Polemici in plenul C.J. Mures

Sedinta extraordinara de ieri a Legislativului judetean a permis consilierilor sa dezbata si sa combata mai multe proiecte de pe ordinea de zi, iscand o serie de obiectii si interventii. Daca rectificarea bugetului judetean pe 2005, la peste o mie de miliarde de lei vechi a fost acceptata usor, in schimb comisiile de specialitate din cadrul Consiliului au trecut prin furcile caudine proiectul de hotarare ce stabileste modul de selectare si finantare a actiunilor si proiectelor social-culturale. Amendamentele propuse din start la acest proiect au provocat in plen interventii fel de fel si discutii interminabile pentru ca, in final, cu unele modificari privind esalonarea banilor pentru actiunile culturale propuse de ONG-uri, proiectul sa intruneasca suficiente sufragii.

Cand cu polemici, cand cu interventii oportune in plen, agenda sedintei a sustinut cauza a zece proiecte de hotarare, plus unul in regim de urgenta.

Inainte de a reveni asupra lor intr-o urmatoare editie a cotidianului nostru, iata cateva dintre proiectele legislative dezbatute: masuri de reorganizare a Regiei Aquaserv pentru a deveni operator regional de apa; conventie de colaborare intre DGASPC si fundatia "Talentum"; colaborare intre CJ Mures si organizatia "Transilvania" Expres Brasov pentru reforma in administratia publica; repartizarea patrimoniului fostului Corp al Gardienilor Publici catre Politia Comunitara s.a.

Autor: LIA STRAUT

Cuvantul Liber- Politic -

nr. 236 / 30 Noiembrie, 2005

CENTRELE DE PLASAMENT MURESENE MAI ADAPOSTESC DOAR 257 DE COPII

Ca urmare a faptului ca, pana in 2007, toate centrele de plasament mari, de tip vechi, in care sunt institutionalizati sute sau chiar mii de copii, trebuie sa fie inchise, Directia pentru Protectia Drepturilor Copilului Mures (inclusa, din acest an, in Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului) a reusit ca, in ultimii 3 ani, sa inchida nu mai putin de cinci astfel de centre.

Astfel, daca in august 2002, existau 1.141 de copii adapostiti in centre de plasament, in octombrie a.c. mai erau doar 257, din care 121 la Ludus, 60 la Zau de Campie si 76 la Reghin. In aceasta perioada, au fost inchise Centrul nr. 1 (155 copii) si Centrul nr. 3 (353 copii), din Targu-Mures, Centrul nr. 4 (81 de copii), din Miercurea Nirajului, si Centrul nr. 6 (80 copii), din Sighisoara. In acelasi timp, au fost create servicii de tip familial si servicii de prevenire a separarii copilului de mama si de interventie in situatii de abuz asupra copilului.

Reteaua de asistenti maternali a fost extinsa de la 123 de persoane la 280, au fost create 28 de case de tip familial, din care 11 in parteneriat cu ONG-urile si alte 21 sustinute de organisme private, un centru maternal pentru mama si copil si un centru de zi, la Zau de Campie, pentru 20 de copii din comunitate. La acestea, se adauga Centrul de ingrijire si recuperare pentru copilul cu handicap _ "Perseverenta" si Centrul de zi "Rozmarin", pentru prevenirea abandonului scolar. De asemenea, centrul de primire minori a fost transformat in serviciu de interventie in regim de urgenta, pentru copiii abuzati, neglijati, traficati.

Obiectivul prioritar pentru viitorul apropiat este inchiderea celorlalte 3 centre de plasament functionale, ultimul urmand sa fie desfiintat, in 2007, Centrul de plasament nr. 7, din Zau de Campie.

Autor: LUCRETIA POP

Cuvantul liber- Social -

nr. 236 / 30 Noiembrie, 2005

Ülésezett a megyei tanács

Antalfi Imola

Heves viták a pénz elosztása miatt

A megyei tanács tegnapi rendkívüli ülésén tíz napirendi pont szerepelt, heves vitát azonban csak egy, a nemkormányzati szervezetek által benyújtandó pályázatok finanszírozási módjára vonatkozó határozattervezet váltott ki. A tanácsosok közel két órán át veszekedtek azon, hogy hányszor és hogyan osszák el a pályázatokra elkülönítendô pénzt, végül kiderült, hogy törvényes elôírások szabályozzák a pályázatok benyújtását és elbírálását.

