Pregătirea şi specializarea funcţionarilor publici, una dintre priorităţile Serviciul Resurse Umane, Consilieri Preşedinte

În anul trecut, un accent deosebit a fost pus, în cadrul Serviciului Resurse Umane, Consilieri Preşedinte din cadrul Consiliului Judeţean Mureş, pe fundamentarea programului de perfecţionare pentru specialiştii din aparatul propriu şi primării, potrivit raportului de activitate semnat de şeful serviciului, Elena Gâlea. Din aparatul propriu în anul 2005, au efectuat cursuri de perfecţionare 20 persoane, de 5–7 zile, organizate de INA Bucureşti şi alte instituţii specializate agreate de Ministerul de Finanţe sau în domeniul: „Managementului funcţiei publice în instituţiile publice”, „Achiziţiile publice”, „Investiţiile în instituţiile publice”, „Finanţele publice”, „Bugetul instituţiilor publice”, „Învăţământul preuniversitar”, „Auditul public intern”. Specialiştii din aparatul propriu au participat şi la alte cursuri de specializare în diferite domenii: cadastru şi topografie, turism, urbanism sau monumente istorice.

Un număr de 109 persoane au absolvit cursuri ECDL, din care 97 la modulul ECDL START şi 12 persoane ECDL COMPLET. Alte două persoane au urmat cursuri on-line organizate de INA Bucureşti în domeniul reformei în administraţia publică. S-a acordat o mare importanţă pregătirii şi specializării funcţionarilor publici, care au urmat cursuri de master şi postuniversitare, astfel, 51 de persoane din judeţul Mureş au absolvit asemenea cursuri la programul „Managementul administraţiei publice în procesul integrării europene”, 4 persoane în domeniul informatizării, o persoană în domeniul managementului mediului.

În ceea ce priveşte participarea specialiştilor din aparatul propriu al primăriilor din judeţul Mureş, s-a intermediat participarea la cursuri de bază de 5 – 7 zile a unui număr de 57 de persoane (din 262 de participanţi). De asemenea, la seminarii şi conferinţe de 2 – 3 zile s-a asigurat participarea unui număr de 91 de persoane.

Unul din obiectivele urmărite în anul 2005 a fost reorganizarea aparatului propriu de specialitate al Consiliului Judeţean Mureş. În această direcţie s-a elaborat un proiect de hotărâre, avizat de către Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici şi aprobat în plenul Consiliului Judeţean Mureş. Prin această hotărâre au fost înfiinţate noi funcţii publice cu atribuţii în domeniile: buget, agenţi economici, dezvoltare regională şi integrare europeană. De asemenea s-au înfiinţat posturi noi, pentru personal contractual în domeniul promovării turismului.

S-au organizat concursuri de ocupare a unor posturi funcţiilor publice şi personalului contractul, din aparatul propriu şi din instituţiile subordonate, cu respectarea legislaţiei specifice în vigoare. Astfel, pentru ocuparea funcţiilor de director executiv şi director executiv adjunct la Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Mureş, director executiv la Direcţia de Evidenţă a Persoanelor Mureş şi director executiv la Direcţia de Dezvoltare Regională, Integrare Europeană şi Arhitectul Şef al judeţului din aparatul propriu al Consiliului Judeţean Mureş s-au obţinut avizele de la Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici respectivele funcţii publice fiind ocupate prin concurs. În plus au fost organizate concursuri pentru ocuparea posturilor de director la două instituţii sub autoritatea Consiliului Judeţean Mureş, respectiv Biblioteca Judeţeană Mureş şi Direcţia Judeţeană de Pază Mureş. De asemenea a fost ocupat postul de director executiv la SC „Parc Industrial” Mureş.

Un alt obiectiv important a fost sprijinirea primăriilor în aplicarea legislaţiei în domeniul: reîncadrare, stabilirea salariilor, organizarea concursurilor, precum şi participarea efectivă la aceste acţiuni sau mai concret întocmirea documentaţiilor de concurs pentru consiliile locale care nu au personal de specialitate în domeniu (primăriile de comune).

În anul 2005 Serviciul Resurse Umane, Consilieri Preşedinte împreună cu Serviciul Administraţie Publică prin compartimentul de arhivă a eliberat un număr de 604 adeverinţe pentru recalcularea pensiilor, reprezentând 59% din totalul petiţiilor adresate Consiliului Judeţean Mureş de către cetăţeni şi organizaţii legal constituite.

S-a reactualizat Regulamentul de Organizare şi Funcţionare al aparatului propriu a Consiliului Judeţean Mureş şi Regulamentul de Ordine Interioară potrivit legislaţiei în vigoare.

Serviciul s-a implicat direct în reorganizarea Direcţiei Generale de Protecţie a Drepturilor Copilului şi Direcţiei de Asistenţă Socială Mureş, precum şi înfiinţarea Direcţiei Judeţene de Evidenţă a Persoanelor Mureş, întocmind pentru aceasta din urmă toată documentaţia necesară.

Contribuţia serviciului în luarea deciziilor autorităţii este una concretă, astfel din 397 dispoziţii ale preşedintelui Consiliului Judeţean Mureş un număr de 183 sunt fundamentate şi iniţiate de Serviciul Resurse Umane, Consilieri Preşedinte, reprezentând 46% din totalul dispoziţiilor emise pe parcursul anului 2005, iar din cele 161 hotărâri ale Consiliului Judeţean Mureş, serviciul Resurse Umane, Consilieri Preşedinte a elaborat un număr de 16, reprezentând 10% din totalul hotărârilor adoptate în plenul Consiliului Judeţean Mureş. Din totalul de 17.015 acte înregistrate în registratura generală a Consiliului Judeţean Mureş, un număr de 2158 ( un procent de 13% din total) au fost soluţionate de Serviciul Resurse Umane şi Consilieri Preşedinte.

A existat o singură dispoziţie atacată în contencios de către Instituţia Prefectului, acţiune care Prefectura nu a obţinut câştig de cauză în instanţă, dispoziţia fiind corect fundamentată de către specialiştii serviciului.

Aceste activităţi s-au realizat prin munca de echipă a 2 funcţionari publici cu studii superioare, 1 cu studii medii şi şeful serviciului.

Consiliul Judeţean Mureş implicat în rezolvarea problemelor mureşenilor şi în anul 2005 (II)

Buget de peste 314 milioane RON administrat de Direcţia Economică pe anul 2005

Pe parcursul anului 2005, potrivit unui raport de activitate semnat de directorul Bartha Iosif, Direcţia Economică din Cadrul Consiliului Judeţean Mureş a înregistrat şi s-au rezolvat peste 5753 de acte reprezentând 34% din totalul de 17015 acte înregistrate la nivel de Consiliu Judeţean; au fost elaborate 51 de proiecte de hotărâri, din totalul de 161 de proiecte de hotărâri propuse spre aprobare Consiliului Judeţean şi s-a participat la fundamentarea altor 31 de proiecte de hotărâri de aprobare a unor convenţii sau asocieri de colaborare. În plus s-au întocmit un număr de 119 dispoziţii; s-au efectuat 15 intervenţii la Ministerul Finanţelor Publice pentru obţinerea de avize. În plus au mai fost iniţiate 3 proiecte de hotărâri de guvern în vederea suplimentării sumelor destinate subvenţionării energiei termice pentru municipiul Tîrgu Mureş, obţinându-se 3.500.000 lei (RON). Au fost avizate 216 proiecte de hotărâri în cadrul celor 42 de şedinţe de lucru organizate; s-a participat la peste 80 de comisii de evaluare a ofertelor pentru atribuirea contractelor de achiziţii publice, de analiză şi selecţie a unor proiecte, de concurs, de inventariere, de recepţie şi alte comisii de specialitate; s-au verificat modificările în listele de investiţii ale Consiliului Judeţean şi ale instituţiilor subordonate înainte de semnarea acestora de către ordonatorul principal de credite. Prin Compartimentul de Informatizare a Administraţiei Publice s-a creat baza de date a tuturor solicitărilor de finanţare pentru investiţii şi reparaţii ale consiliilor locale; s-au achiziţionat echipamente de calcul în valoare de 170.601 lei (RON). S-au asigurat condiţiile pentru organizarea şi desfăşurarea a peste 180 de şedinţe, conferinţe şi simpozioane, din care 60 la sala mare şi peste 120 de şedinţe la sala mică din Palatul Administrativ. Pe parcursul anului trecut au fost elaborate un număr de 12 lucrări de interes printre care şi construirea variantelor în limba maghiară şi engleză a site-ului Consiliului Judeţean Mureş

În anul 2005 Direcţia Economică a gestionat un buget în sumă totală de 314.901.989 lei (RON), din care: 109.026.224 lei (RON) bugetul propriu al Consiliului Judeţean şi 205.875.765 lei (RON) aferent bugetelor locale ale municipiilor, oraşelor şi comunelor. Repartizat, bugetul se prezintă astfel: Autorităţi publice şi acţiuni externe (Consiliul Judeţean Mureş): 8.120.899 lei (RON); Alte servicii publice generale : 522.377 lei (RON); Apărare: 279.260 lei (RON); Învăţământ: 10.712.765 lei (RON); Sănătate:1.600.000 lei (RON); Cultură, recreere şi religie:12.891.823 lei (RON); Asigurări şi Asistenţă Socială (Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Drepturilor Copilului Mureş): 39.400.286 lei (RON); Locuinţe, servicii şi dezvoltare publică: 1.898.700 lei (RON); Acţiuni economice, comerciale şi de muncă: 86.234 lei (RON)-achiziţie teren Parc Industrial; Agricultură, silvicultură şi vânătoare (Centrul Judeţean de Consultanţă Agricolă): 197.055 lei (RON); Transporturi: 30.448.615 lei (RON); Alte acţiuni economice 2.553.620 lei (RON); Fond de rezervă: 43.790 lei (RON).

