzut proiectul. Nu ştim la ce se referă, nu ştim cine l-a făcut, nu ştim cine a scris proiectul, nu ştim când a fost depus, nu ştim cât costă, deci nu ştim nimic. Deci aşa e de bună relaţia între managementul aeroportul şi noi. Eu nu știu dvs. ce aprobaţi şi poate ne spuneţi şi ne liniştiţi ca să nu fim necăjiţi că nu am văzut acest proiect.

D-l Kolozsvary: Sigur noi am văzut un extras al proiectului ce se depune, deci nu toate detaliile, normal, şi eu cred că acel proiect care s-a făcut cu ajutorul unor consultanţi din Bucureşti, dacă bine ştiu, cred că corespunde cerinţelor POS-ului, deci cred că corespunde pentru a porni această evaluare şi avem şanse de a obţine un sprijin, bineînţeles dacă vom avea un lobby corespunzător la toate nivelele şi asta e foarte clar, însă mai departe de aici cel mai important şi ceea ce dvs. aţi băgat şi în plan anul trecut dar din păcate nu s-a mai putut finaliza este de a comanda un studiu strategic care să se execute de un organ de specialitate, sigur că în ofertă sunt mai multe, indiferent cine, pentru că sunt foarte multe informaţii care nu ajung nici la dvs., nu ajung probabil nici la aeroport şi evaluarea acestor informaţii este critică. S-a vorbit de acel proiect JASPERS, eu am văzut proiectul şi m-am uitat şi consider că e o catastrofă cum s-au făcut evaluările. Am mai văzut asemenea evaluări de altfel şi am mai văzut şi câteva studii de când sunt, de 20 de ani în Consiliul Municipal, şi ştiu că orice fel de studiu se bazează pe informaţiile date de către unul sau de către altul şi care nu întotdeauna sunt verificate sau independente de voinţele politice.

D-na preşedinte Lokodi: Prin acest studiu Jaspers, singurul aeroport care e şters de pe hartă este aeroportul din Tîrgu Mureş.

D-l Kolozsvary: Şi atunci ne putem pune întrebarea, de ce?

D-na preşedinte Lokodi: Până ce acest studiu are la bază Comisia Europeană şi în 2011, indiferent de susţinerea noastră până atunci eu mă lupt cu morile de vânt.

D-l Kolozsvary: Daţi-mi voie, cu tot respectul, să vă contrazic din moment ce eu sunt unul dintre specialiştii Comisiei Europene care face evaluare de proiecte, dar în alte domenii nu în acest domeniu, şi aş putea să vă spun foarte multe şi despre modul de evaluare al proiectelor şi modul de lucru, dar aceasta este o altă socoteală. Ceea ce v-aş ruga foarte mult este să daţi un sprijin ca să putem da drumul la acest studiu strategic care trebuie să fie un studiu strategic al proprietarului şi la care trebuie să contribuie serios şi aeroportul şi trebuie să contribuie, bineînţeles, şi municipiul. Cred că este extrem de important pentru că suntem într-un moment în care traficul aerian creşte extrem de mult, nu numai la noi, ci în general, pe plan mondial. Aeroportul Tîrgu Mureş are nişte potenţe, deşi consider că managementul face anumite greşeli şi Consiliul de Administraţie face anumite greşeli. Consiliul de Administraţie ia niște decizii, să zic aşa, de principiu, sintetice pentru că, sigur, toate detaliile nu sunt cunoscute şi nu pot fi cunoscute şi atunci să discutăm foarte deschis cu specialiştii pe care îi numiţi dvs. dar oricum să încercăm să punem în regulă această relaţie proprietar – managementul aeroportului pentru că aceste tensiuni, care sunt motivate sau nemotivate, de multe ori nu ajută nici decizia proprietarului să fie bine îndeplinite toate şi nu ajută nici la dezvoltarea aeroportului. Trebuie să vă mai spun că mie mi-a lipsit atunci când a fost numită această comisie să fi stat de vorbă câteva cuvinte măcar, comisia respectivă cu Consiliul de Administraţie, ca să cunoaştem scopul, să cunoaştem ce anume se face, când s-a făcut raportul, de asemenea aş fi aşteptat şi poate, noi, la Consiliul Municipal procedăm greşit, dar noi de regulă înainte de a pune în faţa consiliului în comisia de buget îi chemăm pe toţi cei interesaţi şi discutăm acolo pentru ca eventualele greşeli, pentru că suntem oameni cu toţii şi putem greşi, sau evaluările greşite să poate să iasă la iveală atunci.

D-na preşedinte Lokodi: D-le Kolozsvary cu tot respectul meu faţă de dvs. aţi început şi dvs. să faceţi nişte declaraţii teoretice. Aveţi vreun punct din această informare care consideraţi că nu e real?

D-l Kolozsvary: Nu, nu e vorba de asta.

D-na preşedinte Lokodi: Atunci? Tocmai activitatea Consiliului de Administraţie şi a managementului aeroportului a făcut obiectul analizei de către comisie. Comisia s-a deplasat de mai multe ori la aeroport şi îmi pare foarte rău că d-l manager nu v-a chemat şi pe dvs. Probabil că este şi greşeala comisiei că nu a stat de vorbă cu dvs. dar trebuia cu forţa să obţină actele pentru că actele, timp de patru luni, nu s-au pus la dispoziţia comisiei şi vă spun că nici astăzi nu am văzut cu toate că şi personal, de trei ori, am cerut managerului aeroportului să ne depună o informare cu privire la deplasările în străinătate, poate că e şi pueril că tot punem accentul pe problema aceasta pentru că în ce priveşte restul am reuşit noi să smulgem datele şi am făcut cu d-l Bartha, cu d-l Paul Cosma şi cu cei doi vicepreşedinţi analize economice. Nopţi întregi citim materiale ca să vedem conexiunile între deciziile luate de Consiliul de Administraţie, urmările luate de deciziile dvs. Ştiţi foarte bine că aţi fost cel care a recunoscut că hotărârile sunt pregătite aşa cum sunt, că primiţi informaţii cum primiţi şi după aceea nici dvs., toată echipa de la Consiliul de Administraţie, nu vreţi să blocaţi activitatea aeroportului. Am discutat aceste probleme, dar, iertaţi-mă, nu se mai poate şi o să vă mai spun câteva lucruri foarte bine stabilite pentru România de a fi respectate, nu numai de către Aeroportul Tîrgu Mureş, de România în întregime, la cheltuirea fondurilor europene şi a banului public. Nici dvs. nu aţi votat organigrama pentru că nu vi s-a pus în faţă, deciziile luate de investiţii le-aţi primit prin câte o listă pe care nu aţi avut cum s-o analizaţi, nu aţi aprobat proiectul mare cu toate că s-a depus, deci o serie de probleme care privesc managementul aeroportului.

D-l Kolozsvary: D-na preşedinte, permiteţi-mi să vă spun că este util ca proprietarul să stea puţin de vorbă cu Consiliul de Administraţie aşa cum a fost o discuţie recentă pentru a stabili nişte competenţe pentru că este foarte dificil când un buget cu toate capitolele, cu toate conturile se discută aici şi se intră în detalii pentru că este foarte periculos că printre acele detalii se pierde esenţa studiului, respectiv esenţa lucrurilor. Sigur, dar daţi-mi voie să îmi menţin acea părere că aş fi preferat şi am fi preferat să stăm de vorbă cu acea comisie pentru că, probabil, dacă suntem acolo trebuie să ajutăm şi să luăm nişte decizii corecte, ar fi foarte util….

D-na preşedinte Lokodi: Ce s-ar fi schimbat?

D-l Kolozsvary: Nu ştiu.

D-na preşedinte Lokodi: De când am stat de vorbă cu Consiliul de Administraţie în urmă cu trei săptămâni nu s-a schimbat nimic.