Kezdetben két változat közül kellett volna eldönteni, hogy milyen módon utalják ki a támogatásokat a kulturális, egyházi, sport és szociális pályázatokra. A kérdés fôként arra vonatkozott, hogy egy évben hány alkalommal lehessen benyújtani pályázatokat és a soron kívül benyújtott terveket hogyan támogassák. A megyei tanács elnöke, Lokodi Edit kijelentette, hogy elégedetlen azzal, ahogyan az idén elosztották a pályázatok között a pénzt, mivel számos civil szervezet a megszabott határidôhöz képest késve nyújtotta be pénzigényét. A felvetett két lehetôség szerint egy évben kétszer szabnának meg határidôt a pályázatok benyújtására (március 31- ét és augusztus 31-ét) illetve a rendelkezésre álló pénz 40 valamint 35 százalékát a fent említett két határidôn belül pályázó szervezetek közt osztják fel, 25 százalékát pedig a soron kívül érkezô pályázatokra. Mora Ákos szintén úgy vélte, hogy valamiféle rendet kell teremteni a civil szervezetek pályázatainak elbírálásában, hogy ne járjanak úgy, mint idén, amikoris a "hátsó kapun" beérkezô pályázatokat is támogatták. Elvi kérdésnek nevezte az ügyet, bár nem az a fontos, hogy hányszor adnak pénzt, hanem hogy pontosan tudják, mennyi pénz áll rendelkezésre, és hogy a pályázó civil szervezetek között valamiféle versenyhelyzet létezzen. Az érvelés akkor ment át veszekedésbe, amikor Dinu Socotar kijelnetette, hogy a testületben úgysincs annyi fegyelmezettség, hogy betartsa az általa megszabott határidôket, és mindig lesznek kivételes esetek, ami szerinte azért van, mert bizonyos nemkormányzati szervezetek politikailag támogatják a tanácsosokat, akik ennek fejében szintén segítséget nyújtanak. Ezért akarják a "kiskaput" meghagyni. Lokodi Edit ezzel szemben úgy vélte, hogy a pályázatokat nem politikai kritériumok és szimpátiák szerint kell elbírálni és cáfolta, hogy valamely szakbizottság munkáján részt vett volna vagy nyomást gyakorolt volna valaha annak érdekében, hogy egy pályázat anyagi támogatást kapjon. Hozzátette, aranydíjakat sem akar a pénzalapok elosztása által kiérdemelni, és ily módon barátokat szerezni, vagy elégedetté tenni bárkit. Több tanácsos is felszólalt, a fenti változatok valamelyikét támogatva, Pokorny László pedig szünetet kért, mialatt a frakciók vezetôi dûlôre jutottak volna. Végül Lokodi Edit kis "jogi tanfolyamon" való részvételre szólította fel a képviselôket, amelyen Toganel Ioan, a tanács fôtitkára emlékeztette a tanácsosokat arra, hogy törvényes elôírások szabályozzák a pályázatok benyújtását és elbírálását, pontosabban a költségvetési törvény elfogadásától számított 90 napon át nyújthatók be ilyen jellegû pályázatok és ezek elbírálása is idôhöz kötött. A szinte kétórás céltalan vitát így hát könnyûszerrel el lehetett volna kerülni, hiszen a törvénnyel kapcsolatos kioktatást követôen percek alatt sikerült szavazni az ügyben. A pályázatok benyújtásának határideje tehát a költségvetés elfogadásától számított 90 nap, ezen túl nem vesznek figyelembe pályázatokat és jóváhagyták a szociális pályázatokat elbíráló bizottság összetételét is, amelynek egyetlen RMDSZ-es tagja Pokorny László tanácsos, aki a marosvécsi súlyosan fogyatékos személyeket gondozó központ vezetôje.