Fondurile repartizate de către Consiliul Judeţean în anul 2005 consiliilor locale ale municipiilor, oraşelor şi comunelor au avut următoarele destinaţii: 140.977.800 lei (RON) pentru finanţarea învăţământului preuniversitar de stat, din care:13.865.000 lei (RON) pentru finanţarea drepturilor celor 2520 asistenţi personali ai unui număr de 2524 persoane cu handicap grav; 5.940.610 lei (RON) pentru asigurarea ajutorului social şi a ajutorului pentru încălzirea locuinţei cu lemne, cărbuni şi combustibili petrolieri, unui număr de 12.046 de beneficiari; 356.210 lei (RON) pentru finanţarea serviciilor publice comunitare de evidenţă a persoanelor de sub autoritatea consiliilor locale ale comunelor, oraşelor şi municipiilor; 379.100 lei (RON) pentru finanţarea cheltuielilor creşelor; 4.736.800 lei (RON) pentru subvenţionarea energiei termice, din care suma de 1.500.000 lei (RON) alocată de Consiliul Judeţean pentru Municipiul Tîrgu Mureş; 3.700.000 lei (RON) pentru asigurarea contribuţiei locale la finanţarea următoarelor programe: PHARE, SAPARD, SAMTID, a cheltuielilor unităţilor medico-sociale din judeţ şi a căminului de bătrâni din Ideciu de Jos; pentru organizarea celor 11 expoziţii zonale de animale şi produse agricole.

Prin cele 9 rectificări de buget pe parcursul anului 2005 s-a urmărit asigurarea unei flexibilităţi în alocarea şi utilizarea resurselor financiare în funcţie de sarcinile prioritare.

Permanent s-a reuşit redimensionarea bugetelor în funcţie de modificările intervenite pe parcursul execuţiei, adaptându-se nevoilor concrete, uneori renunţând la proiectele iniţiale şi incluzând altele noi de strictă actualitate. Astfel s-a reuşit utilizarea judicioasă a resurselor financiare redimensionând bugetele la volumul optim necesar desfăşurării activităţilor.

24 ore mureşene

25 ianuarie 2006

Consiliul Judeţean Mureş implicat în rezolvarea problemelor mureşenilor şi în anul 2005 (I)

La sfârşit de an Consiliul Judeţean Mureş şi-a făcut un bilanţ al activităţii. Potrivit deciziei executivului CJ Mureş, bilanţul va fi publicat pentru a fi cunoscut de către opinia publică. Astfel, în ediţiile următoare ale cotidianului “24 ore mureşene” va fi prezentat o analiză atât a activităţii staff-ului Consiliului Judeţean cât şi a direcţiilor şi serviciilor din cadrul aparatului propriu.

Direcţia Tehnică Drumuri, Poduri Judeţene, Investiţii

Realizări în anul 2005

privind lucrările de infrastructură (drumuri judeţene, drumuri comunale,

poduri, podeţe, lucrări de apărări de maluri, diguri, reţele de colectare a apelor pluviale) investiţii şi lucrări de reparaţii

Demersurile întreprinse pentru asigurarea suportului financiar al programului de reabilitare al reţelei de drumuri judeţene s-a materializat în asigurarea unor fonduri importante din bugetul propriu al Consiliului Judeţean în valoare de 12.074.400 lei RON.

În abordarea priorităţilor în reabilitarea reţelei de drumuri s-a avut în vedere starea tehnică rezultată pe baza expertizării tehnice, importanţa tehnico-economică a acestora, traficul mediu zilnic, modernizarea traseelor principale care fac legătura cu judeţele limitrofe, precum şi racordarea centrelor de comună la reţeaua de drumuri judeţene sau naţionale, prin drumuri asfaltate.

Astfel, unele drumuri judeţene cum sunt: Tîrnăveni-Bălăuşeri, Ungheni-Acăţari-Tîmpa, Şăulia-Pogăceaua, Ibăneşti-Hodac, Reghin-Eremitu-Sovata, Tîrgu Mureş-Miercurea Niraj, Ernei-Eremitu, Reghin-Aluniş-Ruşii Munţi, Găneşti-Băgaciu, Viişoara-Zagăr, Şăulia-Band, beneficiază de întreţineri curente cuprinse între 60-100% din trasee.

Aceasta nu înseamnă că trasee mai puţin importante ca trafic nu beneficiază de atenţie. Este cazul drumurilor judeţene, int. DN15-Bogata; Vălenii de Mureş-Vătava; Crăieşti-lim. judeţul Bistriţa Năsăud.

Programul de reabilitare a drumurilor judeţene pe anul 2005 cu fonduri asigurate de la buget în valoare de 12.074.400 lei RON sau realizat prin intervenţii pe 46 de drumuri judeţene din care: lucrări de întreţinere curentă pe timp de vară care constau din plombări şi s-au efectuat pe 103.000 mp faţă de necesarul pe total de plombat pe drumuri judeţene de 430.000 mp; întreţinerea drumurilor pietruite pe 17,5 km; tratamente bituminoase pe 28,7 km; covoare bituminoase pe 1,8 km; IUR 3,8 km; Întreţinere pavaje pe 0,9 km; Reparaţia capitală al podul de la Glodeni pe DJ 153B Dumbrăvioara-Fărăgău în valoare de 1.270.000 lei RON; Reparaţii la 5 podeţe pe drumuri judeţene.

Au mai fost asigurate fondurile de la buget pentru realizarea recensământului circulaţiei (care are loc odată la 5 ani) în 52 de posturi de recenzare pe DJ şi întocmirea a 14 proiecte tehnice, din care 2 proiecte de o importanţă deosebită au fost cele de „Reabilitarea şi modernizarea sistemului rutier DJ 142C limită judeţ Sibiu –Coroisînmartin (DJ 142)” şi „Reabilitarea şi modernizarea sistemului rutier pe DJ 107 lim. judeţ Alba - Adămuş-Tîrnăveni şi 107D Adămuş-int. DN 14A- judeţul Mureş”, proiecte selectate pentru faza naţională cu fonduri PHARE obţinându-se locul 3 pe ţară, iar pentru DJ 142C locul 7 pe regiune. Totodată prin direcţia noastră s-au eliberat acorduri prealabile şi autorizaţii de amplasare şi execuţie a lucrărilor în zona drumurilor care în 2005 au fost în număr de 27 buc, suma încasată fiind de 7.000 lei. Autorizaţiile agabaritice eliberate au fost în număr de 66 buc. a căror sumă încasată este de 140.000 lei.

În cadrul direcţiei de drumuri în cursul anului 2005 au intrat şi ieşit un număr de 4016 acte din care 1453 la serviciul de investiţii iar2563 la serviciile de drumuri şi poduri, compartimentul baza de date şi calitatea lucrărilor. Serviciul tehnic de urmărirea lucrărilor de drumuri şi poduri a asigurat revizia tuturor drumurilor judeţene, podurilor, podeţelor cât şi verificările cantitative şi calitative a lucrărilor. În 2005 au recepţionat un număr de 240 de lucrări noi şi au efectuat recepţii finale la alte 160 de lucrări.

Compartimentul baza de date a elaborat un program informatizat pentru gestionarea căilor de transport rutier cu baza de date GIS, s-a creat harta „Îmbunătăţirea sistemului rutier al drumurilor judeţene” utilizând programul GeoMedia Professional, cuprinzând drumurile cuprinse în anexa 1 privind aprobarea ITE a obiectivelor de investiţie, întreţinere curentă, întreţinere periodică şi siguranţa circulaţiei pe drumurile judeţene. S-a completat baza de date utilizând programul GeoMedia.

Compartimentul calitatea în construcţii împreună cu serviciul urmărirea lucrărilor de drumuri au întocmit şi realizat caiete de sarcini pentru 181 de licitaţii care s-au ţinut, adjudecat şi s-au încheiat 181 contracte cu un număr de 24 firme de construcţii, un număr de 11 firme de proiectare şi 3 firme de expertize poduri

Pe raza judeţului Mureş în întreţinerea DTDPJI este o reţea de drumuri judeţene care totalizează 781,6 km care se caracterizează astfel: stare de viabilitate bună: 275,4 km; stare de viabilitate mediocră: 340,5 km; stare de viabilitate rea: 137,8 km; stare de viabilitate foarte rea: 27,7 km.

Întrucât fluiditatea traficului şi siguranţa circulaţiei este determinată în mare măsură de starea drumurilor şi calitatea lor, pe anul 2006 se va întocmi un Program de măsuri pentru eliminarea punctelor periculoase identificate pe drumurile judeţene de pe raza judeţul Mureş.

MTCT pentru anul 2005 ne-a asigurat: pentru lucrările de alimentare cu apă conform aprobării prin HG577/1997 suma de 1300 mii lei RON, fonduri pentru alimentare cu apă Ogra şi alimentare cu apă Ernei lucrări în execuţie şi PIF în 2006; pentru pietruirea drumurilor comunale conform aprobării prin HG 577/1997 s-a alocat suma de 1273,5 mii RON fonduri din care s-au executat un număr de 5 drumuri în lungime de 9 km şi au fost terminate şi recepţionate 4 drumuri, DC 12 Chiheru de Jos, DC 156 Breaza-Filpişu Mic, DC 154 Voivodeni-Toldal, DC 135 Pănet-Hărţău; un împrumut subsidiar de 1.380.000 USD pentru pietruirea şi reabilitarea a 14 drumuri comunale în lungime totală de 15 km, din care 12 lucrări recepţionate, 2 lucrări cu PIF în 2006.

Judeţul Mureş alături de alte judeţe a fost semnificativ afectat de inundaţiile din acest an.

Pagubele produse în infrastructura judeţului şi în gospodăriile populaţiei au fost semnificative. Ele au fost evaluate de experţi în strânsă cooperare cu primarii şi consiliile locale din oraşele şi comunele afectate.