D-l Kolozsvary: Presupun că dacă schimbările sunt într-un fel, jucăm mereu un gen de ping-pong aş putea spune, deci e foarte dificil ca aceste schimbări să fie puse în …

D-na preşedinte Lokodi: D-le Kolozsvary era munca dvs. să faceţi, munca dvs. din luna august. Consiliul de Administraţie, cu managerii aeroportului trebuie să vină şi să ne pună pe masă ceea ce ne-am chinuit noi, executivul, de luni de zile să punem la punct. Nu vreau să vă aduc nici o critică pentru că dvs. sunteţi singurul care a făcut tot ceea ce s-a putut la aeroport, dar din păcate trebuie să spun şi acest lucru, Consiliul de Administraţie are o componenţă veche de vreo 20 de ani, cum ziceţi dvs., depăşită, nu mai poate face faţă cerinţelor cu modul de lucru pentru o activitate economică, exact aşa a lucrat acest consiliu ca pentru o regie finanţată din banul public şi eu cred că aceasta notă făcută cu noul Consiliu de Administraţie va soluţiona problema. Eu vă mulţumesc că totuşi încercaţi să luaţi apărarea aeroportului dar noi amândoi ştim care este adevărul.

D-l Kolozsvary: Da, ştim ce este adevărul sau presupunem că ştim ce este adevărul dar trebuie lucrat mult pentru ca acel adevăr să ducă şi la un rezultat. Vă mulţumesc mult.

D-l consilier Mihai Poruţiu: D-na preşedinte, procedural, un minut vreau să vă mai reţin atenţia. Îl exclud pe d-l Kolozsvary din discuţie pentru că dânsul este membru al Consiliului de Administraţie. Un singur lucru am sesizat, că nu am primit nici un răspuns punctual la tot ceea ce am spus dar mai aşteptăm în scris pentru că avem o promisiune publică. Doi, nu am înţeles şi nu înţeleg misterul, cum poţi să depui un proiect de 40 de milioane de euro fără să-l arăţi celui care ţi-l va cofinanţa, chiar 2%, înseamnă aproape un milion de euro şi deci nu ştiu cum poţi să depui un proiect, dacă este depus, fără să te duci la cofinanţator şi să îl arăţi proprietarului, este un mister pentru mine. Trei, nici un… şi aici îi dau dreptate d-lui Kolozsvary şi Consiliului de Administraţie, nici un consiliu judeţean sau de administraţie nu poate funcţiona cu un executiv decât dacă executivul este onest faţă de consiliul respectiv, fără onestitate nu se poate discuta. Şi al patrulea aspect, eu am încheiat, v-am spus, în acest moment, această discuţie, eu nu mai caut vinovaţi la acest aeroport şi eu vă cer şi dvs. şi colegilor să ne uităm către viitor şi să vedem ce facem de acum încolo, cu bune, cu rele, să mergem înainte.

D-na preşedinte Lokodi: Deci, domnilor, nu ştim condiţiile în care anumite proiecte puteau fi depuse pe POS cu o finanţare de 100% dar orice proiect care este depus are şi o parte cu cheltuieli neeligibile, nu ştim care sunt acele cheltuieli, altele şi cele referitoare la pistă sunt doar cu finanţare, mi se pare de 70%, nu ştim aeroportul de unde s-a obligat să suporte restul cheltuielilor, noi în momentul de faţă nu avem o hotărâre în acest sens, d-l Runcan zâmbeşte, îmi pare bine, înseamnă că este…

D-l director Runcan: Deci, în primul rând, aş vrea să spun că materialul vis-à-vis de, punctual, răspuns la informare, este depus la Consiliul Judeţean şi spre ştiinţă consilierilor judeţeni, cu nr. de înregistrare: 2555 din 10 februarie şi la fel şi către Instituţia Prefectului. Ce este mai important este că vis-à-vis de proiectul depus pentru finanţare la Ministerul Transporturilor dvs., anul trecut, aţi aprobat trei hotărâri. Una este cea privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai lucrării, a doua este cea în care aţi aprobat cofinanţarea de 2% ..

D-na preşedinte Lokodi: 2 %.

D-l director Runcan: Corect, şi a treia cu ceea ce înseamnă elementele de teren care se pun la dispoziţie.

D-na preşedinte Lokodi: Ei, d-le Runcan, uitați-vă la mine, aţi adus proiectul să ni-l prezentaţi?

D-l director Runcan: Dar noi l-am depus la dvs. pentru că altfel nu puteaţi aproba indicatorii, d-na preşedinte.

D-na preşedinte Lokodi: Şi erau toate anexele lângă proiect şi eu nu m-am uitat.

D-l director Runcan: Eu nu am zis ca dvs. nu v-aţi uitat, eu spun că am promovat hotărârile respective şi le găsiţi chiar pe site-ul Consiliului Judeţean.

D-na preşedinte Lokodi: Bine, o să am grijă să iau dacă nu mi s-a adus şi nu am discutat. Precis că eu sunt de vină iar. Sunt sută la sută convinsă că nici adresa din 10 februarie nu am văzut-o pentru că nu eu fac corespondenţa…

D-l director Runcan: Nu, îmi cer scuze numai am vrut să precizez că dvs. … o să o scanăm şi o să o punem tuturor consilierilor pe e-mail. Mulţumesc.

D-na preşedinte Lokodi: Domnilor consilier, această informare făcută, după mine, încă nici nu este la nivelul analizei tuturor activităţilor pentru că aceasta comisie nu a avut posibilitatea de a vedea absolut tot pentru că nu au primit informări nici până azi aşa cum v-am arătat şi nici nu puteau să se erijeze în nişte controlori pentru că nu era obligaţia lor. Dorinţa era de a mişca aeroportul să facă o activitate pe care, cu chiu cu vai, am reuşit să o facem şi cu sprijinul Consiliului Judeţean. Deci intenţia noastră era atunci să trezim odată ursul adormit şi să se facă separarea activităţii SIEG de activitatea comercială. Domnilor, aş vrea să accentuez înainte să intrăm la aprobarea bugetului, că trebuie să avem astăzi în vedere un lucru, trebuie să asigurăm fonduri la minim necesar pentru funcţionarea întreprinderii pentru că orice sumă care ar fi peste nevoile minime trebuie restituite la beneficiar, trebuie să depunem încă o dată informări la Consiliul Concurenţei şi nu doresc ca Uniunea Europeană să ne pună printre acele unităţi administrative care să primească sesizări pentru supracompensare sau pentru acoperirea unor cheltuieli din banul public care constituie activităţi economice. Eu consider că nici astăzi nu am reuşit să ajungem acolo încât să primim azi din partea managerului aeroportului o informare corectă a dvs., deşi îşi cunoaşte exact obligaţiile, doreşte prin a da explicaţii multiple să nu vă sintetizeze concret anumite date.

D-l consilier Radu Mircea: Procedural, d-na preşedinte, d-le Kolozsvary, d-le consilier şi d-le inginer, tot respectul care îl port faţă de dvs. fiindcă ştiu că de mult sunteţi unul dintre marii specialişti din judeţ în domeniul dvs. Îmi amintesc de prin anii 70 aţi fost unul dintre cei mai mari oameni din cercetare, din sectorul dvs. şi v-am auzit în multe ocazii vorbind şi trebuie să am un respect faţă de dvs. ca asemenea oameni să fie cât mai mulţi în judeţul Mureş ca să avem cu ce ne mândri în domeniul cercetării şi dezvoltării acestui judeţ. Am o rugămine şi întrebare, Consiliul Local Tîrgu Mureş nu poate participa şi el la dezvoltarea acestui aeroport? fiindcă ştiu că în utimii ani nu prea ne-a sprijinit deşi a avut în buget nişte sume de bani care nu ne-au fost alocate. Dacă probabil d-l vicepreşedinte ne poate spune, dar eu nu ştiu să fi fost alocate sumele respective pentru aeroport.