A pályázatok ügyében kialakult heves vitát egyes tanácsosok annak tudják be, hogy komoly összegek elosztásáról van szó, ami presztízskérdés is egy tanácsos számára. Idén például több mint 6 milliárd lejjel támogatta a megyei tanács a civil szervezeteket.

Un pod… beton

În prezenţa preşedintelui Consiliului Judeţean Mureş, Lokodi Edita Emöke, a proiectantului podului, Gheorghe Buzuloiu, a directoarei Direcţiei de Drumuri, Poduri şi Investiţii din cadrul Consiliului Judeţean Mureş, ing. Nicoleta Bochiş, şi a reprezentanţilor Consiliului Judeţean, ieri a avut loc recepţia finală a podului peste Mureş ce leagă localităţile Glodeni şi Dumbrăvioara. Sumele necesare reparaţiei au provenit din fondurile pentru drumuri ale Consiliului Judeţean Mureş, iar valoarea lor a fost de peste 12,7 miliarde de lei vechi. “Acest pod este construit din fondurile Consiliului Judeţean. Este un pod la care aproape de douăzeci de ani nu s-a făcut nici o îmbunătăţire... Pe baza documentelor vechi pe care le-a avut proiectantul acum 20 de ani, am făcut şi reparaţiile. Acest pod este garantat pentru zeci de ani de funcţionare. Este un pod deosebit de important peste Mureş, leagă Dumbrăvioara de celălalt şir de localităţi de peste Mureş şi neapărat trebuia să investim pentru că, aşa cum au dovedit şi inundaţiile, podurile din judeţ erau şubrede”, ne-a declarat preşedinta Consiliului Judeţean Mureş, Lokodi Edita Emöke.

La rândul său, proiectantul lucrărilor, Gheorghe Buzuloiu, un profesionist în domeniu, cu peste 40 de ani de activitate, şi care a mai lucrat la acest pod, susţine că lucrările sunt bune şi, în plus, că acest pod are cel puţin o istorie interesantă : “Podul acesta are un istoric al lui. A fost făcut la iniţiativa judeţului. Înaintea lui au mai fost două poduri. Acum, Consiliul Judeţean s-a gândit să-l repare şi eu m-am bucurat…”.

Podul a fost reparat, iar carosabilul s-a lărgit la şapte metri. În plus, pietonii au de acum acces pe două căi ale podului iar investiţia permite hidrologilor măsurarea cotelor râului Mureş.

Mihai Naşca

Categoria: Eveniment

Autor : Mihai Naşca

24 ore mureşene, 2005-11-26

Ismét járható a marossárpataki híd

A megyei tanács szakemberei tegnap átvették a Marossárpatak felé vezetô úton levô híd konszolidálási munkálatait. A 45 éve épített hidat nem az árvizek rongálták meg, hanem az idô, és egy 2002-ben elkészített tanulmány szerint elengedhetetlenné vált a felújítása. A híd építési terveit 1956-ban, és a 2002-beli konszolidálási tervet ugyanaz a tervezô készítette, , a kivitelezésre meghirdetett versenytárgyalást pedig a marosvásárhelyi Comurexim Kft. nyerte el. Az eredetileg kétsávos és 6 méter széles híd a konszolidálás után immár 87,9 méter hosszú, 7 méter széles és kétoldalt 1-1 méteres járda szegélyezi. A júniusban megkezdett munkálatokat félsávon végezték, forgalomkorlátozás mellett, és a híd immár megfelel a napjaink túlzsúfolt gépkocsiforgalmának.

Nepujsag, 2005-11-26

Antalfi Imola

CJ Mureş îşi întăreşte poziţia la parcul industrial

Consiliul Judeţean Mureş şi-a modificat procentul deţinut din acţiunile la parcul industrial de la Ungheni, în urma şedinţei de marţi a membrilor asociaţi – CJ Mureş, alături de consiliile locale din Sînpaul, Ungheni, Luduş şi Iernut. Procentul deţinut de CJ Mureş a ajuns la 92,84%, de la 72%. Potrivit directorului de la parcul industrial, Nagy Istvan, partenerii de la parcul industrial Ungheni, dat în funcţiune vinerea trecută, au analizat, marţi, stadiul subscripţiei pentru majorarea capitalului social al parcului cu 1 milion RON. „S-a observat că doar Consiliul Judeţean Mureş are o hotărâre de subscriere de fonduri. Restul acţionarilor şi-au manifestat intenţia de subscripţie şi vor efectua vărsămintele în trimestrul I al anului viitor”, a precizat Nagy Istvan , care a adăugat că suma de 1 milion RON, care va fi asigurată doar de CJ Mureş, va fi folosită pentru continuarea investiţiei în parc – umpluturi, reţelele de gaz şi telecomunicaţii în interior.