Au fost afectate într-o mare măsură: peste 18 km DJ; peste 104 km DC; peste 191 poduri şi podeţe pe DJ şi DC; 59 case şi 55 anexe gospodăreşti. Pagubele totale au fost estimate la suma de 32.723.000 lei RON.

Pe baza propunerilor făcute pe obiective concrete Guvernul a aprobat fonduri după cum urmează: prin HG 904/2005 calamităţi 6311,5 mii RON; HG 1027/2005 calamităţi 2233,5 mii RON, deci suma totală fiind de 8545,0 mii RON. Din sumele alocate pentru calamităţi s-au efectuat lucrări în 27 de comune, constând în 91 lucrări de refacere din care 43 poduri şi podeţe, 13 DJ, 7DC, 28 alte lucrări (străzi, consolidări maluri, praguri de fund, colectare ape pluviale).

Datele tehnice pot fi consultate în documentele întocmite sau la cererea d-voastră pot detalia orice problemă legată de infrastructura judeţului Mureş.

În anul 2005 pentru investiţii s-a alocat suma de 9.017.032 RON iar pentru lucrările de reparaţii suma de 1.827.085 RON.

În cursului acestui an s-au recepţionat următoarele obiective de investiţii mai importante: Parcul industrial Mureş-platforma Vidrasău; Extindere aerogară cu pavilion plecări –flux internaţional; Balizaj pistă la aeroport Vidrasău; Alimentarea cu apă a Parcului industrial Mureş-platforma Vidrasău; Alimentare cu apă Iernut-Lechinţa şi Iernut-Cucerdea ; Instalaţii de climatizarea la sala de spectacole, sala de oglinzi şi la sala mică de spectacole din clădirea Palatului Culturii Mureş; Finalizarea celor 11 căsuţe din cadrul Centrului de Plasament de tip familial Sâncraiu de Mureş; Instalarea unui „Sistem de control acces în sediul Administrativ”.

S-au demarat lucrări de alimentare cu apă în comuna Gurghiu din fonduri conform HGR 1036/2004 şi lucrările de construcţii la imobilul din Târgu Mureş, str. Plutelor nr.1.

S-au întocmit proiecte tehnice pentru alimentări cu apă a localităţilor Săbed, Gorneşti, Periş, Sînpaul, Valea Izvoarelor şi Chirileu, conform H.G.R nr.1036/2004.

S-au elaborat studii de fezabilitate şi s-a obţinut finanţare PHARE pentru realizarea unor centre de recuperare şi reabilitare pentru persoane cu dizabilităţi în localităţile Călugăreni, Brâncoveneşti, Reghin, Glodeni şi Căpuşu de Câmpie.

În cadrul Programului de realizare a unor lucrări de intervenţie în primă urgenţă la construcţii vulnerabile şi care prezintă pericol public, conform HGR 203/2001, au fost aprobate lucrări la 3 obiective – clădiri monumente istorice: Biblioteca Teleky-Bolyai din Tîrgu Mureş; Biserica reformată Sîntana Nirajului din oraşul Miercurea Nirajului; Biserica reformată Cotuş, comuna Sîngeorgiu de Mureş

De asemenea în cursul anului 2005 s-au recepţionat următoarele lucrări de reparaţii mai importante: Reparaţii turn cu ceas din Sediul Administrativ; Reparaţii grupuri sanitare din Sediul Administrativ; Pavarea curţii interioare din Sediul Administrativ; Reparaţii acoperiş la Sediul Administrativ; La clădirea Muzeului din str. Mărăşti nr. 45 s-au efectuat lucrări de izolaţii şi instalaţie de apă; La Biblioteca judeţeană s-au modernizat sălile de lectură şi de împrumut, casa scării; Reamenajarea sălii U.A.P. din cadrul Palatului Culturii din Tîrgu Mureş şi înfiinţarea Centrului de informare; Reparaţii faţada exterioară la Palatului Culturii din Tîrgu Mureş; Reparaţii la clinica de oftalmologie Tîrgu Mureş;

S-a elaborat documentaţia tehnică pentru realizarea unor lucrări de reparaţii şi amenajări interioare la corpul „C” de la Inspectoratul pentru situaţii de urgenţă „Horea” al judeţului Mureş -Serviciul Protecţie Civilă, str. Köteles Samuel nr.33.

Instituţia Ahitectului Şef a soluţionat anul trecut peste 1000 de solicitări

Realizări remarcabile în ceea ce priveşte Instituţia Arhitectului Şef din Cadrul Consiliului Judeţean Mureş. Instituţia Arhitectul şef prin Serviciul Avizare, autorizare şi control a soluţionat 683 de solicitări care s-au materializat prin 165 de certificate de urbanism, 117 autorizaţii de construire, 165 de avize ale arhitectului şef. Compartimentul Amenajarea Teritoriului şi Urbanism a soluţionat 269 de solicitări care s-au materializat prin 88 de avize ale Comisiei tehnice din care 44 pentru planuri urbanistice de detaliu, 4 pentru planuri urbanistice zonale, 43 pentru planuri urbanistice generale. În mod direct arhitectul Şef a soluţionat 98 de solicitări. În plus, 60 de sesizări şi reclamaţii au fost soluţionate în mod direct de Arhitectul Şef şi aparatul propriu. În total, numărul actelor şi documentaţiilor soluţionate, pe parcursul întregului an 2005 a fost de 1050. Valoarea totală a taxelor percepute pentru avize, certificate de urbanism şi autorizaţii de construire se ridică la 611.399,54 RON.

Funcţia de arhitect şef a fost deţinută până la data de 1 septembrie 2005, de către arh. Doru-Valeriu Dunca, dată la care acesta s-a pensionat. A urmat apoi o perioadă de interimat asigurată de ing Mariana Preotu iar din 15 noiembrie, postul de arhitect şef a fost preluat, prin concurs, de către Csortan Ilona.

24 ore mureşene

20 ianuarie 2006

Ochii de dupa sticla

Sunt mai mult decât un accesoriu şi mai puţin decât o obligaţie. Nici o afecţiune oculara nu trebuie luata în derâdere, dar nici ignorata. Aşa ca, daca vederea te tradeaza alegi ochelarii sau lentilele de contact. Lasând la o parte plusurile şi minusurile, ochelarii de vedere sunt într-adevar un element definitoriu în aspectul exterior al unei persoane. Mulţi dintre noi cunoaştem prea bine expresia favorita a colegilor din şcoala, "Ce faci, ochelaristule?", dar transformarea ochelarilor dintr-o povara într-un accesoriu este la îndemâna oricui. Exista rame ieftine şi scumpe, colorate sau simple, discrete sau masive. Trecând peste utilitatea lor practica, ochelarii pot conferi un aer aparte purtatorului. Unul dintre exemple este cel al Feliciei Pop, care şi-a ales ochelarii în concordanţa cu îmbracamintea şi forma feţei. Discreţi şi clasici, ochelarii şefului de la Finanţe dau o nota de eleganţa. Acelaşi lucru îl putem spune şi despre Ladislau Boloni, o persoana eleganta prin definiţie. Daca sportivul Boloni ar fi putut fi incomodat de ochelari, antrenorului Boloni, care impresioneaza prin clasa, rabdare şi inteligenţa, ochelarii îi sunt un accesoriu important.La capitolul exagerari v-o prezentam pe Nagy Edita, directorul Casei Corpului Didactic Mureş, care este cunoscuta pentru modul de a asorta fiecare detaliu din îmbracamintea ei. Noi am surprins-o într-o zi frumoasa de vara, cu trei perechi de ochelari, dintre acre una de soare. Pentru unii este exagerare, pentru alţii este detaliu. La Consiliul Judeţean ochelarii par stema instituţiei. Preşedintele CJ, Lokodi Edita, vicepreşedinţii Fratean şi Groza, chiar şi secretarele şi consilierele poarta ochelari. Noi ne punem speranţa ca atâţia oameni care vad bine nu vor avea scapari şi vor lua în considerare fiecare detaliu. Dintre cei care fac pereche buna cu ochelarii de vedere îi amintim pe consilierul local din Reghin, Nicolae Bâzgan, şi pe primarul Sighişoarei, Dorin Daneşan. O rama clasica, fara a fi exagerata, care se integreaza perfect în structura celui care îi poarta.În ceea ce îl priveşte pe Marin Sandu avem dubii clare. Nu pentru ca ochelarii sai par sa fi trecut printr-o adevarata revoluţie, dar ne întrebam cu cine a purtat Sandu revoluţia. În nici un caz cu corupţia.Sa nu uitam nici moda strazii. De fapt, cei de pe strada sunt cei care pot judeca cel mai bine ca ochelarii de vedere nu sunt un moft, ci o necesitate, care poate fi adaptata pentru orice personalitate. Conteaza doar sa ai voinţa şi sa asculţi sfatul medicului. Iar daca ai posibilitatea sa achiziţionezi rame de calitate şi lentile performante, detaliul devine floare la ureche.

Zi de zi

2006-01-13

Autor: Laura IONESCU

Un deal de 100 de miliarde

Vicepreşedintele Consiliului Judeţean Mureş, Alexandru Petru Frătean, a declarat că pentru întreaga lucrare de stabilizare a dealului şi pentru drumul de la Cerghid este nevoie de suma de 10 milioane RON. Potrivit lui Frătean, Dealul Cerghidului reprezintă cea mai mare alunecare de teren dintre cele 28 existente pe teritoriul judeţului şi este cea care creează cele mai mari probleme. “Degeaba repari drumul, că se duce dealul”, a explicat Frătean, chestionat fiind asupra reabilitării drumului din zonă, care s-a rupt la inundaţiile de anul trecut. Frătean a precizat că porţiunea de circa 800 de metri care a fost pietruită anul trecut s-a stabilizat şi urmează ca în 2006 să fie asfaltată. În total, lucrarea va costa 1,5 milioane RON. “Pentru întreaga lucrare a dealului, ca să nu mai creeze probleme, ar fi nevoie însă de 10 milioane RON”, a mai spus Frătean. (E.G.)