D-l Kolozsvary: Mulţumesc pentru întrebare şi am să vă răspund. De fiecare dată am avut în buget prevăzute sume pentru sprijinirea aeroportului dar care, din păcate, nu s-au transferat. Daţi-mi voie să nu intru în detalii. Consiliul, în unanimitate, a fost de părere că trebuie să sprijinim aeroportul dar a fost, cu câţiva ani în urmă, când s-au mai virat şi după aceea nu s-au mai virat aceşti bani, nu mă întrebaţi de ce, oricum nu din cauza consiliului şi consider că în viitor neapărat trebuie să existe o corelare şi o conlucrare în privinţa aeroportului pentru că şi Tîrgu Mureşul, înainte de toate, Tîrgu Mureşul este condiţionat de dezvoltarea aeroportului. Deci, întrebarea dvs. este total jusitificată.

D-na preşedinte Lokodi: Bine, domnilor, dacă nimeni nu mai doreşte să ia cuvântul, daţi-mi voie ca înainte de a invita presa să vă fac o precizare cu privire la bugetul aeroportului. În faţa dvs. au fost trei propuneri: una, bugetul pe anul 2011, bugetul preconizat de aeroport şi bugetul, pe care, după o analiză amănunţită conform criteriilor stabilite de Comisia Europeană propune Consiliului Judeţean prin care asigurăm cheltuielile minime pentru activități care pot fi susţinute din fonduri bugetate, deci pentru SIEG, restul activităţilor nu pot fi finanţate din banul public. Normal, aveţi dreptul să votaţi pentru că atunci când votăm bugetul dacă cineva doreşte să analizeze ceva, să spună, deci, în momentul în care votăm bugetul veţi avea trei propuneri şi o să supun la vot…

D-l secretar Paul Cosma: D-na preşedinte, materialul legat de buget are practic două anexe, una cu bugetul de venituri şi cheltuieli şi cea de a doua cu lista de investiţii. În anexa nr.1 la proiectul de hotărâre a consiliului este propunerea aparatului de specialitate. În materialele de fundamentare pe care d-l director Bartha le-a pregătit sunt cele trei variante şi vor fi şi în Power Point nişte slide-uri unde se va putea vedea, însă doamnele şi domnii consilieri au primit aceste materiale prin e-mail.

D-na preşedinte Lokodi: Da, deci atunci invitaţi presa să intre. Odată putem face şi noi o şedinţă în care să discutăm liniştiţi, fără prezenţa şi analiza presei. Vedeţi dacă este lume şi dacă este să intre. Este toată lumea aici? Nu s-a răzbunat nimeni? Îmi pare rău că v-a fost frig. Nu ? V-aţi încălzit? Barem un ceai cald v-a dat cineva? Fraţilor, sânge nu curge, aşa că aşezaţi-vă liniștiți. Vă mulţumesc frumos. Deci, domnilor consilieri trecem la proiectul de hotărâre privind aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli, pe anul 2012, la Aeroportul Transilvania Tîrgu Mureş.

3. Proiect de hotărâre privind aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli, pe anul 2012, la Aeroportul Transilvania Târgu Mureş

Doamna preşedinte Lokodi: Vă mulţumesc frumos, domnilor consilieri, trecem la proiectul de hotărâre pentru aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pentru Aeroportul Transilvania Târgu Mureş. O să rog atunci pe colegii mei să prezentăm acest buget.