Nagy a precizat că s-a stabilit ca CJ Mureş să vireze banii în acest an, iar partenerii să participe la o altă majorare a capitalului social în primul trimestru al anului viitor, pentru ca să-şi poată păstra procentajul de acţiuni pe care l-au avut până acum. Nagy Istvan nu a putut preciza care ar fi suma necesară pentru noua majorare de capital social. Potrivit juristului parcului industrial, Cornel Brişcaru, până acum, structura acţiunilor la parcul industrial de la Ungheni era următoarea: CJ Mureş 72%, Consiliul local Ungheni 15%, cel din Sînpaul 8%, iar cele din Luduş şi Iernut câte 2,5%. În urma şedinţei de marţi, procentele devin: CJ Mureş 92,84%, CL Ungheni 3,84%, CL Sînpaul 2,05%, iar CL Luduş şi CL Iernut – câte 0,64%. „Puterea de decizie era stabilită anterior, indiferent de această majorare. Oricum, procentele se vor reface probabil în trei luni”, a mai declarat Brişcaru.

Reamintim că hotărârea de majorare de capital la parcul industrial a fost adoptată în urmă cu o lună, iar termenul de subscripţie a expirat la sfârşitul săptămânii trecute.

Categoria: Eveniment

Autor : Ela Giurgea

24 ore mureşene, 2005-11-23

Parcul Industrial Mureş a fost inaugurat oficial

În prezenţa ministrului delegat pentru Lucrări Publice şi Amenajarea Teritoriului, László Borbély şi a numeroase oficialităţi judeţene, ieri a fost inaugurat Parcul Industrial situat pe platforma Vidrasău-Ungheni. La eveniment au mai participat directorul Agenţiei de Dezvoltare Regionale 7 Centru, Simion Creţu, subprefectul judeţului Mureş Burkhardt Árpád, subprefectul de Sighişoara Marius Ichim, vicepreşedinţii Consiliului Judeţean Mureş Alexandru Frătean şi Emil Groza, viceprimarul municipiului Tîrgu Mureş Csegzi Sandor, reprezentantul firmei constructoare, Georg Geiger, directorul societăţii administrative a Parcului Nagy Istvan, deputaţi, consilieri judeţeni şi reprezentanţi ai unor instituţii judeţene. În cuvântările susţinute s-a făcut referire la posibilităţile de dezvoltare ale regiunii, din punct de vedere economic, în urma inaugurării unui asemenea obiectiv de amploare. Parcul Industrial va beneficia în viitor de serviciile oferite de Aeroportul de la Vidrasău şi infrastructura aferentă. Construcţiile la Parcul Industrial au început în luna mai a anului 2003 şi s-au finalizat în luna iulie a acestui an, costul total al proiectului fiind de 5.086.722,28 de euro. Urmează ca la sfârşitul acestei luni să aibă loc licitaţia pentru concesionarea de spaţii firmelor interesate. Directorul societăţii de administraţie a Parcului Industrial ne-a declarat că speră ca în 3 ani Parcul să fie ocupat în totalitate.