24 ore mureşene

Autor: Ela Giurgea

Categoria: Economic Data: 2006-01-13

Instruire in administratie

Primarii, viceprimarii si consilierii locali din intreg judetul Mures au participat, ieri, la un seminar pe teme administrative, in sala mare Consiliului Judetean. Organizat de Centrul teritorial de perfectionare a alesilor din administratia publica (Centru cu sediul central in Sibiu), in colaborare cu C.J. Mures, seminarul s-a axat pe teme vizand administratia locala in procesul de integrare europeana. Primarii si ceilalti alesi locali au primit noi instructiuni, atat cu privire la modul in care se mai pot accesa fonduri europene pentru proiecte de interes public, cat si instructiuni vizand eficienta pe care administratia publica locala trebuie sa o atinga in activitatea sa. Asemenea seminarii vor mai avea loc, in paralel cu cursurile de instruire, pe teme europene, la care participa frecvent functionarii publici.

Cuvântul liber

- Politic -nr. 8 / 13 Ianuarie, 2006

Autor: LIA STRAUT

Primăria Tîrgu Mureş, acuzată de Consiliul Judeţean şi Liga Pro Europa

Primăria Tîrgu Mureş, alături de primarul oraşului, Dorin Florea, este acuzată de reprezentanţii Consiliului Judeţean Mureş şi cei ai Ligii Pro Europa că transmite date nereale. Astfel, preşedinta Consiliului Judeţean Mureş, Lokodi Edita Emöke, a declarat că primarul ar fi afirmat că a dat bani la biblioteca judeţeană Philobiblon şi pentru piscină, ceea ce nu se confirmă în realitate. «Am citit în presa locală cu stupoare şi mult interes că primăria ar fi sprijinit activitatea Bibliotecii Judeţene Philobiblon. De asemenea, am citit că s-ar fi investit de către Consiliul local Tîrgu Mureş 12 miliarde de lei vechi în reamenajarea piscinei, care de un an nu e deschisă», a declarat Lokodi. Reprezentanţii Ligii Pro Europa au reclamat şi ei, miercuri, într-o conferinţă de presă, faptul că primarul municipiului ar fi comunicat date false, de această dată în legătură cu taxa de debranşare de la sistemul centralizat de alimentare cu energie electrică în Cartierul Unirii, considerată discriminatorie de Consiliul Naţional de Combaterea Discriminării. Potrivit Ligii, în 7 octombrie 2004, Consiliul local Tîrgu Mureş a adoptat o hotărâre care îi obligă pe cei care locuiesc în Cartierul Unirii şi doresc să se debranşeze de la sistemul centralizat de încălzire la plata unei sume de 48.499.715 lei/apartament. Liga a adresat, la 22 noiembrie 2004, o sesizare CNCD, considerând că cetăţenii din Cartierul Unirii sunt discriminaţi faţă de ceilalţi, care pot cere deracordarea fără plata unei astfel de taxe. În 1 mai 2005, CNCD a constatat discriminarea şi a recomandat Consiliului local al municipiului Tîrgu Mureş modificarea Hotărârii 75/2004 „prin stabilirea, în mod echitabil şi nediscriminatoriu, a taxei de debranşare”. Totuşi, hotărârea Consiliului local nu a fost modificată, întrucât primarul municipiului „a dezinformat Consiliul local, opinia publică şi regia de termoficare Energomur că hotărârea CNCD a fost atacată în instanţă şi cazul se află pe rol”, drept pentru care nu poate fi pusă în aplicare, a arătat şeful Biroului pentru Drepturile Omului din cadrul Ligii Pro Europa, Haller Istvan. Potrivit acestuia, Liga s-a adresat Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării pentru a afla care este situaţia reală, iar acesta a transmis că hotărârea sa nu a fost atacată, prin urmare a rămas definitivă.„În aceste condiţii, Liga Pro Europa solicită Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării aplicarea sancţiunilor corespunzătoare pentru faptul că nu s-a revenit asupra Hotărârii nr. 75/2004 a Consiliului local (în situaţia în care Consiliul local al municipiului Miercurea Ciuc nu a revenit asupra unei hotărâri, primarul Raduly Robert a fost sancţionat contravenţional cu amenda de 40 de milioane de lei vechi)”, a declarat Haller, care a cerut Consiliului local Tîrgu Mureş să elimine de urgenţă discriminarea din Hotărârea nr. 75/2004. Totodată, Liga s-a oferit să acorde asistenţă juridică tuturor persoanelor interesate din Cartierul Unirii care au dorit să se debranşeze de la încălzirea centrală şi li s-a cerut plata sumei de 48.499.715 lei/apartament, dacă doresc să deschidă proces contra municipalităţii. „Îi informăm că au posibilitatea de a cere prin instanţă daune materiale (dacă au plătit suma) sau daune morale (în situaţia în care nu s-au debranşat), întrucât în acest caz în faţa instanţelor nu mai trebuie dovedită existenţa discriminării ci doar cuantumul daunelor”, a declarat Haller. Purtătorul de cuvânt al primăriei, Marius Paşcan, a respins toate aceste acuzaţii. „Am dat bani la Philobiblon anul trecut, de fapt am dat pentru orice carte apărută în Tîrgu Mureş, dacă s-a făcut solicitare. Piscina a fost deschisă aproape tot anul trecut şi a fost închisă doar în luna noiembrie pentru că s-a trecut la o nouă etapă de modernizare. Investiţiile despre care s-a vorbit sunt reale, în prima etapă de modernizare a fost înlocuită integral centrala termică şi instalaţiile aferente, s-au făcut lucrări de reabilitare la clădire şi instalaţia electrică”, a declarat Paşcan. Potrivit acestuia, o dată cu aprobarea de către Consiliul local a etapei a doua de modernizare, s-a trecut la izolarea bazinului, curăţarea instalaţiei de apă, aducerea unor noi pompe de apă, instalaţii de hidromasaj şi lumini subavatice, precum şi instalarea difuzoarelor în incintă. Valoarea investiţiei se ridică la alte 3 miliarde de lei vechi, iar piscina urmează a se redeschide în trei săptămâni, a mai spus Paşcan. În ceea ce priveşte acuzaţiile Ligii, Paşcan a apreciat că acestea sunt „declaraţii belicoase adresate periodic de Ligă către primărie şi mai ales primar”. „Tîrgu Mureşul şi-a asumat să facă un sistem în regim centralizat de termie, în temeiul cărei strategii a fost făcută şi investiţia din Unirii. Se intenţionează investiţii în reabilitarea întregului sistem. Aceasta este o investiţie a Consiliului local, ce pretenţii poate să ridice Liga? Nu cred că LPE sau CNCD pot face politici în domeniul termiei unui oraş”, a declarat Paşcan. Acesta a evitat să se pronunţe în ceea ce priveşte aspectul juridic al celor reclamate de Ligă. El a precizat însă că juriştii primăriei l-au informat că punctul de vedere al CNCD s-a discutat în Consiliul local şi acesta nu a dorit modificarea hotărârii proprii în cauză sau să adopte o alta.

24 ore mureşene

Autor: Ela Giurgea

Categoria: Eveniment Data: 2006-01-12

C.J. Mures se lauda cu mari finantari europene

Conducerea Consiliului Judetean Mures sustine ca, in Regiunea de Dezvoltare "7 Centru", judetul nostru a atras cele mai multe fonduri europene, inaintand proiecte bune si viabile catre finantatorii externi. Astfel, anul trecut s-a castigat finantare pentru un proiect de peste 5 milioane euro, in vederea reabilitarii arterei rutiere Tarnaveni - Blaj, care face legatura intre judetele Mures si Sibiu. Un alt proiect a fost castigat la Sovata, dar cel mai mult cantaresc in balanta fondurile europene accesate la nivelul judetului prin SAMTID, in valoare de 14 milioane euro. C.J. Mures se mai mandreste cu faptul ca a sustinut consiliile locale cu proiecte bune, pentru ca acestea sa acceseze finantari externe. Astfel, comuna Magherani a obtinut fonduri pentru infiintarea unei case pentru batrani (in valoare de 2 miliarde lei vechi), la Pogaceaua a primit castig de cauza proiectul de amenajare a unui dispensar, la Batos s-au primit bani pentru cumpararea unui sediu pentru primarie, cel vechi fiind revendicat. Sume mari pentru proiecte importante au accesat si comunele Apold, Santana, Acatari, Chibed.

Cuvântul liber

- Diverse -nr. 7 / 12 Ianuarie, 2006

Autor: LIA STRAUT

Depozit ecologic cu iz de…tras pe sfoara

Mai multe localitati din judet trebuiau sa-si inchida de luni de zile vechile gropi de deseuri, avertizate de Inspectoratul de Protectie a Mediului ca acestea sunt arhipline si au devenit nocive. Localitatile in cauza urmau sa beneficieze de depozitul ecologic de la Ungheni. Dar lucrarile la acest depozit treneaza, intrucat investitorul italian, desemnat prin programul Agenda 21, pare total de zinteresat de contractul incheiat cu Consiliul Judetean Mures, respectiv de graficul de executie a lucrarilor. Cu toate ca C.J. Mures a acceptat prelungirea termenului initial (toamna anului 2005) pana in mai 2006, investitorul Waste Italia refuza sistematic sa-si trimita reprezentanti pentru a incheia acte aditionale la contract, acte care sa oblige investitorul la mai multa responsabilitate si seriozitate in cadrul parteneriatului public privat. Trebuia deja sa fie finalizata prima dintre cele trei alveole ecologice de depozitare a deseurilor, dar lucrarile sunt efectuate abia in proportie de 30 la suta. Conducerea Consiliului Judetean Mures considera ca contractul incheiat este prea permisiv, el nu prevede nici penalitati la intarzierea lucrarilor, la o investitie totala de 30 milioane de euro. Dupa mai multe somatii de care Waste Italia nu s-a sinchisit - sau daca a trimis raspuns administratiei muresene a cautat doar sa traga de timp si sa propuna ca termenul de executie sa mai fie prelungit o data, pana in vara 2006 -, C.J. Mures ameninta din nou cu rezilierea contractului.