Domnul director Bartha (bugetul se prezintă pe videoproiector): Aeroportul a înaintat consiliului judeţean o variantă de buget în luna decembrie, cel menţionat de domnul consilier, cu 13.000.000 lei. În urma discuţiei din ianuarie au revenit cu un alt buget, în data de 30 ianuarie. În urma analizei acestui buget pentru a se supune aprobării s-au verificat nişte corelaţii cu execuţia din 2011, plus elemente constitutive ale bugetului. S-au constatat nişte erori materiale care au dus la concluzia că nu se poate prezenta în acest fel şi atunci, totuşi, ca să nu rămână aeroportul fără buget, am încercat să fac corecţiile necesare. Aici este sinteza analizei, în paralel cu execuţia decembrie 2011 în baza balanţei înaintate de regie, aici este ultima variantă prezentată de regie, propunerea de buget şi în urma corecţiilor pe care le-am propus eu a rezultat acest buget, având în vedere tocmai condiţiile de respectat din partea consiliului judeţean în ceea ce priveşte finanţarea. Nu subvenţii, acolo am scris venituri din compensaţii. Trebuie să precizez că orice modificare a veniturilor cât şi a cheltuielilor are o influenţă asupra acestor indicatori. Faţă de propunerea regiei de un venit de 3.500.000 lei, propunerea consiliului judeţean este de 4.300.000 lei care rezultă din analiza efectuată la faţa locului, susţinută şi acceptată, chiar prezentată de regie, în baza tarifelor de securitate aplicate operatorilor de transport aerian. În situaţia dânşilor pentru activitatea SIEG, deci a Serviciului de Interes Economic General, rezulta 1.900.000 lei venituri realizate aferent acestei activităţi. Pe lângă aceasta, încă erau activităţi din închirieri şi servicii de handling. Cele două cumulate dau un venit la nivelul anului 2011 fără a lua în considerare celelalte elemente sau prognoze. Trebuie să precizez că la aprobarea hotărârii 107 a consiliului judeţean, condiţiile de încredinţare a serviciului este ca la 5 ani de zile să ajungă la 1.000.000 de pasageri. Normal era ca faţă de aceasta să mai includem un număr de pasageri şi un venit care să ajungă la această ţintă. Deci, având în vedere condiţiile în care operează şi starea tehnică, care necesită încă îmbunătăţiri, am zis incertitudinile care există cu operatorii aerieni să rămânem numai la nivelul anului trecut şi atunci este în revenire. Ceea ce m-a determinat să intru în profunzime au fost indicatorii obţinuţi aici, creşterile faţă de 2011 şi m-am axat pe indicatorii care depăşesc 30%, 40%, 50%. Vedeţi şi 260%, 3.550, 540, deci acestea în special au influenţă asupra subvenţiilor. Ceea ce la partea de venituri trebuie să precizez, componenţa, structura venitului, că în afară de veniturile proprii de 4.300.000 mai sunt veniturile din compensaţii de 2.100.000 prezentate, dânşii au solicitat o compensaţie de 6.865.000 şi venituri financiare pe 20.000 propuse de regie, lăsat la acest indicator nivel. Aceste venituri extraordinare reprezintă un venit virtual în sensul că este contrapartida cheltuielilor cu amortisment înregistrate la partea de cheltuieli care se menţine în echilibru, se înregistrează ca şi venit, respectiv sunt cheltuielile cu amortisment a mijloacelor fixe finanţate din fonduri publice. Deci aceste creşteri sunt de 132 pe total venit regie faţă de 2011, este drept că numai 86% pe total. Însă pe structură, venituri din venituri proprii, practic din activitatea de bază, propune 14% faţă de 141%, cel propus este sub nivelul efectiv realizat în anul 2011. La partea de cheltuieli şi anume cheltuielile de persoane, este o creştere de 147% ceea ce ne interzice orice justificare pe care am putea s-o luăm, legea bugetului de stat pentru anul 2012 interzice pentru regiile sau societăţile comerciale finanţate din fonduri publice de a majora cheltuielile de personal sau numărul de personal. Din acest motiv am lăsat la nivelul anului trecut, poate cu 1000 de lei mai puţin, deci 2.847.000 lei. Un alt element de cheltuială este cel de materiale, care are o anumită structură şi mai detaliat pot să vă prezint diferenţele sau mediile pe ultimii 6 sau 7 ani, 2006-2011 pentru că am făcut şi o comparaţie pentru a nu greşi. Aici aveţi detaliat mai aproape cheltuielile materiale, tot pe acelaşi sistem. Este împărţit pe cele două categorii, propunerea consiliului judeţean şi propunerea regiei pe activitate de servicii de interes şi activitate comercială. În acelaşi timp am făcut şi media pe 2006-2011 şi rezultatele din balanţa din 2011, comparativ. Propunerile regiei, dacă vedeţi, aproape în totalitate le-am lăsat cu menţiunea că la materii prime se solicita 185.000 însă trebuie să precizez că regia nu a înregistrat reparaţiile proprii decât cele pe care le-a aprobat consiliul judeţean şi mă întrebam cum se poate ca atâtea materiale să fie sau această diferenţă între media respectivă. Din această cauză am redus cu 120, am introdus capitolul de reparaţii tocmai necesarul pentru securizarea aeroportului legat de gardul de împrejmuire. Este discutabil dacă această măsură… nu am putut să discut cu dânşii. Celelalte, aproape în majoritatea cazului, mai puţin acolo unde mi s-a părut creşterile sunt mari, am comparat şi cu media dar în special cu execuţia din 2011. Aici este structurat detaliat pentru bunuri, servicii şi materiale. Trebuie văzut, în 2007 am aici subvenţiile, atunci când veniturile din 2007 erau identice cu cele din 2011, subvenţia acordată era de 1.900.000. E drept că trebuie să luăm în considerare şi alte elemente şi diferenţa dintre anii care au trecut, nu am putu să actualizez cu rata de inflaţie ca să fie mai relevant şi ca să pot să îmi dau seama la care poziţie trebuie să ajungem. Aş reveni la tabelul celălalt unde, dacă vedeţi în valoarea absolută diferenţa dintre fondul de salarii realizat în anul 2011 faţă de cel propus este de 1.806.000 lei, deci asta justifică una din această restricţie de majorare a fondului de salarii practic diminuarea faţă de 2011 a subvenţiei în condiţiile în care elementele de cheltuieli nu cresc sau sunt la fel de restricţionate. Sunt şi alte elemente de cheltuieli, sunt în special aici, care sunt cuprinse la alte cheltuieli, cu prestări servicii din afară sau materiale. Am avut în săptămâna trecută, am solicitat o lămurire asupra acestui indicator să mi se spună ce cuprinde efectiv, să vedem dacă sunt necesare, nu sunt necesare, în comparaţie cu anul trecut. După ce mi s-a clarificat, a spus că nu este 2.300.000, este numai 1.600.000 şi din desfăşurător am descoperit că sunt cuprinse şi în alte elemente, aceleaşi care erau cuprinse, deci a trebuit să fac corecţia materială ca să putem ajunge la o situaţie reală. Aici la cheltuieli de protocol, faţă de solicitarea de 45.000 am luat nivelul consiliului judeţean, cel puţin din partea noastră, în ceea ce priveşte sau reclamă şi publicitate ce a realizat din 2011 deşi solicitarea era mai mare. O altă influenţă care este, acest indicator de reparaţii de 900.000 pe care l-am avut în anii precedenţi, şi în 2011, tot la această valoare dar această sumă este cuprinsă în lista de investiţii şi nu apare la partea de activitate curentă datorită faptului că s-a solicitat bani pentru întocmirea proiectului şi atunci am zis şi execuţia trebuie să se regăsească acolo. Deci banii aceştia sunt dar nu aici, la poziţia aceasta. În situaţia în care reintroducem în acest buget pe partea de investiţii, în mod normal atunci şi subvenţia trebuie să crească cu aceeaşi sumă. La partea de cheltuieli de personal, aici aş vrea, şi în expunerea de motive am făcut precizări la împărţirea şi încadrare în activităţi finanţabile din fonduri publice, am făcut în baza statului de funcţii înaintat de regie existent la 31 decembrie. Ordonanţa 61 spune clar că trebuie să facem nişte calcule, fundamentări de buget şi mai ales în ceea ce priveşte subvenţiile verificabile, calculabile. Aici, cu fond galben, este încadrarea celor 128 de posturi ocupate, media salariilor de încadrare cu sporuri cu tot este pe lună 272.548 de lei. Pe principiul pe care s-a instituit, adică se preconizează să se instituie, şi ceea ce am şi propus, este ca din fonduri publice nu se poate plăti mai mult pentru personal decât pentru posturi similare din instituţii publice. Făcând o reîncadrare sau asimilare a acestora rezultă pe medie, pe lună, 199.775 de lei. Din statul de funcţii pentru repartizarea pe activităţi de serviciu pe interes economic şi pentru activităţi comerciale, conform statului de funcţii, datorită faptului că organigrama nu e aprobată în sensul că se poate baza pe ea, nu e aprobată de consiliul judeţean, atunci posturile aferente serviciului de interes economic, am extras şi cele aferente serviciului de handling sau activităţi comerciale, rezultând 71 şi 22 din posturi ocupate. Persoanele care prestează servicii administrative comune şi generale care se regăsesc în cele două, este un număr de 35, făcând acest raport de 55-17%, rezultă 76% - 24 pentru repartizaţi. Suma aferentă acestui 35 este repartizat aici pentru activitatea SIEG şi activitate comercială. În total este, după cum vedeţi, 272. Făcându-se reîncadrarea, adică ajungând la această pe lună, se vede cele două cumulate 212 înmulţit cu 12 luni, 2.505.000 cheltuieli aferente fondurilor de asigurări sociale şi celorlalte fonduri, 800.000, deci ar fi un fond de salarii calculat după statul de funcţii de 4.317.000. Dacă fac aceleaşi calcule pentru a finanţa activitatea SIEG şi nivelul la care putem să finanţăm din fonduri publice, rezultă un fond de salarii de 3.164.000 lei. Diferenţa dintre cele două este mai mult decât atât, 229.000 pentru activitate SIEG şi 223.000 pentru activitate comercială, în total 1.152.000. Calculul acela făcut şi diferenţa faţă de execuţia din anul trecut. Pentru activitatea pe SIEG rezultă un plus deci trebuie diminuat cu 1.204.000 şi ar trebui la comercială în total la valoarea absolută, 692. Ceea ce putem să mergem, şi cu asta revin la tabelul celălalt, 2.474.000 pentru activitate SIEG. Deci asta am luat în calcul, diferenţa, ca să nu diminuăm fondul de salarii având în vedere că s-a aprobat 139 de posturi, să menţinem totuşi posibilitatea ca din activitate comercială să-şi întregească fondul de salarii, automat a trebuit să repartizeze activităţii comerciale. Deci pentru a respectata acest principiu de finanţare a posturilor similare din instituţii publice. De aici rezultă acest 1.806.000 diferenţa plus o creştere de la venituri proprii de 800.000, înseamnă că aceste două au influenţat practica să nu ajungem la nivelul pe care am rezervat în fondul de rezervă la aprobarea bugetului consiliului judeţean de 4.000.000 lei. Automat din ecuaţia de calcul mi-a sărit 2.100.000, am revenit de mai multe ori asupra calculului să văd dacă nu am greşit sau este ceva. Bineînţeles că se pot modifica, în sensul în care se doreşte să se facă reparaţii pentru activităţi SIEG, atunci automat şi subvenţia poate să crească, bineînţeles că va trebui să se încadreze. Dar ca şi cifre de control, astea pot să fie pentru anul 2012, indiferent cât vor cheltui pentru cheltuieli de personal acesta este, acest capitol este standardul pe care putem să îl justificăm sau să îl documentăm oricărei comisii europene care vine, cum am procedat pentru calcul. Deci, cum am spus, sub forma în care era nu puteam să vă prezint, mai este aici mai jos un element de cheltuială privind amortismentul care are o influenţă, propunerea regiei a fost de 539, 540.000 rotund, cu atât am calculat şi eu, atunci trebuia în continuare să diminuez şi eu subvenţia. Dar, practic, această cifră de 1.098.000 rezultă din evidenţa mijloacelor fixe, deci mijloacele fixe au o amortizare liniară, concretă care trebuie să se înregistreze, deci nu putem să diminuăm sau să majorăm după bunul nostru plac. Deci aceasta rezultă din balanţa mijloacelor fixe amortizare necesară pe 2012. Din această ecuaţie de calcul au rezultat aceste sume, practic un plus de 255 şi un minus de 255 la activitate de SIEG care permite acoperirea celor două frâne.