Mihai Naşca

Categoria: Eveniment

Autor : Mihai Naşca

24 ore mureşene Data: 2005-11-19

Drumarii acuză consilierii judeţeni de „aranjarea” licitaţiilor şi „subminarea politică” a SDP Mureş

Drumarii acuză consilierii judeţeni de „aranjarea” licitaţiilor şi „subminarea politică” a SDP Mureş Acuzaţiile vin din partea sindicaliştilor de la societate, şi asta în urma preconizatei concedieri colective a 80 de oameni până la sfârşitul anului. „Fără avizul şi acordul sindicatului nu pleacă nimeni! … Sperau ca prin plecarea celor 80 de oameni să nu mai putem ataca intervenţiile de iarnă” a declarat liderul sindical Alexandru Chertes. Societatea are ca unic acţionar Consiliul Judeţean Mureş, dar, fiind societate comercială, participă la licitaţiile pentru acordarea de lucrări la fel ca oricare altă firmă comercială. Pentru că activitatea societăţii este în pierdere de ceva vreme, CJ a hotărât, prin HCL 114 din 29 septembrie 2005, restructurarea şi reorganizarea ei şi înfiinţarea unui serviciu public de drumuri şi poduri în subordinea CJ începând cu data de 01. 01. 2006. Potrivit vicepreşedintelui CJ, Alexandru Frătean, în urma reorganizării, societatea ar urma să fie privatizată. Sindicaliştii susţin însă „o privatizare fără divizare şi fără restructurare”. „Societatea este subminată politic şi se are în vedere scoaterea noastră de pe piaţă şi intrarea unor societăţi, a unor srl-uri” a declarat Alexandru Chertes. Acesta a recunoscut că societatea a pierdut cel puţin şapte licitaţii importante, în valoare de 1,2 milioane RON. Dar motivaţia acestuia este legată tot de o aşa-zisă „sabotare” a societăţii. Sindicaliştii pregătesc la mijlocul săptămânii viitoare un miting de protest în faţa prefecturii, iar dacă cererile nu le vor fi soluţionate, se pregătesc chiar pentru blocarea drumurilor şi demisia în bloc.

Pe de altă parte, Frătean afirmă că acuzele sindicaliştilor sunt aberante. Acesta a precizat că „societatea, pe parcursul ultimilor zece ani a avut, în general, o evoluţie de supravieţuire pe piaţa construcţiilor de drumuri din Mureş. Nu a reuşit să o aducă într-un standard economic, investiţional corespunzător”. Reorganizarea şi restructurarea presupune închiderea a patru secţii: Sighişoara, Găneşti, Periş şi secţia de utilaje. „HCJ 114 le dă posibilitatea să îşi valorifice câteva din activele acestea în vederea acoperirii pierderilor şi a capitalizării societăţii, în vederea unei retehnologizări absolut obligatorii pentru a se putea menţine pe piaţă” a mai declarat Frătean. Acesta a mai precizat că, în decursul anilor s-a constatat o problemă, şi anume îngrijirile curente ce trebuie realizate de către CJ. Pentru a le rezolva, se va înfiinţa acest Serviciu Public. Potrivit declaraţiei lui Frătean, societatea îşi va continua programul de restructurare până când îşi va reveni din punct de vedere economic şi financiar, iar apoi „va urma un proces firesc de privatizare”. Până atunci, drumarii se pregătesc de mitinguri şi blocarea drumurilor. (L.B.)

Categoria: Eveniment

Autor : Lacrima Balint

Data: 24 ore mureşene 2005-11-19

Felavatták a nyárádtôi ipari parkot

(antalfi)

Már csak a beruházók hiányoznak

Borbély László közmunkaügyi és területrendezési miniszter, Jakab István, a Pénzügyminisztérium államtitkárának, a megyei tanács, a prefektúra és a Marosvásárhelyi Polgármesteri Hivatal, valamint más közintézmények képviselôinek, szenátorok és parlamenti képviselôk jelenlétében tegnap délután hivatalosan is felavatták a nyárádtôi ipari parkot. A több mint 5 millió eurós befektetéssel elkészült parkba az elsô beruházók jövô hónap elején érkezhetnek, ha a november végi versenytárgyalásnak lesz nyertese.