Cuvântul liber

- Diverse -nr. 7 / 12 Ianuarie, 2006

Autor: LIA STRAUT

Primaria municipiului resedinta de judet, data in judecata de CJ

Razboi deschis intre Lokodi Edit si Dorin Florea

TARGU-MURES. Primarul municipiului Targu-Mures, Dorin Florea, acuza actuala conducere a Consiliului Judetean ca nu are o strategie de dezvoltare a Muresului. De asemenea, edilul a afirmat ca echipa din fruntea CJ nu face decat sa copieze o serie de proiecte ale fostei administratii judetene, care au devenit anacronice. Mai mult, daca s-ar face un bilant al activitatii institutiei in 2005, s-ar putea observa ca nu a facut altceva decat sa finalizeze unele proiecte vechi.In consecinta, Florea cere schimbarea actualului presedinte al CJ, Lokodi Edit, despre care sustine ca este rodul intelegerilor de pe vremea protocolului PSD-UDMR. In acest sens, primarul a afirmat ca a avut o discutie cu deputatul Borbely Laszlo si cu liderul filialei UDMR, Kelemen Attila, si ca problema va fi supusa spre dezbatere si in cadrul coalitiei de guvernare.In replica, Lokodi Edit a declarat ca CJ are atat proiecte, cat si strategie de dezvoltare si ca intrucat este o doamna, nu il ataca pe Florea. Ea a anuntat ca l-a dat in judecata pe primar deoarece refuza sa respecte legea si sa preia de la CJ Centrul de Zi "Rozmarin"."Prin reorganizarea sistemului de protectie a copilului, Primaria ar fi trebuit sa preia centrul din iulie 2005. Acolo sunt copii cu diferite grade de handicap, de gradinita", a mai spus Lokodi Edit. Potrivit acesteia, actiunea deschisa in instanta de contencios-administrativ impotriva primarului a fost inregistrata la finele anului trecut, ca urmare a refuzului repetat al acestuia de a prelua centrul.Mai mult, Lokodi Edit a adaugat ca afirmatiile primarului, potrivit caruia preluarea Centrului "Rozmarin" nu s-a facut deoarece CJ nu a fost de acord sa preia de la administratia locala centrul de batrani, nu sunt reale.

România liberă

Miercuri 11 Ianuarie 2006

Autor: Adrian A. Giurgea

Lokodi mulţumită

La prima informare publică din 2006, preşedintele CJ Mureş Lokodi Edita Emoke, s-a arătat mulţumită de activitatea instituţiei în 2005. "Fiecare direcţie a făcut o informare în privinţa nerealizărilor şi strategiilor pe 2006, urmează să le mai studiem şi apoi vom face publice concluziile. La întocmirea bilanţului pe 2005 putem concluziona că activitatea CJ este una bună", a declarat Lokodi. Preşedintele CJ a enumerat între proiectele prioritare pentru 2006 restructurarea DGASPC Mureş şi a instituţiilor de cultură. Şi vicepreşedintele CJ, Petru Frătean, a avut doar aprecieri la adresa activităţii executivului, enumerând printre realizări aprobarea împrumutului pentru drumuri. Contractul cu banca austriacă Drexia s-a semnat ieri.160 de miliarde ROL vor fi folosiţi pentru drumurile judeţene. "Este primul împrumut de acest fel, din totalul reţelei de drumuri judeţene, 200 de km vor fi puşi la punct", a declarat Frătean.

Zi de zi,[2006-01-11]

Autor:(I.O.)

CJ ameninţă italienii

Preşedintele CJ a anunţat că a trimis o ultimă somaţie firmei italiene ce realizează lucrările la groapa ecologică din Ungheni. Lokodi a precizat că CJ a făcut tot posibilul pentru a-i determina pe investitori să realizeze lucrarea. "La nenumăratele solicitări, n-am primit nici un răspuns. Am trimis o ultimă somaţie, dacă nu vor trmite graficul de lucrări vom trece la demersurile juridice, care vor merge până ăla rezilierea contractului. Nu vrem să renunţăm la termenul de finalizare mai 2006", a declarat Lokodi, precizând că din punctul său de vedere CJ a fost foarte înţelegător. Vicepreşedintele Petru Frătean a precizat că tehnic este posibil ca lucrarea să fie finalizată până în luna mai.

Zi de zi,[2006-01-11]

Autor:(I.O.)

Lucrările la construcţia gropii ecologice bat pasul pe loc Consiliul Judeţean, decis să rezilieze contractul cu firma Waste Italia

Consiliul Judeţean Mureş a transmis, la începutul acestei săptămâni, o nouă somaţie firmei italiene implicate în construcţia gropii ecologice de la Ungheni, pe care ar fi trebuit să o termine deja din luna noiembrie 2005. Preşedinta CJ Mureş, Lokodi Edita Emöke, a declarat, marţi, într-o conferinţă de presă, că investitorul din cadrul parteneriatului public-privat, firma Waste Italia, este în culpă pentru nefinalizarea lucrărilor şi că, dacă nu va răspunde somaţiei, angajându-se să termine lucrarea până în luna mai a acestui an, îl va acţiona în instanţă şi va rezilia contractul. Potrivit lui Lokodi, la somaţiile anterioare, firma italiană a răspuns o singură dată, trimiţând un grafic de lucrări care prevede termen de finalizare luna iulie 2006. Acesta a fost însă respins de conducerea CJ Mureş. Lokodi a mai precizat că din cele trei alveole ale depozitului, care ar urma să preia gunoiul menajer din mai multe oraşe mureşene, este realizată doar prima alveolă, în proporţie de 30%. Contractul de construcţie a depozitului ecologic se realizează în cadrul Programului Agenda 21, are o valoare de 30 de milioane de euro şi a fost semnat în luna octombrie 2003. În el nu sunt prevăzute penalităţi de întârziere a execuţiei lucrărilor pentru obiectiv, a mai precizat conducerea CJ Mureş. Aceasta este decisă ca, în cazul în care investitorul italian va fi de acord să semneze o anexă la contract, să prevadă expres şi acest aspect.

24 ore mureşene

Categoria: Eveniment Data: 2006-01-11

Nici un investitor interesat de licitaţia pentru prima parcelă Parcul industrial trece la negocierea directă

Concesionarea primei parcele din parcul industrial de la Mureş se va face prin negociere directă, întrucât marţi, când era fixat al doilea termen de licitaţie, nu s-a prezentat nici un investitor interesat. La primul termen de licitaţie, din data de 28 noiembrie 2005, s-a prezentat doar una din cele patru firme cumpărătoare ale caietului de sarcini, motiv pentru care nu s-a putut desfăşura nici acea licitaţie. Potrivit directorului juridic de la parc, Cornel Brişcaru, marţi a fost întocmit un proces-verbal de constatare a faptului că nu s-a prezentat nici o firmă la a doua fază a licitaţiei şi se va trece la negociere directă cu firmele interesate. „Se are în vedere schimbarea condiţiilor din caietul de sarcini, pentru a deveni mai atractivi. În zilele acestea le definitivăm. În special, vor fi modificate condiţiile la preţ, să se stabilească o arie mai mare de negociere şi creştere a atractivităţii”, a declarat Brişcaru. Parcul industrial din Mureş, ale cărui lucrări de construcţie, în valoare totală de circa 5 milioane de euro, au demarat în 2003, a fost inaugurat în luna noiembrie 2005. Din suma totală, circa 3,8 milioane de euro au fost asigurate de Uniunea Europeană din fonduri PHARE, restul fiind cofinanţare naţională din Fondul Naţional de Preaderare. Prima parcelă scoasă la licitaţie, din partea de nord a parcului, ocupă 8 hectare din totalul de 29 concesionabile. La data anunţului scoaterii sale la licitaţie, conducerea Consiliului Judeţean Mureş a precizat că aceasta este cea mai atractivă şi că există numeroase firme interne şi străine interesate de a deschide capacităţi de producţie în acest parc industrial.

24 ore mureşene

Categoria: Eveniment Data: 2006-01-11

Credit pentru infrastructura rutieră

Consiliul Judeţean Mureş va accesa un credit în valoare de 160 miliarde de lei vechi, pentru îmbunătăţirea infrastructurii judeţene. În cursul după amiezii de ieri s-a semnat acordul de împrumut făcut de Consiliul Judeţean Mureş la o Bancă din Austria. Evenimentul de ieri vine la câteva luni după ce au fost trecute toate procedurile specifice accesării un credit bancar. În faza de licitare a băncilor au existat patru ofertanţi, iar Banca Dexia din Austria a fost aleasă deoarece a fost de acord ca împrumutul să fie realizat pe o perioadă de 20 de ani şi a avut cea mai mică dobândă, susţin membrii CJ Mureş. Potrivit vicepreşedintelui Consiliului Judeţean Mureş, Alexandru Petru Frătean, creditul de care va dispune Consiliul Judeţean este garantat cu bugetul instituţiei, iar banii vor fi folosiţi pentru îmbunătăţirea infrastructurii, mai precis a drumurilor judeţene de viabilitatea I. Cu aceşti bani vor fi amenajaţi 200 de kilometri de drumuri judeţene din cei 800 existenţi în judeţ. În plus vor fi amenajate şi şanţurile, acostamentele şi podeţele aferente acestor kilometri de drum. Conform preşedintei Consiliului Judeţean Mureş, Lokodi Edita Emöke, pentru acest an au fost alocate de la bugetul instituţiei suma de 90 de miliarde de lei vechi, tot cu scopul de îmbunătăţi infrastructura rutieră. Aceşti bani vor fi folosiţi însă pe drumurile judeţene care nu fac obiectul creditului bancar contractat.