Doamna preşedinte Lokodi: Da, domnilor consilieri, dacă doreşte cineva să ia cuvântul? Deci în proiectul de hotărâre avem propus bugetul care este propunerea executivului care va asigura, în conformitate cu criteriile Comisiei Europene, sumele minime necesare pentru funcţionarea întreprinderii, cum se zice în actul comisiei, deci al regiei aeroportului care are şi activitate economică, comercială, realizând venituri proprii, activitatea financiară nu poate fi finanţată din buget dar tot ce reprezintă activităţile de interes public, acelea sunt suportate din bugetul consiliului judeţean. Încă odată, la nivelul minim pentru că aşa sunt criteriile Comisiei Europene.

Doamna consilier Kardos: Doamna preşedintă, domnilor vicepreşedinţi, stimaţi colegi, sigur că despre aeroport s-au purtat o serie de discuţii şi legat de activitate şi legat de buget, nu aş vrea să intru într-o discuţie foarte tehnică legată de aceste elemente pe care ni le-a prezentat domnul Bartha, însă aş vrea să subliniez câteva aspecte: vom vota bugetul aeroportului în forma prezentată de către consiliul judeţean pentru că nu dorim în nici un fel să blocăm activitatea pe care o considerăm noi extrem de importantă, însă cu anumită rezervă, sub rezerva faptului că totuşi nu s-a ajuns la un punct de vedere armonizat între aeroport şi consiliu. De aceea solicităm ca într-un termen rezonabil, nu ştiu de cât este nevoie, de o lună, două, trei maxim, să se clarifice odată pentru totdeauna ce înseamnă problemele legate de buget sau toate celelalte probleme ale aeroportului. În al doilea rând, aş vrea să ridic o altă problemă despre care s-a mai făcut astăzi vorbire aici, despre faptul că într-adevăr aeroportul este considerat un punct strategic şi un proiect strategic iar din această perspectivă consiliul judeţean şi-a onorat toate obligaţiile sau a făcut poate chiar mai mult, prin toate finanţările făcute de-a lungul timpului şi pun o întrebare şi aş vrea ca de data asta să nu mai fie retorică şi să obţinem până la urmă un răspuns: de ce dacă în teorie sună aşa de frumos, că un proiect strategic de asemenea anvergură ar trebui să fie susţinut de toate comunităţile care beneficiază de serviciile unui aeroport e acest gen, de ce conducerea executivă a Primăriei Municipiului Târgu Mureş a refuzat mereu să pună în aplicare deciziile luate cu privire la cofinanţare şi să refuze orice colaborare şi pe aeroport, din păcate. Mulţumesc.

Domnul consilier Poruţiu: Doamna preşedinte, domnilor vicepreşedinţi, am vorbit cu colegii mei şi noi vom vota acest buget cu toate că la rândul nostru ni se pare oarecum nelalocul lui faptul că executivul aeroportului şi executivul consiliului judeţean nu au reuşit să îşi armonizeze punctele de vedere. Am discutat mai mult în comisie, nu vreau să intrăm în amănunte tehnice, un singur lucru vreau să vă spun, eu sunt convins că acest obiectiv de interes major nu va rămâne fără finanţare. Deci eu am garanţia şi sunt convins că la nivelul consiliului judeţean şi noi, care vom mai fi sau nu vom mai fi peste câteva luni dar şi cei care vor veni, nu vor lăsa acest obiectiv fără finanţare şi vor înţelege absolut raţiunea pentru care s-au făcut atâtea eforturi în ultimii ani. Pe de altă parte, eu sunt convins că dacă problemele pe care le-am discutat şi astăzi în această informare vor fi lămurite, sunt convins că aşa cum ne-am dat noi seama că foarte multe din probleme sunt generate din lipsa de dialog şi de comunicare, eu sunt convins că printr-o comunicare eficientă se va reuşi rezolvarea inclusiv a atragerii Primăriei Tîrgu Mureş şi a consiliului local sau a celorlalte entităţi administrative care beneficiază de serviciile acestui aeroport. De asta spun, propunerea mea este să votăm acest buget şi cu calm şi cu răbdare lucrurile se vor rezolva.

Domnul consilier Mora: Doamna preşedinte, tot aşa, ca să nu lungim foarte mult, aş vrea să ştiu poziţia preşedintelui Consiliului de Administraţie al aeroportului, dacă acest buget în această formulă este satisfăcător… nu satisfăcător, poate este pretenţios spus…

Doamna preşedinte Lokodi: Este minimum necesar.

Domnul consilier Mora: Da şi atenţie, cea mai importantă întrebare este dacă afectează în vreun fel ceea ce aşteptăm noi de la ei şi anume creşterea numărului de pasageri pe aeroportul din Tîrgu Mureş. Asta este întrebarea la care vreau să îmi răspundă domnul director Runcan, dacă îl afectează în vreun fel sau nu?

Doamna preşedinte Lokodi: Dar cu precizarea că ce am prezentat, un capitol este cuprins în bugetul consiliului judeţean cu privire la investiţii.

Domnul director Runcan: Da, mulţumesc pentru întrebare, aş vrea să fiu foarte scurt şi concis asupra situaţiei, noi, consiliul de administraţie şi aparatul executiv al aeroportului am întocmit bugetul pe baza situaţiilor reale pe care le-am depus în decembrie 2011 la consiliul judeţean, normal că în funcţie de posibilităţile pe care consiliul judeţean le are la dispoziţie, îl finanţează. În momentul de faţă suntem în faţa unor cifre pe care noi o să venim cu un plan de măsuri pentru că la nivelul la care sunt specificate considerăm că nu satisfac nevoia pe întregul an şi o să venim cu un plan de măsuri şi bineînţeles că asta se va decide în continuare de către proprietarul de drept, care este consiliul judeţean, adică venim şi cu soluţii, nu numai cu cerinţe. În ceea ce înseamnă activitatea de trafic, din nivelul pe care deja l-am realizat în ianuarie 2011 faţă de ianuarie 2012, sau invers dacă vreţi, 2012 faţă de 2011, înseamnă o creştere a traficului aerian dar activitatea respectivă nu este ca şi creştere de venit, ci este şi o creştere de costuri pe pasager. Şi aici ne-am dori, aşa cum s-au exprimat şi ceilalţi consilieri, aportul tuturor comunităţilor administraţiilor publice locale şi a formelor de agenţi economici interesaţi în dezvoltarea climatului de afaceri şi nu numai, pentru a avea un număr cât mai mare de pasageri.

Doamna preşedinte Lokodi: Domnule Runcan, eu sunt convinsă că dumneavoastră veţi creşte traficul pe aeroportul Transilvania. Sunt convinsă că anul viitor sau la sfârşitul anului veţi reuşi să ne dovediţi venituri proprii din activităţi comerciale din care puteţi să acoperiţi şi acele cheltuieli salariale pe care cu atâta largheţe aţi reuşit să practicaţi, adică aproape dublu faţă de cât era la nivelul consiliului judeţean. Ceea ce vă rugăm, stabilind bugetul de astăzi, în afară de investiţii, să intraţi în respectarea condiţiilor stabilite de Comisia Europeană, adică să asiguraţi funcţionarea aeroportului la nivelul minim pentru activitatea SIEG. Cu privire la salarii, având în vedere că în momentul de faţă vi se stabileşte o sumă pentru cheltuieli salariale, drămuiţi salariile cum consideraţi necesar să asiguraţi funcţionarea la nivelul celor 128 de angajaţi de la aeroport, dar respectând totodată prevederea din partea cheltuieli salariale şi anume, din suma determinată şi propusă pentru compensaţii în BVC 2012, cheltuielile de personal nu pot depăşi nivelul maxim de salarizare în plată pentru funcţiile similare din aparatul de specialitate al consiliului judeţean şi atunci veţi avea banii pentru activitatea anului 2012 fără nici o problemă. Nu trebuie să primiţi de altundeva bani, ba mai mult, veţi putea acorda salariaţilor alte compensaţii din veniturile dumneavoastră proprii. După 6 luni de discuţii am reuşit să finalizăm separarea bugetului pentru serviciul de interes public şi activităţi comerciale, dumneavoastră la activităţi comerciale aţi prevăzut 6 persoane în loc de 35, care deservesc această activitate. Vă priveşte pe dumneavoastră, managerul aeroportului împreună cu actualul consiliu de administraţie să desfăşuraţi munca până la alegerea unui nou consiliu de administraţie, moment în care, normal, se va reorganiza şi activitatea de la Aeroportul Transilvania, adică a întreprinderii, a regiei autonome, aşa cum legislaţia o prevede, legislaţia europeană şi cea din România, de la noi. Asta urmează, să respectăm acele termene pe care le-am stabilit prin nota informativă, vom lua deciziile necesare, vom coopta personal de specialitate, manageri în consiliul de administraţie. Aşa că, domnilor consilieri, eu supun la vot proiectul nostru de hotărâre cu acel buget pe care l-a stabilit executivul consiliului judeţean în vederea garantării funcţionării aeroportului la nivelul solicitat prin criteriile Comisiei Europene. Proiectul nostru de hotărâre, dacă nu mai doreşte nimeni să ia cuvântul, are 3 articole, supun la vot fiecare articol, pentru că este vorba de buget. Domnilor consilieri, rog să votaţi. Articolul 1, cine este pentru?