Miután már július 6-án befejezték az ipari park munkálatait, majd utólag az esôzések nyomán felgyult vizet is kiszivattyúzták a park területérôl, tegnap végre sor került a hivatalos avatóra, a szalagvágásra. A megyei tanács alelnöke, Alexandru Fratean köszöntötte a meghívottakat, hangsúlyozva, hogy a beruházás elsôsorban a megye gazdasági életét lendíti fel. Megköszönte a támogatást mindazoknak, akik valamilyen módon részt vettek vagy segítették a park megépítését, elsôsorban pedig Nyárádtô és Kerelôszentpál településeknek, amelyek a park megépítéséhez szükséges, 1,6 millió eurós területet rendelkezésre bocsátották. Borbély László miniszter az ipari park elhelyezésének fontosságát hangsúlyozta, hiszen a közelben nemzetközi repülôtér van, vasút halad el és 2-3 éven belül az észak-erdélyi autópálya is alig néhány száz méterre lesz. "A legideálisabb hely egy ipari park számára. Már csak a beruházóknak kell megjelenniük, hiszen a megyének nagy szüksége van rájuk" – mondta Borbély László, a helyi, valamint a megyei hatóságok támogatásáról biztosítva azokat, akik úgy döntenek, hogy a nyárádtôi ipari parkba ruháznak be. Marius Ichim, a prefektus kabinetfônöke Ciprian Dobre fôispán üzenetét olvasta fel, a 7–es Központi Fejlesztési Ügynökség igazgatója, Simion Cretu pedig a gazdasági elônyök mellett a szociális elônyöket emelte ki, hiszen a park, betelepítése után több száz munkahelyet biztosíthat. Elmondta, hogy november végén kerül sor az elsô versenytárgyalásra, és máris vannak beruházók, akik megvásárolták a feladatfüzeteket. Felszólalt még Burkhardt Árpád alprefektus román és magyar nyelven, Csegzi Sándor, Marosvásárhely alpolgármestere, Nagy István, a park vezérigazgatója. Georg Geiger, a kivitelezô Geiger cég képviseletében röviden felvázolta az építkezést, az elmúlt 2 év gondjait, referencia-munkálatnak nevezve a megszabott költségvetési keretbôl megépített parkot, végül pedig a megyei tanács részérôl Suciu Calin a park történetét ismertette.

nepujsag, sâmbătă, 19 noiembrie, 2005

Antalfi, Imola

ALTER-NATIVE a bifat si cea de-a 13-a editie

Festivalul international de film de scurt-metraj ALTER-NATIVE si-a inchis duminica "portile". El a prilejuit prezenta, timp de 5 zile, la Targu-Mures, a zeci de invitati (in special creatori de film) si a dat posibilitatea ca mii de spectatori sa urmareasca filmele din concurs si programele complementare. Cea de-a 13-a editie a ALTER-NATIVE-lor, organizata de Madisz Mures, cu sprijinul partenerilor Centrul National al Cinematografiei, Societatea Romana de Radiodifuziune, Consiliul Judetean Mures, Universitatea de Arta Teatrala din Targu-Mures, si cu sprijin financiar primit de la Guvernul Romaniei _ Departamentul pentru relatii interetnice, Ministerul Culturii si Cultelor, Primaria municipiului Targu-Mures, Consiliul municipal Targu-Mures, Institutul francez din Bucuresti si al altor institutii si fundatii, a avut printre punctele forte prezenta in juriu a regizorului, scenaristului si producatorului Dan Pita, care a venit si cu ultimul sau film _ "Femeia visurilor" _ prezentat in avanpremiera la festival. Alt punct forte, remarcat de juriu, a fost prezenta in preselectie a unor filme ridicate calitativ, astfel ca in festivalul propriu-zis au intrat multe filme de valoare.

Pentru inceput, de ce ALTER-NATIVE ?

Dupa cum ne spunea directorul artistic al festivalului si membru in juriul de preselectie, Gáspárik Attila, denumirea festivalului targumuresean a fost inspirata de dorinta ca ALTER-NATIVE sa fie o alternativa la filmele americane care inunda marile si micile ecrane. Ca acest lucru s-a reusit o demonstreaza filmele inscrise, care au sosit de pe 5 continente. "In 2004 au fost trimise pentru preselectie 444 de filme, iar in acest an doar 411, de pe 5 continente. In schimb, a crescut numarul de tari din care s-au trimis filmele, de la 34, in 2004, la 39, in 2005. Cel mai important este ca suntem cunoscuti in foarte multe tari. Dorinta noastra este ca filmele sa fie in primul rand de calitate. Ne-ar fi simplu sa cerem diferitelor universitati din lume sa ne trimita filme ale studentilor, astfel putand avea la preselectie si 1.000 de filme. Si pentru a va spune un secret - ne dorim 500 de filme la preselectie, dar la acest numar sa se ajunga in mod natural. Va mai pot spune ca in cele 13 editii au fost trimise filme la festival din 60 de tari distincte, ceea ce reprezinta ceva", ne-a declarat directorul artistic al festivalului, care a fost secondat de Sipos Levente _ directorul festivalului.