24 ore mureşene

Categoria: Eveniment Data: 2006-01-11

In 2006, 150 de milioane de euro pentru reabilitarea infrastructurii oraselor mici

Laszlo Borbely, ministru delegat pentru Lucrari Publice si Amenajarea Teritoriului, a declarat ca Guvernul Romaniei poarta negocieri cu Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, in vederea accesarii unui credit de 150 de milioane de euro pentru reabilitarea infrastructurii oraselor cu mai putin de 50.000 de locuitori. "Planul nostru - a spus Borbely - este de 400 de milioane de euro, dar pentru inceput va fi o transa de 150 de milioane de euro. Este un credit avantajos, pe 25 de ani, cu o perioada de gratie". El a mai precizat ca acest credit este necesar pentru dezvoltarea oraselor mici, deoarece acestea au fost vitregite si in privinta programelor SAPARD si ISPA.

Cuvântul liber

- Diverse -nr. 6 / 11 Ianuarie, 2006

(G.G.)

Protocol de infratire, Mures - Zala

Relatiile de colaborare intre judetul nostru si judetul ungar Zala, demarate in urma cu un an, au fost consfintite, duminica, prin incheierea unui protocol intre cele doua administratii. Protocolul, semnat de ambele parti in cadru festiv, in Sala de Oglinzi a Palatului Culturii, asigura baza legala pentru stabilirea de partreneriate in diferite domenii intre cele doua judete: in domeniul cultural, social, economic, turism etc.

Dupa mai multe vizite reciproce ale oficialitatilor administrative din Mures si Zala, duminica au fost prezenti aici, pentru a semna protocolul de infratire, presedintele Consiliului Judetean Zala, Kis Bodog Zoltán, si directorul economic Bali József. Oaspetii au fost primiti de presedintele C.J. Mures, Lokodi Edita Emöke, vicepresedintele Alexandru Fratean, consilieri judeteni si alte oficialitati administrative.

Cuvântul liber

- Diverse -nr. 5 / 10 Ianuarie, 2006

LIA STRAUT

Hoarda dezlănţuită ameninţă viaţa de prefect

Prefectul pe viaţă Ciprian Dobre, pe care îl vom mai mişca din funcţie doar dacă va face vreo boroboaţă de Codul Penal, prin demisie sau, Doamne-fereşte, deces, ţine cu tot dinadinsul să ia la scuturat serviciile deconcentrate

Aeleaşi pe care le vizează şi hoarda dezlănţuită, reîntregită după puciurile din anul trecut şi din ianuarie 2006

Cine va fi victorios? Prefectul pe viaţă sau trupa Florea - Oprişcan - Antonie - Maior - ofiţerii? Războiul abia începe, dar, pentru că tot nu mai este mult până jucăm Hora Unirii, ne reamintim că unde-s doi puterea creşteReporter: Domnule prefect Ciprian Dobre, aţi depus jurământul în funcţia publică de prefect zilele trecute. Care sunt motivele pentru care aţi decis să renunţaţi şi la politică şi la avocatură, pentru a deveni prefect, deci înalt funcţionar public?Ciprian Dobre: Aici sunt, de fapt, două întrebări. La politică am renunţat pentru că eu cred cu tărie într-o nouă echipă pe care am consolidat-o în 2005, aici, în Prefectură, şi din acest punct de vedere cred că pot face o administraţie bazată mai mult pe profesionalism decât pe interese politice. Cred de asemenea că nu puteam să dau cu piciorul la un an în care până la urmă s-a investit atât în mine, cât şi în echipa mea, şi în al treilea rând cred că prin calitatea pe care o am, aceea de prefect al judeţului Mureş, îmi pot ajuta mureşenii mai mult decât în calitate de om politic. Cred că pot să fac mai multe din această postură.Rep.: Care este răspunsul la cea de-a doua întrebare: de ce aţi renunţat la avocatură?C.D.: La avocatură am renunţat acum un de zile. În viaţa unui om sunt etape şi una din etapele din viaţa mea a fost şi avocatura. Cea de-a doua a fost de om politic şi prefect şi, iată, a treia, de prefect, de înalt funcţionar public. În avocatură am arătat ce aveam de arătat. Am fost omul care a câştigat primul proces pe legea 1 din judeţul Mureş, am fost omul care a făcut practică judiciară, am întors rezoluţiile, graţie unor judecători foarte buni din Târgu Mureş, care au avut curajul ca pe o anumită speţă să facă Tribunalul să-şi întoarcă practica de zece ani. Şi Curtea de Apel a avut acelaşi curaj, şi a întors practica şi Curtea Supremă. Deci chiar cred că în avocatură am spus ce aveam de spus; am adus în opt ani şi cabinetul acolo unde nu ştiu câţi au mai făcut-o într-o perioadă similară. De altfel, colaboratorii mei îşi continuă activitatea. Soţia mea lucrează acolo. Eu am devenit om public după ce am demonstrat că mă descurc în privat fără ajutorul nimănui. Niciodată n-am beneficiat de ajutorul statului. Rep.: După un an de activitate ca prefect, care sunt lucrurile de care sunteţi mândru? Ce aţi reuşit să realizaţi ca prefect în 2005?C.D.: Eu vreau să ies în faţa oamenilor cu un raport săptămâna aceasta, în care să prezint ce am făcut şi ce n-am făcut în 2005. Pot să spun că 2005 a fost un an greu şi pentru mine şi pentru România. Am reuşit să mă apropii foarte mult de oameni, ceea ce nu am făcut atunci când eram în politic. De asemenea, cred că am reuşit să păstrăm un echilibru la nivelul judeţului Mureş în ceea ce priveşte deciziile politice pe termen mediu şi lung; cred că, împreună cu toate structurile pe care le conduc, am reuşit să facem în aşa fel încât să nu avem scandaluri majore în rândul funcţionarilor publici din Mureş. Asta este oarecum partea nevăzută sau ceea ce nu se pune în vitrină. În al treilea rând, cred că am reuşit să omogenizăm puţin mediul de afaceri în privinţa interesului comun al oamenilor de afaceri din judeţ, cred că am reuşit să imprim ideea că în judeţul Mureş nu face fiecare ce vrea, de capul lui, cu nesocotirea intereselor generale; de asemenea, mă gândesc că am avut succes în demersul de a da încredere anumitor comunităţi din judeţul Mureş, comunităţi locale care nu mai sperau şi mai credeau în nimic şi acum au fost însufleţite. Aici fac referire la Valea Mureşului; cred că mi-am îndeplinit toate promisiunile pe care le-am făcut pentru 2005; să dea Dumnezeu să-mi pot ţine promisiunile pe care le voi face în această lună în raportul pentru 2006. Am spus că în această instituţie va fi omul şi calculatorul şi aşa este; am spus că vom ajunge la sfârşitul anului ca un paşaport să se elibereze în câteva ore în regim de urgenţă şi se eliberează în trei-patru ore, în regim normal în patru-cinci zile. Am ajuns ca la înmatriculări auto să nu se mai calce lumea pe picioare, să fie un circuit fluid. Intenţionăm să facem un ghişeu unic pentru RAR, Vamă, Înmatriculări, ca lucrurile să meargă şi mai rapid. Am deschis Oficiul Prefectural la Sighişoara. De asemenea, am restituit pădurile către biserici în proporţie de 99 la sută. Siguranţa cetăţeanului s-a îmbunătăţit. Pentru 2006, mă voi ocupa punctual de fiecare serviciu descentralizat în parte şi voi încerca să pun la punct activitatea de zi cu zi a acestora. Rep.: Să înţeleg că anul 2006 va fi dedicat deconcentratelor, că vă veţi ocupa de fiecare în parte?C.D.: Da! O spun cu maximă seriozitate.Rep.: În ideea uneia din întrebările adresate anterior, care sunt nereuşitele dvs. din 2005? Ce v-aţi reproşa?C.D.: Mi-aş reproşa poate faptul că n-am reuşit să reînfiinţez echipa de fotbal ASA Tg. Mureş. Lucrul acesta mi-a rămas pentru 2006. Nu am reuşit să fac prea multe pe Valea Gurghiului. Cam atât la acest capitol.Litera legii deasupra oamenilorRep.: Cum caracterizaţi relaţia pe care Instituţia Prefectului a avut-o anul trecut cu serviciile descentralizate? Dar cu primăriile de oraşe şi de comune şi cu Consiliul Judeţean?C.D.: Am ţinut neapărat să avem o relaţie bazată pe litera legii. Şi dacă aţi urmărit fenomenul, aţi obsevat că nu prea am avut menajamente pentru nimeni. Am intervenit în toate cazurile în care mi s-a părut că se încalcă legea.Rep.: În privinţa primăriilor şi a Consiliului Judeţean, ce ne puteţi spune?C.D.: Am avut o relaţie bună cu aproape toate primăriile, cu toţi primarii, cu una sau două excepţii, în relaţia cu respectivii existând asperităţi. Sper că primarii vor înţelege că interesul este comun, pentru că o relaţie bună între prefect şi primari poate duce la lucruri bune pentru cetăţeni. Cu Consiliul Judeţean de asemenea, am avut o relaţie bună, dar în 2006 trebuie să se schimbe câteva lucruri. Va trebui să punem pe alte paliere formarea bugetului pe 2007, va trebui să găsim surse de finanţare pentru CJ, pentru că în situaţia de astăzi este imposibil. Consiliul Judeţean se află în dificultate în ceea ce priveşte Parcul Industrial, groapa ecologică, şi deşeurile neecologice. De asemenea, o altă mare dificultate sunt drumurile judeţene, care în proporţie de 70 la sută trebuie refăcute. 50 la sută din bugetul CJ înseamnă asistenţă socială. Nu cred că e posibil progresul cu aceşti indicatori. Câtă vreme eşti cantonat să vezi cum cheltui o sumă fixă, nu eşti decât un ordonator fals de credite. Un ordonator de credite trebuie să aibă libertatea de a "jongla" cu intrările şi cu ieşirile dintr-un buget, iar eu cred că mai întâi trebuie să umblăm la intrări. Sursele de finanţare ale CJ trebuie să fie mai multe. Vreau să aducem Filarmonica să-şi scoată măcar salariile, dacă nu să ne producă profit. Toate cele 11 instituţii culturale din subordinea CJ vreau să ne aducă un leu profit, să nu cheltuim cu ele. Vreau să încercăm să facem parteneriate public-private ale spitalelor, astfel încât o parte din cheltuieli să le asigurăm prin co-finanţări din sectorul privat. Să angajăm credite pentru investiţii care să ne aducă profit. Pentru că altminteri, nu facem decât ce au făcut cei din guvernarea 2000-2004 sau cei din 1996-2000. Şi nu vreau să se întâmple aşa, cel puţin în judeţul Mureş.Rep.: Pomeneaţi la un moment dat de una-două excepţii privind relaţiile bune pe care le-aţi avut cu primăriile. Între aceste excepţii se numără şi Primăria Municipiului Tg. Mureş?C.D.: Nu, noi n-am avut probleme de colaborare la nivel instituţional. Nu. Şi eu cred că şi primarul de Tg. Mureş, dată fiind proaspăta sa intrare în PD, se va alinia la programul de guvernare. Cred că nu vom avea nici un fel de probleme, dacă dumnealui se aliniază la programul de guvernare. Rep.: Cum vedeţi relaţia dvs. cu o serie de consilieri locali şi ei proapăt intraţi în PD, gen Doru Oprişcan sau Claudiu Maior?C.D.: Pe mine nu mă interesează persoanele, care de ce partid politic atârnă. Ci mă interesează să funcţioneze bine în ansamblu consiliile locale, pentru că acolo unde există "un frecuş" între consiliul local şi primar, pierde oraşul, comunitatea. Mă interesează să avem consilii locale bune. Iar asta înseamnă a diminua taxele pentru persoane fizice, a oferi condiţii publice de zi cu zi bune, şi creşterea numărului de taxe pentru persoane juridice. Cu cât ai sau atragi mai multe investiţii în judeţ, taxele cresc. Asta trebuie să facă un consiliu local! Acesta trebuie să fie interesul consilierilor. Rep.: Ce poate face Instituţia Prefectului pentru ca investitorii străini să nu ne mai ocolească? E o edidenţă că judeţul nostru stă slab la acest capitol.C.D.: N-aş spune slab. Aş spune doar că n-a existat o preocupare. Noi am organizat primul seminar economic, în care am implicat de la guvern până la agenţi economici, unde s-a discutat despre oportunităţi de investiţii în judeţul Mureş. Eu cred că acolo am reuşit să expunem unde ne situăm. Lucrul acesta nu s-a mai făcut în judeţul Mureş. Evident, trebuie să existe etapa următoare. Interesul pe care noi l-am arătat, contactele pe care le-am făcut sunt convins că în 2006, în 2007, în 2008 vor da roade. Era foarte bine dacă se făcea pasul ăsta în 2000, în 2001. Rep.: Care sunt modelele dvs. din viaţa politică, din avocatură, şi nu în ultimul rând din administraţia publică?C.D.: E cam greu să ai un model, privind spectrul politic actual. Dar un model al meu este Kennedy, ca mod de acţiune dintr-o anumită funcţie. El a fost unul dintre oamenii care au marcat istoria lumii. La fel ca Napoleon. Dacă ar fi să defineşti în câteva fraze lumea, n-o poţi face fără să pronunţi cele două nume. Iar în avocatură, nu prea am modele. Am încercat să iau de la fiecare câte puţin şi mi-am creat propriul model ideatic.Rep.: Domnule prefect, vă mulţumim pentru amabilitatea de a ne acorda acest interviu şi vă dorim mult noroc şi sănătate ca să duceţi la îndeplinire ce v-aţi propus.