Articolul 1 se aprobă cu 18 voturi „pentru”, 5 abţineri (Ciotlăuş Ionela, Havrileţ Nicolae, Maşca Aurelia, Mora Akos Daniel, Roatiş-Cheţan Ana Daniela), 12 absenţi (Borşan Doru, Bândea Eugen, Balogh Iosif, Cioban Cristian, Ferenţ Tiberiu, Giurgea Teodor, Gombos Geza Csaba, Hulpuş Ioan, Kakasi Alexandru, Popa Marius Ciprian, Szalkay Iosif Carol, Tatar Bela);

Articolul 2 se respinge cu 17 voturi „pentru”, 1 vot împotrivă (Magyarosi Erzsebet), 5 abţineri 5 abţineri (Ciotlăuş Ionela, Havrileţ Nicolae, Maşca Aurelia, Mora Akos Daniel, Roatiş-Cheţan Ana Daniela), 12 absenţi (Borşan Doru, Bândea Eugen, Balogh Iosif, Cioban Cristian, Ferenţ Tiberiu, Giurgea Teodor, Gombos Geza Csaba, Hulpuş Ioan, Kakasi Alexandru, Popa Marius Ciprian, Szalkay Iosif Carol, Tatar Bela);

Articolul 3 se respinge cu 17 voturi „pentru”, 1 vot împotrivă (Magyarosi Erzsebet), 5 abţineri 5 abţineri (Ciotlăuş Ionela, Havrileţ Nicolae, Maşca Aurelia, Mora Akos Daniel, Roatiş-Cheţan Ana Daniela), 12 absenţi (Borşan Doru, Bândea Eugen, Balogh Iosif, Cioban Cristian, Ferenţ Tiberiu, Giurgea Teodor, Gombos Geza Csaba, Hulpuş Ioan, Kakasi Alexandru, Popa Marius Ciprian, Szalkay Iosif Carol, Tatar Bela);

Domnul secretar Cosma: Doamna preşedinte, articolul 2 nu a trecut.

Doamna preşedinte Lokodi: Domnul Borşan a plecat şi a lăsat aparatul deschis. Şi domnul Bândea a plecat? Domnilor, ce să vă spun? Să vă critic pe dumneavoastră, consilieri? Aţi lăsat aeroportul fără buget. E ceva incredibil. Aştept notă explicativă din partea domnului consilier Borşan şi domnului consilier Bândea, de ce au plecat. Şi domnul Kakasy? Unde este? Să vine înapoi, vă rog să îl sunaţi. Nu o să lăsăm aeroportul fără buget. Aşteptăm colegii să vină înapoi. Domnilor, lăsând aeroportul fără buget, chiar că aeroportul nu mai poate funcţiona. Acesta este interesul consilierilor? Cine s-a abţinut de la vot?

Domnul consilier Mora: Dacă îmi daţi voie, eu vreau să spun…

Doamna preşedinte Lokodi: Nu, prima dată vreau să ştiu cine s-a abţinut.

Domnul consilier Mora: Eu m-am abţinut. Iau eu primul cuvântul ca să mai câştigăm timp până sună domnul vicepreşedinte după colegii noştri. Doamna preşedinte, nu tratăm instituţiile în mod egal. Instituţiile consiliului judeţean, celelalte instituţii au primit acelaşi buget ca şi pe 2011. Le-am rectificat în ianuarie, le-am tratat într-un mod cu totul şi cu totul mai permisiv. Ceea ce în schimb dezbatem la modul cel mai amănunţit este aeroportul. Dacă am avea aceeaşi exigenţă şi la celelalte instituţii, aş vota cu mare drag la fel. Noi dăm 86% din bugetul aeroportului faţă de 2011 pe 2012, cerem performanţe mai mari dar la celelalte instituţii am aprobat bugetul la fel ca şi în 2011, la fel la salarii cât şi la cheltuieli materiale, poate cu mici diferenţe. Deci, mi se pare un tratament complet inegal. În altă ordine de idei, nici în anul trecut, doamna preşedinte, nu am avut buget la aeroport până în aprilie-martie. Am tot amânat, am avut valori minime aprobate şi aşa mai departe. În al treilea rând, aseară am primit, la ora 8, m-am uitat pe e-mail, această situaţie comparativă. Spuneţi-mi mie cum poate un om şi cei care au votat aici în această sală, cum pot să înţeleagă o situaţie comparativă de o asemenea amploare, de duminică seara până azi la ora 11. Eu înţeleg că sunt nişte treburi de necorelare dar nu pot…

Doamna preşedinte Lokodi: Dar azi în şedinţa de comisie ce aţi discutat?

Domnul consilier Mora: Am fost insuficienţi, doamna preşedinte. Din 9 membri, am fost 4. Îi dau cuvântul doamnei preşedinte să vă explice cum nu am putut lua decizie astăzi. Pentru că colegii noştri au lipsit la această şedinţă de comisie. Uite, aceste elemente, cel puţin pe mine mă determină să votez cu abţinere pentru un asemenea buget pe care nu pot să mi-l asum în condiţiile în care nu tratăm în mod egal toate instituţiile.

Doamna preşedinte Lokodi: Toată discuţia de la aeroport se leagă de sumele imense pe care le-a avut la cheltuieli de personal, pe când nici o instituţie subordonată consiliului judeţean nu a îndrăznit să depăşească sumele prevăzute de lege la nivelul executivului consiliului judeţean, la aeroport, domnilor, trebuie să vă spun că salariul unei femei de serviciu era de trei ori mai mare decât al unei femei de serviciu de la consiliul judeţean. Să nu discut despre alţii. Domnilor, nu e ilegal să dai de trei ori mai mare, este legal să asiguri din bugetul statului la minim, după care din venituri proprii poţi să dai de cinci ori mai mult. Legea pe noi ne obligă să asigurăm funcţionarea la nivel minim. Noi am spus că asigurăm funcţionarea la funcţii similare, conform bugetului consiliului judeţean. Acelaşi lucru este obligatoriu pentru toate cele 10 instituţii subordonate. Niciunde, nici Parcul Industrial, nici consultanţa, nici filarmonica, nimeni nu depăşeşte salariul de la nivelul consiliului judeţean. Doar aeroportul are mult mai mare, la aeroport, femeia de serviciu are un salariu cât are un specialist, un absolvent de facultate, nu începător, deja după 5 ani de activitate la consiliul judeţean. Deci domnilor, este ceva incredibil, noi nu am votat un buget pe care este obligatoriu ca aeroportul să îl respecte, am votat minimul pentru SIEG. Încă odată, dumneavoastră nu aveţi dreptul să votaţi tot bugetul aeroportului, cât încasează el din activitate comercială, asta îl priveşte, şi completează. El primeşte de la bugetul statului o compensaţie care asigură funcţionarea minimă. Văd că nu aţi înţeles. El poate să asigure din veniturile sale proprii, să dubleze cheltuielile de personal, dacă are banii. Ba, mai mult, v-am accentuat, în acest buget stabilit de noi sunt doar cheltuielile materiale pentru că investiţia este cuprinsă în bugetul consiliului judeţean, care este 900.000 lei. Domnul Bartha v-a prezentat aici. Nu puteam să acceptăm propunerea aeroportului care a venit cu o treime buget mai mare comparativ cu anul trecut şi cu activitate cu o treime în minus pentru că a plecat Malev-ul de la care a încasat 300.000 de lei şi acesta în momentul de faţă este gol în bugetul său. Deci, pe de-o parte veniturile sale scad cu 300.000 de lei dar bugetul majorează la toate capitolele cu o treime. Nu se poate. Noi ne-am dus pe principiul asigurării cheltuielilor în buget la nivelul minim din SIEG şi după aceea aeroportul, din veniturile sale proprii, face ce doreşte. Investeşte, nu investeşte, este treaba lui.