A 13-a editie, prin ochii directorului sau artistic

"Este foarte usor sa incepi ceva, dar este greu sa ajungi sa pastrezi standardele si chiar sa le ridici. Acest festival nu este integrat in Europa, ci in lume. Va pot spune secretul organizarii acestui festival. Noi, organizatorii, traim pentru acest festival si nu din acest festival! Calitatea filmelor prezentate in festivalul propriu-zis din acest an este mai buna decat cea a filmelor de anul trecut", ne-a marturisit Gáspárik Attila. Domnia sa ne-a oferit si componenta juriului de preselectie _ Durst György, producator, presedintele Fundatie de arta vizuala Mediawave din Gyor (si cel care a primit in acest an la Targu-Mures distinctia "Pro Urbe"), Gáspárik Attila - actor, vicepresedinte al Consiliului National al Audiovizualului, Ungvari Zrinyi Imre _ lector universitar, Schneider Tibor _ cameraman si Buzogány Klára _ redactor revista "Filmtett", pentru ca in juriul festivalului sa se afle Arjon Dunnewild (Olanda) _ fondator si director artistic al festivalului Impakt, Radu Vasile Igazsag _ artist vizual, Barbara Lorey De la Lacharriere (Franta) _ scriitor, consultant al festivalului international de film din Philadelphia, Dan Pita _ regizor, scenarist si producator.

Prilej de premiere a doi artisti

La implinirea a 80 de ani, Kovács András a primit, joi, un premiu de excelenta. Domnia sa este o personalitate marcanta a cinematografiei maghiare, care a fost, printre altele, presedintele Consiliului de conducere al televiziunii maghiare si membru in juriul festivalului de la Cannes. In ultimele doua decenii s-a remarcat prin filme de televiziune cu caracter publicistic sau politic, iar deviza sa este "creatia de film este un stil de viata si o necesitate pentru a trai". Celalalt premiant al serii de joi a fost… domnul Lazarescu, alias Ion Fiscuteanu. Actorul "Nationalului" targumuresean a fost prezentat ca debutant in anul 1968, intr-un film romano-maghiar _ "Vacanta nebuna", in care a evoluat alaturi de Florin Piersic. Pe langa aceste premii, s-au mai acordat, sambata, intr-un cadru festiv, cele mai importante premii ale festivalului. Printre acestea, Marele premiu, acordat unui film realizat in Spania.

- Diverse -

Cuvantul Liber nr. 220 / 8 Noiembrie, 2005

autor: FLORENTIN DEAC

In Palatul administrativ se va intra cu cartela

Nu toti consilierii sunt absolut de acord cu aceasta masura dar, totusi, in plenul Consiliului Judetean Mures s-a aprobat cu majoritate de voturi alocarea unei sume importante pentru securizarea cladirii Palatului administrativ din Targu-Mures. Fiind monument istoric, la aceasta cladire nu se poate aduce nici o modificare in sensul montarii de usi sau ferestre suplimentare, dar se intentioneaza montarea unei instalatii de genul celor de protectie si securitate, iar cei care lucreaza in Palatul Administrativ (angajatii Prefecturii, Consiliului Judetean, ocupantii birourilor parlamentare etc.) vor intra in incinta pe baza unor cartele electronice. Pentru aceasta initiativa, de la buget este prevazuta o suma in jur de 1,7 miliarde de lei si presedintele C.J. Mures, Lokodi Edita Emöke, afirma ca lucrarea va fi incredintata celui mai bun ofertant. Referitor la controversele legate de introducerea acestor cartele, presedintele Consiliului da asigurari ca "nu se va limita accesul presei in Palatul administrativ" si ca vor ramane in continuare gardienii, care verifica si noteaza in registru persoanele care intra in incinta . Seful cabinetului Prefectului, Marius Ichim, exprima aceeasi opinie, a Institutiei Prefectului: "Este necesara o securizare a cladirii, dar nu cred ca acest lucru va afecta comunicarea cu presa. E normal sa existe un registru in care sa figureze cine intra in cladire, mai ales ca au existat probleme la un birou parlamentar".