Ziarul de Mureş

A consemnat Diana SĂCĂREA

Data aparitiei: 2006-01-09

Program special pentru poduri si podete

Ministrul delegat pentru Lucrari Publice si Amenajarea Teritoriului, Laszlo Borbely, a anuntat, la Reghin, demararea, de catre guvern, a unui program special care vizeaza reabilitarea podurilor si podetelor de pe teritoriul tarii, transmite cores pondentul Rompres.

"Guvernul Romaniei va adopta, saptamana viitoare, o lege in acest sens", a spus Borbely, care a subliniat ca programul va fi suportat din bugetul de stat.

Ministrul a aratat ca programul special pentru poduri si podete se adreseaza comunitatilor locale, care, intrucat nu au fondurile necesare realizarii unor astfel de lucrari, vor fi sustinute in acest sens de guvern.

Borbely a tinut sa precizeze faptul ca initiativa amintita se datoreaza efectelor devastatoare ale inundatiilor din vara anului trecut, "care ar fi putut fi limitate daca podurile si podetele erau bine intretinute si consolidate".

Potrivit lui Laszlo Borbely, programul este esalonat pe mai multi ani, urmand ca in 2006 sa fie alocata suma de 400 de miliarde de lei vechi.

Cuvântul liber

- Diverse -nr. 4 / 9 Ianuarie, 2006

Credit pentru reabilitarea infrastructurii oraselor

Ministrul delegat pentru Lucrari Publice si Amenajarea Teritoriului, Laszlo Borbely, a anuntat, ieri, la Reghin, ca Guvernul Romaniei poarta negocieri cu Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei in vederea accesarii unui credit pentru reabilitarea infrastructurii oraselor cu mai putin de 50.000 de locuitori. Borbely a spus ca pana la sfarsitul acestei luni se vor finaliza discutiile preliminare, pentru a se termina pana in aprilie negocierea primei transe de imprumut in valoare de 150 milioane de euro.

"Planul nostru este de 400 de milioane de euro, dar pentru inceput va fi o transa de 150 de milioane de euro. Este un credit avantajos, pe 25 de ani, cu o perioada de gratie", a afirmat ministrul delegat.

Laszlo Borbely a spus ca acest credit este necesar pentru dezvoltarea infrastructurii oraselor cu populatie mai mica de 50.000 de locuitori, deoarece acestea au fost vitregite si in privinta programelor SAPARD si ISPA.

Cuvântul liber

Diverse -nr. 4 / 9 Ianuarie, 2006

In 2006, lucrari publice de 184 milioane de euro

Potrivit Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului (MTCT), in 2006, pentru lucrarile publice si amenajarea teritoriului vor fi alocate 653 milioane lei noi (circa 184 milioane euro). La acestea se vor adauga credite externe in valoare de 55 milioane euro. Cea mai mare parte a fondurilor este alocata constructiei de locuinte pentru tineri (154,1 milioane lei si o parte a unui credit in valoare de 140 milioane de euro contractat de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei). MTCT va continua lucrarile de executie a circa 4.500 de locuinte, prin Agentia Nationala pentru Locuinte (ANL), si va promova noi investitii, doar in cazul in care autoritatile locale vor asigura realizarea utilitatilor.

Pe de alta parte, programele de alimentare cu apa a satelor vor fi finantate cu 30 de milioane de lei de la buget si cu 34,4 milioane dolari din credite externe. Totodata, MTCT are in vedere pietruirea a circa 100 km de drumuri comunale si asfaltarea altor 50 km, pentru 47,5 milioane de lei. Alte proiecte vizeaza cresterea performantelor energetice ale cladirilor si consolidarea imobilelor cu risc s.a.

Cuvântul liber

- Diverse -nr. 4 / 9 Ianuarie, 2006

Autor: GHEORGHE GIURGIU

Ambulanţă pentru Salvamont

Serviciul Salvamont Mureş are de ieri o ambulanţă cu trei locuri, complet utilată. Maşina, un Volkswagen cu tracţiune integrală, Euro 1, a fost donată către SMURD de Serviciul de Salvamont Bolzano, din Italia, vechi colaboratori ai SMURD Târgu Mureş. Deşi are 12 ani vechime, maşina este funcţională şi reprezintă un real ajutor pentru cei trei salvamontişti angajaţi şi cei 18 voluntari. Donaţia a fost realizată în prezenţa preşedintelui CJ Mureş, Lokodi Edita, medicului coordonator SMURD, Raed Arafat, salvamontiştii italieni şi prefectul de Mureş, Ciprian Dobre. Singura problemă pe care o vor întâmpina autorităţile va fi înmatricularea ambulanţei, care se poate face doar cu derogare din partea Ministerul Transportului. "SMURD şi Salvamontul vor fi o echipă", a asigurat Raed Arafat.

Zi de Zi, luni 0.9 ian. 2006

Autor: (C.A.)

Donaţie italiană pentru salvamontiştii mureşeni

Recent înfiinţatul Serviciu Salvamont Mureş a primit din Italia o donaţie constând într-o ambulanţă echipată cu toate cele necesare acordării primului-ajutor. Donaţia a fost intermediată de coordonatorul SMURD Tîrgu Mureş, dr. Raed Arafat, italienii nesfiindu-se să declare, vineri, că au făcut acest gest convinşi de Arafat, pe care îl cunosc ca pe o persoană foarte serioasă. „Este un Volkswagen mai vechi (din 1986, nr.), 4X4, însă în stare foarte bună, complet dotat. Combină ambulanţa cu dotarea specifică serviciului Salvamont”, a declarat Raed Arafat, într-o conferinţă de presă la care au mai participat întreaga conducere a Consiliului Judeţean Mureş, de care aparţine Serviciul Salvamont, precum şi prefectul de Mureş, Ciprian Minodor Dobre. Arafat a mai precizat că în toate cazurile unde este nevoie de intervenţia Salvamontului va fi prezent şi SMURD-ul, astfel că maşina dotată de italieni va fi foarte utilă. Aceasta cu atât mai mult cu cât Serviciul Salvamont Mureş a dispus, în cele câteva luni scurse de la înfiinţare, doar de o Dacie, cu care nu se putea interveni în condiţiile cele mai bune. În plus, la cazurile produse în zone greu accesibile, unde va fi nevoie de intervenţia Salvamontului, SMURD va interveni cu ajutorul elicopterului, a afirmat Arafat. Donaţia italiană corespunde numai normelor Euro1 şi există probleme legate de înmatriculare. O primă soluţie ar fi ca aceasta să circule deocamdată numai în zona unde va fi garată, comuna Deda, însă coordonatorul SMURD afirmă că va cere de la Ministerul Transporturilor o derogare, sens în care i-a solicitat sprijinul şi prefectului de Mureş.