Doamna consilier Ciotlăuş: Doamna preşedinte, stimaţi colegi, stimaţi invitaţi, legat de comisia economică aş vrea să vă spun că astăzi nu am întrunit cvorumul de şedinţă, ca atare nu am reuşit să luăm… să dăm un aviz, nici favorabil, nici nefavorabil acestui buget. L-am discutat dar nu am adoptat nici o hotărâre asupra lui. De asemenea, ştiu că şi alte comisii s-au împotrivit acestui buget, au dat aviz negativ. Vreau să ştiu şi poate ne spune şi domnul Paul Cosma dacă acest buget putea fi votat câtă vreme nu se ţine cont de avizele comisiilor de specialitate.

Doamna preşedinte Lokodi: Avizele nu sunt obligatorii, sunt consultative.

Doamna consilier Ciotlăuş: Cu această ocazie aş vrea să discutaţi fiecare lider al formaţiunii politice în cauză, respectiv UDMR-ul şi PDL-ul să discute cu reprezentanţii în comisia economică care absentează în mod frecvent de la şedinţele comisiei.

Doamna preşedinte Lokodi: Şi numai de la PDL şi UDMR s-a lipsit?

Doamna consilier Ciotlăuş: Da. În mod frecvent şi consecutiv la multe şedinţe.

Doamna preşedinte Lokodi: Szalkay este bolnav, este operat, domnul Gombos este plecat la Bucureşti, a depus cerere.

Doamna consilier Ciotlăuş: Dar probabil se pot retrage din comisie atunci, ca să nu frâneze activitatea comisiei, dacă este posibil, nu ştiu.

Doamna preşedinte Lokodi: Facem o propunere pe următoarele trei luni.

Doamna consilier Ciotlăuş: Legat de propunerea de buget, aş vrea să fac o recapitulare ca să înţeleagă foarte bine atât colegii noştri cât şi presa. Faptul că bugetul de venituri şi cheltuieli al aeroportului pe anul 2012 propus astăzi spre aprobare este în cuantum total de 7.400.000 de lei, o diferenţă de 4.000.000 faţă de propunerea conducerii aeroportului şi al consiliului de administraţie al aeroportului. De asemenea este cu 1.000.000 mai mic, deci propunerea de astăzi este cu 1.000.000 mai mică faţă de execuţia bugetară a anului 2011.

Doamna preşedinte Lokodi: Aşa şi mai puneţi 900.000 şi atunci iese milionul.

Doamna consilier Ciotlăuş: În afară de acest lucru, aş vrea ca executivul consiliului judeţean, dacă şi-a asumat să vină în faţa noastră cu o propunere de buget diferită de cea a conducerii aeroportului, să îşi asume în continuare că pentru întregul an acest aeroport va putea funcţiona.

Doamna preşedinte Lokodi: Criteriile stabilite de Comisia Europeană precum şi Ordonanţa 109 nu au fost stabilite pe placul sau opoziţia consiliului judeţean. Sunt nişte prevederi legale care stabilesc în mod exact ce sume pot fi finanţate din fonduri publice şi ce activităţi nu pot fi finanţate. Aeroporturile mici şi mijlocii sunt nişte agenţi economici şi trebuie să respecte criteriile prevăzute de Comisia Europeană pentru funcţionarea agenţilor economici. Despre asta am discutat de trei ore. Nu putem finanţa toate cerinţele aeroportului din bani publici. De asta ne luptăm de 6 luni ca activitatea SIEG şi activitatea comercială, să rezulte că este separată. Asta am făcut. Comparativ, v-am făcut o sinteză, 2011 propunerea consiliului judeţean şi propunerea aeroportului pe 2012. Dumneavoastră ziceţi că este o diferenţă faţă de anul trecut de 1.000.000 de lei. Eu zic că nu există nici o diferenţă, că acei 900.000 de lei care ar fi diferenţa este în bugetul consiliului judeţean cuprins pentru investiţii. Aici nu este investiţie, aici sunt cheltuielile doar legate de funcţionarea aeroportului. Şi v-am mai precizat ceva, că la cheltuieli de personal aeroportul, dacă intră în legalitate cu respectarea baremului care este prevăzut pentru funcţii similare la consiliul judeţean, nu există nici o diferenţă, ba mai mult, poate să facă cheltuieli pe reparaţii dar trebuie să umble ca toată lumea să aibă acelaşi tratament la toate instituţiile subordonate consiliului judeţean cu privire la cheltuielile salariale.

Doamna consilier Ciotlăuş: Mulţumesc pentru precizări, doamna preşedinte, aş vrea în continuare să spun că dacă începând de acum încolo vom lucra instituţional iar executivul consiliului judeţean va trimite aeroportului propunerea de organigramă pe care şi-o asumă ca acest aeroport să funcţioneze şi fondurile alocate în cheltuielile de personal, nu poţi să vii şi să zici: diminuez cu 2.000.000 de lei fondul cheltuielilor de personal, descurcaţi-vă.

Doamna preşedinte Lokodi: Doamna preşedinte, eu ştiu că dumneavoastră sunteţi una dintre membrii comisiei care aţi făcut informarea. Vreodată aţi văzut vreun material în care noi am trimis organigrama la aeroport?

Doamna consilier Ciotlăuş: Mi-aş dori să văd acest lucru.

Doamna preşedinte Lokodi: Eu vă întreb, am făcut noi aşa ceva? Doamna preşedinte, lăsaţi declaraţiile politice care acum nu au nici un rost.

Doamna consilier Ciotlăuş: Nu sunt declaraţii politice pentru că nu obişnuiesc să fac declaraţii politice.

Doamna preşedinte Lokodi: Noi niciodată nu am făcut aşa ceva, noi am aprobat, ba, din contră, organigrama prin bugetul aeroportului fără să vină aeroportul cu o propunere precisă cum cere legea, organigrama, dar nu suntem obligaţi ca în contradictoriu cu prevederile legale, pentru anumite presiuni pe care încercaţi să le faceţi, să venim cu o majorare de 2 miliarde. Deci încă odată, bugetul pentru cheltuieli este asigurat la nivelul minim, aşa cum v-am citit din materialele Comisiei Europene. Dacă doriţi alt buget, vă rog, explicaţi-mi dumneavoastră în calitate de preşedinte, cum puteţi să ieşiţi în faţa organelor de control, în faţa consiliului concurenţei şi să vă asumaţi răspunderea că daţi cu 2 miliarde mai mult?, că sunteţi economistă.

Doamna consilier Ciotlăuş: Profesional.

Doamna preşedinte Lokodi: Profesional? Vă felicit, atunci să faceţi.

Doamna consilier Ciotlăuş: Eu aş vrea să mai fac o menţiune, tot cu suma de 2.000.000 de lei se diminuează şi cheltuielile materiale. Nu doar cheltuielile de personal. Cred că şi aici aveam nevoie de o fundamentare şi tot instituţional executivul consiliului judeţean să informeze conducerea aeroportului cu privire la noua propunere de buget. Vă mulţumesc frumos.