Cat despre turistii care viziteaza in numar mare cladirea - monument istoric, acestia nu vor avea nevoie de…cartele, ci de un ghid avizat, ca si pana in prezent.

- Politic -

Cuvantul Liber nr. 217 / 3 Noiembrie, 2005

autor: LIA STRAUT

Licitaţie pentru Parcul Industrial Mureş

Prima licitaţie pentru concesionarea parcelelor din Parcul Industrial Mureş va avea loc pe data de 28 noiembrie. Potrivit preşedintei Consiliului Judeţean Mureş, Lokodi Edita Emöke, prima parcelă, în suprafaţă de 8 hectare, va fi scoasă la licitaţie la finele acestei luni. Ofertele pentru această licitaţie se pot depune până pe data de 28 noiembrie. Directorul societăţii care administrează Parcul Industrial Mureş, Nagy Istvan, a precizat, în cadrul aceleiaşi conferinţe de presă că, până în prezent, au cumpărat caietele de sarcini patru societăţi. Este vorba despre firme româneşti cu capital italian şi german. Aceste societăţi care intenţionează să participe la licitaţie îşi desfăşoară activitatea în domeniul producţiei plăcilor ceramice, producţie şi asamblări electrice şi comercializare şi service pentru utilaje prelucrare lemn. Costul unui caiet de sarcini este de 20 milioane lei vechi la care se adaugă TVA şi 30 milioane de lei vechi taxa de participare la licitaţie. Se estimează că cele patru firme care au cumpărat caietele de sarcini ar putea crea un număr de 150 locuri de muncă. Cele 8 hectare de teren care sunt supuse licitaţiei se vor preda cu utilităţi “la poartă”. Suprafaţa totală a Parcului Industrial este de 29 de hectare iar parcela scoasă la licitaţie pentru data de 28 noiembrie se află în partea nordică a Parcului. În cazul în care această licitaţie va eşua se va organiza încă una, în termen de 30 de zile. Dacă şi aceasta se va dovedi a fi un eşec se va trece, potrivit legii, la negociere directă.

Categoria: Eveniment

Autor : Mihai Naşca

24 ore mureşene

Data: 2005-11-02

November végén az első licit az ipari parkra

Antalfi Imola

Érdeklődők már vannak

A megyei tanács tegnapi sajtótájékoztatóján Nagy István, a nyárádtői ipari park igazgatója kijelentette: négy cég vásárolta meg a feladatfüzetet a november 28-i versenytárgyalásra. Az első szakaszban 8 hektár területet adnak koncesszióba a 21 hektárból, négyzetméterenkénti 2,32 eurós indulási árral.

A négy érdeklődő cég összesen mintegy 2 hektárt venne haszonbérbe, és Nagy István szerint várhatóan 150 munkahely teremtődik. Az ipari park igazgatója elmondta, hogy a jogszabályok értelmében két alkalommal szerveznek versenytárgyalást, amelyek, ha sikertelennek bizonyulnak, direkt tárgyalások révén kötik meg a szerződéseket. Minimálisan 1500 négyzetmétert kell bérbe venniük a cégeknek, amelyek között egy olasz és 3 hazai, olasz illetve német tőkével működő vállalat van. Az érdeklődő beruházók fafeldolgozással, kerámia- és elektronikus cikkek gyártásával foglalkoznak. A park igazgatója az újságírók kérésére elmondta, hogy gépészmérnökit végzett, két évet dolgozott az ipari építkezésben, ezt megelőzően pedig a tervezésben, közigazgatásban.

(megjelent a Népújság 2005. November 2-i számában)