24 ore mureşene

Autor: ELA GIURGEA

Categoria: Eveniment Data: 2006-01-07

Credit pentru reabilitarea infrastructurii oraşelor mici

Ministrul delegat pentru Lucrări Publice şi Amenajarea Teritoriului, Borbély László, a declarat, vineri, la Reghin, că în această lună se vor finaliza discuţiile preliminare cu Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei în vederea accesării unui credit pentru reabilitarea infrastructurii oraşelor mici, care au sub 50.000 de locuitori.

Potrivit ministrului delegat, iniţiativa este justificată de faptul că aceste oraşe mici au fost întrucâtva defavorizate, nefiind beneficiare ale unor fonduri de reabilitare a infrastructurii precum SAPARD (destinat medului rural) sau ISPA. “Planul nostru este de 400 milioane de euro, dar pentru început va fi o tranşă de 150 de milioane de euro. Este un credit avantajos, pe 25 de ani, cu o perioadă de graţie”, a declarat Borbély, potrivit căruia negocierea primei tranşe de împrumut este planificată a se finaliza în luna aprilie. (E.G.)

24 oremureşene Categoria: Economic

Autor : Ela Giurgea

Data: 2006-01-07

Donaţie italiană pentru salvamontiştii mureşeni

Recent înfiinţatul Serviciu Salvamont Mureş a primit din Italia o donaţie constând într-o ambulanţă echipată cu toate cele necesare acordării primului-ajutor. Donaţia a fost intermediată de coordonatorul SMURD Tîrgu Mureş, dr. Raed Arafat, italienii nesfiindu-se să declare, vineri, că au făcut acest gest convinşi de Arafat, pe care îl cunosc ca pe o persoană foarte serioasă. „Este un Volkswagen mai vechi (din 1986, nr.), 4X4, însă în stare foarte bună, complet dotat. Combină ambulanţa cu dotarea specifică serviciului Salvamont”, a declarat Raed Arafat, într-o conferinţă de presă la care au mai participat întreaga conducere a Consiliului Judeţean Mureş, de care aparţine Serviciul Salvamont, precum şi prefectul de Mureş, Ciprian Minodor Dobre. Arafat a mai precizat că în toate cazurile unde este nevoie de intervenţia Salvamontului va fi prezent şi SMURD-ul, astfel că maşina dotată de italieni va fi foarte utilă. Aceasta cu atât mai mult cu cât Serviciul Salvamont Mureş a dispus, în cele câteva luni scurse de la înfiinţare, doar de o Dacie, cu care nu se putea interveni în condiţiile cele mai bune. În plus, la cazurile produse în zone greu accesibile, unde va fi nevoie de intervenţia Salvamontului, SMURD va interveni cu ajutorul elicopterului, a afirmat Arafat.

Donaţia italiană corespunde numai normelor Euro1 şi există probleme legate de înmatriculare. O primă soluţie ar fi ca aceasta să circule deocamdată numai în zona unde va fi garată, comuna Deda, însă coordonatorul SMURD afirmă că va cere de la Ministerul Transporturilor o derogare, sens în care i-a solicitat sprijinul şi prefectului de Mureş.

ELA GIURGEA

24 ore mureşene Categoria: Eveniment

Autor : Ela Giurgea

Data: 2006-01-07

CJ schimba conditiile de concesionare in Parcul Industrial Mures Joi 05 Ianuarie 2006

Autoritatile muresene pregatesc revizuirea conditiilor de concesionare a parcelelor de teren de la Parcul Industrial al judetului. Aceasta, deoarece pana in prezent nu s-a reusit vanzarea catre potentiali investitori a nici unei bucati de teren, desi presedintele Consiliului Judetean, Lokodi Edit, si vicepresedintele institutiei, Alexandru Petru Fratean, au afirmat in repetate randuri ca numarul celor interesati de a derula investitii in zona este deosebit de mare.Potrivit unor surse din cadrul CJ, principalul actionar de la Parcul Industrial, revizuirea conditiilor de concesionare, care presupune oferirea unor facilitati suplimentare investitorilor si preturi reduse de concesionare, se va face, insa, abia dupa cea de-a doua licitatie stabilita pentru 10 ianuarie si care vizeaza cea mai buna parcela de teren din Parcul Industrial. Aceleasi surse sustin ca la fel ca si la primul termen de licitatie, pentru parcela respectiva, in suprafata de 8 hectare de teren, au fost cumparate, pana la finele anului trecut, 6 caiete de sarcini de catre tot atatea firme din tara si strainatate. Prezenta acestora la licitatie nu este garantata, fapt ce va duce cel mai probabil la demararea negocierilor directe cu cei interesati pentru concesionarea terenului.In aceste conditii, se ridica serioase semne de intrebare asupra investitiei in valoare de 5 milioane de euro, dar si a modului in care vor avea acces potentialii investitori in Parcul Industrial Mures. Licitatia organizata pentru concesionarea primei parcele de teren, in 28 noiembrie 2005, s-a soldat cu un total esec, din cei 4 agenti economici care au cumparat caietul de sarcini prezentandu-se la licitatie doar unul singur, respectiv firma "Pipeline Sistems" Ploiesti. Societatile straine cu care se laudau alesii judetului au parut atunci total dezinteresate de subiect.Parcul Industrial se intinde pe o suprafata de 40,9 hectare de teren din care 24,9 de hectare, sub forma de parcele, ar trebui sa fie concesionate unor potentiali investitori. Acesta se confrunta, insa, cu o serie de probleme inca de la inaugurare, autoritatile constatand ca pozitionarea sa nu este tocmai fericita. Si asta, deoarece pe o suprafata semnificativa de teren constructiile trebuie sa respecte restrictiile impuse de faptul ca in imediata apropiere a Parcului se afla Aeroportul International Targu-Mures, iar o alta suprafata importanta de pamant este afectata de cresterea nivelului panzei freatice.

România liberă, Joi, 05 ian, 2006

AUTOR: Adrian A. Giurgea

Buget de trei ori mai mare faţă de 2005 pentru pietruirea drumurilor judeţene şi comunale

Suma alocată în acest an de la buget pentru pietruirea drumurilor judeţene şi comunale din ţară va fi de trei ori mai mare faţă de 2005, reiese dintr-un raport întocmit de ministrul delegat pentru Lucrări Publice şi Amenajarea Teritoriului, Borbély László. Potrivit materialului, care prezintă în paralel un raport pe anul 2005 şi planurile pe 2006, în anul precedent au fost reabilitaţi 85 de kilometri de drumuri de interes local, cu finanţare bugetară de 18,2 milioane RON, din care 3 milioane RON reprezintă fondurile suplimentare acordate în urma rectificării bugetare. Reabilitarea drumurilor de interes local (drumuri comunale şi judeţene) va fi finanţată de la bugetul de stat pe 2006 cu 47,5 milioane RON, sumă de 3 ori mai mare faţă de 2005. “Această sumă va permite pietruirea a circa 100 de kilometri de drumuri şi asfaltarea a aproximativ 50 de kilometri de drumuri locale”, se precizează în raport. Acesta mai adaugă că pentru pietruirea drumurilor comunale, a fost modificată şi completată în anul precedent HG 577/1997 pentru a permite şi asfaltarea acestora, programul urmând a se derula din 2006. Un al doilea program de reabilitare a drumurilor comunale, prevăzut de HG 226/2003 şi finanţat din credit extern de 50 de milioane de dolari, permite punerea în funcţiune, în 2005 şi primul semestru al anului 2006, a 441 de kilometri de drumuri de interes local, se mai arată în material. ELA GIURGEA

24 ore mureşene Categoria: In judet

Autor : Ela Giurgea

Data: 2006-01-05

Programul SAMTID pentru judeţele Mureş si Harghita

Oraşele din judeţele Mureş si Harghita cuprinse in programul SAMTID, pentru înfiinţarea unui operator regional de apa, au fost nevoite sa întocmească noi cereri pentru obţinerea unor sub-împrumuturi. Conform raportului de evaluare aprobat de Delegaţia Comisiei Europene la Bucureşti, valorile sub-împrumuturilor ce urmau a fi contractate de oraşele din judeţele Mureş si Harghita sunt mai mari cu 60 la suta decât cele autorizate iniţial de Comisia de Autorizare a Împrumuturilor Locale (CAIL) din cadrul Ministerului Finanţelor Publice. Cauza o reprezintă costurile ridicate ale licitaţiei, care a ajuns la valoarea de 7.402.792,62 euro, fata de suma prevăzuta in studiul de fezabilitate de 4.683.454 de euro.

Ca urmare a neconcordantelor apărute intre cifrele iniţiale si cele finale, Ministerul Finanţelor Publice a solicitat Consiliului Judeţean Mureş obţinerea cat mai urgenta a reconfirmării autorizării CAIL pentru noua suma. După recalculare, costul total de implementare a fazei a doua a programului pentru judeţele Mureş si Harghita este de 14.068.401,02 euro. Din aceasta suma, 4.999.909,72 euro vor fi fonduri PHARE, 1.665.698,68 euro vor proveni de la bugetul de stat si 7.402.792,62 euro dintr-un împrumut garantat de stat de la Banca Europeana de Investiţii.

Cuvântul liber - Diverse -

nr. 1 / 4 Ianuarie, 2006