Domnul consilier Poruţiu: Doamna preşedinte, eu mă felicit că am votat bugetul, vă daţi seama ce dezastru era dacă nu îl votam eu, eram vinovat de închiderea aeroportului. Uitaţi-vă, domnilor, la poziţia 29, spune aşa: execuţia la decembrie 2011, cheltuieli de personal 3.847.000, propunerea CJM 3.847.000.

Doamna preşedinte Lokodi: Acelaşi ca anul trecut.

Domnul consilier Poruţiu: Bugetul de cheltuieli de persoane, nici nu avem ce să povestim. Este identic cu cel de anul trecut, ba mai mult include inclusiv şi aici citim, la poziţia X: salariul conducătorului unităţii 1.160.000.000 lei. Nu este pe lună, că nu ar putea să fie pe lună, că am fi ca în America, deci care dintre conducătorii unităţilor de la noi, din subordinea consiliului judeţean ne-au venit cu un asemenea salariu şi totuşi, repet, consiliul judeţean finanţează acelaşi buget de salarii de anul trecut. Deci, din punctul meu de vedere nu avem nici o problemă, nu poate să vină cineva să spună domnule, nu am bani de salarii pentru că ai exact acelaşi buget ca şi anul trecut. Că s-a venit de către Aeroport şi s-a cerut în loc de 38.de milioane, 58 de miliarde… 5.800.000, păi asta ar însemna o creştere de personal sau de cheltuieli de personal de 40%. De unde să dăm aceşti bani? Evident, poate la jumătatea anului ne demonstrează că au o jumătate de milion de pasageri. Se va suplimenta bugetul, mai trebuie angajaţi oameni şi se vor mai angaja oameni dacă activitatea va justifica dar dacă astăzi, în condiţiile în care Malev-ul a plecat şi nu am mai vrut să intru în discuţii, declaraţia pe Citynews: Wizzair va prelua cursele Malev de pe Aeroportul din Cluj Napoca, două destinaţii pe zi plus Budapesta… le am pe aici dar nu mai caut printre hârtii, noi ce soluţie avem pentru ca să preia cursele de Budapesta ale Malev-ului? Dar trecem peste asta. Nu avem la ora actuală o prognoză de a creşte traficul mai mult decât l-am avut în acest an dar sunt convins că, dacă consiliul judeţean va constata la jumătatea anului că va trece traficul şi este nevoie de oameni şi ne vor năpădi călătorii, se va suplimenta bugetul. În al doilea rând, am spus-o clar şi repet, se face o analiză la jumătatea anului, domnule, cheltuielile materiale, sunt, nu sunt, se face o rectificare de buget, am avut în ultimii 3 sau 4 ani 17 rectificări la aeroport. Am devenit mai catolici decât papa, la ora actuală. Deci, din punctul meu de vedere putem să îl aprobăm fără probleme. Sigur, ceea ce semnalează colega mea, vis-à-vis de comisie, acum aş face un banc: toate analizele vis-à-vis de aeroport pe care le-am auzit în ultimul an au fost în procente, nimic în cifre nete. Totul este cu 300%, 500%, adică dacă din unu faci doi e o creştere cu 100%, e logic. Aşa am fost şi noi la comisie, în proporţie de 50%, eu sunt prezent, colegul meu nu. Deci din punctul acesta de vedere, evident că astăzi în comisie nu am putut lucra, dar nu este nici prima oară şi probabil nu va fi nici ultima oară. Dacă nu vom aproba acum bugetul, nu e nici o problemă, mai convocaţi, doamna preşedinte, o şedinţă extraordinară peste două zile şi îl votăm peste două zile, dacă legal nu avem altă soluţie. Eu văd că pe măsură ce unii eram agitaţi începem să devenim calmi, alţii care sunt calmi, încep să devină agitaţi. Acesta este paradoxul alegerilor. Mulţumesc.

Doamna preşedinte Lokodi: Domnilor, precis că nu o să convoc şedinţă peste două zile, precis că rămâne la o şedinţă viitoare, până atunci aeroportul face ce poate. A venit înapoi domnul Borşan, o să supun din nou la vot, întrebarea mea este: e legal? Pot să supun încă odată?

Domnul secretar Cosma: Nu este regulamentar. Dacă domnul Borşan poate să justifice absenţa… Îmi cer scuze, eu nu vreau să fiu înţeles greşit, dacă există, dacă cineva justifică un incident în desfăşurarea şedinţei, cred că se poate pune în discuţie corect reluarea votului dar asta cu acordul consilierilor. Deci supuneţi la vot reluarea votului.

Doamna preşedinte Lokodi: Domnilor consilier, supun la vot reluarea votului cu privire la bugetul aeroportului, dacă sunteţi de acord.

Reluarea votului se aprobă cu 24 voturi „pentru”, 11 absenţi (Bândea Eugen, Balogh Iosif, Cioban Cristian, Ferenţ Tiberiu, Giurgea Teodor, Gombos Geza Csaba, Hulpuş Ioan, Kakasi Alexandru, Popa Marius Ciprian, Szalkay Iosif Carol, Tatar Bela);

Doamna preşedinte Lokodi: Da, toată lumea este de acord. Supun la vot articolul 1 din proiectul de hotărâre propus de executiv. Cine este pentru?

Articolul 1 se aprobă cu 19 voturi „pentru”, 5 abţineri (Ciotlăuş Ionela, Havrileţ Nicolae, Maşca Aurelia, Mora Akos Daniel, Roatiş-Cheţan Ana Daniela), 11 absenţi (Bândea Eugen, Balogh Iosif, Cioban Cristian, Ferenţ Tiberiu, Giurgea Teodor, Gombos Geza Csaba, Hulpuş Ioan, Kakasi Alexandru, Popa Marius Ciprian, Szalkay Iosif Carol, Tatar Bela);

Articolul 2 se aprobă cu 19 voturi „pentru”, 5 abţineri (Ciotlăuş Ionela, Havrileţ Nicolae, Maşca Aurelia, Mora Akos Daniel, Roatiş-Cheţan Ana Daniela), 11 absenţi (Bândea Eugen, Balogh Iosif, Cioban Cristian, Ferenţ Tiberiu, Giurgea Teodor, Gombos Geza Csaba, Hulpuş Ioan, Kakasi Alexandru, Popa Marius Ciprian, Szalkay Iosif Carol, Tatar Bela);

Articolul 3 se aprobă cu 19 voturi „pentru”, 5 abţineri (Ciotlăuş Ionela, Havrileţ Nicolae, Maşca Aurelia, Mora Akos Daniel, Roatiş-Cheţan Ana Daniela), 11 absenţi (Bândea Eugen, Balogh Iosif, Cioban Cristian, Ferenţ Tiberiu, Giurgea Teodor, Gombos Geza Csaba, Hulpuş Ioan, Kakasi Alexandru, Popa Marius Ciprian, Szalkay Iosif Carol, Tatar Bela);

Hotărârea în întregime se aprobă cu 19 voturi „pentru”, 5 abţineri (Ciotlăuş Ionela, Havrileţ Nicolae, Maşca Aurelia, Mora Akos Daniel, Roatiş-Cheţan Ana Daniela), 11 absenţi (Bândea Eugen, Balogh Iosif, Cioban Cristian, Ferenţ Tiberiu, Giurgea Teodor, Gombos Geza Csaba, Hulpuş Ioan, Kakasi Alexandru, Popa Marius Ciprian, Szalkay Iosif Carol, Tatar Bela);

Doamna preşedinte Lokodi: Vă mulţumesc frumos, domnilor consilieri. Dacă doreşte cineva la diverse să ia cuvântul. Dacă nu, vă mulţumesc şi ne vedem la sfârşitul lunii.

Lucrările şedinţei se încheie la ora 15,52.

Întocmit: consilier Monica Curticăpean

consilier Andreea Iepan

PREŞEDINTE SECRETAR

Lokodi Edita Emőke Aurelian-Paul Cosma

Văzut: şef serviciu: Delia Belean

Director : Viorel Iosib